Scînteia Tineretului, februarie 1971 (Anul 27, nr. 6749-6773)

1971-02-01 / nr. 6749

„SCINTEIA TINERETULUI" pag. 3 Uzina producătoare de carne Vizita de lucru continuă la întreprinderea agricolă de stat — Căzăneşti, aflată în apropie­re, care are un complex de creştere şi îngrăşare industrială a porcilor, dat in funcţiune în anul 1965 In cele 86 de hale de care dispune, sunt crescuţi şi în­grăşaţi anual 135 000 de noroi livraţi la o greutate medie de 100—105 kg. In această adevăra­tă „uzină de carne“, adăpatul, preparatul şi administrarea hranei, celelalte lucrări, sunt mecanizate şi automatizate. In faţa unor grafice sugesti­ve, inginerul Onoriu lacomi, directorul complexului, arată că în 1970 au fost livrate peste 14 750­ tone carne. S-a obţinut, un spor mediu zilnic la îngră­­şare de circa 550 grame. Bene­ficiile înregistrate de-a lungul celor 7 ani de activitate se ri­dică la aproape 90 milioane lei, cu peste 11 milioane mai mult decit fusese planificat. In cadrul discuţiilor care au foc, tovarăşul Nicolae Grădinile artificiale pot produce mai mult Următorul popas se face In comuna Ciochina Oaspeţii sunt invitaţi să vizi­teze serele şi cei 9 000 mp de sa­larii aflate în construcţie apar­­ţinînd asociaţiei intercoopera­­tiste din Ciochina, Borduşelu şi Andrăşeşti. Ing. Rodica Ciobes­­cu arată că în primul an de pro­ducţie — 1970 - din cauza u­­nor defecţiuni de construcţie şi condiţiilor naturale nefavorabi­le, nu au fost realizate produc­ţiile prevăzute Anul acesta în­treaga suprafaţă va fi cultivată cu tomate timpurii. S-a prevă­zut să se obţină 50 tone de to­mate la hectar în solarii, lu­crează cooperatori cu experien­ţă care, ca urmare a trecerii la aplicarea acordului global, sunt interesaţi să realizeze producţii mari şi, corespunzător, venituri personale sporite. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu discută cu cooperatoarele care tocmai confecţionau ghivecele nutritive, se interesează de sta­diul pregătirii viitoarei recolte, de veniturile pe care le realizea­ză. Cooperatoarele arată că pre­gătirile făcute, acum, in timpul iernii, anunţă recolte bogaţii de tomate. Cit priveşte veniturile, au obţinut 800 lei pe lună, plus produse în natură, în discuţia cu specialiştii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu apreciază că este ne­cesară îmbunătăţirea proiectelor de salarii pentru a asigura o­­ rezistenţă corespunzătoare şi posibilitatea mecanizării lucră­rilor Pămîntul este bun - a spus tovarăşul Nicolae Ceauşescu — surse constante de înă aveţi, oamenii de aici sînt pricepuţi şi aui o bună experienţă, aveţi deci toate condiţiile pentru spo­rirea producţiei înainte de a pleca din co­muna Ciochina, secretarul ge­neral al partidului s-a opnit din nou î n mijlocul oamenilor veniţi să-l intîmpine, strimte m­îinile multora dintre ei. Ţă­ranii cooperatori îl invită să-i mai viziteze, asigurînd că rea­lizările ce le vor obţine în acest an vor fi cu mult mai mari. LUNI­I FEBRUARIE 1977 VIZITA DE LUCRU A TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU .Urmare din pag. 1­a­ de partid şi de stat sunt intîm­­pinaţi de Gheorghe Ghiţă, pre­şedintele cooperativei agricole de producţie „Prietenia româno- chineză“. Numeroşi locuitori ai comunei înconjoară cu dragoste şi căldură pe înalţii oaspeţi, le adresează din inimă urări de bun sosit. La sediul cooperativei are loc o consfătuire de lucru cu mem­brii consiliului de conducere. Vorbind in numele miilor de lo­cuitori ai comunei, al membri­lor cooperativei agricole, pre­şedintele C.A.P., arată că această unitate înfiinţată în anul 1952 şi-a însoţit averea obştească. Cooperatorii noştri — arată preşedintele — au trecut din pri­mul moment la aplicarea pre­ţioaselor indicaţii cuprinse în ex­punerea dumneavoastră, tovarăşe secretar general, cu privire la îmbunătăţirea conducerii, orga­nizării şi planificării agriculturii, din noiembrie anul trecut. Am reorganizat fermele şi brigăzile, am constituit cinci brigăzi de cîmp mixte, în care muncesc umăr la umăr cooperatorii şi mecanizatorii. Am întocmit un plan de producţie mobilizator pentru a putea pune în valoare toate resursele de creştere a pro­ducţiei agricole. Pentru a realiza şi depăşi sarcinile ce ne revin, vom aplica acordul global, asi­­gurind astfel o puternică co­­interesare materială a tuturor membrilor cooperatori. Conti­­nuînd acţiunile începute anul trecut, cînd au fost scoase de sub inundaţii 400 hectare teren, vom efectua, în cooperare cu cooperativele agricole învecinate, noi lucrări de îndiguire, desecare şi, mai ales, de extindere a iri­gaţiilor. Vă raportăm tovarăşe secretar general că griul e fru­mos, că se întrevede o recoltă bună. Cooperativa noastră face parte din Consiliul intercoopera­­tist Balaciu, al cărui preşedinte sunt. Avem planuri mari, în Lunca Ialomiţei vom extinde orezăriile, am trecut la o mai bună zonare a culturilor agri­cole, ne gîndim să dezvoltăm sectoarele anexe. Pe această bază, faţă de anul trecut cînd valoarea normei conven­ţionale a fost de 31 lei, din care 25 lei numerar, în acest an vrem să obţinem producţii şi venituri mai mari pentru a putea vinde statului cantităţi sporite de pro­duse agro-alimentare şi a asigura cooperatorilor o remuneraţie corespunzătoare. — Ce recolte aţi obţinut anul trecut şi ce aţi prevăzut în planul de producţie pe acest an ? — întreabă tovarăşul Nicolae Ceauşescu. — Am realizat, anul trecut, la hectar 2 800 kg grîu, 3 630 kg porumb şi 26 000 kg sfeclă de zahăr, spune preşedintele. In planul de producţie pe acest an am prevăzut să recoltăm 3 900 kg porumb la hectar şi tot 26 tone de sfeclă. — Este puţin — remarcă to­varăşul Ceauşescu. Pe terenu­rile fertile şi în bună măsură irigate s-ar putea obţine la hectar peste 5 000 kg porumb, 3 500 kg grîu şi 40—50 tone de sfeclă de zahăr. Intre secretarul general al partidului, cooperatori şi spe­cialişti are loc un dialog viu, din care rezultă modalităţi practice, eficiente, menite să asigure dezvoltarea mai rapidă a cooperativei — Care e, în prezent, supra­faţa irigată şi ce v-aţi propus să realizaţi pînă la sfîrşitul cincinalului ? — întreabă tova­răşul Nicolae Ceauşescu. — Avem 672 hectare irigate şi vom ajunge la 1 000, spune preşedintele cooperativei. Analizîndu-se posibilităţile reale ale cooperativei, se ajun­ge la concluzia că pot fi iriga-, te suplimentar cel puţin 200 hectare,­­ folosindu-se mai bine sursele de apă existente. în cursul discuţiei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a dat indi­caţii referitoare la dezvoltarea mai accelerată a zootehniei şi legumiculturii, prin folosirea cit mai deplină a mijloacelor cooperativei şi, mai ales, prin dezvoltarea acţiunilor comune în cadrul Consiliului intercoo­­peratist, din care fac parte cinci cooperative agricole. • Ceea ce s-a realizat pînă acum este un început, spune secretarul general. In cadrul in­­tercooperatist, pe 16 000 de hec­tare, puteţi face o zonare mai bună a culturilor. Este ne­voie să creaţi loturi semincere pentru a vă asigura, cu forţe proprii, săminţa de grîu, de po­rumb, legume şi alte culturi pe care să le daţi în primire la cîte un specialist sunt scoase de asemenea, în evidenţă posibilităţile de a rea­liza cu investiţii minime, o sec­ţie de prelucrare a legumelor, un mic abator de care să bene­ficieze toate cooperativele agri­cole din cadrul Consiliului inter­­cooperatist. Un dialog însufleţit are loc pe tema Îmbinării sarcinilor ime­diate cu cele de perspectivă . Cum este organizată şi fo­losită forţa de muncă a coope­rativei, ce activităţi desfăşoară cooperatorii în aceste zile cu aspect de primăvară ? se inte­resează secretarul general. Din răspunsurile primite, re­iese că se poate face mai mult. — Aveţi posibilităţi să lucraţi la Îndiguiri şi drenaje, la ame­najări pentru irigaţii, arată to­varăşul Ceauşescu. Alături de cooperatori pot contribui şi me­canizatorii, cu tractoarele şi ce­lelalte mijloace de care dispun Devansarea amenajărilor pentru irigaţii este în folosul coopera­tivei, al cooperatorilor. Este vizitat apoi sectorul zoo­tehnic, unde are loc o discuţie privind orientarea eforturilor pentru creşterea mai rapidă a producţiei de carne şi lapte. La întrebarea cu­ lapte s-a obţinut anul trecut, preşedintele coo­perativei răspunde : — 1 800 litri pe vacă furajată. Nu ne putem lăuda cu rezultate prea bune — Intr-adevăr, producţia este mică - remarcă secretarul gene­ral. împreună cu Consiliul in­­tercooperatist va trebui să luaţi măsuri pentru ameliorarea rase­lor de vaci în fiecare coopera­tivă agricolă De altfel, ca şi în celelalte sectoare agricole, Con­siliul intercooperatist are posibi­lităţi să acţioneze mai eficient. Pentru aceasta este nevoie să întocmiţi un program de acti­vitate pentru întregul cincinal Referindu-se la problemele Îndrumării şi sprijinirii concre­te a cooperativelor agricole, to­varăşul Nicolae Ceauşescu a a­­rătat că trăsurile luate în ulti­mul timp au între altele, meni­rea de a apropia conducerea a­­griculturii de cooperativele a­­gricole, de a face ca specialiştii şi tehnicienii să vină In coope­rative, să răspundă direct şi ne­mijlocit de realizarea producţiei. Vizita se transformă astfel In­tr-o adevărată consfătuire de lucru la care participă şi cei­lalţi membri ai consiliului de conducere, precum şi ţărani co­operatori. E un dialog fructuos între conducătorii de partid şi de stat şi ţăranii muncitori, un dialog in care se conturează preocupările de moment şi de perspectivă ale satului. Ceauşescu se interesează de preţul de cost al cărnii livrate şi totodată recomandă specia­liştilor de aici să folosească experienţa dobîndită în ţară şi peste hotare pentru reducerea preţului de cost, pentru scurta­rea perioadei de îngrăşare.­­ Cum este folosit spaţiul construit, la cit s-a ridicat in­vestiţia specifică ? — întreabă secretarul general a! partidu­lui. Directorul complexului arată că fiind una din primele uni­tăţi de tip industrial de acest, fel realizate în ţară, investiţii­le au fost mari, ajungind la 1 400 lei pe cap de animal. — Noile complexe de creş­tere a porcinelor — intervine in discuţie tovarăşul Ion Teşu, şeful Departamentului agriculturii de stat — se rea­lizează la un preţ de cost mult mai redus, investiţia specifică a coborît sub 800 de lei. Sunt vizitate apoi hale de creştere şi de îngrăşare a por­cilor . Care este nivelul produc­tivităţii muncii ?, întreabă to­varăşul Ceauşescu — Faţă de primii ani de ac­tivitate, cînd tona de carne se realiza în 224 ore/om, am reuşit să mărim productivitatea mun­cii, în prezent revenind 43 de ore/om pe tona de carne. Are loc apoi o discuţie referi­toare la posibilităţile de reducere a cheltuielilor de producţie în­deosebi a consumului specific de furaje combinate pe kilogramul de carne. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu subliniază necesitatea unor măsuri în vederea amelio­rării raselor de animale, şi pen­tru reducerea procentului de mortalitate Conducerea complexului se angajează să traducă în viaţă im­­itraţiile»­anto­turistul Nicolae Enea. El sti­mulează atît interesul nostru, cit şi al cooperatorilor în exe­cutarea unor lucrări de bună calitate şi la timp. Aceasta se răsf­ringe direct asupra venitu­rilor noastre. Vizita în atelierele mecanice ale întreprinderii prilejuieşte discuţii între oaspeţi şi gazde cu privire la organizarea mun­cii, la reducerea preţului de cost al reparaţiilor şi lucrări­lor agricole. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu este informat de re­prezentanţii organelor judeţene că uzina de reparaţii din Ciul­­niţa, ca şi alte uzine similare, nu lucrează cu întreaga capaci­tate. — Este necesar, arată secre­tarul general, adresîndu-se mi­nistrului de resort, ca şi uzine­lor de reparaţii din agricultură să li se încredinţeze lucrări co­respunzătoare capacităţilor de producţie de care dispun, ca şi uzinelor constructoare de maşini. Sunt apoi prezentate şi analizate cîteva din proble­mele acestei unităţi. Numeroşi locuitori ai comunei Muntenii-Buzău au înconjurat cu dragoste şi căldură pe înalţii oaspeţi. Primăvara poate veni — tractoa­rele sunt pregătite (o imagine din timpul vizitei la S.M.A.- Andrăşeşti). Aveţi toate condiţiile pentru sporirea producţiei — le-a spus tovarăşul Nicolae Ceauşescu cooperatorilor din Ciochina. Primăvara poate veni — tractoarele sunt pregătite Un alt popas se face la An­drăşeşti, la staţiunea­­pentru mecanizarea agriculturii, unde muncitorii fac o primire entu­ziastă tovarăşului Nicolae Ceauşescu, celorlalţi conducă­tori de partid şi de stat. Directorul staţiunii, Dumi­tru Ene, invită pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pe ceilalţi oaspeţi să viziteze atelierele mecanice. Mecanizatorii se află în plină activitate de pregătire a tractoarelor şi a celorlalte maşini agricole cu care vor ieşi pe ogoare*. Primăvara a­­nunţ­indu-se timnurie, ei au in­tensificat ritmul reparaţiilor astfel incit, pînă acum au fost revizuite 95 la sută din trac­toare şi aproape toate maşinile agricole. — Cum merge treaba, tova­răşe ? — întreabă secretarul general al partidului pe meca­nicul Marin Drăgan, care toc­mai lucra la revizuirea unui tractor universal de 45 C P., fabricat de uzina braşoveană. — Bine, tovarăşe Ceauşescu ! — Cum sînteţi salarizaţi ? — Potrivit noului principiu de retribuire, vom beneficia în viitor, dacă vom lucra bine, de rişti­guri mai mari, în bani şi in produse, din partea coopera­tivelor cu care colaborăm. — Este foarte bine gîndit noul sistem de salarizare pre­văzut pentru noi, adaugă trac­Situată în centrul Bărăganu­lui, cooperativa agricolă de pro­ducţie din comuna Gheorghe Doja, una din cele mai puterni­ce unităţi din judeţ, deţine o suprafaţă de 3 500 ha din care peste 70 la sută se cultivă cu cereale şi , plante tehnice Este ora prînzului. soarele străluceş­te ca într-o zi de primăvară pu­ni­nd si mai mult in relief n­risa­­jul nou al, satului Mii de ţărtuni, cooperatori, practic toţi tpCiţi­­torii comunei, au venit l­a in­­timpinarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu manifestîndu-şi bucu­ria de a-l avea din nou în mij­locul lor. Preşedintele coopera­tivei agricole de producţie Ion Spătărelu, s-a ridicat din mij­locul ţărănimii la înaltele răs­punderi de membru al Comite­tului Central a! Partidului şi membru al Cocsîu­'iluî '!a Stat în discuţia care are loc la se­diul gospodăriei el informează pe secretarul general al parti­dului "că, de la ultima sa vizită in această localitate ţăranii co­operatori au muncit tot mai bine, au aplicat sfaturile pre­ţioase primite atunci şi, ca ur­mare, au înregistrat rezultate bune. Anul trecut, de pildă, co­operativa agricolă a realizat în medie 2 728 kg de grîu, 5 100 kg porumb, 2 300 kg florea-soarelui, 33 500 kg sfeclă la hectar. De a­­semenea, cooperativa dispune de un puternic sector zootehnic care cuprinde 700 bovine, 3 500 de porci iar pînă la sfîrșitul a­­cestui an, numărul porcinelor va spori la 5 000. Prin valorifi­carea unor cantităţi însemnate de produse vegetale şi animalie­re, cooperativa a obţinut veni­turi mult mai mari decit îşi pro­pusese iniţial. In loc de 14 mi­lioane lei, veniturile au repre­zentat 19 700 000 lei. — Cum vă propuneţi să vă desfăşuraţi activitatea în ca­drul Consiliului intercoopera­tist ? — a întrebat secretarul general al partidului. — Din Consiliul intercoope­ratist, fac parte patru coope­rative agricole de producţie posedînd 12 000 hectare Am asigurat seminţele, iar maşinile şi utilajele pe care le vom fo­losi în campania de primăvară sunt gata de lucru. Ca acţiuni imediate, ne-am propus să de­­secăm o importantă suprafaţă de teren, să plantăm 3,5 ha cu răchită, asigurînd astfel mate­ria primă pentru secţii anexe, în ceea ce priveşte specializa­rea producţiei, pentru acest an ne propunem construirea la Reviga a unei sere pentru pro­ducţia răsadurilor. Tot aici realizăm un complex intercoope­ratist cu o capacitate de 100 tone carne de pasăre pe an. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu ii felicită pe cooperatori pen­tru roadele obţinute pînă acum şi îşi continuă apoi vizita la sectorul zootehnic. în cadrul discuţiei cu brigadierii, se des­prinde necesitatea îmbunătăţi­rii rasei de oi, a creşterii pro­ductivităţii şi modernizării ac­tivităţii în acest domeniu — izvor de venituri însemnate pentru cooperatori, în continuare, s-a vizitat complexul intercooperatist de creştere şi îngrăşare a porci­lor, cu o capacitate de 60 000 de animale pe an, amplasat în apropierea comunei. Deşi înce­pute cu numai cîteva luni în urmă, lucrările de construcţie sunt­ avansate, în faţa unei machete, ing. C. Vlădulescu informează asupra concepţiei şi soluţiilor tehnice folosite, astfel incit să se asigure ani­malelor condiţii optime de dez­voltare. El arată că la realiza­rea complexului s-au asociat 18 cooperative agricole de pro­ducţie care contribuie cu 28 milioane lei, iar restul de 19 milioane Iei pentru acoperirea întregii investiţii, sunt credite acordate de stat. Complexul ur­mează să fie dat parţial în producţie in trimestrul al doi­lea al acestui an, iar la sfîrşi­tul anului viitor va produce cu toată capacitatea Tovarăşul Nicolae Ceauşescu recomandă ca toate construcţiile de acest gen din judeţ să fie terminate cit mai grabnic, să se adopte soluţiile constructive cele mai ieftine şi mai operative pen­tru ca investiţiile să-şi dove­dească eficienţa în timpul cel mai scurt. Hărnicia şi priceperea au sporit rodul Bărăganului In drum spre noua Filatură de bumbac din Slobozia. Experienţa valoroasă trebuie extinsă In continuarea vizitei, oaspeţii se opresc la serele înmulţitor de la Perieţi aparţinînd I.A.S.­Sio­­bozia, unde are loc o amplă dis­cuţie asupra posibilităţilor de creştere a producţiei de legume în cadrul judeţului Ialomiţa. Dr. ing. Gheorghe Vîlceanu, di­rectorul întreprinderii judeţene pentru producerea şi valorifica­rea legumelor, relevă că, în vii­tor, serele înmulţitor vor asigura răsaduri de calitate, din soiurile şi hibrizii de mare productivi­tate, pentru toate cooperativele agricole. Serele însumînd 24 000 metri pătraţi, executate în regie proprie, au fost construite cu un preţ de cost sub prevederile pro­iectelor iniţiale. De pe acum, s-au avut în vedere posibilităţile de extindere a serelor în care au fost instalate suplimentar două cazane. Alte posibilităţi de producere a unui număr mai mare de răsaduri se vor crea prin amenajarea de solarii pen­tru repicatul răsadurilor. — în mod concret, ce se poate realiza prin materializarea aces­tei’ idei ?, întreabă tovară­șul Nicolaîe Ceaușescu. — Un hectar de seră ’ asigură răsadurile necesare pentru 60— 70 hectare cultivate în cîmp cu legume - spune ing. Vîlceanu , dacă se amenajează şi o supra­faţă corespunzătoare de solarii pentru repicat, un hectar de seră poate produce răsaduri su­ficiente pentru 100 hectare de legume. — In cit timp se amortizează investiţia şi care este eficienţa economică, în comparaţie cu me­toda tradiţională de producere a răsadurilor ? — Un hectar de seră înmulţi­­tor — spune ing. Vîlceanu — se amortizează, după cum s-a pre­văzut iniţial, în cinci ani, dar noi vom obţine şi cîte o recoltă de roşii anual, ceea ce va permi­te să reducem termenul de re­cuperare a investiţiei la 3 ani. Cit priveşte eficienţa serelor în­mulţitor, aş vrea să arăt că ră­sadurile produse costă de 5 ori mai ieftin decit cele obţinute în răsadniţe în­călzite cu bio-com­­bustibil. Apreciind rezultatele frumoa­se obţinute aici, secretarul ge­neral al partidului felicită co­lectivul acestei unităţi şi, adre­­sindu-se reprezentanţilor jude­ţului,­ Ic recomandă să valorifi­ce experienţa dobîndită, să o extindă, să studieze posibilită­ţile de dezvoltare a legumicul­turii în întregul judeţ, să ia ma­suri practice in această direcţi«. O întreprindere modernă la început de drum După vizitarea unităţilor a­­gricole, oaspeţii se îndreaptă spre reşedinţa judeţului La in­trarea în oraşul Slobozia, se fa­ce un popas la cea mai nouă în­treprindere industrială, a jude­ţului : filatura de bumbac, intra­tă în producţie la început de nou cincinal. Este prezent aici Ion Cră­ciun, ministrul industriei uşoa­re, în faţa unei machete, ing. Marin Udrea, directorul gene­ral al Combinatului Nr. 3 bum­bac Bucureşti, informează că întreprinderea este realizată după cele mai noi soluţii teh­nice, care asigură un înalt grad de mecanizare şi automa­tizare a procesului de produc­ţie, situind filatura printre cele mai moderne unităţi similare. Se vizitează apoi întreprin­derea. Procesul de producţie începe în hala de bataj. Auto­matizarea permite ca întreaga instalaţie de bataj să fie deser­vită de patru muncitori şi un ajutor de maistru. Oaspeţii se interesează de calificarea cadrelor tinere, de perspectivele dezvoltării între­prinderii. Apoi are loc o discuţie cu specialiştii, cu conducerea mi­nisterului de resort in cadrul căreia, secretarul general sub­liniază necesitatea de a se uti­liza şi la construcţia unităţilor din industria uşoară prefabri­catele, care pot fi realizate în apropierea viitoarelor obiec­tive. Despărţindu-se de gazde, care îl salută cu dragoste şi căldură, tovarăşul Ceauşescu urează succes tînărului colec­tiv aflat la începutul activității sale într-o întreprindere mo­dernă Este studiată urbanistica Sloboziei de azi şi a celei de mîine Vizita de lucru a tovarăşului Nicolae Ceauşescu in judeţ se încheie cu o întîlnire, la sediul Comitetului judeţean de partid, cu edilii oraşului. Cu ajutorul unor hărţi şi ma­chete sugestive, inginerul Gheor­­ghe Şapon, vicepreşedinte al Con­siliului popular judeţean, pre­zintă liniile directoare ale siste­matizării oraşului Slobozia şi a altor localităţi din judeţ. Se stu­diază soluţii diferite care să contribuie la dezvoltarea oraşu­lui, corespunzător creşterii con­tinue a numărului de locuitori, la sistematizarea principalelor artere, la descongestionarea circulaţiei pe străzile, principale, în aşa fel incit Slobozia să se integreze cit mai repede în rîn­­durile oraşelor moderne din ţara noastră. în legătură cu proiectele noilor blocuri de locuinţe, tovarăşul Nicolae Ceauşescu recomandă arhitecţilor să prevadă amenaja­rea la parterul acestora a unor magazine moderne şi să se aibă în vedere, totodată, crearea unei artere comerciale a oraşului, ca­racteristică centrelor urbane dez­voltate. De asemenea, subliniază necesitatea creării unei zone de agrement. In legătură cu soluţiile constructive folosite la înălţarea noilor blocuri, secretarul general arată că este necesar să se pună accentul pe utilizarea panouri­lor mari, prefabricate, ceea ce ar contribui la scurtarea terme­nului de execuţie şi la realizarea de economii. Indicaţiile secretarului gene­ral al partidului sunt însuşite de edilii oraşului în timpul discuţiei de la Co­mitetul judeţean de partid, mulţimea de oameni adunată în faţa sediului nu a părăsit piaţa, aşteptînd să revadă pe secreta­rul general al partidului. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu apare la balconul clădirii răs­­punzînd aclamaţiilor. ★ Acum, la început de cincinal, cînd în toate sectoarele econo­miei naţionale oamenii muncii s-au angajat cu toate forţele, cu întreaga lor capacitate creatoa­re, în înfăptuirea sarcinilor pla­nului pe anul 1971, vizitele de lucru ale secretarului general al partidului în întreprinderi in­dustriale, pe şantiere, în agri­cultură, întîlnirile şi discuţiile cu muncitorii, cu specialiştii, cu ţăranii cooperatori, au prilejuit un fructuos schimb de idei, de propuneri valoroase, au stimu­lat activitatea şi iniţiativa crea­toare a oamenilor muncii din unităţile vizitate. Reportaj realizat de : ION MARGINEANU CONST. BORDEIANU PAUL DIACONESCU MIRCEA S. IONESCU EMIL MARINESCU Foto : ANGHEL PASAT RADU CRISTESCU

Next