Scînteia Tineretului, ianuarie 1971 (Anul 27, nr. 6725-6748)

1971-01-26 / nr. 6744

„SCâNTEIA TINERETULUI" pag. 2 ACTUALITATEA PENTRU TINERET OLIMPIADA TINERILOR MECANIZATORI ÎN FAZA FINALEI Păs­­ind tradiţia, şi această a treia ediţie a concentrat atenţia tinerilor mecanizatori, peste 60 000 la număr­­ din toată ţara. Faptul că în finală au ajuns numai 39, unul la 1300, se ex­­plică prin exigenţa regulamentu­­ui care impune continuarea con­cursului pînă când unul reuşeşte să se desprindă de ceilalţi, în­trecerea a fost strînsă. Telexurile primite pe măsura disputării fa­zelor judeţene au anunţat cîştigă­­tori fără întrebări de baraj doar la Piatra Neamţ, Brăila şi Ilfov. In alte locuri însă — la Con­stanţa şi Dolj —• juriul a trebuit să conceapă încă 4—5 întrebări suplimentare chiar în sala con­cursului, întrucît la capătul celor zece întrebări de baraj care erau pregătite, cite cei mecanizatori aveau punctaj maxim. In bună parte, întebările s-au formulat din domeniile în care mecaniza­rea va trebui să-şi spună cuvîn­­tul: zootehnie, legumicultura, vi­ticultură, pomicultură şi recolta­rea prăşitoarelor. Duminică, cu o săptămînă îna­intea desfăşurării finalei, au fost organizate ultimele acţiuni în ca­drul olimpiadei. Organizarea în acelaşi timp a săptămînii mecanizatorilor în toate staţiunile de mecanizare a agriculturii şi sectoarele meca­nice din I.A.S. a permis cuprin­derea tuturor oamenilor de pe tractor la acţiunile culturale şi sportive organizate, la întîlnirile cu cadrele de conducere ale în­­teprinderii; s-au făcut vizite la staţiunile experimentale, la uzi­nele constructoare de maşini a­­gricole sau de reparaţii din Braşov, Bucureşti, Craiova, Timi­şoara, Tîrgovişte, Roşiorii de Vede etc. Şi acum finala ! Cine o va cîş­­tiga ? Deocamdată sînt 39 de vir­tuali cîştigători... GH. FECIORU CUM VOM ÎNVĂŢA MÎINE ? Răspunsul la această pasio­nantă întrebare încearcă să-l ofere celor interesaţi Expoziţia „Tehnologia instruirii“ al cărei vernisaj va avea loc mîine, 27 ianuarie. Organizată din iniţiativa Mi­nisterului Invăţămintului, expo­ziţia prezintă „şcoala viitoru­lui“ nu în perspectiva unor so­luţii mai mult sau mai puţin fanteziste, ci aşa cum se contu­rează astăzi, cu mijloace deja cunoscute şi verificate de prac­tică in lume şi la noi. Arhitectul Nicolae Drăgan, din Ministerul Invăţămintului, coordonatorul colectivului de concepţie şi realizare a intere­santei expoziţii, ne prezintă, în avanpremieră, exponatele şi ro­lul lor in tehnologia instruirii. Parcurgînd sălile expoziţiei — găzduită de Institutul de arhi­tectură din Capitală — vom pu­tea urmări cum arată o sală de clasă modernă, din care nu lipsesc televizorul, retroproiec­­torul, diapozitivele, mobilierul şi instalaţiile care permit o le­gătură directă între profesor şi elevi. Şcoala viitorului nu se va mai putea lipsi de un studio propriu de televiziune, căruia expoziţia îi prezintă prototipul. Profesorii de limbi străine vor cunoaşte — prin mijlocirea ex-p­­oziţiei — cadrul în care vor­ucra, peste puţină vreme, cu elevii : laboratoare combinate, echipate cu pupitre conexate la pupitrul lor de comandă, care va lua locul clasicei catedre. Dar nu numai studiul limbilor străine işi schimbă decorul cu­noscut ; studiul fizicii, chimiei şi al altor discipline se va des­făşura în cabinete perfecţio­nate, utilate într-un acord mai deplin cu nivelul contemporan al ştiinţei Prin intermediul expoziţiei, slujitorii şcolii vor cunoaşte teh­nici moderne privind instruc­ţia individuală, orientarea şco­lară şi profesională, pregătirea prin muncă, instruirea progra­mată, aparatura electronică pentru procesul didactic. Şi, în sfîrşit, expoziţia se întregeşte cu un planetarium şi un panou privind arhitectura şcolară a viitorului. M­­ V DEBITELE DE TUTUN : AICI O DUZINA, DINCOLO NICI UNUL! Tut redacţie tie-ati sosit, din partea unor cititori de diferite vârste, sesizări privind faptul că o serie de debite aflate în diferi­te puncte ale Capitalei sunt mai mult închise decit deschise. Cum aceste unităţi desfac fi alte arti­cole (papetărie, efecte poştale etc.), ele sunt solicitate fi de că­tre nefumători, fiind deci necesa­re in tot cursul zilei. In raidul nostru am­­constatat că în zonele centrale ale Capitalei (Piaţa Am­­zei, Unirii, Galaţi, Romană), de­bitele, destul de numeroase, sunt închise cîte o jumătate de zi. In schimb în noile cartiere există un număr cu totul insuficient de asemenea unităţi. Cartierul Titan, de pildă, e deservit de 7—8 der­bite, (închipuiţi-vă ce s-ar în­­tîmpla dacă un oraş de dimen­siunile Piteştiului sau Brăilei ar fi deservit de tot atîtea unităţi!); în asemenea condiţii, cumpărarea unui pachet de ţigări, a unei ilustrate sau, pur şi simplu, a unei cutii de chibrituri implică bineînţeles adevărate peregrinări, nervi etc. Situaţia apare explicabilă dacă ne gîndim la faptul că jumătate din cele 400 de debite care funcţionează în Capitală lucrează — după cum ne informa tov. Ion Stoian, director al O.C.L. Tu­tunul — într-un singur schimb . Cauza : vînzarea este insuficientă pentru a permite salarizarea a doi gestionari. Ceea ce e firesc dacă ţinem seama că pe anumite perimetre restrânse sunt aglome­rate un număr prea mare de de­bite (ale căror încasări nu pot depăşi, logic, anumite limite), în timp ce în noile cartiere aceste unităţi, suprasolicitate, trebuie căutate cu... luminarea. Desigur că o redistribuire a reţelei ar da posibilitatea generalizării muncii în două schimburi, eliminînd ast­fel o serie de necazuri ale cetă­ţenilor. Această redistribuire ar trebui să in se poate şi în vede­rile edililor, care uită mai întot­deauna să rezerve, în noile car­tiere, spaţii adecvate pentru de­bite. Fiindcă trebuie adăugat că aproape jumătate din localurile actuale sunt necorespunzătoare, fiind în primul rind lipsite de încălzire, acesta constituind unul din motivele pentru care, dese­ori, întreprinderea resimte lipsa personalului. A. BÂRSAN | Immem illlt­­s PROIECTE LA „CARTEA ROMÂNEASCĂ" După cum ne mărturisea tov. GH. IACOB, director adjunct al Editurii „Cartea Românească“ nu e o sarcină deloc uşoară să co­munici cele mai reprezentative lucrări ce vor intra în librării în decursul unui an de zile. Motivul e simplu. Editura aparţinînd U­­niunii scriitorilor primeşte şi pu­blică oricînd­ o lucrare valoroasă. Fiind totuşi vorba de nişte an­ticipări am reţinut pentru tinerii noştri cititori citeva din cele mai semnificative lucrări scrise de condeierii apreciaţi. Să începem cu romanele inedite : „Satul ui­tat“ de Eusebiu Camilar, „Fierul de la soare apiine“ de Vintilă Corbul, „Vulturul de porţelan“ de Leonid Dimov, „Orgoliul sinuci­gaşilor" de Teodor Mazilu, „Me­moriile unui buldog" de Pop Si­­mion, „Rechinul" de Profira Sa­­doveanu, „Elenco“ de Horia Stan­­cu, „Călătoria“ de Sorin Titel. Multe din manuscrisele predate editurii aparţin unor poeţi tineri cum sunt Ana Blandiana, Ion Cringuleanu, Adrian Păunescu, Aurelian Chivu, Cristina Tacoi care alături de nume mai vechi ca M. R. Paraschivescu, Anghel Dumbrăveanu, Radu Cîrneci, Ro­mulus Vulpescu, Constantin Nisi­­peanu, şi de cele ale debutanţilor Vladimir Simion şi Cristian Si­­mionescu întregesc o suită de vo­lume reuşite. Din domeniul nuvelistici­ se pot recomanda o selecţie din creaţia lui Ion Băleşu, lucrări inedite de ştefan Bănulescu, Georgeta Mir­­cea Cancicov („Călătorul"), Ma­riana Costescu, Romulus Dianu („La cules de vii“),­ Mihai Stoian („Documente umane“), Dumitru Țepeneag („Dor de patrie“). „Jur­nalul unui cobai" de M. R. Paras­­chivescu este o cronică a unei în­tregi epoci realizată prin succinte comentarii, portrete, dialoguri. O lucrare asemănătoare va fi publi­cată şi de Eugen Jebeleanu. Volumul „Dialog nocturn" va cuprinde 5 piese ale dramaturgu­lui Leonida Teodor­escu. O selec­ţie din creaţia lui Ionel Hristea stins prematur din viaţă la în­ceputul anului 1970 va apare ală­turi de lucrări ale lui Ludovic Bruchstein şi Erwin Deutsch. O serie de volume de critică, istorie literară şi memorialistică purtînd semnături prestigioase vor intra în librării încă din pri­mele luni ale anului 1971. Una din­tre cele mai interesante cărţi de studiu se anunţă eseul „Romanul actual — destinul său şi căile evo­luţiei sale“ al lui Nicolae Mano­­lescu raportat la marile valori din perioada interbelică. Din dome­niul criticii mai amintim : „Poezie şi poeţi de azi" de Mihail Petro­­şeanu, „Duelul cu crinii" de Ion Caraion, „Critică şi poezie“ de Mircea Martin, „Aspecte şi struc­turi neoromantice" de N­. Zalis. Mărturiile lui Al. Cerna-Rădu­­lescu din volumul „Portrete, evo­cări" clarifică unele aspecte mai puţin cunoscute din biografia unor scriitori îndeosebi în anii celui de-al doilea război mondial. O ■suită de eseuri şi aforisme despre artă, relaţii sociale, diverse pa­siuni şi caractere vor putea fi in­­tîlnite in cartea lui Al. Paleologu „Bunul simţ ca paradox sau opinii separate". In Încheiere menţionăm publi- ANUNŢ In vederea asigurării ne­cesarului de personal califi­cat în meseria de strungar, UZINA „NEPTUN" CIMPINA — angajează de urgenţă : — STRUNGARI — catego­ria II—VI. _ MUNCITORI NECALI­FICAŢI — absolvenţi ai şco­lii generale de 7 (8) ani, sau ai Liceului teoretic pentru calificarea în meseria de strungar prin cursuri de scurtă durată. Vîrsta — de la 17 ani și 6 luni pînă la 40 ani. Solicitanții se vor prezenta la Biroul Personal al uzinei, zilnic între orele 7—16. narea unor manuscrise inedite de M. Sadoveanu, I. Minulescu, Tr. Tzara, F. Aderea, E. Camilar, A Holbau, Bleher ş.a. RADU LEVARDA CE ŞTIŢI DESPRE PROSTAGLANDINE ? In ultimii doi ani au apărut in presa medicală peste o mie de articole despre prostaglandine. In prezent, în fiecare zi apar cel puţin două materiale în pre­sa de specialitate consacrate a­­cestui subiect. Peste 400 de co­lective de cercetători se ocupă de prostaglandine în toată lu­mea. După aprecierile oamenilor de ştiinţă descoperirea lor mar­chează, pentru medicină, o eta­pă la fel de importantă ca cele legate de descoperirea hormo­nilor şi antibioticelor. Prostaglandinele sunt foarte abundente în lichidul seminal al omului, maimuţei şi berbe­cului, dar se găsesc în toate ţesuturile regnului animal, in­clusiv în creier. Au fost desco­perite în 1930 de către doi gine­cologi americani. în 1933, dr. Olaf von Euler a început cerce­tări asupra lor, dîndu-le şi denu­mirea utilizată in prezent. Ne­­avînd la dispoziţie metode de a­­naliză chimică adecvate, in 1940 von Euler s-a orientat spre stu­diul mediatorilor chimici ai sis­temului nervos (obţinînd rezul­tate ce i-au adus anul trecut Premiul Nobel). în 1956­, unul din colaboratorii săi din prima perioadă, dr. Sune Bergström, a izolat și ana­lizat o serie de prostaglandi­ne, iar zece ani mai tîrziu labo­ratoarele Upihon din Statele Unite reușeau să le sintetizeze. Se cunosc în prezent 16 prosta­glandine. Toate sunt acizi graşi conţinînd 20 de atomi de carbon şi avind o formulă apropiată de cea a hormonilor, dar mai sim­plă. Ele par să fie fabricate de către ţesuturi şi nu circulă în organism. Printre efectele lor — foarte contradictorii — se men­ţionează in funcţie de tipul prostaglandinei creşterea sau scăderea tensiunii, efecte cal­mante asupra sistemului nervos, blocarea secreţiei sucului gas­tric, descongestionarea nasului la răceală, dilatarea bronhiilor în cazurile de enfizem şi în cri­zele de astmă. S-a stabilit că pot constitui contraceptivul ideal pentru femei. Prostaglandinele sunt solu­bile in apă şi extrem de active , organismul reacţionează la doze de ordinul milionimii de gram. Se presupune că aceste sub­stanţe au, ca şi hormonii, un rol de regulator al proceselor (din organismele vii amplificînd sau blocînd acţiunea hormoni­lor. Clarificarea rolului lor poa­te aduce transformări radicale în tratamentul medical. In recenta premieră a tea­trului de operetă , „Soarele Londrei“ — muzica Florin Comişel, text Titel Constanti­­nescu — un frumos succes ob­ţine cuplul de tineri balerini Dana Florea şi Valeriu Flo­­rea. Sub coregrafia Elenei Pe­­nescu-Liciu, alături de ei se remarcă de asemenea tinerii solişti Andreea Constantinescu, Constantin Florian, Luiza Ste­­dilli şi Anca Alexandrescu. In fotografie Dana Florea şi Vale­­riu Florea. ■ ză la Progresul (orele 18, 20). ■ VARA DE ALTADATA : rulea­ză la Central (orele 9,15; 11,30;­­ 13,45; 16; 18,15; 20,30). NEMURIRE : rulează la Lumina (orele 18,15; 20). BĂTĂLIA PENTRU ALGER­­­I rulează la Capitol (orele 8,30; 11; 13,30; 16; 18,30; 21). CINTECELE MARII : rulează la Luceafărul (orele 9; 11,15; 13,30;­­ 16; 18,30; 20,45). BD INTRA IN ACTIUNE : ru­lează la Bucegi (orele 15,30; 18; 20,30), Floreasca (orele 15,30; 18;­­ 20,30), Mioriţa (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30). Z : rulează la Popular (orele 15,30; 18; 20,30), Cotroceni (orele 15;­­ 17,30). ŞOIMII : rulează la Cotroceni (ora 20). OROLOGIUL KREMLINULUI :I rulează la Rahova (ora 20). MAYERLING : rulează la Raho­va (ora 16). AMINTIRI BUCUREŞTENE : ru-I lează la Ferentari (orele 15,30; 17,45, 20). CRIMA ŞI PEDEAPSA : rulează la Viitorul (orele 15, 19).( POVEŞTILE PITICULUI BIM­BO­­ rulează la Timpuri Noi (ore­le 9,15—17,15 in continuare). Pro­gram de filme documentare (ore­­ le 19; 20,45). POMUL DE CRĂCIUN : rulează la Arta (orele 15,30; 18; 20,15). FABLIO MAGICIANUL : rulea­­ULTIMA VACANTA : rulează la Progresul (ora 15,30). PRIMUL CURIER : rulează la Vitán (ora 18). DRAGOSTE LA LAS VEGAS : rulează la Vitán (orele 15,30; 20,15). SEMNALE DE DRUM : rulează la Munca (orele 16, 18, 20). SOARELE ALB AL PUSTIU­LUI : rulează la Laromet (orele 15,30; 17,45; 20). PE LUCIUL GHEŢEI : rulează la Patria (orele 9; 11,30; 14; 16,30; 19; 21,15), București (orele 9; 11,15; 13,30; 16,30; 18,45; 21). Favorit (ore­le 9,15; 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30). CINCI PENTRU INFERN ; ru­lează la Festival (orele 8,30; 11; 13,30; 16; 18,30; 21). victoria (orele 9, 11,15; 13,30; 16; 18,30; 20,45). VAGABONDUL rulează la Volga (orele 9,15; 12,30; 16; 19,30), Flacăra (orele 9; 12,30; 16; 19,30), GENOVEVA DE BRABANT ; ru­lează la Excelsior (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 20,45), Gloria (orele 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18,15; 20,30), Modern (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30). ADIO, PRIETENI­­­i rulează la înfrăţirea (ora 20), HIBERNATUS : rulează la în­frăţirea (orele 15,30; 17,45), Cos­mos (orele 15,30; 18; 20,15). ŞARADA : rulează la Griviţa (orele 9,15; 11,30; 13,45; 15; 18,15; 20,30), Aurora (orele 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20,15), Tomis (orele 9,30—15 în continuare ; 17,30; 20). RĂZBUNAREA SFINTULUI : rulează la Unirea (orele 15,30; 18; 20.15) , Pacea (orele 15,45; 18. 20), Lumina (orele 9,15; 11.30; 13,45. 16). CĂLUGĂRIŢA DIN MONZA : rulează la Buzeşti (orele 15,30; 18; 20.15) . IN UMBRA COLTULUI : rulează la Dacia (orele 8.45—20.30 în conti­nuare). STAPIN PE SITUAȚIE : rulează la Lira (orele 15,30; 18; 20,15). OMUL DIN SIERRA : rulează la Drumul Sării (orele 15,30; 17,45; 20). CIRC FARA FRONTIERE : ru­lează la Giulesti (orele 15,30; 18; 20,30). FEMEIA SA SE TEAMA DE BĂRBAT : rulează la Crîngași (o­rele 15,30; 18; 20,15). O SUTA DE CARABINE : ru­lează la Moşilor (orele 15,30; 17,45; 20). URSUL ŞI PĂPUŞĂ : rulează la Feroviar (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 20,45), Melodia (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 20,45), Flamura (orele 9; 11,15; 16; 18,15; 20,30). MARȚI, 26 IANUARIE 1971 Opera Română : LARMfi — ora 19,30 ; Teatrul de Operetă : SU­ZANA — ora 19,30 ; Teatrul de Comedie : ALCOR ȘI­MONA — ora 20 ; Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” (Schitu, Măgureanu) ; PURICELE IN URECHE - ora 20 ; Teatrul „C. Tănase“ (Sala Savoy) : LA GRADINA CĂRĂ­BUŞ — ora 19,30 ; (Cal. Victoriei) : SONATUL LUNII — ora 19,30 ; Teatrul „C. I. Notara“ (Bd. Magheru) : ADIO CHARLIE — ora 19,30 ; Teatrul Giulești : OMUL CARE A VĂZUT MOAR­TEA — ora 19,30 ; Teatrul „Ion Creangă“ : ROATA MORII — ora 9,30 ; EMINESCU ȘI VERONICA — ora 18,30 ; Studioul I.A.T.C. DIAVOLUL ALB — ora 20 ; Tea­trul Evreiesc de Stat : SEARA DE FOLCLOR MUZICAL EVRE­IESC — ora 18 ; Teatrul „Ţăndă­rică" (Cal. Victoriei) • GULIVER IN TARA PĂPUŞILOR — ora 17 ; (Str. Academiei) ■ BANDIŢII DIN KARDEMOMME — ora 15 ; Tea­trul „Ion Vasilescu“ : FETELE DI­­DINEI — ora 19,30 ; Circul de Stat : ARENA TINEREŢII — ora 19,30. Nr. 1 1971 CLUB TEHNIC AL INGINERILOR SI TEHNICIENILOR De puţină­­ vreme, la Uzinele textile ,,Moldova“ din Botoşani şi-a început activitatea Clubul tehnic al inginerilor şi tehnicieni­lor, — primul de acest fel din Bo­toşani. Dialogul cu preşedintele clubului ing. Silvia Gafiţescu a fost scurt, la obiect. — Se poate vorbi acum de o experienţă ? — In luna octombrie a avut loc la noi în uzină o consfătuire cu ac­tivul U.T.C. pe municipiu privind formele muncii politice în spriji­nul producţiei. Noi am prezentat două teme de cercetare : prima, realizată de inginerii Dumitru Raevschi, Mircea Dominte şi Aron Ignat, aduce o economie ante­­calculată în valoare de 90 000 lei , alta aparţine inginerilor Dorina Ceguş şi Ştefania Mustaţă. Din cei 40 de membri ai clubu­lui, 37 sunt tineri şi fiecare are de rezolvat cîte o problemă legată de procesul de producţie, aşa că toţi tinerii ingineri desfăşoară o muncă susţinută de creaţie. — Dv. de pildă ? — Am avut de studiat problema măririi producţiei la flyere prin mărirea greutăţii bobinelor, studiu pe care l-am terminat în luna decembrie. — Ce consideraţi, drept nou în activitatea clubului în acest an ? — Un schimb de experienţă la Bucecea unde urmează să se des­chidă un club asemănător, prilej cu care secretarii celor două co­mitete vor prezenta informări iar noi vom vorbi despre activitatea clubului. Unii membri ai clubului vor fi lectori la cursurile de împrospă­tare a cunoştinţelor. Vor avea loc simpozioane, informări tehnice. Avem 71 de abonamente la peste 70 de publicaţii din ţară şi de peste hotare. Clubul aparţine or­ganizaţiei U.T.C. şi vom promova un spirit efervescent de creaţie şi o strînsă colaborare cu specia­liştii vîrstnici. LIDIA POPESCU CE NE AŞTEAPTĂ ? Muzica uşoară în 1971 pro­mite să ne ofere numeroase surprize. Mai întii, vom avea Festivalul şi concursul internaţional „Cer­bul de aur", de la Braşov Deo­camdată, reprezentantele noas­tre vor fi alese dintre Corina Chiriac, Ana Petria, Ruxandra Ghiaţă şi Cosette Marinescu In cadrul galelor „hors con­­cours", alături de vedete inter­naţionale dintre cele mai cu­noscute (cărora le-au fost lan­sate invitaţiile de rigoare), vor susţine micro-recitaluri Angela Similea şi Doina Spătaru, lau­reatele noastre de anul trecut In a doua jumătate a lunii martie este prevăzută desfăşu­rarea celei de-a doua ediţii a Festivalului Naţional al forma­ţiilor studenţeşti de muzică uşoară, organizat de Institut­ul de Arhitectură. In luna aprilie, Festivalul „Şarpele de aur“, or­ganizat de Institutul de Medi­cină şi Farmacie din Bucureşti. deschis anul acesta soliştilor de muzică uşoară din toată ţara. A.R.I.A. ne-a pregătit, de ase­menea, citeva turnee atractive cu solişti şi formaţii de muzică uşoară şi jazz de peste hotare. La sfîrşitul lunii ianuarie , tur­neul solistei, Zaliha (Turcia) a­­companiată de formaţia sa. In faza de definitivare se află tur­neele susţinute de două nume (mai bine zis trei !) foarte în­drăgite : Paul Anka şi­­ surorile Kessler, iar într-o fază incipien­tă tratativele privind prezenţa pe scenele noastre a doi corifei ai jazz-ului : Duke Ellington şi Ray Charles. Sergiu Cioiu vrea să reali­zeze un vechi deziderat al său : un „one man show“ pe scena unui teatru (pe semne Ţăndărică) — pentru care a conceput un „Nocturn“ în colaborare cu Di­­mitrie Inglessis şi formaţia „O­­lympic ’64“). De asemenea, un recital T. V, în concepţie pro­prie. In ambele „planuri“ , cîn­­tece în premieră de Al. Mandy, melodii de D. Inglessis şi S. Cioiu pe versuri de Romulus Vulpescu, Marin Sorescu, A­­drian Păunescu,­­ Miron-Radu Paraschivescu. în sfîrşit, formaţia „Olympic *64“, D. Inglessis, a scris pentru „Nocturnul“ proiectat o serie de cîntece pe versuri de poeți scan­dinavi și belgieni. OCT. II. MODERNIZĂRI FEROVIARE Pe reţeaua feroviară ce apar­ţine de direcţia regională C.F.R. Braşov se experimentează noul automat de canton realizat de salariaţii secţiei C. T. 5 din A­­rad. Este prima instalaţie elec­trică de acest fel realizată în ţara noastră. Proiectarea ei s-a făcut în scopul eliminării inconvenien­telor pe care le prezintă automa­tele mecanice, cu greutăţi, ce pot conduce chiar la nerecepţio­­narea de către cantonier a sem­nalului dat de impiegatul de miş­care din staţie. Posibilitatea ca fiecare cantonier să poată vorbi la telefon cu cantoanele apropia­te sau cu biroul de mişcare se adaugă la caracteristicile noilor aparate ce sporesc siguranţa cir­culaţiei feroviare. Tot la secţia CT 5 Arad s-a realizat şi automatul de semnali­zare tip Covic, complet tranzis­torizat, folosit la darea semna­lelor de sosire a trenului în am­bele direcţii de circulaţie, de către impiegatul din staţie. Tot­odată, noul dispozitiv transmite zilnic la ora 12, la toate cantoa­nele, ora exactă , prin 12 lovi­turi dintr-un clopot metalic. De subliniat că utilajul existent îna­intea introducerii acestui auto­mat, funcţiona pe principiu me­canic implicînd acţionarea de către impiegat a unor greutăţi după fiecare trecere a trenurilor prin staţie. I. VOICU MARȚI 26 IANUARIE 1970 Cu programele Despre săptămînă T.V. de care ne-am despărţit duminică noaptea se poate spune, înainte de toate, că s-a sfîrşit agreabil. Mult mai agreabil decit prece­dentele săptâmini. Chiar dacă Ness ne-a lăsat nedumeriţi — şi cu speranţa că vom vedea „Sfîr­şitul lui Johnny Fortunato“ săptămînă viitoare, chiar dacă în rest seara de sîmbătă n-a mai cuprins nimic notabil (deşi pe micul ecran au apărut Mar­gareta Pîslaru, Teodora Lucaciu şi Valentin Teodorian), săptămî­­na s-a sfîrşit totuşi mai agrea­bil decit altădată, pentru că a m­ai fost şi duminica. Iar du­minica Studioul II s-a reîntors la ţinuta care l-a consacrat, filmul a fost uşurel dar plăcut şi pe alocuri chiar amuzant, Julie Andrews şi-a risipit cu dezinvoltură zîmbetele... Nu întimplător ne-am oprit asupra acestor seri de maximă audienţă care încheie săptămi­­na. Urmărite de milioane de oa­meni care îşi caută înainte de orice o binemeritată destindere, sîmbetele şi duminicile T.V. apar la lectură destul de boga­te în titluri şi rubrici, dar su­părător de sărace la privit. Si­gur că nu e simplu să împaci atitea gusturi, sigur că nu e uşor să cheltuieşti doar pentru două seri fantezia şi inteligenţa de care dispui pe o întreagă săptămînă, sigur că schema e mică şi pretenţiile mari, dar... Dar milioanele de privitori obo­siţi vor simbătă şi duminică sea­ra să se recreeze pentru a o lua lunea de la capăt — şi în faţa acestei legitime cerinţe micul ecran nu mai beneficiază de nici un „sigur că...“ Despre săptămînă T.V. de care ne-am despărţit duminică noaptea nu numai că se poate spune, dar trebuie să spunem — din nou — că a semănat în­grijorător cu precedentele săp­­tămîni. Şi pentru a nu se mai înţelege că rutina pe care o re­proşam data trecută s-ar referi la fixarea teatrului sau filmu­lui în anumite zile — operaţie intrutotul normală şi acceptabi­lă — ci la o excesivă rubriciza­­re, la excluderea aproape totală a imaginaţiei de la alcătuirea programului fiecărei zile, vă propun să comparăm lunea, să zicem, pe întreaga lună ianua­rie. (vezi tabelul 1). Am ales lunea absolut la în­­tîmplare, dar pentru a spulbe­ra orice dubiu, să mai vedem şi miercurea (tabelul 2). Aşadar, în afara unor schim­bări de ore (cadranul interna­ţional „a venit“ mai devreme, împingînd mai tîrziu Poşta T.V., care a lipsit odată şi a fost înlocuită cu muzică uşoară) programele sunt identice. Şi vă asigur că tabelele întocmite pentru restul zilelor arată la fel — iar cîte o conferinţă de presă, o transmisie sportivă, un reportaj (cum e anunţat cel al lui Eugen Mândrie), mai tulbu­ră fixitatea rubricilor. Repe­tăm : pînă la un punct, a folosi rubrici fixe într-un program e firesc, necesar. Ceea ce ne su­pără este însă excesul. O rubri­­cizare care acoperă tot spaţiul de emisie — n-am mai notat şi cele două telejurnale cotidiene­­ — o rubricizare care îngăduie programului să semene săptă­mîni in şir, o rubricitate care exclude evenimentul viu ţi In­clude competiţia valorilor In cuşca rubricilor — iată ptnă unde poate duce rutina ! ...Sau nu rutină se cheamă î COSTIN BUZDUGAN P. S. — Aseară, la ora 21, o excepţie: prin intermediul lui Alexandru Stark, televiziunea a apelat la miliţie şi miliţia a apelat la cetăţeni pentru iden­tificarea unui hoţ „specializat" în şcoli şi grădiniţe. Iată în fine o rubrică fără zi şi oră fixă ! Chiar dacă ideea e im­portată. Ora 18,30 Rubrică de folclor Ora 19,00 Rubrică economică Idem Ocolul ţării in 8 zile TABEL2 Stele ale Operei Române TABEL 1 4. I ii. i 18, X 25. 1­0 Ora 18,00 Viaţa literară Ora 21,45 Cadran in­ternaţional Scena şi ecranul Idem Idem Idem Idem Idem Idem Idem Idem Ora 19,20 1001 de seriIdem Idem Idem Ora 19,50 Agenda politică Idem­ Idem Ora 20,15 Serial Idem Idem Idem Ora 21,00 Steaua fără nume 6. I 13. I 20. I 27. I Ora 18,00 Universal şotron Ex Terra Universal şotron Ex Terra Ora 18,30 Cabinet economic Idem Cadran interna­ţional Idem Ora 19,20 1001 de seri Idem Idem Idem Ora 20,30 Telecine­mateca Idem Idem Idem Ora 21,25 Poşta TV. Voci de pretutin­deni — Gala marilor interpreţi români Steaua fără nume Idem— — Ora 22,15— — Poşta TV. Idem Ora 22,30 Bucuriile muzicii Verdi Oaspeţi ai . Întîmplarea a făcut ca în de­cursul unei singure săptămîni să avem posibilitatea de a urmări la pupitrul celor două mari for­maţii simfonice bucureştene doi dintre reprezentanţii artei dirijo­rale iugoslave: Angel Surev şi Djura Jaksic. Nu cunoaştem în detalii bio­grafia şefilor de orchestră care ne-au vizitat (şi nu înţelegem de ce din programul Filarmonicii a lipsit obişnuita prezentare a diri­jorului), dar cei doi muzicieni se pare că se regăsesc în predilecţii repertoriale în dinamica gesticii, în fermitatea urmăririi ritmicii. Preluînd unul dintre progra­mele Filarmonicii de mai mult timp fixate, Djura Jaksic a adău­gat pieselor de „rezistenţă“ ale simfonicului (Simfonia a 35-a „Haffner“ de Mozart şi Concertul pentru vioară şi orchestră de Gla­zunov) un Concerto grosso de Haendel şi Uvertura „Les Francs- Juges" o piesă cu multiple tente de banalitate scrisă de Berlioz la 24 de ani și pe care istoria mu­zicii a refuzat să o înscrie în rîn­­dul lucrărilor definitorii ale ma­relui romantic francez. Filarmonica a cîntat cu dă­ruirea și responsabilitatea pe care o reîntâlnim mereu în această sta­giune. Sonorităţile au fost învă­luitoare, omogene, intrările pre­cise. Indicaţiile ritmice ale dirijoru­lui, inexplicabila augumentare a unor semne dinamice, dezlănţui­rile energetice din prima şi ultima mişcare au superdimensionat însă sonorităţile mozartiene, le-au oferit vigori în afara cadrului stilistic. Concertul grosso op. 6 Nr. 5 de Haendel a sunat pe de altă parte dens, cu momente de vi­brantă linişte. In Concertul lui Glazunov (aş­teptam totuşi în această stagiune o altă partitură din partea violo­nistei care a mai interpretat ace­laşi opus în ultima etapă a re­centului Concurs Internaţional „George Enescu"), Silvia Marco­­vici a avut degajarea, căldura, participarea afectivă ce-i asigură, la ora actu­ală, unul dintre pri­mele locuri ale violonisticii ro­mâneşti. In simfonicul de joi seara din Studioul Radioteleviziunii, Angel Surev a autentificat (în special în tălmăcirea celei de a patra sim­fonii de Dvorak), adevărul jude­căţilor de valoare ale criticilor din multe­­ari ale Europei şi Asiei unde dirijorul iugoslav a concertat pînă în prezent. Din programul concertului de joi seara amintim prima audiţie a unei noi lucrări româneşti: Va­­riaţiunile pe o temă de colind pentru pian şi orchestră de Tudor Ciortea — o piesă de largă res­piraţie în care compozitorul a demonstrat ce adinei sugestii poate „extrage“ din substan folclorică. Solistul concertului A­lexandru Hrisanide ne-a restat întreaga încărcătură emoţională lucrării, a intuit toată lumea , culori a partiturii ce se visa fără îndoială în rîndul celor­­ semnificative valori concertau naţionale făurite în ultimii ani. IOSIF SAVA MARŢI, 26 IANUARIE 1971 • 10,00—11,00 Teleşcoală . Emi­siune în colaborare cu Ministerul Invătămîntului • 18,00 Deschide­rea emisiunii. Melodii vechi şi noi cu... Cristina Pongratz, Luigi Ionescu, Mircea Albulescu şi Io­nel Budişteanu • 18,30 Miini fer­mecate — film documentar despre arta populară indiană • 18,45 Toate pinzele sus ! — emisiune pentru pionieri a 19,15 Publicitate O 19,20 1001 de seri — emisiune pentru cei mici # 19,30 Telejurna­lul de seară e 20,00 România ’71. Azi — judeţul Bistriţa-Năsăud • 20,30 „Intre umor şi duioşie“. 100 de ani de la naşterea lui I. A. Bassarabescu. Evocare filmată şi dramatizare din opera autorului O 21,30 Concurs internaţional de schi — Sărituri, înregistrare de la Oberhof . 22,00 Prim plan : pic­torul R. Schweitzer-Cumpăna — maestru emerit al artei. Emisiune de Aristide Buhoiu , invitata noastră : Julie Saget % 22,50 Tele­jurnalul de noapte­­. 23:00 Închi­derea emisiunii. Lucia Demetriade- Bălăcescu (SALA DALLES) Lucia Demetriade-Bălăcescu, artistă afirmată încă din perioada interbelică, „este o fire compusă din violenţă şi graţie — cum scria Francisc Şirato în 1942 — din capriciu şi voinţă, un amestec de­loc ciudat de emotiv şi spiritual. Şi de aceea foarte uman“. In­­tîmplări aparent mărunte din existenţa cotidiană, a străzii, „secvenţe" casnice sau mondene, reţin atenţia artistei care le dez­voltă carnavalesc, într-o tonali­tate burlescă uneori. Tablourile sale au aerul unui spectacol de carnaval, în care oamenii şi si­tuaţiile îşi schimbă cu repezi­ciune măştile şi costumele, dîn­­du-ne senzaţia unui joc, dar a unui joc în înţelesul superior al cuvîntului, „care nu rîvneşte — cum scria O. W. Cisek în 1927 — să fie privit cu ochi prea gravi“. Dar un joc care devine grav, semnificativ în esenţa sa, care ne dezvăluie o anumită atitudine de caldă şi generoasă înţelegere a naturii umane, vibrînd de ac­cente lirice susţinute de mijloace aparent nepretenţioase. Soluţiile plastice se vădesc la o analiză mai atentă, elaborate, expresii ri­guroase ale unei gîndiri plastice, mature. Impresionează mai ales pastelurile, prin delicateţea şi strălucirea lor fragilă care co­respund parcă mai bine struc­turii sale artistice. „In cercul de raze al acestor simţăminte sin­cere si trare asemeni unui Ghiaţă sau Bunescu spune acelaşi O. W. Cisek, strigăcia şi inega­litatea devin valori pozitive. Cine le dispreţuieşte, riscă să dispre­ţuiască substanţa propriu zisă, care în asemenea cazuri dă artei tot farmecul ei."

Next