Scînteia Tineretului, aprilie 1971 (Anul 27, nr. 6801-6826)

1971-04-22 / nr. 6819

„SCÂNTEIA TINERETULUI" pag. 2 JOI 22 APRILIE 1971 ^HnHfrruL r­ mi I ^v. s ^ „Partidul Comunist Român şi mişcarea de­mocratică studen­ţească" — Colocviul organizat de Con­siliul U.A.S. din Centrul univer­sitar Bucureşti — La Casa de cultură a stu­denţilor din Calea Plevnei, au avut loc, miercuri, lucrările Colocviului „Partidul Comu­nist Român şi mişcarea de­mocratică studenţească“, orga­nizat de Consiliul Uniunilor Asociaţiilor Studenţeşti din Centrul universitar Bucureşti, în cadrul manifestărilor con­sacrate semicentenarului parti­dului. La festivitatea de deschide­re au participat Dumitru Popa, membru al Comitetului Executiv al Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist Român, prim-secretar al Co­mitetului municipal Bucureşti al P.C.R., primarul general al Capitalei, reprezentanţi ai conducerii U.A.S.R., cadre di­dactice, studenţi din toate in­stituţiile de învăţămînt su­perior ale Capitalei. Cuvîntul inaugural a fost rostit de Alexandru Soare, preşedintele Consiliului U.A.S. din Centrul universitar Bucu­reşti. In continuare, au fost pre­zentate numeroase comunicări şi referate care s-au referit la rolul istoric al Partidului Comunist Român, ca forţă po­litică conducătoare a societăţii noastre contemporane, tradiţi­ile lui revoluţionare, lupta studenţimii din ţara noastră, sub îndrumarea partidului, pentru transpunerea în viaţă a idealurilor de libertate na­ţională şi socială etc. O serie de lucrări au scos în evidenţă grija manifestată de partid pentru îmbunătăţirea perma­nentă a condiţiilor de trai şi studiu ale tineretului univer­sitar, acţiunile întreprinse de Partidul Comunist Român, în toate domeniile de activitate, în vederea făuririi societăţii socialiste multilateral dezvol­tate. Tot în cadrul manifestărilor consacrate semicentenarului partidului, la Casa de cultură a studenţilor din Bucureşti, a fost amenajată o expoziţie de artă fotografică, ilustrînd as­pecte din munca şi preocupă­rile studenţilor din instituţiile de învăţămînt superior din Capitală. MOTOSTAFETA TINEREŢII Miercuri 21 aprilie, pe străzile oraşului Sf. Gheorghe din ju­deţul Covasna, vie animaţie. Un grup de 8 motorete Mobra sunt aliniate la start. Pregătiţi de drum, 8 tineri aşteaptă semna­lul plecării. La ora 14, însoţiţi de aplauze şi urări de drum bun, ştafeta a pornit pe itine­­rariul Sf. Gheorghe-Tuşnad- Miercurea Ciuc-Tg. Mureş cu punctul terminus la Cluj unde va sosi la 2 mai. Această fru­moasă iniţiativă închinată ani­versării semicentenarului parti­­dului aparţine Comitetului ju­deţean Covasna al U.T.C. în co­laborare cu comitetele judeţene ale U.T.C. din judeţul Harghita, Mureş şi Cluj. Scopul acţiunii este acela de a transmite mesa­jul tinerilor de pe aceste me­leaguri, români şi maghiari, ti­nerilor din judeţele vecine, măr­ci­nd un eveniment deosebit în activitatea judeţului Covasna : Îndeplinirea integrală a angaja­mentelor asumate în cinstea zi­lei de 8 mai. Astfel la produc­ţia globală s-a depăşit cu 25 milioane lei angajamentul ini­ţial, industria judeţului reali­zed în plus 5 000 tone lignit, 50 mc cherestea răşinoase, 400 mc fag, 10 000 tone lemn de foc, 20 000 mp ţesături textile, 25 tone carne, 12 tone brinze­­turi şi importante cantităţi de alte produse. La aceste succese un aport deosebit de preţios şi l-a adus organizaţia judeţeană a Uniunii Tineretului Comunist, tinerii fiind mereu în frunte. ADINA VELEA ★ I LUMINA VÎRSTEI NOASTRE Din culegerea literară editată de Casa creaţiei populare a ju­deţului Argeş, intitulată „Lu­mina vîrstei noastre“ poeţii ar­geşeni închină semicentenaru­lui partidului versuri vibrînd de patriotism. Gheorghe Tomozei, Florin Mugur, Octav Pîrvules­­cu, Ion Popa Argeşeanu, Otilia Nicolescu şi ceilalţi poeţi con­semnează într-un adevărat le­topiseţ evenimentul ca pe o sărbătoare. NICU LUCIAN fco''* §) i '} ;*■ \ 41 ORIENTARE ŞCOLARĂ Şl PROFESIONALA PRIN... MACHETE O simplă apăsare pe buton şi o combină automată se pune în acţiune, muşcînd lacom din peretele stîncos care i se ridica în faţă. Demonstraţia redă un aspect specific din activitatea minerilor : înaintarea In steril. Alături, prin intermediul altui buton este pus în funcţiune un cabilou care reproduce un com­plicat proces tehnologic din si­derurgie. Nu ne aflăm însă nici într-o mină şi nici la vreo uzină siderurgică, ci în sala de expo­ziţie a Galeriilor fondului plas­tic din Deva. Exponatele repre­zintă machete ale uriaşelor in­stalaţii şi agregate existente in întreprinderile industriale ale judeţului Hunedoara, realizate de către elevii şcolilor profe­sionale şi liceelor de specialitate în cadrul orelor de atelier şi cercurilor tehnice. Elevii şcolii profesionale din Călan prezintă alături de macheta uriaşului cabirou de 1 300 mm procesul tehnologic de fabricaţie a lin­­gotierei L.N. 70 şi un furnal în secţiune verticală ; colegii lor de la Hunedoara adaugă oale pentru turnarea oţelului şi fontei şi o lance pentru insu­­flarea oxigenului în cuptoarele Siemens Martin. Aparate ter­mice, preîncălzitoare, rotorul unei turbine au fost executate la grupul şcolar energetic din Deva iar sumedenia de instru­mente de măsurat, scule şi obi­ecte de utilitate casnică, apar­ţin elevilor de la Şcoala profe­sională Simeria, Şcoala profe­sională de construcţii şi Liceul industrial din Deva. Deşi sunt nişte machete, instalaţiile func­ţionează aidoma celor adevărate stîrnind curiozitatea şi intere­sul elevilor care vin să le pri­vească, să asiste la spectacu­loasele procese tehnologice pe care le reproduc. Multe din ele constituie ultima expresie a do­tării tehnice a întreprinderilor, avînd darul să modifice radical concepţia despre profilul unor profesii. In special cele legate de minerit reflectă pregnant faptul că îndeletnicirea tradiţională de miner a dispărut, locul ei fiind luat azi de mecanizatorul mi­ner, chemat să dirijeze şi să conducă maşinile ultraperfec­­ţionate de extracţie. In acest mod expoziţia îşi atinge pe de­plin scopul, contribuind la ori­entarea şcolară şi profesională a elevilor din şcolile generale, care se află în pragul alegerii unei profesii, oferindu-le ar­gumente pentru o opţiune. In acelaşi timp, ea îi informează pe micii vizitatori despre re­ţeaua şi profilul şcolilor profe­sionale şi a liceelor industriale din judeţ, explicind pe larg con­diţiile care li se cer pentru a deveni elevi ai acestor şcoli. Ex­poziţia este vizitată zilnic de zeci de elevi şi părinţi veniţi din toate colţurile judeţului, care îşi formează astfel o imagine clară a posibilităţilor multiple pe care le au la îndemînă. AL. BALGRADEAN î­ n Zilele trecute, la Observa­torul astronomic din Bucureşti, regizorul Radu Gabrea turna cel de-al patrulea episod al se­rialului pentru televiziune UR­MĂRIREA. Cele şapte părţi ale serialului vor fi terminate pînă la sfîrşitul lunii, pentru ca pe data de 6 mai primul e­­pisod să fie prezentat telespec­tatorilor. • In curînd pe ecranele noas­tre HELLO DOLLY ! Un film muzical in regia celebrului dan­sator si coregraf Gene Kelly. UZINA „23 AUGUST“ B-dul Muncii 256, sector III, Bucureşti, tramvai 23, 24 maşina 65, 79, 100, 101 ANGAJEAZĂ URGENT DIN BUCUREŞTI ŞI PROVINCIE : — Strungari — Sudori _ — Frezori — Turnători — Rectificatori — Oţelari_ _ — Găuritori — Electricieni — Rabotorî — Macaragii — Lăcătuşi — Economişti (pentru Serviciul de aprovizionare, cu Bu­— Tehnicieni letin de Capitală) — Merceologi — MUNCITORI NECALFICATI PENTRU CALIFICARE PRIN CURSURI DE SCURTA DURATA IN MESERIILE DE : — Strungari — Electricieni — Frezori — Turnători — Rabotori — Oțetari — Rectificatori — For­ori __ — Găuritori — Macaragii — Sudori Candidaţii pentru cursurile de calificare trebuie să înde­plinească următoarele condiţii : — studii minim­e—8 clase elementare ; — vîrsta de la 18 la 40 ani. _ ... Pentru meseriile de turnători, forjori, oţetari şi macaragii se primesc şi absolvenţi a 4 clase elementare. Pe timpul şcolarizării salarizarea se face conform n.L.M. 2105/1969. . . _ . . . Q . Cei interesaţi se vor adresa zilnic la Serviciul Personal- Învăţămînt, telefon 43 04 40 interior 4. în rolul principal nu mai puţin celebra Barbara Streisand (re­velaţia filmului FUNNY GIRL de William Wyler). Pentru fil­mul HELLO DOLLY­­ a fost construită pe terenurile studiou­rilor de la 20­th Century Fox o stradă întreagă, specifică epo­cii in care se desfăşoară acţiu­nea filmului. S-au utilizat, în parte, şi faţadeie clădirilor ad­ministrative ale companiei. De­corurile au fost realizate de scenograful John de Cuir. • Cinemateca după medalio­nul Luis Bunuel (ce începe marți 27 aprilie), ne va oferi un program consacrat renumitu­lui regizor polonez Andrej Munk. Mort într-un accident de mașină în timp ce turna ulti­mul său film „Pasagera“, A. Munk este realizatorul filme­lor „Un om pe drum“ (1956) „Eroica“ (1957) și al mai multor scurt-metraje. Aceste filme vor fi­­ prezente în programul Cine­matecii. • Săptămîna viitoare are loc premierea unui nou film româ­nesc AŞTEPTAREA. Acest film a fost scris special (de Horia Pătraşcu) şi regizat (de Şerban Creangă) pentru regretatul nos­tru Ştefan Ciubotăraşui. Moar­tea actorului în timpul filmă­rilor a ridicat probleme deose­bite realizatorilor. Totuşi, filmul a putut fi terminat, efectuîn­­du-se schimbări în scenariu. INCLUSIV BALENE VII... Intr-o clădire aflată în apro­pierea „Farului genovez" din Constanţa a început amenajarea unui „Muzeu al mării". Acesta va cuprinde cele mai interesante specii de vieţuitoare din mările şi oceanele lumii : peştele-spa­­dă, peşti zburători, peşti de co­rali viu coloraţi, caracatiţe, ho­mari, languste, broaşte ţestoase, diferite specii de rechini. Nu vor lipsi nici caşalotul şi bale­na, pentru care se vor amenaja spaţii speciale pe faleză. Cea mai mare parte a expo­natelor va fi capturată de echi­pajele navelor noastre de pes­cuit oceanic, iar altele prin schimb cu Instituții similare din lume. a PROIECŢIILE SI FILMELE IN PREDAREA FIZICII ŞI CHIMIEI Societatea de ştiinţe fizice şi chimice — filiala Teleorman — a organizat o consfătuire în care s-a­ dezbătut situaţia filmelor didactice din şcolile de cultură generală. Participanţii : cadre didactice universitare, cercetă­tori de la Institutul de Ştiinţe Pedagogice, profesori de fizică şi chimie. In cursul consfătuirii s-au prezentat o serie de filme realizate de cadre didactice uni­versitare şi de profesori de spe­cialitate din cadrul cinecluburi­­lor şcolare. Consfătuirea a făcut o serie de propuneri privind în­fiinţarea unui studio central specializat pentru producerea de filme didactice. Totodată, parti­cipanţii şi-au exprimat dorinţa de a organiza cursuri la nivel judeţean şi central pentru ins­truirea profesorilor şi elevilor din cinecluburile şcolare. O serie de propuneri s-au referit si la contribuţia pe care ar putea-o avea televiziunea în alcătuirea unor filme didactice pe care să le prezinte in cadrul emisiunilor tele-școală. M. C. p­iema PRINTRE COLINELE VERZI : rulează la Patria (orele 10; 13; 16; 18,45; 21,15). ZESTREA DOMNITEI RALU : rulează la Luceafărul (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 20,45), Modern (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30). HAIDUCII LUI SAPTECAI ; ZESTREA DOMNITEI RALU : rulează la Sala Palatului (ora 18), Favorit (orele 9; 12,30; 16; 19,30). HAIDUCII LUI ȘAPTECAI : rulează la Central (orele 9,15; 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30), Fero­viar (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15) , Gloria (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30). TRIMIS EXTRAORDINAR : rulează la Victoria (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 20,45) DOMICILIUL CONJUGAL : ru­lează la Capitol (orele 9,30; 11,45; 14; 16,30; 18,45; 21). MIHAI VITEAZUL : rulează la Lumina (orele 9,45; 15, 19), în­frăţirea (orele 15, 19), Drumul Sării (orele 15, 19), Floreasca (orele 15,30; 19,30), BUTCH CASSIDY ŞI SUN­DANCE KID : rulează la Bucu­rești (orele 8,30; 11; 13,30; 16; 18,30; 21), Melodia (orele 8,45; 11; 13,30; 16; 18,30; 20,45). SUNETUL MUZICII : rulează la Festival (orele 9; 12,30; 16,30; 20,15) . MEXIC’70: rulează la Timpuri Noi (orele 9,15; 11,15; 13,15; 15,15; 17,15) ; Program de filme docu­mentare (orele 19,15; 20,45). CEI TREI CARE AU SPE­RIAT VESTUL : rulează la Ex­celsior (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 20,45), Aurora (orele 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20,15), To­mis (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30), Flamura (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30). SECRETUL DIN SANTA VIT­­TORIA : rulează la Griviţa (ore­le 9; 11,45; 15; 17,45; 20,30), Miori­ţa (orele 9; 11,45; 14,30; 17,15, 20). ■ DOAR UN TELEFON : rulează la Buzeşti (orele 15,30; 18; 20,30) ELIBERAREA : rulează la Da­cia (orele 8,45—19,30 în conti­nuare) PREŢUL PUTERII : rulează la Bucegi (orele 10, 16; 18,30; 20,30), Lira (orele 15,30; 18; 20,15), Giu­­leşti (orele 15,30; 18; 20,30), VAGABONDUL : rulează la Unirea (orele 10, 16; 19,30). CLANUL SICILIENILOR : ru­lează la Ferentari (orele 15,15; 17,45; 20,15), Munca (orele 15,30; 18, 20,15). TRANDAFIRI ROŞII PENTRU ANGELICA : rulează la Pacea (orele 15,45; 18, 20). TRIPLA VERIFICARE : rulea­ză la Crîngaşi (orele 15,30; 18, 20,15) . ADIO, GRANADA I : rulează la Volga (orele 9,30; 11,30; 13,30; 16; 18,15; 20,30). POIENILE ROŞIi : rulează la Viitorul (orele 16; 18; 20) O DUMINICA IN FAMILIE : rulează la Moşilor (orele 16; 18; 20) CINCI PENTRU INFERN: ru­lează la Cosmos (orele 15,30; 18; 20,15) . RENEGATA : rulează la Flacăra (orele 15; 17,30; 20). LOS TARANTOS : rulează la Arta (orele 9,30; 15,30; 18; 20,15), Rahova (orele 15,30; 18; 20,15). BĂIEŢI BUNI, BĂIEŢI RAI 1 rulează la Vitan (orele 15,30; 18; 20,15) . TREC ZILELE : rulează la Progresul (orele 16; 18; 20). JOI, 22 APRILIE 1971 Teatrul de Operetă : MY FAIR LADY — ora 19,30 ; Teatrul de Comedie : NIC­NIC __ ora 20 ; Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“ (Schitu Măgu­­reanu) • IUBIRE PENTRU IUBIRE — ora 20 ; (Sala Studio) : GLUGA PE OCHI — ora 20 ; Teatrul Mic : ZADARNICE JOCURI DE IUBIRE — ora 20 ; Teatrul „C. Tănase“ (Sala Savoy) : BIMBIRICA — ora 19.30 ; (Cal. Victoriei) : LA GRA­DINA CĂRĂBUŞ — ora 19.30 ; Teatrul ,,C. I. Nottara“ (B-dul Magheru) : BĂRBAŢI FĂRĂ NE­VESTE — ora 19,30 ; (Sala Stu­dio) : O LUNĂ LA ŢARĂ — ora 20 ; Teatrul Giuleşti : OMUL CARE A VĂZUT MOARTEA __ ora 19.30 ; Teatrul „Ion Creangă“ : COMOARA DIN INSULA PIRAŢI­LOR — ora 16 ; Teatrul Evreiesc de Stat : MAZELTOV­­ — ora 19.30 ; Teatrul „Ţăndărică“ (Cal. Victoriei) : NOCTURN IV — ora 21,30 ; Teatrul „Ion Vasilescu“ : SICILIANA — ora 19,30 ; Circul Globus : CIRCUL MARE DIN MOSCOVA — ora 19,30. Ansamblul „Rapsodia Română“ : LEGENDĂ ȘI DOR — premieră — ora 19,30. JOI, 22 APRILIE 1971 PROGRAMUL I e 18,00 Deschiderea emisiunii a 18,30 La volan — emisiune pen­tru conducătorii auto • 18,50 Mult e dulce şi frumoasă • 19,20 1001 de seri • 19,30 Telejurnalul de seară • 20,00 50 de ani în 50 de evocări • 20,20 România în lume • 20,50 Jocul salbelor. Cîntece şi dansuri populare din zona de şes a Banatului în interpretarea artiştilor amatori din comuna Drăgoieşti • 21.05 Planeta se gră­beşte. Film documentar de mon­taj. Scenariul şi regia Paul An­­ghel şi Sergiu Verona • 21.40 Emisiune literară • 22.05 Tele­­divertisment. Selecţiuni din mu­­zical­urile Romeo şi Julieta de A. Giroveanu, Alcor şi Mona de C. Dăscălescu şi Poveste din Car­tierul de Vest de L. Berstein. In distribuţie • Valy Niculescu, Stela Popescu, Ina Don, Nina Zăinescu Cristina Stamate, Valentin Teo­­dorian, Silviu Stănculescu, Iurie Darie, Florian Pittiş, Dem Savu Dumitru Rucăreanu, Aurel Giuru­­mia, Veronica Strugaru, Lucia Rîpeanu, Viorica Popescu. Pre­zintă Ion Besoiu • 22,50 Telejur­nalul de noapte. PROGRAMUL H • 20,00 Concert simfonic al or­chestrei de studio a­ Radiotelevi­­ziunii. Dirijor Carol Litvin. So­list : Igor Bezrodnîi. In program : Toccata simfonică de Alexandru Pașcanu . Concert pentru vioară Si orchestră Nr. 2 (primă audi­ţie) de D. Sostakovici • 21,00 Uni­vers XX. O minune a secolului : laserul • 21,20 Buletin de ştiri. Sport • 21,30 Istoria filmului Omagiu pionierilor filmului ro­mânesc. IN SEZONUL ESTIVAL Printre noutăţile anunţate de Ministerul Turismului se nu­mără şi aceea privind apropiata inaugurare a două noi staţiuni — Saturn şi Olimp — în zona Mangalia-Nord, care vor aduce litoralului românesc un plus de circa 12 000 de locuri. In această vară va fi dat in folosinţă şi noul Complex de odihnă şi tra­tament de la Eforie-Nord, în a­­­propierea lacului Techirghiol. Cele trei blocuri-turn de cite 14 etaje ale complexului, dispun de 1 360 de locuri, au încălzire cen­trală şi alte dotări necesare e­­fectuării de cure complexe in tot timpul anului. Se desfăşoară într-un ritm in­tens lucrările de modernizare a drumurilor naţionale Vălenii de Munte-Bratocea-Braşov, Vatra Dornei-Poiana Teiului Tg. Jiu- Baia de Aramă şi Prejmer-în­­torsura ■ Buzăului-Pătirlagele. In curînd se vor deschide noi şan­tiere care au drept scop asfalta­rea şoselelor Drăgăşani-Giuleşti­­Tirgu Cărbuneşti, Rona-Borşa şi Sebeş-Lugoj. Continuă moderni­zarea drumurilor Olteniţa-Giur­­giu şi ZimnAoaa-Turnu Măgu­­rele-Corabia, parte componentă dintr-o amplă arteră de intensă circulaţie care urmează a fi creată de-a lungul Dunării, de la Orşova pînă la Feteşti. In prezent, peste 90 la sută din drumurile naţionale ale ţării sint modernizate. ★ In munţii Făgăraş se apropie de sfîrşit lucrările de construc­ţie ale şoselei de mare altitudi­ne, spre unul din cele mai fru­moase lacuri glaciale din ţara noastră, Bîlea, în împrejurimile căruia se preconizează a fi o modernă stațiune montană. p IPw m w •• i i UN NOU PORT LA DUNĂRE In apropierea punctului în ca­re Siretul se varsă în Dunăre, a început construirea unui port fluvial, destinat aprovizionării cu minereu a Combinatului si­derurgic Galaţi. Deocamdată, se amenajează căile de acces, se consolidează cu piloţi unele su­prafeţe necesare montării vii­toarelor agregate. Constructorul noului obiectiv este I.G.S.T. In cursul anului acesta se vor efectua lucrări de investiţii în valoare de peste 28 milioane lei. Din datele proiectantului re­iese că noul port va avea o lun­gime de 200 m, două dane ma­ritime şi o capacitate de descăr­care de 4 800 000 tone minereu pe an. Intrarea în funcţiune, ca primă etapă, este prevăzută pen­tru trimestrul I al anului 1974. I. CHIRIC • •• CU CHEIE PO­TRIVITĂ, Ioan Blahuţă, elev în clasa a Vil-a în comuna Sinteu, judeţul Bihor, a reuşit să des­chidă în mai multe rîn­­duri uşa cooperativei din localitate. Alegea din rafturi, dulciurile preferate, strîngea din sertare banii pe ziua respectivă, încuia la loc şi pleca. Ultima dată, pe cind răsucea grijuliu cheia in broască, a dat cu o­­chii de organele de mi­liţie care i-au confiscat banii furaţi şi... au pus la loc sigur cheia. • •• RACHIUL SE SIMTE chiar dacă îl a­­mesteci cu ţuică verita­bilă. Margareta Erdei (24 de ani), gestionară la magazinul alimentar din comuna Valea lui Mihai, judeţul Bihor, n-a ştiut pesemene se­cretul acesta. Aşa că a falsificat 30 de litri de ţuică de Bihor, turnind in ea rachiu alb şi a cîştigat 2121 de lei. De curînd a fost obligată să ■ limpezească... băuturile şi să înapoieze banii. • • • HULIGANI IN TRAVESTI. Ludovic Iu­lian Pipo şi Mihai loan Cimpan din Oradea, ambii în vîrstă de 19 ani, s-au dat într-o sea­ră drept ofiţeri de mili­ţie. Au acostat un cetă­ţean şi, sub pretext că vor să-l conducă pînă acasă, l-au ademenit pe o stradă lăturalnică unde i-au pretins 300 de lei. Cel în cauză refu­­zînd, l-au bătut pînă a leşinat şi i-au furat ceasul de la mină. A­­cum, sînt anchetaţi de ofiţeri de miliţie... veri­tabili. • •• S-AU JUCAT CU FOCOSUL. In timp ce se aflau cu vitele pe izlazul comunei Cilibia, judeţul Buzău, minorii Constantin Ştefan şi Gheorghe Bostan, au gă­sit un focos de grenadă, pe care l-au introdus în foc. în urma exploziei unul a fost rănit mor­tal, iar celălalt trans­portat la spital în stare gravă. • •• L-AU PRINS CU... PORUMBUL IN SAC. La locuinţa lui Lucian Bujorescu, în vîrstă de 19 ani, coope­rator în comuna Siliştea Nouă, judeţul Teleor­man, au fost găsiţi în urma unei percheziţii 9 saci de porumb de să­mânţă. Aceştia fuseseră furaţi in timpul trans­porturilor de la magazia C.A.P.-ului în cîmp. In aceste zile pe Be­ga Foto: O. PLECAN DEBUTUL PROFESIONAL (Urmare eUn pag. I) strungar, frezor, rectificator, lăcătuş etc. In aceste condiţii, cursurile nu puteau să se oprească decât la un minimum de cunoştinţe de specialitate. Şi atunci, elevii, cînd au mers în uzină, au fost nevoiţi să stea numai cîteva zile în fie­care din secţiile de specialita­te. Un alt aspect încă neeluci­dat îl constituie şi instabilita­tea programei analitice. Astfel, cursul de electrotehnică şi electronică, indispensabil pen­tru elevii de la secţia de ma­şini şi aparate electrice a fost scos din programă şi înlocuit cu un altul de maşini electri­ce. Dar, în timpul practicii, elevii sunt puşi în situaţia de a apela la cunoştinţe de elec­tronică. Pentru că nu se poate concepe un muncitor cu înaltă calificare fără a cunoaşte apa­ratura electronică cu care sunt înzestrate maşinile şi aparatele dintr-o uzină modernă cum este „Electroputere“. O situaţie asemănătoare am întîlnit şi la Liceul de con­strucţii civile şi industriale. Aici lipsesc din programa de învăţămînt discipline legate direct de organizarea muncii pe şantierele de construcţii, iar desenul tehnic se predă o scurtă perioadă de timp şi nu este întotdeauna „la zi“. Mulţi elevi şi-au exprimat îndoiala în ceea ce priveşte asimilarea cunoştinţelor de specialitate. Aceasta şi pentru faptul că în liceu se pregătesc pentru toate meseriile din construcţii : zi­dari, betonişti, faianţeri, mo­zaicari, zugravi, montatori de prefabricate etc. Şi cum ar putea un elev să fie bine pre­gătit, fie şi numai teoretic, pentru aceste profesii şi, mai ales, cum poate dobîndi de­prinderi practice cînd este pus în situaţia de a face un adevă­rat maraton pentru a trece prin toate locurile de practică cerute de programa şcolară ? Iată deci cum însăşi sistemul pregătirii teoretice de speciali­tate, atunci cînd nu e bine conceput, creează prejudicii serioase instruirii practice. De ce se întîmplă asemenea feno­mene ? Una din cauze se află în insuficienta cunoaştere a destinaţiei absolvenţilor licee­lor Industriale. Se ştie că, ini­ţial, programa analitică a fost concepută pentru pregătirea unor tehnicieni care trebuiau să posede o pregătire tehnolo­gică calitativ superioară cadre­lor de muncitori existente în întreprinderi, dublată bineînţe­les de o instruire practică co­respunzătoare. Ulterior, însă, nevoile producţiei fiind în con­tinuă creştere s-a revenit şi, astăzi, această primă promoţie va debuta ca muncitori cu înaltă calificare. Aşa se face că s-a insistat mai mult, în timpul celor cinci ani de pre­gătire, asupra însuşirii unor discipline teoretice care nu în­totdeauna sunt legate în mod nemijlocit de viitorul loc de muncă al absolvenţilor. „Pen­tru ceea ce vor lucra pe şan­tierele de construcţii — ne în­credinţează ing. Maria Mănoiu, directoarea Liceului de con­strucţii — cred că elevii noştri sunt bine pregătiţi şi se vor adapta uşor la locul de muncă. De altfel, nu era nevoie de o prea mare pregătire teoretică şi practică pentru a deveni un bun zidar, betonist şi mozai­car“. Este adevărat că şi Şcoala profesională de con­strucţii pregăteşte muncitori calificaţi în specialităţile amin­tite. Dar absolvenţii liceului industrial sunt puşi în situaţia de a lucra, în viitor, în diferi­te sectoare de muncă unde procesele tehnologice devin tot mai complexe, de a interveni în mod nemijlocit în produc­ţie, adoptînd soluţii tehnice. Pentru că, dacă astăzi se mai utilizează încă muncă necalifi­­cată în construcţii, aceasta se datoreşte şi numărului redus de cadre cu pregătire tehnică superioară. Există situaţii în care obiec­tele strict necesare au benefi­ciat de un număr redus de ore sau au fost complet neglijate. Aşa, de pildă, pentru elevii Li­ceului industrial de construcţii nu există nici pînă acum un curs de tehnologia construcţii­lor, deşi stagiul de practică a dovedit că este mai mult decît necesar. La fel se întîmplă şi cu desenul tehnic. în această situaţie, este evident că inte­grarea absolvenţilor în pro­ducţie va fi dificilă. Recenta consfătuire de lucru de la Mi­nisterul Invăţămîntului pri­vind o mai bună repartizare a obiectelor de specialitate şi de cultură generală a analizat a­­ceste aspecte şi sperăm că mă­surile ce se vor lua se vor răs­­frînge asupra pregătirii ele­vilor pentru producţie. Nimeni nu mai pune la în­doială faptul că pregătirea de specialitate a elevilor din li­ceele industriale trebuie să aibă girul nemijlocit al practi­cii în unităţile productive. Sondajele întreprinse au arătat însă că elevii sunt nesatis­făcuţi atît de practica efectua­tă în timpul anului în ateliere­le şcolii cit, mai ales, de sta­giul de practică de la sfîrşitul anilor de studii. Iată ce spune un grup de elevi de la Liceul industrial de chimie : „In prac­tica de patru luni de la în­ceputul anului V, nimeni din conducerea şcolii sau a Com­binatului chimic din Craiova nu s-a interesat de noi. Eram însoţiţi de profesorii noştri doar pînă la poarta combina­tului şi de aici îndrumaţi spre diferite fabrici şi secţii de producţie. Dar nimeni nu ne întreba unde vom lucra şi cum vom lucra. Timp de două luni am stat în vestiarele fabricii de acetilenă din gaz. Ni s-a spus că nu avem voie să ne apropiem de instalaţiile şi ta­blourile de comandă, pentru că nu cunoaştem instrucţiunil­e de protecţia muncii. Celelalte două luni le-am petrecut in vestiarele altei fabrici din combinat“. Din discuţiile pur­tate cu inginerii din combinat care, într-un fel, au îndrumat practica elevilor, am desprins şi alte amănunte. „Da. In­tr-adevăr elevii au stat In ves­tiar pentru că atit muncitorii cit şi maiştrii şi inginerii a­­veau sarcini de producţie şi nici nu aveau obligaţia să se ocupe de elevi —­ ne spune inginerul Samide Gert. Combinatul nu are obligaţia de a asigura În­drumători de practică decit pentru elevii şcolii profesiona­le. Cei care trebuiau să Înso­ţească pe elevi sunt profesorii şcolii, ingineri care au lucrat mai înainte in combinat şi care cunosc destul de bine procese­le tehnologice“. La rîndul lor, cadrele didactice transferă a­­ceastă răspundere inginerilor din combinat. „Noi nu avem timp să stăm cu elevii in prac­tică — au declarat profesorii — pentru că avem ore“. Grija pentru ca elevii să-şi însuşească cunoştinţele de spe­cialitate, nu numai din punct de vedere teoretic, ci şi prac­tic am întîlnit-o însă la ca­drele didactice de la Li­ceul industrial energetic. Aici, viitorii absolvenţi au folosit integral zilele de practică şi chiar dacă se aflau la hidrocentralele de pe Argeş sau Bicaz, profesorii şi maiştrii şcolii au fost alături de ei, gata oricînd să le t­fere explicaţii suplimentare. Dar, pentru aceasta, profesorii de specialitate trebuie să înţelea­gă că misiunea lor nu este a­­ceea de simpli transmiţători de cunoştinţe, ci şi de a face pe elevi să îndrăgească mese­ria pe care şi-au ales-o. Şi cum ar putea-o face privind din afară procesul de instruire teo­retică şi practică ? ADUNAREA GENERALĂ reazit direcţiile de viitor ale ac­tivităţii, că ea hotărăşte tot ceea ce o priveşte direct, de la programele de activităţi pînă la primirile de noi membri ; totul — în cel mai cuprinzător climat de democraţie, cu participarea efectivă a tuturor membrilor săi, ţinînd seama deschis de opiniii» Şi sugestiile lor. O spunem, dar, după cum se vede, nu ne grăbim s-o facem întotdeauna. Aşa se ajunge ca, în loc să discutăm, de exemplu, despre muncă, însă aşa cum o trăieşte organizaţia, in fe­lul ei propriu, cu situaţiile şi a­­devărurile ei irepetabile, obli­găm tinerii să asculte o confe­rinţă ineficace : „Munca — o chestiune de onoare". De aici nici nu mai este decit o jumătate de pas pînă la im­presia că s-au epuizat temele, că te paşte sărăcia de idei, iar salvarea este căutată mereu în alte subiecte şi mai depărtate de interesele majore ale tineri­lor. Cu toate că remediul este cu mult mai simplu şi nu chiar atât de dificil de înfăptuit . O întoarcere totală spre proble­mele de ordin lăuntric, spre fap­tele ce dezvăluie miezul fră­mântărilor unui colectiv. Se împlinesc, de regulă, şase luni de zile de la desfăşurarea adunărilor de dare de seamă şi alegeri. S-au adoptat, atunci, în fiecare organizaţie, nişte pro­grame de activităţi — tot atitea promisiuni ale birourilor şi comitetelor U.T.C. faţă de cei ce le-au încredinţat mandatul. Luna aceasta ar fi din prilej cum nu se poate mai potrivit ca bi­rourile şi comitetele alese atunci, în toamnă, să profite de înche­ierea unei jumătăţi de etapă pentru a raporta uteciştilor mo­dul cum şi-au îndeplinit răspun­derile pînă acum. Datoria de a raporta periodic în faţa organi­zaţiei nu este numai o obligaţie prevăzută în statut, ci şi una e­­lementară, de respectare a demo­craţiei ce caracterizează întreaga noastră viaţă de organizaţie. Este,­ fără îndoială, nu numai fi­resc, ci şi necesar ca, din cind în cînd, birourile şi comitetele să se prezinte în faţa­ alegători­lor lor într-un dialog cie adevă­rat deschis, prietenesc, ale cărui puncte de sprijin să fie cîteva comunicări : ce ne-am propus, ce am înfăptuit, ce nu am izbu­tit­ să­ facem, ce ne mai rărhîne de făcut. Periodic ar fi putut să­­ însemne, eventual, și după scurgerea a­­trei luni. Dacă pri­lejul acela a­ fost scăpat, cel pe care îl oferă luna aceasta n­u mai poate fi în nici­­ un caz. trecut cu.. vederea. ■ (Urmare din pag. 1) vense dar toate nemijlocit rapor­tate la realităţile specifice fie­cărui colectiv, că în acest cadru se adoptă măsuri şi se definiţi­ S­OLUŢII (Urmare din pag. I) nevoie să facem judecăţi adînci şi drepte, să observăm ca nu cumva sub firma „preocupări străine" să înghesuim şi să strivim frămîntările constructive ale tineretului, acele întrebări fireşti pe care orice om trebuie să şi le pună şi cu atît mai mult generaţiile care vor înfrunta vremurile ce vin. Acestor întrebări să le dăm răspunsuri, acestor pro­bleme să le găsim soluţii. Ocolindu-le sau prezentîndu-ne cu răspunsuri trunchiate şi soluţii false, cel mult ne putem legăna cu iluzii, dar de rigorile vieţii nu scăpăm. Din privirea tînărului timid în aparenţă şi îndrăzneţ în gîndire mi-am dat seama că m-a înţeles corect.

Next