Scînteia Tineretului, ianuarie 1971 (Anul 27, nr. 6725-6748)
1971-01-14 / nr. 6734
SCÎNTEIA TINERETULUI" pag. 2 JOI 14 IANUARIE 1971 PRIMELE ACŢIUNI ALE ANULUI 71 PRIMII SECRETARI A 4 COMITETE JUDEŢENE U.T.C. NE INFORMEAZĂ DESPRE : CONSTANŢA „VALENŢELE ORAŞULUI" In cadrul ciclului de acţiuni care au loc în judeţul Constanţa, se-nscriu — ne spune tovarăşul CONSTANTIN JURCA — intîlnirile cu cadre cu munci de răspundere din diferite domenii de activitate, editarea lunară a unor foi volante intitulate „Momente ale unui trecut glorios de luptă“, excursii, concursuri, spectacole. Un concurs în care peste 5 000 de tineri dau glas sentimentelor de dragoste pentru oraşul de pe malul mării — Constanţa — a fost intitulat „Valenţele oraşului“. Tot în aceste zile, ştafeta „Omagiu partidului“ străbate comunele şi oraşele judeţului, poposind în fiecare loc cite o săptămînă, zile în care tinerii au in mijlocul lor militanţi din ilegalitate ai partidului. Acţiunea se va încheia în luna februarie. VASLUI ŞTAFETA „TINERETUL VASLUIAN RĂSPUNDE PREZENT Pe prima filă a agendei de lucru a tovarăşului CONSTANTIN HOROBEŢ, am găsit înscris concursul „Pagini din istoria P.C.R.“ la care participă 28 000 de tineri. Cei mai buni vor fi selecţionaţi pentru faza pe comună sau întreprindere. Ştafeta denumită „Tineretul vasluian răspunde prezent !“ străbate 4 trasee. Din cele 4 albume, prin selecţionare, se va alcătui unul omagial, care în ziua de 8 mai va fi înmînat Comitetului judeţean al P.C.R. Se cuvine să amintim, şi interesanta manifestare recent încheiată, „Săptămînă culturală a tineretului de joi pînă joi“ ca şi cea de-a II-a ediţie a Concursului de muzică uşoară „Constelaţia necunoscută“ care va „demara“ la 17 ianuarie. ARGEŞ INIŢIATIVE LA... START E dificil să alegi dintre iniţiativele enumerate de tovarăşul CONSTANTIN VOINEAG, pe cele mai interesante, pentru că fiecare vizează un aspect, un domeniu, o preferinţă. Anul ’71 a debutat la Piteşti, printr-o intilnire a tinerilor de la întreprinderile „Argeşana“ şi „Textila“ cu tovarăşul Gheorghe Barbă, pensionar, membru al biroului comitetului judeţean de partid, ilegalist. Am reţinut Concursul de creaţie, în plină desfăşurare, „Tinereţea noastră partidului datoare" în cadrul căruia s-au primit 150 de creaţii. Cele mai reuşite vor fi reunite intr-o plachetă omagială. La acestea adăugăm concursul „50 de ani de la crearea partidului", la care participă elevi. Decada cărţii social-politice, faza pe oraş a concursului cultural-artistic al elevilor. TIMIŞ STUDIOUL DE EDUCAŢIE PATRIOTICA ŞI ESTETICA In acest an, activitatea studioului se va desfăşura bilunar. Avem această posibilitate — ne apune tovarăşul RADU BALAN — întrucît Casa Armatei din Timişoara ne-a pus la dispoziţie spaţiul necesar. In a doua jumătate a acestei luni studioul va prezenta montajul „Eroi ai clasei muncitoare“, iar la 24 ianuarie montajul „Unirea Principatelor“. Zilele trecute 1 200 de tineri au fost prezenţi in sala cinematografului „Modern la simpozionul „Pe dru■nul gloriosului partid“. Dintre acţiunile care ne-au fost aduse la cunoştinţă am reţinut : concursul „Sub faldurile gloriosului partid“ care va antrena 30 000 de tineri, întîlnirile cu artişti, scriitori şi întilniea primului secretarcu studenţii timişoreni. lidia popescu MONUMENTE ISTORICE DIN VÎLCEA In ultima perioadă, o vastă activitate privind restaurarea şi conservarea monumentelor de artă şi arhitectură de pe teritoriul judeţului Vilcea se bucură de atenţia deosebită a organelor centrale şi locale de specialitate. Cele mai importante lucrări de acest gen s-au făcut şi se continuă la Complexul arhitectonic Hurez, obiectiv artistic de o valoare excepţională, unanim recunoscută. în anul acesta vor fi terminate căile de acces, complet modernizate, faţadele şi latura aparţinind perioadei secolului XIX—XX, pentru ca în 1972 să se încheie şi lucrările de restaurare a bolniţei şi anexelor. Recent, a fost restaurată şi biserica vechiului schit Inăteşti (atestat documentar în 1388), fiind executate lucrări de subzidire, consolidare, acoperire şi,de înlăturare a adausurilor de sus- tinere a zidurilor — care nu aveau nimic comun cu construcţia — restaurarea picturii urmînd a fi făcută ulterior. Importanţa monumentului de la Inăteşti va fi sporită şi prin adăugarea unei expoziţii cuprinzind obiecte de artă feudală religioasă. La sfirşitul anului viitor biserica schitului Inăteşti va intra, aşadar, în circuitul turistic intr-o nouă ipostază. Important monument istoric, legat de revoluţia de la 1848, Complexul Magheru de la Traian este, de asemenea, supus refacerii. După terminarea lucrărilor de restaurare a clădirii, operaţiunea se va extinde şi asupra bisericuţei şi turnului din incinta complexului. Tot aici a fost montat şi obeliscul 1848. După restaurarea integrală a complexului, modernizarea şi sistematizarea zonei de protecţie, va fi organizată şi o secţie memorială. Această zonă va deveni favorizată şi de pitorescul locului, al doilea parc al municipiului Rîmnicu-Vîlcea. Pînă atunci, însă, va trebui urgentată demolarea şi mutarea construcţiilor zootehnice ale I.A.S. din imediata apropiere a acestor obiective. După deschiderea complexului muzeistic etnografic de la Măldăreşti, care a necesitat importante amenajări, vor fi efectuate lucrări de drenare şi conservare a subsolului culelor, precum şi modernizarea zonelor protectoare. Numeroase alte monumente de preţ sunt cuprinse intr-un riguros plan de restaurare şi conservare. In rindul acestora notăm complexul mănăstiresc de la Şerbăneşti (Lungeşti), Schitul Bîrlogu (Pietroiul, strămutarea bisericii Gîltofani din comuna Nicolae Bălcescu în cadrul zonei de protecţie a muzeului memorial de aici, ş.a. reprezentând tot atîtea grăitoare dovezi ale artei arhitecturale in bogatul stil românesc și brincovenesc. V. R. TEHNICA TRANSPORTURILOR ÎN 1 000 DE EXPONATE Expoziţia organizată de ■ Ministerul Transporturilor la Grupul şcolar C.F.R. Bucureşti are, dincolo de caracterul didactic, şi pe acela al introducerii vizitatorului în tot ce este nou şi modern în transporturile feroviare, auto şi aeriene, prefigurînd totodată dotarea unităţilor de specialitate în viitorul apropiat cu aparatură şi utilaje la nivelul mondial. Staţiile C.F.R. vor beneficia de aparatul electric de informaţii care la numai cîteva secunde de la apăsarea pe butonul sub care este scrisă o anumită staţie, îţi pune la dispoziţie toate datele necesare călătoriei către acea direcţie : trenuri, ore de plecări şi sosiri, distanţă, costul biletelor, dacă, trenul are în compunere bufet sau vagon restaurant etc. Aparatură de bord, instalaţii şi tablouri de comandă aflate pe ultimul tip de avioane R.A.C., cu care a fost înzestrată aviaţia civilă din ţara noastră, instalaţii de centralizare şi telecomandă din dotarea magistralelor feroviare, motoare secţionate de autocamioane — iată doar cîteva din cele aproape 1 000 de panouri, panoplii, machete şi instalaţii expuse la această interesantă expoziţie, ce Vrancea forestieră — o ipostază stabilă a economiei judeţului. Mii de hectare căţărate pe povîrnişurile abrupte ale munţilor sau ascunse într-un cot al văii Milcovului, după o meandră a Putnei sau a Zăbalei. De la tăietorii de pădure — drujbarii cum au fost botezaţi după unealta de muncă — începe spectaculoasa evoluţie a lemnului înspre etapa industrială. Cîteva luni pe an oamenii aceştia îşi închid existenţa în perimetrul gurilor de exploatare. Calea spre ei şi de la ei înspre centrele mai populate rămîne atunci la dispoziţia capriciilor naturii. Ploile şi mai apoi zăpada sporesc dificultăţile de acces sau, chiar taie adesea orice posibilitate de legătură. Cum trăiesc tăietorii de pădure ? Au tot ce le trebuie oamenii care şi-au închinat existenţa unei îndeletniciri de o asprime puţin obişnuită ? DACĂ NE-AM LUA DUPĂ CIFRE... ..am constata că lucrurile stau foarte bine. Cînd am ajuns la sediul cooperativei de consum din Reghin, care devenise el însuşi aproape inaccesibil din cauza zăpezii i-am găsit pe contabiul şef şi pe ceilalţi funcţionări în faţa unor cearşafuri de hîrtie împestriţate de cifre, coloane, rubrici etc. Mălai, peşte, pîine, brînză, conserve de carne... Cantităţile de alimente, convertite meticulos la scara diferitelor unităţi de măsură încearcă să ne convingă că hrana celor de la pădure a fost destulăşi variată. Să-i ascultăm însă şi pe aceştia : — In luna decembrie au lipsit peştele, pîinea... — O lună întreagă n-am văzut nici cum arată mezelurile... — Ar trebui să gustați din mămăliga asta... — Am avut compoturi suficiente pentru doi ani. Dar n-am avut untdelemn, untură... Așadar, oamenii vorbesc o limbă diferită de cea a cifrelor. Ne scoate din încurcătură însuşi contabilul şef al cooperativei din Reghin, care ne lămureşte că înfloritoarea situaţie scriptică reprezintă „stocul-tampon“; în mod normal, acesta reprezintă o rezervă de „cămară", pe care orice gospodar chibzuit şi-o întocmeşte la începutul iernii. Cu o condiţie insă : Să nu flămînzească toamna. Este tocmai ceea ce ie-a „scăpat“ cooperativelor de consum. In timp ce după opt ore de muncă lucrătorul forestier n-avea la indemină sortimentele ce le dorea, în magazie să lăfăiau produsele destinate aprovizionării curente şi transformate în mod abuziv în depozit intangibil. — Pînă la urmă l-am atins totuşi — mărturiseşte aproape cu regret contabilul de la Reghin. Intr-adevăr, stocul-tampon a fost ciuntit pină la urmă, dar a fost nevoie de intervenţii, circulare, dispoziţii scrise şi nescrise pină cînd conducerea cooperativei de consum s-a lămurit că randamentul muncii este condiţionat de o nutriţie corespunzătoare. Şi pentru că tot vorbim de hrană să ne oprim la un articol de bază : Piinea „cea de toate zilele“. Aceasta ajunge la tăietorul de pădure numai în anumite zile. Sau numai intr-un anumit fel. Or, dacă scrumbiile lipsă pot fi înlocuite cu brînză, conservele de carne cu cele de peşte, pateul de ficat cu fiase, pîinea este indispensabilă. Se fabrică în cantitate insuficientă? Categoric, nu ! Cel care impunea drujbarilor acest dubios „regim de slăbire“ este gestionarul magazinului. Cu plinea destinată muncitorilor forestieri acesta îşi asigură intîi cunoştinţele din sat (şi ştim cu toţii ce amiciţii largi impune o arie atît de restrinsă !). In faţa acestei situaţii, conducerea IJECOOP a venit cu o soluţie „ingenioasă“ : pîinea să se elibereze pe bază de tabele nominale contrasemnate obligatoriu de preşedintele consiliului popular. Ca să-ţi dai seama de absurditatea acestei soluţii nu e necesar să fii nici lucrător în comerţ, nici muncitor forestier, nici preşedinte de consiliu. E suficient să ştii că un sector de exploatare are sute de muncitori, că fluctuaţia este un fenomen destul de curent în această activitate şi că nimeni nu are o memorie de natură să reţină pe din afară două-trei sute de nume. Se ajunsese la o situaţie ridicolă : dacă muncitorul X pleca din exploatare şi în locul lui venea Y, acesta din urmă nu putea să mănînce decit după ce X era şters de pe listă, şi înlocuit cu Y. O echilibristică algebrică din care nu putea şi nici nu s-a ales nimic pină la urmă. După sucombarea ei, piinea continuă să rămină totuşi un articol deficitar „Şi dificil de ingurgitat, atunci cînd există — completează Dumitru Dogărescu, şeful sectorului de exploatare Dumitreşti. Pentru că după ce a fost scoasă din cuptor, piinea este aruncată în saci de clrpă, umezi. Ne-am oferit să confecţionăm nişte lădiţe, ca să existe cit de cit un ambalaj igienic, dar nici măcar asta nu ni se admite“. De cînd n-a mai trecut Inspecţia sanitară pe la gurile forestiere ? Cine permite ca nişte oameni care muncesc o zi întreagă în ger, pe ploaie, cufundaţi pînă la genunchi în zăpadă, să fie nevoiţi să se hrănească dintr-o zane acră, umedă sau tare ca piatra, aşa cum i-o sorcovesc cei care sînt obligaţi să-i aprovizioneze ? Le propunem tuturor forurilor implicate in această acţiune — spre vizionare şi degustare — cîteva mostre din pîinea oamenilor de la pădure, însoţindu-ne sugestia cu o întrebare : ce-ar zice dacă ei personal ar avea zilnic pe masă o asemenea hrană ? O CHESTIUNE DE ETICA Nu este primul an în care ne ocupăm de aprovizionarea gurilor de exploatare. Anul trecut, in primăvară, o echipă formată din reprezentanţi ai Inspecţiei sanitare, miliţiei, întreprinderii forestiere depunea la redacţia ziarului local „trofeele“ unei investigaţii pe traseele forestiere , o conservă emisă cu şapte ani în urmă, nişte probe de peşte alterat şi alte asemenea revoltătoare semne de indiferenţă ale responsabililor comerciali din judeţ. S-au luat măsuri, s-au rostit indicaţii şi s-au ascultat angajamente. Am fi nedrepţi dacă n-am spune că lucrurile au evoluat pozitiv. Nu este însă suficient. Continuă să persiste o serie, de paradoxuri, care ajung inexplicabil de greu la urechea conducerii cooperativelor de consum, cu sediul in Focşani (director tovarăşul Enache Anghelache). Altfel nu se explică cine lasă cheile magazinului din Tulburea în mina unui gestionar aflat aproape permanent sub zodia vinului de viaţă lungă ? Constantin Tănase a fost reclamat in nenumărate rinduri pentru atitudinea inadmisibilă ce o are faţă de muncitorii de la parchetele forestiere, pentru injuriile pe care îndrăzneşte să le profereze la adresa unor oameni care trudesc din greu o zi întreagă, în timp ce el lîncezeşte în circiumă. La Molnău, magazinul destinat sectorului forestier este deschis doar o dată pe săptămînă, pentru că în rest gestionarul se ocupă de magazinul din sat, luînd salariu din amîndouă părţile. Vă închipuiţi cum arată mezelurile după o săptămină de şedere „la căldurică“. Este imposibil ca Ion Stănilă, preşedintele cooperativei de consum din Dumitreşti, de care depind aceste două magazine să nu cunoască situaţiile de mai sus. Şi dacă le cunoaşte, de ce le tolerează ? Ne-am permis să semnalăm toate acestea pentru că hrana tăietorilor de pădure este o problemă care depăşeşte, în fond, sfera comerţului şi o vizează pe cea a omeniei. Muncitorii din acest sector, care aduce beneficii însemnate economiei judeţului, nu pot şi nu trebuie lăsaţi la voia întîmplării, la dispoziţia unor gestionari iresponsabili. Deficienţele semnalate în Vrancea nu implică argumentaţii obiective, ei se explică integral prin vicii de organizare, prin nepăsare şi delăsare. E adevărat, din văgăunile unde sunt ascunde punctele forestiere, reclamaţiile ajung mai greu la Focşani, pe masa celor responsabili de ele. Ne facem o datorie expediindu-le noi, pe adresa direcţiei IJECOOP”'''. SOFIA SCORTARU Din nou despre aprovizionarea muncitorilor forestieri LA DISCRE GESTIONARILOR INCORECȚI ? ★ are ca prim scop informarea elevilor şcolilor profesionale, a deprinderii acestora încă din anii de studiu cu temeinice cunoştinţe practice. I. VOICU NU VA SCRIU DIN „ROSMARIN" Draga mea, Scuză-mi impoliteţea de a-ţi trimite patru vederi identice din patru localităţi diferite. Dar... La Timişoara am căutat zadarnic o vedere color din Timişoara, ceva cu Bega sau cu catedrala. Am găsit numai nişte fotografii alb-negru, şi acelea cu nişte locuri care nu reprezintă cîtuşi de puţin ce are mai frumos oraşul. Vederi colorate, chiar din Timişoara, nu am găsit la nici una din cele zece unităţi O.C.L. de specialitate aflate în perimetrul central. Aşa că, ţi-am trimis frumoasa vedere din Predeal, reprezentind hotelul „Rosmarin". Sper că nu te-ai supărat dacă, de la Buziaş, Jimbolia şi Lugoj, negăsind vederi celor din aceste localităţi, ţi-am expediat salutări prieteneşti pe spatele aceloraşi vederi din Predeal, a căror abundenţă în această parte a ţării este explicată, probabil, de statornica pasiune a bănăţenilor pentru relieful muntos şi pentru exotica zonă a văii Prahovei. Te mai rog să nu te impacienteze această superbă vedere din Predeal. Să ştii că, de fapt, mă aflu la Craiova, străveche cetate, cu multe și minunate locuri istorice, care sînt atît de cunoscute incit probabil... nu mai merită imortalizate pe o banală vedere. De aceea doljenii se mulţumiră să pună în vînzare două—trei vederi colorate în care se repetă aceleaşi douătrei imagini nesemnificative, în general blocuri de locuinţe. Cum ştiam că blocuri ai mai văzut şi la Bucureşti m-am gîndit să-ţi trimit iar această minunată vedere din Predeal cu hotelul „Rosmarin“. Din care o să-ţi daiseama ce frumos e pretutindeni, pe la noi și în Oltenia, și in Banat... Al tău... O. NEGRU PRODUCŢIA MONDIALA DE CEREALE. Acum 30 de ani, pe glob se recoltau 160 milioane tone de grîu. Astăzi recolta atinge 300 milioane tone. In aceeaşi perioadă producţia de orz, porumb, sfeclă de zahăr, carne s-a dublat aproape. Cantitatea de îngrăşăminte minerale (în substanţă activă) a crescut de cinci ori, ajungînd la 10 lg la hectar. După opiniile experţilor în anul 2000 vor fi necesare cel puţin 2,5 miliarde tone cereale pentru aprovizionarea populaţiei globului (azi se produc 1,02 miliarde tone). Produsele alimentare vor fi conservate prin sterilizare atomică. Modificările genetice vor permite crearea unor specii noi de vaci, capabile să dea lapte cu un conţinut specific determinat. Greutatea vitelor cornute va ajunge la 500—600 kg iar producţia de lapte la 13 000—14 000 litri anual. Se va ajunge ca porcii să crească în greutate cu 1 kg pentru fiecare 1 kg de furaje consumate. Vor fi create specii de plante cu fructe mai mari. Un soi nou de porumb cu ştiuleţii crescuţi numai în partea de sus va facilita recoltarea mecanică. Se vor obţine 30 de t/ha la porumb boabe iar la grîu 15—20 t/ha. RAŢELE DIN ZONA FLUVIULUI COLUMBIA (S.U.A.) au depus ouă avînd o radioactivitate de un milion de ori mai mare ca cele normale. Este rezultatul poluării fluviului cu apa de răcire a unui reactor nuclear. Risamat iată denumirea unui nou soi de struguri creat în Uzbekistan. Ciorchinele are 6—7 kg, iar bobul e de dimensiunile unei prune. El asigură o producţie de 160 chintale de vin la hectar. Soiul a fost distins cu Medalia de aur la expoziţia internaţională de pomicultură de la Erfurt pentru calităţile sale organoleptice. CIUPERCILE produc de o sută de ori mai multe proteine pe unitatea de suprafaţă şi timp decit griul. In R.D.G. a fost introdusă în cultură o specie nouă avînd diametrul de 25 cm. Fiecare ciupercă cîntăreşte circa 1 kg. Algele Mării Negre, pescuite la circa 110 mile în larg, sunt folosite în Bulgaria ca materie primă pentru făina furajeră. Ele conțin 65 la sută proteine și numeroase vitamine. 150 KM ÎN APROAPE... 7 CEASURI ! Intr-una din primele zile ale acestei luni ne-am prezentat la autogara din Braşov fiindcă doream să vedem o curiozitate a trasporturilor interurbane. E vorba de cursa I.T.A. Braşov- Buzău, care acoperă distanţa amintită (155 km) în... şase ore şi jumătate. Deci medie orară : 23 km ! Desigur, autobuzul efectuează numeroase opriri iar cursa nu este rapidă. Oricum, timpul afectat ni s-a părut disproporţionat. Există într-adevăr porţiuni de drum prost întreţinut (de pildă în zonele Zăbrăteni şi Telui). Am remarcat totuşi că viteza ar putea fi mărită. Cerînd lămuriri în acest sens conducătorului auto am aflat că lucrul ar fi posibil, dar atunci nu s-ar mai realiza încadrarea în orarul prevăzut.. Ideea că programarea stabilită ar putea fi, in ciuda di ficultăţilor, îmbunătăţită ne-a fost împărtăşită şi de cîţiva dintre puţinii călători obişnuiţi ai cursei. Tot ei ne-au mărturisit faptul că, datorită duratei ei exagerate, majoritatea cetăţenilor evită serviciile acestei curse. Surprinzător ni s-a părut faptul că, deşi e vorba de o cursă zilnică, care deserveşte un mare număr de comune, consiliile populare respective, cetăţenii înşişi nu sunt interesaţi în repararea drumului. Ceea ce ar duce, evident, la economisirea propriului lor timp. Cit despre ideea că indicaţiile cuprinse în mersul autobuzelor împiedică realizarea unor viteze îmbunătăţite, aceasta ni se pare de-a dreptul absurd. Mersul autobuzelor nu e o biblie şi, ca atare, una din obligaţiile sale este aceea de a se modifica în funcţie de anumite cerinţe. Există doar destule curse, aparţinînd tot de I.T.A. Braşov, (Braşov-Tg. Mureş, Braşov-Bacău), care funcţionează intr-un ritm corespunzător, civilizat. Menţinînd în schimb asemenea curse, ca Braşov-Buzău, revenim la viteza de transport atinsă... în urmă cu un secol. E ca şi cum am organiza o linie de căruţe între cele două oraşe. A. BÂRSAN Ştafeta portului popular vrîncean preluată de cea mai tînără din Focşani generaţie : elevii liceului „Unirea“ Foto : N. MOLDOVEANU Lucrătorii Oficiilor poştale vor fi observat că de la un timp încoace, între comunele Praid din judeţul Harghita şi Străoane, din judeţul Vrancea se înregistrează o frecvenţă neobişnuit de mare a corespondenţei. Iată explicaţia: anul trecut elevii şcolilor generale din comunele respective au hotărît să organizeze vizite în cadrul unui schimb turistic. Fiind găzduiţi reciproc în mijlocul familiilor, schimbul s-a transformat în relaţii de prietenie, astfel incit şi părinţii lor au preluat exemplul copiilor. Recent, locuitorii de toate vîrstele din comuna Praid au fost oaspeţi la Străoane şi, profund impresionaţi de primirea făcută timp de cîteva zile, se pregătesc pentru a fi gazde tot atît de ospitaliere. Organizarea devenind cit se poate de complexă, sarcinile vizitelor respective sînt pe cale de a fi preluate de către Consiliul popular comunal. Pînă la revedere, românii şi maghiarii din cele lama in munţii Paring Foto : N. MOLDOVEANU aglimeria URSUL ŞI PĂPUŞĂ : rulează la Sala Palatului (orele 17,15; 20,15), Patria (orele 9; 11,30; 14; 16,30; 19; 21,15), Capitol (orele 8,45; 10,45; 12,45; 15; 17.15), Favorit (orele 9,15; 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30). CRIMA ŞI PEDEAPSĂ : rulează la Capitol (ora 19,15). CÂNTECELE MĂRII : rulează la Luceafărul (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 20,45). B.D. INTRA IN ACTIUNE : rulează la Central (orele 8,30; 11; 13,30; 16; 18,30; 21), Gloria (orele 9,30; 12; 15; 17,30; 20), Modern (orele 8; 10,30; 12,45; 15,30; 18,15; 21). GENOVEVA DE BRABANT : rulează la București (orele 8,30; 10,30; 12,30; 14,30; 16,45; 19, 21), Victoria (orele 8,30 ; 10,30; 12,30; 14,30; 16,30), ȘARADA : rulează la Festival (orele 8; 10,30; 13; 15,30; 18,15; 21) Feroviar (orele 8,30; XI; 13,30; 16; 18,30; 21), Excelsior (orele 8,30; 11; 13,30; 16; 18,30; 21), Melodia (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 20,45). SEMNALE PE DRUM : rulează la Victoria (orele 18, 20,30). PRIMUL CURIER : rulează la Lumina (orele 18,30; 20,30). CAPCANA : rulează la Lumina (orele 9,15; 11,30; 13,45; 16). FABLIO MAGICIANUL : rulează la Doina (ora 10). PASĂRILE : rulează la Doina (orele 11,30, 13,45; 16, 18,15, 20,30). AMINTIRI BUCUREŞTENE PENTRU PACE ŞI COLABORARE INTERNAŢIONALA — film dedicat participării preşedintelui Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, la Sesiunea Jubiliară a O.N.T. şi vizitei in S.U.A. : rulează la Timpuri Noi (orele 9; 11,45; 14,30; 17,15; 20), POMUL DE CRĂCIUN : ruleaza la Griviţa (orele 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20,30), Aurora (orele 9,30; 12; 15,45; 18; 20,15), Tomis (orele 9,30; 12; 15,15; 17,45; 20,15). POVEŞTILE PITICULUI BIMBO : rulează la înfrăţirea (orele 15,30; 17,45). , „ , AI GRIJĂ DE SUZI : rulează la înfrăţirea (orele 20). ATENŢIE, BROASCA ŢESTOASA ! : rulează la Buzeşti (ora 15,30; 18). ŞOIMII : rulează la Buzeşti (ora 20,30) . VAGABONDUL : rulează la Dacia (orele 8,30; 12; 15,30; 19), Lira (orele 9; 12,30; 16; 19,30), Arta (orele 9; 12,30; 16; 19,30). IN GHEARELE INVIZIBILE ALE DOCTORULUI MARUSE : rulează la Bucegi (orele 16; 18,15; 20,30) . CĂPITANUL FLORIAN : rulează la Unirea (orele 15; 17,45; 20,15), Moșilor (orele 15; 17,45; 20,30). CĂLUGĂRITA DIN MONZA : rulează la Drumul Sării (orele 15,30; 17,45; 20). FEMEIA SA SE TEAMĂ DE BĂRBAT : rulează la Giulești (orele 15,30; 18; 20,30). 100 DE CARABINE : rulează la Cotroceni (orele 14,30; 16,30; 18,30; 20.30) . MAYERLING : rulează la Ferentari (orele 15,30; 19). KING KONK EVADEAZA : rulează la Crîngaşi (orele 15,30; 18; 20.15) , Munca (orele 15,30; 18; 20.15) . CIRC FARA FRONTIERE : rulează la Floreasca (orele 15,30; 18; 20.30) , Flamura (orele 9; 11.15; 16; 18;15; 20,301. RĂZBUNAREA SFINTULUI : rulează la Viitorul (orele 15,45; 18; 20.15) , Rahova (orele 15; 17; 19. 21). Z : rulează la Miorița (orele 10; 12.30; 15; 17,30; 20). DREPTUL DE A TE NAŞTE : rulează la Popular (orele 15,30; 18; 20.15) . SOARELE ALB AL PUSTIULUI : rulează la Flacăra (orele 15.30; 17.45. 20). DE ŞAPTE ORI ŞAPTE : rulează la Vitan (orele 15,30; 18; 20.15) . DEPARTE PE LUMEA DEZLĂNŢUITA : rulează la Progresul (orele 15,30; 19), Cosmos (orele 15,30; 19). MY FAIR LADY : rulează la Pacea (orele 16, 19). Comedie : OPINIA PUBLICĂ ■— ora 20 ; Teatrul Mic : EMIGRANTUL DIN BRISBANE — ora 20 ; Teatrul „C. I. Nottara“ (Bd. Magheru) : CÎND LUNA E ALBASTRA — ora 19,30 ; (Sala Studio) : O LUNA LA TARA — ora 20 ; Teatrul Giulesti : TANGO LA NISA — or 19,30 ; Teatrul Evreiesc de Stat : VRĂJITOAREA — ora 19,30 ; Teatrul „Ion VasilescU“ : FETELE DIDINEI — ora 19,30 ; (La Sala Palatului) : REVISTA LA VOLAN — ora 19,30 ; Teatrul „Ion Creangă" : PRESTIGIOASA LOREDANA — ora 16 ; Teatrul „C. Tănase“ (Sala Savoy) : LA GRĂDINA CĂRĂBUŞ — ora 19,30 ; (Cal. Victoriei) . LOGODNICELE ATERIZEAZĂ LA PARIS — ora 19,30 ; . Studioul I.A.T.C. : CARAGIALE... DAR NU TEATRU — ora 20; Circul Globus : Arena tinereţii — ora 19,30. JOI, 14 IANUARIE 1971 Opera Română : CAVALERIA RUSTICANĂ : PAIATE — ora 19.30 ; Teatrul de Operetă : SOARELE LONDREI — ora 19.30 ; Teatrul Național „I. L. Caragiale“ (Sala Comedia) : REGELE LEAR — ora 20 ; (Sala Studio) : O FEMEIE CU BANI - ora 20 ; Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“ (Sala Studio) * PURICELE IN URECHE — ora 20 : Teatrul de două localităţi îşi scriu nenumărate scrisori, întreţinînd permanenţa legăturilor lor. C. POGACEANU ACCESORII AUTO Vineri se deschide în Bucureşti, pe strada Batiştei nr. 11, la sediul I.D.M.S., un nou magazin de accesorii auto, prima unitate cu autoservire de acest gen. El oferă pe lingă vopsele, balsamuri ş.a. faruri, filtre de ulei, plăcuţe de frînă, manometre de presiune, lichid antigel etc. Trimestrul I al anului 1971 se anunţă deosebit de bogat pentru filatelişti. Se vor pune curind in circulaţie timbre închinate gloriosului semicentenar al Partidului Comunist şi celui de al IX-lea Congres al Uniunii Tineretului Comunist. Vor fi consemnate, de asemenea, două evenimente istorice importante, şi anume : 150 de ani de la moartea conducătorului revoluţiei de la 1821, Tudor Vladimirascu şi împlinirea a 100 de ani de la instituirea Comunei din Paris. Alte emisiuni vor marca „Anul de luptă contra rasismului şi discriminării rasiale.“ „Reproducerile de artă“ vor fi completate de noi apariţii. I. ALEXANDRU JOI, 14 IANUARIE 1971 PROGRAMUL I • 10,00—11,30 Emisiuni-lecție pentru lucrătorii din agricultură. Cultura cartofului (timpuriu — vară — toamnă) #18,00 Deschiderea emisiunii. Emisiune în limba maghiară · 18,30 La volan — emisiune pentru conducătorii auto • 18,50 Mult e dulce și frumoasă — emisiune de prof. dr. Sorin Stati # 19,15 Publicitate # 19,20 1001 de seri — emisiune pentru cei mici # 19,30 Telejurnalul de seară # 20,00 Ancheta TV : „Cînd actele nu corespund realităţii“. Realizator: Ilie Nedelcu # 20,45 Itinerar plastic băcăuan # 21,00 Film serial : Vidocq“ (VI) # 21,30 Baschet masculin. Cupa Cupelor : Steaua — Spartak Leningrad (repriza a 2-a) # 22,00 Teleglob. Intre Alexandria si Suez # 22,30 Noapte de ianuarie... Cîntă Angela Moldovan și Nicolae Florei # 22,50 Telejurnalul de noapte. PROGRAMUL II # 20,00 Concertul orchestrei simfonice a Radioteleviziunii. Dirijor Thor Johnson (S.U.A.) # 20,45 Univers XX. Bătrîneţea — o boală care poate fi tratată ? # 21,25 Buletin de știri # 21,30 Istoria* filmului. Emisiunea a V-a, dedicată școlii expresioniste germane. Prezintă D. I. Suchianu și Doina Boeriu. CENTRU UNIVERSITAR {Urmare din pag. 1) îtt viaţa , oraşului şi, fără a căuta nod în papură tocmai profesorilor Institutului (altfel stimaţi şi stimabili), ne-am lovit în discuţiile purtate cu cîţiva din aceştia de o viziune cel puţin ciudată asupra propriilor discipoli. „Aţi discutat aşadar cu Popescu Adrian — mă întîmpiină tovarăşul decan al facultăţii de filologie, profesorul Vicenţiu Manoli spun că studentul acesta — membru al conducerii A.S. din Institut! — mi-a făcut impresia unui tînăr deschis, cu iniţiativă şi bun simţ şi-i reproduc nemulţumirile lui în privinţa cadrului strimt în care se manifestă relaţia profesor-student). Da, continuă tovarăşul decan, dar vedeţi dumneavoastră, studentul Popescu este tocmai pe cale de a fi exmatriculat! Aflu în continuare că este un student foarte bun, dar că doreşte să fie student din cale afară... „Or, noi nu trăim la Iaşi, ci numai la Suceava.“. De altfel, viziunea provincială asupra modului de viaţă universitar specific ne-a întîmpinat încă de la intrarea în Institutul sucevean. Fuseserăm invitaţi, la prima vedere, cu foarte multă amabilitate, în cabinetul său, de către asistentul Vasile Andruhovici. Ieşind tocmai să anunţăm conducerea Institutului despre prezenţa noastră în instituţie, profesorul Dumitru Bodnariuc ne-a îndrumat într-acolo aspru : „Aţi intrat aici de capul dv., şi aţi încercat să discutaţi cu studenţii înainte de a veni la noi!“ Mă rog, ne-am conformat acestei „sacre“ formalităţi, chiar dacă n-am înţeles de ce e nevoie de aprobarea rectoratilui pentru a putea sta de vorbă cu tineri care, la urma urmei, sunt majori, beneficiază de dreptul de vot şi în general îşi exercită fără vreo dispensă drepturile cetăţeneşti elementare! Dar cu studenţii suceveni noi am fi discutat oricum. Faptul că le-am făcut o vizită ,ficaşă“ se datorează şi întîmplării (?!) de a nu-i fi întîlnit timp de cîteva zile în nici una din sălile instituţiilor de cultură din Suceava! La Comitetul judeţean pentru cultură şi artă, tovarăşul vicepreşedinte Marcel Mureşanu ne-a relatat despre „colaborarea" cu respectivul Institut lucruri „revelatoare“. Spre exemplu , Institutul sucevean cere Comitetului judeţean să-i faciliteze o intilnire a studenţimii cu un specialist în istorie, un cercetător, prof. univ. Dan Smîntînescu. Sosind acesta la data stabilită, în sala respectivă se aflau nu mai mult decit... 6 studenţi! Ce putem înţelege din astfel de „întîmplări“, ca şi din declaraţiile mai sus notate ale studenţilor ? Că „regulamentul“ Institutului sucevean „acordă“ studenţilor săi „drepturi“ care... lipsesc, vorba aceea, cu desăvîrşire . Ca să nu mai vorbim despre datorii, care în cazul nostru se referă chiar şi la o instrucţie specială a studentului cu probleme ale culturii de masă, probleme care ar avea cea mai strălucită „practică“ tocmai prin participarea studenţilor la manifestările instituţiilor de cultură de la nivelul judeţului.