Scînteia Tineretului, martie 1971 (Anul 27, nr. 6774-6800)

1971-03-01 / nr. 6774

„SCâNTEIA TINERETULUI" pag. 2 BRAŞOVUL IN AŞTEPTAREA „CERBULUI RE AUR“ la Braşov a nins şi Un " Soare blind mingite casele "galbene presărate cu ferestre mici, ca nişte ochi obosiţi. După un „sus­pense“ de cîteva ore (hotelul „Carpaţi“ este literalmente asal­tat, iar gazdele noastre se stră­duiesc să mulţumească pe fieca- , re), ne instalăm, un sfîrşit într-o cameră cu faţa spre un deluşor şi putem purcede la anchetarea „festivalierilor“. Iată-i în capul scărilor pe „cei trei“ oameni ca­re asigură mersul fără defecţiuni al întregii manifestări : Tudor Vornicu — directorii­ Festivalu­lui, Radu Anagnoste ■■ secret­a­­tar general al Festivalului şi re­dactorul T.V., Ileana Pop. Nu se scrie destul despre aceşti oameni şi reparăm aici greşelile noastre şi ale altora. Tudor Vornicu este liniştit şi mulţumit. Sosirile , au loc după graficul stabilit. „Numai de ceaţă mi-e frică...“. Sunt deja aici (au început repe­tiţiile) toate cele trei concuren­te (Ruxandra Ghiaţă, Corina Chiriac şi Cătălina Marinescu) şi vedete (Doina Badea, Angela Similea şi Doina Spătaru), ale noastre, precum şi concurentele Helena Vondrachova (Ceho­slovacia), Chris Eklund (Austria), Fausti (Luxemburg), Nicole Ja­­quemin (Belgia), Eric (Austria), Derek John Tilley (Ţara Gali­lor), Mimi Ivanova (Bulgaria). Azi (n.a. duminică seara), sunt aşteptaţi alţi 6 concurenţi, pre­cum şi Thereze Steinmetz (Olan­da) ciştigătoarea Cerbului de aur de anul trecut, cea mai „grăbi­tă“ dintre vedete. Luni seara este aşteptat Alain Barriere (Franţa). Compozitorii români cei mai „solicitaţi“ de interpreţii de pes­te hotare, sunt George Grigoriu („ales“ de 4 ori), urmat de un... „pluton“ compact format din Ion Cristinoiu şi Temistocle Popa (cu cite trei „alegeri"). De altfel, Ion Cristinoiu, vechi „recordman“ al concursului, a sosit ieri la Braşov. La ora la care transmit işi caută incă o cameră şi se pregăteşte să te acompanieze (in calitate de şef al secţiei de „percuţie“ a orches­trei) pe vedete. Iată şi progra­mul complet al primei zile, marţi, 2 martie , ora 20 — des­chiderea Festivalului : cuvintul tovarăşului Valeriu Rîpeanu (preşedintele juriului internaţio­nal, vicepreşedinte al Radiote­­leviziunii române) ; prezentarea concurenţilor ; concurs (cîntă : Eliane Dambre — Elveţia, Mimi Ivanova, D. J. Tilley, Regina Toss — R.D.G., Dova — Spania ; prezentarea juriului. La ora 21 , microrecital Doina Badea, iar la ora 21.30 (după pauză) recital Alain Barriére. Luminile se vor­­stinge (Cel­ puţin aşa se pre­vede) la ora 22.35. Cambre va cânta melodia „Marie-Laure“, Ivanova un cintec pe versurile cunoscutului poet bulgar Damian Damianov, Regina Toss — „Rom-ta rom“ iar Dova — „Las gitanos“. Tragerea la sorţi a or­dinii intrării in concurs a avut ■loc în cadrul unei „solemnităţi“ mai puţin obişnuite.- In prezenţa membrilor juriului­ şi a «men-­­ renţilor străini, sosiţi deja la Braşov, precum şi a unui nu­meros public, tinără Maria Su­chi (controloare C.T.C. la uzina Rulmentul) şi Geza Duca (mo­delor la „Hidromecanica“) ce-şi celebrează căsătoria intr-un sa­lon al hotelului, au scos din urna de argint pe rind, numele con­curenţilor. Reprezentantele noa­stre vor evita astfel : Cătălina Marinescu pe 3 martie , Ruxan­dra Ghiaţă pe 4 martie, iar Co­rina Chiriac pe 5 martie. Astă seară ansamblul folcloric braşo­vean ,,Poeniţa" va da un spec­tacol extraordinar in onoarea oaspeţilor festivalului. Aici în holul hotelului trei grupuri po­larizează atenţia generală. In primul rind „juratul“ Jacques dus­tin şi concurenta belgiană Nicole Jaquemin care va evita compoziţia acestuia ,,Le rang de la rose“. Hustin a am­inat tur­neul pe care trebuia să-l efec­tueze in Canada pentru a putea apare în rolul principal din ce­lebrul spectacol muzical „Hair“ la Bruxelles şi a venit la Bra­şov. Apoi sunt „steluţele“ casei de discuri „Ariola“ , Chris Ek­lund şi Eric (Austria), Fausti (Luxemburg). Ultima are 31 de ani şi are in spatele său o vastă experienţă de music-hall. In schimb Eric va fi, pe semne, cel mai tinăr participant : are doar 18 ani, iar­ Eklund este suedeză de origine, stabilită de 8 ani la Viena. In sfîrşit, vechea noastră cu­noştinţă, managerul David Sto­nes cu mustaţa sa habsburgică, în aşteptarea lui John O’Hara şi Dickie Roc, Mr. Stones ii ţine sub aripa sa ocrotitoare pe Kiki Dee ■(Anglia) şi D. J. Tilley. Anima­ţia festivalieră nu a atins încă incandescenţa cunoscută din anii trecuţi, deoarece nu au sosit încă decit o parte din participanţi. Mîine vă vom informa despre noutăţile pe care le vom afla in decursul celor 24 de ore ce se vor scurge. OCTAVIAN URSULESCU (Prin telefon) RAPORTUL CREATOR-MUNCĂ (Urmare din pag. l-a) boemi decit s-ar părea, care aplică sloganul „a-ţi face nu­mele circulat“ cu un talent practic demn de o cauză mai bună. Nu vreau să afirm că toţi studenţii sunt aşa. Poate chiar majoritatea nu sunt aşa. Nu vreau să afirm nici că în institut nu se poate lupta la nivelul relaţiilor profesor-stu­­dent cu asemenea mentalităţi. Raportul creator — pedagog poate să fie, pînă la un anu­mit nivel, particular. Eu l-aş înlocui cu raportul creator — muncă. In primul rind e ne­voie de seriozitate, de efort susţinut, de pasiune pentru profesia aleasă. Din această perspectivă el poate fi în ega­lă măsură un pedagog slab şi un creator slab sau invers. Tot din această perspectivă ar tre­bui să discutăm despre ce în­seamnă, dincolo de surprizele trecătoare, „reuşită“ într-o profesiune. Să nu asociem reu­şita cu spectacolul public, cu exhibiţionismul, să n-o măsu­răm cu zgomotul şi vorbăria, ci cu utilitatea ei evidentă, im­pusă, „verificată“, cum s-ar spune, de către existenţă, de către viaţă. Poate că toate a­­ceste lucruri ar trebui să ducă la o definire cu mai multă cla­ritate a menirii institutului ce poartă numele unui clasic al picturii noastre — Ioan Andre­­escu — care şi-a desfăşurat o bună parte a vieţii ca dascăl intr-un timp şi­­într-un mediu ce nu puteau constitui nici pe departe un „eden“, ceea ce nu l-a împiedicat să manifeste o adîncă înţelegere faţă de edu­caţia necesară copiilor. Program de lucru pentru fiecare zi (Urmare din pag. I) 250 de braţe de muncă din afară. — Dacă am fi repartizat te­renul pe formaţii de lucru, mutarea lor de pe o parcelă pe alta nu ar mai fi fost posibilă, ne explica preşedintele. Avind stabilit un număr de zile-muncă ce trebuie să-l efectueze, nu­măr care le asigură o retribui­re ce depăşeşte minimul garan­tat, cooperatorii au şi sarcini precise in cadrul fermei. Acest mod de rezolvare per­mite ca toate lucrările eşalona­te în grafic de specialiştii uni­tăţii, lucrări care să permită realizarea indicatorilor din planul de producţie aprobat de adunarea generală să se efec­tueze la timp. Pe toate cele 700 hectare cu griu au fost aplicata ingrăşămintele chimice, s-au semănat 100 hectare cu mazăre, au fost curăţate canalele de iri­gare de pe 100 hectare ce vor fi semănate cu orez şi sunt in curs de amenajare canalele ce vor servi la irigatul a 125 hec­tare. Cu lucerna. Pentru planta­rea a încă 14 hectare cu pomi s-au confecţionat tutorii iar acum se fac gropile pentru 90 de hectare cu vie ce se va planta în acest an ; s-au pregătit şanţurile necesare la bitonatul a 425 000 fire de viţă altoi, s-au confecţionat din resurse locale 500 000 picheţi, s-au transportat 405 tone de graniţă ce se va aplica la butucii noi de viţă. Intr-un cuvint, se efectuează toate lucrările pre­gătitoare pentru producţia anu­lui 1971. Cum însă în perioadele de virf,aşa cum relatam mai sus, necesarul de braţe de muncă este mai mare decit po­sibilităţile de acoperire ale coo­perativei, am întrebat ce soluţii, se întrevăd pentru ca toate lu­crările să se execute la timp şi in bune condiţiuni. In anii tre­cuţi, pentru angajarea celor 200—250 de braţe care să com­pleteze nevoile, unitatea îşi tri­mitea delegaţii care, de multe ori, reuşeau in misiunea lor abia după ce perioada optimă trecea. — Acum situaţia ne este uşu­rată şi din acest punct de ve­dere — este de părere preşe­dintele cooperativei. Prin inter­mediul consiliului intercoopera­­tist din care facem parte, am lansat către celelalte consilii necesare apelul de a fi sprijiniţi anunţi­nd şi perioadele in care avem nevoie de braţe de muncă, în special către consiliile ale căror cooperative nu au viţă de vie şi a căror forţă de muncă nu va fi solicitată în acelaşi timp cu nevoile noastre pentru că, practic,­ la noi, via ne su­prasolicită. Primele rezultate în muncă, modul cum se desfăşoară pina în prezent la Drăgăneşti lucră­rile impuse de perioada in care ne aflăm, respectarea întru totul a hotărîrilor adună­rii generale constituie prime garanţii pentru realizarea şi depăşirea sarcinilor de plan. Ele constituie în acelaşi timp o dovadă a justeţii măsurilor luate de conducerea partidului pentru îmbunătăţirea organi­zării, planificării şi conducerii agriculturii, o dovadă a înţele­gerii şi aplicării acestor măsuri la condițiile concrete ale fiecă­rei unități în parte. I MIAMI VITEAZUL : rulează la I Patria (orele 10 . 15 ; 19.30) ÎNCEPUTUL : rulează la Cen­tral (orei 9.15 ; 11.30 ; 13.45 ; 16 ; 18.15 ; 20.30) MEXIC ’70 : rulează la Festival (orele 9 ; 11.15 ; 13.30 ; 16 ; 18.30 ; 20.45) TRANDAFIRI ROȘII PENTRU ANGELICA : rulează la Luceafă­rul (orele 8.45 ; 11.15 ; 13.45 ; 16.15 ; 18.45 ; 21.15) , București (orele 8 . 10 ; 12.15 ; 14.30 ; 16.45 ; 19 . 21.15) ROMEO SI JULIETA : rulează la Capitol (orele 8.45 ; 11.45 ; 14.45; 18. 21), Favorit (orele 10. 13; 16,30; 19,30). B.D. INTRA IN ACTIUNE : rulează la Lumina (orele 8.45 ; 11.15; 13,30; 16; 18,30; 21), Munca (orele 15.30 ; 18 ; 20.15) CLANUL SICILIENILOR : ru­lează la Sala Palatului (orele 17) ; Feroviar (orele 8.30 ; 11 ; 13.30 ; 16 ; 18.30 ; 21) ; Excelsior (orele 9 ; 11.15 ; 13.45 ; 16 ; 18.30 ; 21) ; Melodia (orele 8.30 ; 11 ; 13.30 ; 16 ; 18.30 ; 21) ; Gloria (orele 9.30 ; 12 ; 14.30 ; 17 ; 19.30) CINTECELE MARII : rulează la Volga (orele 9.30 ; 11.30 ; 13.30 ; 15.30 ; 18 ; 20.15) ; Aurora (orele 9 ; 11.15 ; 13.30 ; 13.45 ; 18 ; 20.15) ; înfrăţirea (orele 15.30 ; 17.45 . 20) INCINERATORUL : rulează la Viitorul (orele 16 . 18 . 20) TRIPLA VERIFICARE : rulea­ză la Lira (orele 15.30 ; 18 ; 20.15) ; Arta (orele 9.30 ; 11.30 ; 13.30 ; 15.45 ; 18 ; 20.15) BĂIEŢI BUNI, BĂIEŢI RĂI ru­lează la Victoria (orele 9 ; 11.15 ; 13.30 ; 16 ; 18.30 ; 20.45) ; Tomis (orele 9 ; 11.15 ; 13.30 ; 16 ; 18.15 ; 20.30) ; Flamura (orele 9 ; 11.15 ; 13.30 ; 16 ; 18.15 ; 20.30). UN ITALIAN IN AMERICA : rulează la Griviţa (orele 9.30 ; 11.30 ; 13.30 ; 16 ; 18.15 ; 20.30) ; Modern (orele 9 ; 11.15 ; 13.30 ; 16 ; 18.15 ; 20.30) STRADA LĂTU­RALNICA : rulează la Buzeşti (orele 15.30 ; 18 ; 20.15) ÎNGERII NEGRI : rulează la Dacia (orele 8.30 — 20.30 în con­tinuare) ; Mioriţa (orele 10 ; 13 ; 16 . 19). CINCI PENTRU INFERN : ru­lează la Bucegi (orele 16 ; 18.15 ; 20.30) ; Giulești (orele 15.30 ; 18 ; 20.30) GENOVEVA DE BRABANT : rulează la Unirea (orele 14,45 ; 16,30; 18.30; 20,30), Drumul Sării (orele 14,45; 16,30; 18,30; 20,30). ULTIMUL SAMURAI : rulează la Floreasca (orele 15.30 ; 18 ; 20.30) CRIMA ŞI PEDEAPSĂ : rulează la Moşilor (orei 15 . 19). POMUL DE CRĂCIUN : rulea­ză la Flacăra (orele 15.30 ; 18 ; 20.15) ORA SCORPIONULUI : rulea­ză la Vitan (orele 15.30 ; 18 ; 20.30) 100 DE CARABINE : rulează la Rahova (orei 15.30 ; 18 ; 20.30) SOARELE ALB AL PUSTIULUI: rulează la Progresul (orele 15.30; 18 . 20) 24 — 25 NU SE ÎNAPOIAZĂ : rulează la Ferentari (orele 15.30­; 17.45 ; 20) CENUȘA : rulează la Pacea (orele 16 . 19) FABIO MAGICIANUL : rulea­ză la Timpuri Noi (orele 9.30 — 17.30 în continuare) ; Program de filme documentare (orele 19.30 — 21) AURUL : rulează la Crîngaşi (orele 16 . 18 . 20). ŞOIMII : rulează la Cosmos (orele 15.30 ; 18 . 20.15) KING KONG EVADEAZĂ : ru­lează la Laromet (orele 15.30 ; 17.30 ;19.30) STRABATIND PARISUL : ru­lează la Cinemateca Union (orele 10.30 ; 12.30 ; 14.30) ; TRAVIATA (orele 16.30) Teatrul Naţional ,,I.L. Caragiale“ (Sala Comedia) : REGELE LEAR — ora 20 ; (Sala Studio) : PĂ­RINȚII TERIBILI — ora 20 ; Teatrul „Lucia Sturdza Bulan­­dra“ (Schitu Măgurel­­u) : TR­EIRE PENTRU IUBIRE — ora 20 ; Teatrul Mic • FATA CA­­ A FĂCUT O MINUNE — ora 20 ; Teatrul ,,C. Tănase“ (Sala Sa­voy) : MICUL INFERN — ora 19.30 ; Teatrul „C.I. Nottara“ (Bd. Magheru) : Adio Charlie ora 13.30 ; (Sala Studio) : ClND LUNA E ALBASTRA — ora 20 ; Tea­trul „Ion Creangă“ (La Teatrul de Comedie) : PRESTIGIOASA LOREDANA — ora 20 ; O 18,00 Scena și ecranul ® 18,30 Muzică populară © 18,50 Tele­sport ® 19,15 Publicitate 19,20 1001 de seri­e 19,30 Telejurnalul de seară. Agenda politică de Ion Mărgineanu @ 20,00 România ’71 Azi — judeţul Timiş • 20,30 Ro­manele lui Mauriac : Therese Desqueyroux (II) & 21,25 Ocolul ţării în opt luni • 22,35 Telejur­nalul de noapte. LUNI 7 MARTIE 1977 Clanul sicilienilor Henri Verneuil a rămas clasi­cul cineast de succes, un profe­sionist de la care aştepţi mereu „marele film“. Amînare continuă, regizorul rămînînd de o valoare constant bună, fără geniu, fără eşecuri, întotdeauna egal. Publi­cul nostru i-a văzut multe din filme şi o înşiruire de titluri ser­veşte afirmaţiei de mai sus : cî­teva comedii oneste „Brutarul din Valergue“, „Vaca şi prizo­nierul“, „Oaia cu cinci picioare“, o excelentă parodie a filmului poliţist „Inamicul public nr. 1“, o melodramă care poate fi un model al geniului „Oameni fără importanţă“, un film de război „Week-end la Zuydcoote“. Iar acum „Clanul sicilienilor“ film care a obţinut cel mai mare nu­­măr de spectatori în 1969 în Franţa şi în 1970 în S.U.A. Rebus poliţist prezentat exem­plar, „Clanul sicilienilor“ poate fi şi el încadrat în categoria modelelor genului. Mai ales că Verneuil îşi doreşte deopotrivă şi un succes de public şi un suc­ces de stimă, ceea ce face ca să dea şi o nuanţă de ultimă oră filmului său. Dar asta nu-i o ca­litate pentru că această ultimă oră, o modă care bîntuie în ci­nematograful occidental, înseam­nă ustensilele electronice şi ghi­nion la gangsteri, iar la oamenii legii o neputinţă profesională legiferată. Vom vedea deci o mare lovi­tură pregătită inginereşte, o lo­vitură internaţională cu itinera­­riul Paris — Roma — New-York,­­pentru izul obligatoriu de mon­denitate sunt insistent prezentate marile aeroporturi Orly — Da Vinci — La Guardia). Ghinionul gangsterilor e, bineînţeles, la un film realizat de Verneuil, unul plauzibil, „pregătit“ cu o aten­ţie­­ la Hitchock şi cu un senti­mentalism discret din buna tra­diţie a cinematografului francez. In plus şi o uşoară ironie la a­­dresa tabu-urilor de familie ale italienilor, pentru că „maeştrii spărgători“ sînt sicilienii pentru care onoarea căsniciei rămîne întotdeauna pe primul plan şi orice greşeală se plăteşte cu moartea. Cum nu e bine să dai dezle­garea unui rebus poliţist, nici o vorbă în plus despre subiectul filmului, dar se cuvin destule despre distribuţie. O distribuţie care include pe Jean Gabin, Alain Delon, Lino Ventura, A­­medeo Nazzari. Nici unul nu-l umbreşte pe altul pentru că par­titurile sunt exacte pentru fie­care. Şi fiecare este inimitabil în rol. Jean Gabin în rolul bătrî­­nului Manalese e un autoritar şi experimentat spărgător, învăţat să ordone şi să acţioneze calm şi eficient, Delon febril şi dur în rolul unui asasin din promo­ţia de gangsteri care se afirmă, Amedeo Nazzari un şef de ban­dă american care lucrează la scară mare, iar Lino Ventura un comisar de poliţie tenace dar cu şanse reduse în faţa unui meca­nism ce funcţionează perfect, „Clanul sicilienilor“... După atîtea producţii poliţiste insipide, spectacole ale brutalită­ţii dezlănţuite, filmul lui Ver­neuil rămîne în tiparele artei, avind şi logica bunului simţ ci­vic şi toate calităţile unei poves­tiri cinematografice în care subiectul e slujit cu mijloacele tradiţionale ale ecranului pre­­zentînd personaje şi nu nepu­tinţa disperată a violenţei. TUDOR STANESCU NOI PREMIERE CINEMATOGRAFICE Producţie a studioului Lenfilm regia : Gleb Panfilov cu : Inna Ciurikova, V. Telicikina, T, Stepanova, L Kuravlev, M. Kononov Coproducţie italo-franco-spaniolă regia : Steno cu : Jacques Perrin, Raffaella Cara, Carlos Estrada, Cris Huerta Producţie a studiourilor engleze scenariul : Derek şi Donald Ford regia : Alberto Isak

Next