Scînteia Tineretului, februarie 1971 (Anul 27, nr. 6749-6773)
1971-02-01 / nr. 6749
„SCINTEIA TINERETULUI" pag. 3 Uzina producătoare de carne Vizita de lucru continuă la întreprinderea agricolă de stat — Căzăneşti, aflată în apropiere, care are un complex de creştere şi îngrăşare industrială a porcilor, dat in funcţiune în anul 1965 In cele 86 de hale de care dispune, sunt crescuţi şi îngrăşaţi anual 135 000 de noroi livraţi la o greutate medie de 100—105 kg. In această adevărată „uzină de carne“, adăpatul, preparatul şi administrarea hranei, celelalte lucrări, sunt mecanizate şi automatizate. In faţa unor grafice sugestive, inginerul Onoriu lacomi, directorul complexului, arată că în 1970 au fost livrate peste 14 750 tone carne. S-a obţinut, un spor mediu zilnic la îngrăşare de circa 550 grame. Beneficiile înregistrate de-a lungul celor 7 ani de activitate se ridică la aproape 90 milioane lei, cu peste 11 milioane mai mult decit fusese planificat. In cadrul discuţiilor care au foc, tovarăşul Nicolae Grădinile artificiale pot produce mai mult Următorul popas se face In comuna Ciochina Oaspeţii sunt invitaţi să viziteze serele şi cei 9 000 mp de salarii aflate în construcţie aparţinînd asociaţiei intercooperatiste din Ciochina, Borduşelu şi Andrăşeşti. Ing. Rodica Ciobescu arată că în primul an de producţie — 1970 - din cauza unor defecţiuni de construcţie şi condiţiilor naturale nefavorabile, nu au fost realizate producţiile prevăzute Anul acesta întreaga suprafaţă va fi cultivată cu tomate timpurii. S-a prevăzut să se obţină 50 tone de tomate la hectar în solarii, lucrează cooperatori cu experienţă care, ca urmare a trecerii la aplicarea acordului global, sunt interesaţi să realizeze producţii mari şi, corespunzător, venituri personale sporite. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu discută cu cooperatoarele care tocmai confecţionau ghivecele nutritive, se interesează de stadiul pregătirii viitoarei recolte, de veniturile pe care le realizează. Cooperatoarele arată că pregătirile făcute, acum, in timpul iernii, anunţă recolte bogaţii de tomate. Cit priveşte veniturile, au obţinut 800 lei pe lună, plus produse în natură, în discuţia cu specialiştii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu apreciază că este necesară îmbunătăţirea proiectelor de salarii pentru a asigura o rezistenţă corespunzătoare şi posibilitatea mecanizării lucrărilor Pămîntul este bun - a spus tovarăşul Nicolae Ceauşescu — surse constante de înă aveţi, oamenii de aici sînt pricepuţi şi aui o bună experienţă, aveţi deci toate condiţiile pentru sporirea producţiei înainte de a pleca din comuna Ciochina, secretarul general al partidului s-a opnit din nou î n mijlocul oamenilor veniţi să-l intîmpine, strimte mîinile multora dintre ei. Ţăranii cooperatori îl invită să-i mai viziteze, asigurînd că realizările ce le vor obţine în acest an vor fi cu mult mai mari. LUNII FEBRUARIE 1977 VIZITA DE LUCRU A TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU .Urmare din pag. 1a de partid şi de stat sunt intîmpinaţi de Gheorghe Ghiţă, preşedintele cooperativei agricole de producţie „Prietenia româno- chineză“. Numeroşi locuitori ai comunei înconjoară cu dragoste şi căldură pe înalţii oaspeţi, le adresează din inimă urări de bun sosit. La sediul cooperativei are loc o consfătuire de lucru cu membrii consiliului de conducere. Vorbind in numele miilor de locuitori ai comunei, al membrilor cooperativei agricole, preşedintele C.A.P., arată că această unitate înfiinţată în anul 1952 şi-a însoţit averea obştească. Cooperatorii noştri — arată preşedintele — au trecut din primul moment la aplicarea preţioaselor indicaţii cuprinse în expunerea dumneavoastră, tovarăşe secretar general, cu privire la îmbunătăţirea conducerii, organizării şi planificării agriculturii, din noiembrie anul trecut. Am reorganizat fermele şi brigăzile, am constituit cinci brigăzi de cîmp mixte, în care muncesc umăr la umăr cooperatorii şi mecanizatorii. Am întocmit un plan de producţie mobilizator pentru a putea pune în valoare toate resursele de creştere a producţiei agricole. Pentru a realiza şi depăşi sarcinile ce ne revin, vom aplica acordul global, asigurind astfel o puternică cointeresare materială a tuturor membrilor cooperatori. Continuînd acţiunile începute anul trecut, cînd au fost scoase de sub inundaţii 400 hectare teren, vom efectua, în cooperare cu cooperativele agricole învecinate, noi lucrări de îndiguire, desecare şi, mai ales, de extindere a irigaţiilor. Vă raportăm tovarăşe secretar general că griul e frumos, că se întrevede o recoltă bună. Cooperativa noastră face parte din Consiliul intercooperatist Balaciu, al cărui preşedinte sunt. Avem planuri mari, în Lunca Ialomiţei vom extinde orezăriile, am trecut la o mai bună zonare a culturilor agricole, ne gîndim să dezvoltăm sectoarele anexe. Pe această bază, faţă de anul trecut cînd valoarea normei convenţionale a fost de 31 lei, din care 25 lei numerar, în acest an vrem să obţinem producţii şi venituri mai mari pentru a putea vinde statului cantităţi sporite de produse agro-alimentare şi a asigura cooperatorilor o remuneraţie corespunzătoare. — Ce recolte aţi obţinut anul trecut şi ce aţi prevăzut în planul de producţie pe acest an ? — întreabă tovarăşul Nicolae Ceauşescu. — Am realizat, anul trecut, la hectar 2 800 kg grîu, 3 630 kg porumb şi 26 000 kg sfeclă de zahăr, spune preşedintele. In planul de producţie pe acest an am prevăzut să recoltăm 3 900 kg porumb la hectar şi tot 26 tone de sfeclă. — Este puţin — remarcă tovarăşul Ceauşescu. Pe terenurile fertile şi în bună măsură irigate s-ar putea obţine la hectar peste 5 000 kg porumb, 3 500 kg grîu şi 40—50 tone de sfeclă de zahăr. Intre secretarul general al partidului, cooperatori şi specialişti are loc un dialog viu, din care rezultă modalităţi practice, eficiente, menite să asigure dezvoltarea mai rapidă a cooperativei — Care e, în prezent, suprafaţa irigată şi ce v-aţi propus să realizaţi pînă la sfîrşitul cincinalului ? — întreabă tovarăşul Nicolae Ceauşescu. — Avem 672 hectare irigate şi vom ajunge la 1 000, spune preşedintele cooperativei. Analizîndu-se posibilităţile reale ale cooperativei, se ajunge la concluzia că pot fi iriga-, te suplimentar cel puţin 200 hectare, folosindu-se mai bine sursele de apă existente. în cursul discuţiei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a dat indicaţii referitoare la dezvoltarea mai accelerată a zootehniei şi legumiculturii, prin folosirea cit mai deplină a mijloacelor cooperativei şi, mai ales, prin dezvoltarea acţiunilor comune în cadrul Consiliului intercooperatist, din care fac parte cinci cooperative agricole. • Ceea ce s-a realizat pînă acum este un început, spune secretarul general. In cadrul intercooperatist, pe 16 000 de hectare, puteţi face o zonare mai bună a culturilor. Este nevoie să creaţi loturi semincere pentru a vă asigura, cu forţe proprii, săminţa de grîu, de porumb, legume şi alte culturi pe care să le daţi în primire la cîte un specialist sunt scoase de asemenea, în evidenţă posibilităţile de a realiza cu investiţii minime, o secţie de prelucrare a legumelor, un mic abator de care să beneficieze toate cooperativele agricole din cadrul Consiliului intercooperatist. Un dialog însufleţit are loc pe tema Îmbinării sarcinilor imediate cu cele de perspectivă . Cum este organizată şi folosită forţa de muncă a cooperativei, ce activităţi desfăşoară cooperatorii în aceste zile cu aspect de primăvară ? se interesează secretarul general. Din răspunsurile primite, reiese că se poate face mai mult. — Aveţi posibilităţi să lucraţi la Îndiguiri şi drenaje, la amenajări pentru irigaţii, arată tovarăşul Ceauşescu. Alături de cooperatori pot contribui şi mecanizatorii, cu tractoarele şi celelalte mijloace de care dispun Devansarea amenajărilor pentru irigaţii este în folosul cooperativei, al cooperatorilor. Este vizitat apoi sectorul zootehnic, unde are loc o discuţie privind orientarea eforturilor pentru creşterea mai rapidă a producţiei de carne şi lapte. La întrebarea cu lapte s-a obţinut anul trecut, preşedintele cooperativei răspunde : — 1 800 litri pe vacă furajată. Nu ne putem lăuda cu rezultate prea bune — Intr-adevăr, producţia este mică - remarcă secretarul general. împreună cu Consiliul intercooperatist va trebui să luaţi măsuri pentru ameliorarea raselor de vaci în fiecare cooperativă agricolă De altfel, ca şi în celelalte sectoare agricole, Consiliul intercooperatist are posibilităţi să acţioneze mai eficient. Pentru aceasta este nevoie să întocmiţi un program de activitate pentru întregul cincinal Referindu-se la problemele Îndrumării şi sprijinirii concrete a cooperativelor agricole, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a arătat că trăsurile luate în ultimul timp au între altele, menirea de a apropia conducerea agriculturii de cooperativele agricole, de a face ca specialiştii şi tehnicienii să vină In cooperative, să răspundă direct şi nemijlocit de realizarea producţiei. Vizita se transformă astfel Intr-o adevărată consfătuire de lucru la care participă şi ceilalţi membri ai consiliului de conducere, precum şi ţărani cooperatori. E un dialog fructuos între conducătorii de partid şi de stat şi ţăranii muncitori, un dialog in care se conturează preocupările de moment şi de perspectivă ale satului. Ceauşescu se interesează de preţul de cost al cărnii livrate şi totodată recomandă specialiştilor de aici să folosească experienţa dobîndită în ţară şi peste hotare pentru reducerea preţului de cost, pentru scurtarea perioadei de îngrăşare. Cum este folosit spaţiul construit, la cit s-a ridicat investiţia specifică ? — întreabă secretarul general a! partidului. Directorul complexului arată că fiind una din primele unităţi de tip industrial de acest, fel realizate în ţară, investiţiile au fost mari, ajungind la 1 400 lei pe cap de animal. — Noile complexe de creştere a porcinelor — intervine in discuţie tovarăşul Ion Teşu, şeful Departamentului agriculturii de stat — se realizează la un preţ de cost mult mai redus, investiţia specifică a coborît sub 800 de lei. Sunt vizitate apoi hale de creştere şi de îngrăşare a porcilor . Care este nivelul productivităţii muncii ?, întreabă tovarăşul Ceauşescu — Faţă de primii ani de activitate, cînd tona de carne se realiza în 224 ore/om, am reuşit să mărim productivitatea muncii, în prezent revenind 43 de ore/om pe tona de carne. Are loc apoi o discuţie referitoare la posibilităţile de reducere a cheltuielilor de producţie îndeosebi a consumului specific de furaje combinate pe kilogramul de carne. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu subliniază necesitatea unor măsuri în vederea ameliorării raselor de animale, şi pentru reducerea procentului de mortalitate Conducerea complexului se angajează să traducă în viaţă imitraţiile»antoturistul Nicolae Enea. El stimulează atît interesul nostru, cit şi al cooperatorilor în executarea unor lucrări de bună calitate şi la timp. Aceasta se răsfringe direct asupra veniturilor noastre. Vizita în atelierele mecanice ale întreprinderii prilejuieşte discuţii între oaspeţi şi gazde cu privire la organizarea muncii, la reducerea preţului de cost al reparaţiilor şi lucrărilor agricole. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu este informat de reprezentanţii organelor judeţene că uzina de reparaţii din Ciulniţa, ca şi alte uzine similare, nu lucrează cu întreaga capacitate. — Este necesar, arată secretarul general, adresîndu-se ministrului de resort, ca şi uzinelor de reparaţii din agricultură să li se încredinţeze lucrări corespunzătoare capacităţilor de producţie de care dispun, ca şi uzinelor constructoare de maşini. Sunt apoi prezentate şi analizate cîteva din problemele acestei unităţi. Numeroşi locuitori ai comunei Muntenii-Buzău au înconjurat cu dragoste şi căldură pe înalţii oaspeţi. Primăvara poate veni — tractoarele sunt pregătite (o imagine din timpul vizitei la S.M.A.- Andrăşeşti). Aveţi toate condiţiile pentru sporirea producţiei — le-a spus tovarăşul Nicolae Ceauşescu cooperatorilor din Ciochina. Primăvara poate veni — tractoarele sunt pregătite Un alt popas se face la Andrăşeşti, la staţiuneapentru mecanizarea agriculturii, unde muncitorii fac o primire entuziastă tovarăşului Nicolae Ceauşescu, celorlalţi conducători de partid şi de stat. Directorul staţiunii, Dumitru Ene, invită pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pe ceilalţi oaspeţi să viziteze atelierele mecanice. Mecanizatorii se află în plină activitate de pregătire a tractoarelor şi a celorlalte maşini agricole cu care vor ieşi pe ogoare*. Primăvara anunţindu-se timnurie, ei au intensificat ritmul reparaţiilor astfel incit, pînă acum au fost revizuite 95 la sută din tractoare şi aproape toate maşinile agricole. — Cum merge treaba, tovarăşe ? — întreabă secretarul general al partidului pe mecanicul Marin Drăgan, care tocmai lucra la revizuirea unui tractor universal de 45 C P., fabricat de uzina braşoveană. — Bine, tovarăşe Ceauşescu ! — Cum sînteţi salarizaţi ? — Potrivit noului principiu de retribuire, vom beneficia în viitor, dacă vom lucra bine, de riştiguri mai mari, în bani şi in produse, din partea cooperativelor cu care colaborăm. — Este foarte bine gîndit noul sistem de salarizare prevăzut pentru noi, adaugă tracSituată în centrul Bărăganului, cooperativa agricolă de producţie din comuna Gheorghe Doja, una din cele mai puternice unităţi din judeţ, deţine o suprafaţă de 3 500 ha din care peste 70 la sută se cultivă cu cereale şi , plante tehnice Este ora prînzului. soarele străluceşte ca într-o zi de primăvară punind si mai mult in relief nrisajul nou al, satului Mii de ţărtuni, cooperatori, practic toţi tpCiţitorii comunei, au venit la intimpinarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu manifestîndu-şi bucuria de a-l avea din nou în mijlocul lor. Preşedintele cooperativei agricole de producţie Ion Spătărelu, s-a ridicat din mijlocul ţărănimii la înaltele răspunderi de membru al Comitetului Central a! Partidului şi membru al Cocsîu'iluî '!a Stat în discuţia care are loc la sediul gospodăriei el informează pe secretarul general al partidului "că, de la ultima sa vizită in această localitate ţăranii cooperatori au muncit tot mai bine, au aplicat sfaturile preţioase primite atunci şi, ca urmare, au înregistrat rezultate bune. Anul trecut, de pildă, cooperativa agricolă a realizat în medie 2 728 kg de grîu, 5 100 kg porumb, 2 300 kg florea-soarelui, 33 500 kg sfeclă la hectar. De asemenea, cooperativa dispune de un puternic sector zootehnic care cuprinde 700 bovine, 3 500 de porci iar pînă la sfîrșitul acestui an, numărul porcinelor va spori la 5 000. Prin valorificarea unor cantităţi însemnate de produse vegetale şi animaliere, cooperativa a obţinut venituri mult mai mari decit îşi propusese iniţial. In loc de 14 milioane lei, veniturile au reprezentat 19 700 000 lei. — Cum vă propuneţi să vă desfăşuraţi activitatea în cadrul Consiliului intercooperatist ? — a întrebat secretarul general al partidului. — Din Consiliul intercooperatist, fac parte patru cooperative agricole de producţie posedînd 12 000 hectare Am asigurat seminţele, iar maşinile şi utilajele pe care le vom folosi în campania de primăvară sunt gata de lucru. Ca acţiuni imediate, ne-am propus să desecăm o importantă suprafaţă de teren, să plantăm 3,5 ha cu răchită, asigurînd astfel materia primă pentru secţii anexe, în ceea ce priveşte specializarea producţiei, pentru acest an ne propunem construirea la Reviga a unei sere pentru producţia răsadurilor. Tot aici realizăm un complex intercooperatist cu o capacitate de 100 tone carne de pasăre pe an. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu ii felicită pe cooperatori pentru roadele obţinute pînă acum şi îşi continuă apoi vizita la sectorul zootehnic. în cadrul discuţiei cu brigadierii, se desprinde necesitatea îmbunătăţirii rasei de oi, a creşterii productivităţii şi modernizării activităţii în acest domeniu — izvor de venituri însemnate pentru cooperatori, în continuare, s-a vizitat complexul intercooperatist de creştere şi îngrăşare a porcilor, cu o capacitate de 60 000 de animale pe an, amplasat în apropierea comunei. Deşi începute cu numai cîteva luni în urmă, lucrările de construcţie sunt avansate, în faţa unei machete, ing. C. Vlădulescu informează asupra concepţiei şi soluţiilor tehnice folosite, astfel incit să se asigure animalelor condiţii optime de dezvoltare. El arată că la realizarea complexului s-au asociat 18 cooperative agricole de producţie care contribuie cu 28 milioane lei, iar restul de 19 milioane Iei pentru acoperirea întregii investiţii, sunt credite acordate de stat. Complexul urmează să fie dat parţial în producţie in trimestrul al doilea al acestui an, iar la sfîrşitul anului viitor va produce cu toată capacitatea Tovarăşul Nicolae Ceauşescu recomandă ca toate construcţiile de acest gen din judeţ să fie terminate cit mai grabnic, să se adopte soluţiile constructive cele mai ieftine şi mai operative pentru ca investiţiile să-şi dovedească eficienţa în timpul cel mai scurt. Hărnicia şi priceperea au sporit rodul Bărăganului In drum spre noua Filatură de bumbac din Slobozia. Experienţa valoroasă trebuie extinsă In continuarea vizitei, oaspeţii se opresc la serele înmulţitor de la Perieţi aparţinînd I.A.S.Siobozia, unde are loc o amplă discuţie asupra posibilităţilor de creştere a producţiei de legume în cadrul judeţului Ialomiţa. Dr. ing. Gheorghe Vîlceanu, directorul întreprinderii judeţene pentru producerea şi valorificarea legumelor, relevă că, în viitor, serele înmulţitor vor asigura răsaduri de calitate, din soiurile şi hibrizii de mare productivitate, pentru toate cooperativele agricole. Serele însumînd 24 000 metri pătraţi, executate în regie proprie, au fost construite cu un preţ de cost sub prevederile proiectelor iniţiale. De pe acum, s-au avut în vedere posibilităţile de extindere a serelor în care au fost instalate suplimentar două cazane. Alte posibilităţi de producere a unui număr mai mare de răsaduri se vor crea prin amenajarea de solarii pentru repicatul răsadurilor. — în mod concret, ce se poate realiza prin materializarea acestei’ idei ?, întreabă tovarășul Nicolaîe Ceaușescu. — Un hectar de seră ’ asigură răsadurile necesare pentru 60— 70 hectare cultivate în cîmp cu legume - spune ing. Vîlceanu , dacă se amenajează şi o suprafaţă corespunzătoare de solarii pentru repicat, un hectar de seră poate produce răsaduri suficiente pentru 100 hectare de legume. — In cit timp se amortizează investiţia şi care este eficienţa economică, în comparaţie cu metoda tradiţională de producere a răsadurilor ? — Un hectar de seră înmulţitor — spune ing. Vîlceanu — se amortizează, după cum s-a prevăzut iniţial, în cinci ani, dar noi vom obţine şi cîte o recoltă de roşii anual, ceea ce va permite să reducem termenul de recuperare a investiţiei la 3 ani. Cit priveşte eficienţa serelor înmulţitor, aş vrea să arăt că răsadurile produse costă de 5 ori mai ieftin decit cele obţinute în răsadniţe încălzite cu bio-combustibil. Apreciind rezultatele frumoase obţinute aici, secretarul general al partidului felicită colectivul acestei unităţi şi, adresindu-se reprezentanţilor judeţului, Ic recomandă să valorifice experienţa dobîndită, să o extindă, să studieze posibilităţile de dezvoltare a legumiculturii în întregul judeţ, să ia masuri practice in această direcţi«. O întreprindere modernă la început de drum După vizitarea unităţilor agricole, oaspeţii se îndreaptă spre reşedinţa judeţului La intrarea în oraşul Slobozia, se face un popas la cea mai nouă întreprindere industrială, a judeţului : filatura de bumbac, intrată în producţie la început de nou cincinal. Este prezent aici Ion Crăciun, ministrul industriei uşoare, în faţa unei machete, ing. Marin Udrea, directorul general al Combinatului Nr. 3 bumbac Bucureşti, informează că întreprinderea este realizată după cele mai noi soluţii tehnice, care asigură un înalt grad de mecanizare şi automatizare a procesului de producţie, situind filatura printre cele mai moderne unităţi similare. Se vizitează apoi întreprinderea. Procesul de producţie începe în hala de bataj. Automatizarea permite ca întreaga instalaţie de bataj să fie deservită de patru muncitori şi un ajutor de maistru. Oaspeţii se interesează de calificarea cadrelor tinere, de perspectivele dezvoltării întreprinderii. Apoi are loc o discuţie cu specialiştii, cu conducerea ministerului de resort in cadrul căreia, secretarul general subliniază necesitatea de a se utiliza şi la construcţia unităţilor din industria uşoară prefabricatele, care pot fi realizate în apropierea viitoarelor obiective. Despărţindu-se de gazde, care îl salută cu dragoste şi căldură, tovarăşul Ceauşescu urează succes tînărului colectiv aflat la începutul activității sale într-o întreprindere modernă Este studiată urbanistica Sloboziei de azi şi a celei de mîine Vizita de lucru a tovarăşului Nicolae Ceauşescu in judeţ se încheie cu o întîlnire, la sediul Comitetului judeţean de partid, cu edilii oraşului. Cu ajutorul unor hărţi şi machete sugestive, inginerul Gheorghe Şapon, vicepreşedinte al Consiliului popular judeţean, prezintă liniile directoare ale sistematizării oraşului Slobozia şi a altor localităţi din judeţ. Se studiază soluţii diferite care să contribuie la dezvoltarea oraşului, corespunzător creşterii continue a numărului de locuitori, la sistematizarea principalelor artere, la descongestionarea circulaţiei pe străzile, principale, în aşa fel incit Slobozia să se integreze cit mai repede în rîndurile oraşelor moderne din ţara noastră. în legătură cu proiectele noilor blocuri de locuinţe, tovarăşul Nicolae Ceauşescu recomandă arhitecţilor să prevadă amenajarea la parterul acestora a unor magazine moderne şi să se aibă în vedere, totodată, crearea unei artere comerciale a oraşului, caracteristică centrelor urbane dezvoltate. De asemenea, subliniază necesitatea creării unei zone de agrement. In legătură cu soluţiile constructive folosite la înălţarea noilor blocuri, secretarul general arată că este necesar să se pună accentul pe utilizarea panourilor mari, prefabricate, ceea ce ar contribui la scurtarea termenului de execuţie şi la realizarea de economii. Indicaţiile secretarului general al partidului sunt însuşite de edilii oraşului în timpul discuţiei de la Comitetul judeţean de partid, mulţimea de oameni adunată în faţa sediului nu a părăsit piaţa, aşteptînd să revadă pe secretarul general al partidului. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu apare la balconul clădirii răspunzînd aclamaţiilor. ★ Acum, la început de cincinal, cînd în toate sectoarele economiei naţionale oamenii muncii s-au angajat cu toate forţele, cu întreaga lor capacitate creatoare, în înfăptuirea sarcinilor planului pe anul 1971, vizitele de lucru ale secretarului general al partidului în întreprinderi industriale, pe şantiere, în agricultură, întîlnirile şi discuţiile cu muncitorii, cu specialiştii, cu ţăranii cooperatori, au prilejuit un fructuos schimb de idei, de propuneri valoroase, au stimulat activitatea şi iniţiativa creatoare a oamenilor muncii din unităţile vizitate. Reportaj realizat de : ION MARGINEANU CONST. BORDEIANU PAUL DIACONESCU MIRCEA S. IONESCU EMIL MARINESCU Foto : ANGHEL PASAT RADU CRISTESCU