Scînteia Tineretului, mai 1971 (Anul 27, nr. 6827-6852)

1971-05-08 / nr. 6833

"SCâNTEIA TINERETULUI" pag. 2 SÍM­BATĂ 8 MAI 1971 EXPUNEREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEA­UŞES­CU (Urmare din pag. I) Intrarea trupelor hitleriste în ţară în 1940 a însemnat în fapt ocuparea Româ­niei şi subordonarea ei maşinii de război naziste, a dus la jefuirea bogăţiilor ţării, provocînd grele suferinţe poporului ro­mân. Totodată, dictatura m­­ilitaro-fascistă şi ocupanţii hitlerişti au dezlănţuit o prigoană sălbatică împotriva comunişti­lor şi a altor forţe patriotice antifasciste. Sute şi mii de comunişti şi luptători antifascişti au fost aruncaţi in închisori şi lagăre ; zeci dintre ei au fost ucişi de plutoanele de execuţie. Prin aceste repre­siuni singeroase se urmărea decapitarea mişcării de rezistenţă antifascistă şi anti­războinică. Dar, după cum se ştie, planu­rile reacţiunii fasciste române şi ale na­ziştilor germani au suferit un eşec total ; ei nu au putut învinge voinţa forţelor antifasciste, care, ,în ciuda terorii, şi-au unit rîndurile şi au desfăşurat cu succes lupta contra fascismului şi războiului (A­­plauze puternice, prelungite). Este meritul Partidului Comunist Ro­mân că a militat, încă de la înfiinţarea sa, împotriva intervenţiei imperialiste contra puterii sovietice. După cum ştiţi, la primul Congres a fost votată şi o moţiune de solidaritate cu statul făurit de Lenin (Vii aplauze). Atunci cînd a izbucnit agre­siunea Germaniei fasciste, partidul s-a ri­dicat cu toată forţa împotriva participării României la acest război nedrept. El a chemat toate forţele naţionale la lupta pentru ieşirea din războiul antisovietic, pentru întoarcerea armelor împotriva Germaniei fasciste şi alăturarea ţării noastre coaliţiei antihitleriste. Prin poli­tica sa Partidul Comunist Român a apărat onoarea poporului şi interesele naţionale ale ţării, politica de prietenie tradiţională cu marea noastră vecină — Uniunea Sovietică (Aplauze puternice). Activitatea intensă desfăşurată de partid a dus la unirea forţelor antifasciste pa­triotice, la formarea în mai 1944 a Fron­tului Unic Muncitoresc între Partidul Co­munist şi Partidul Social-Democrat şi apoi a Blocului Naţional-Democratic. în acelaşi timp, partidul a organizat gărzile patriotice, a condus numeroase acţiuni de sabotare a războiului. Anul 1944 se caracterizează prin schimbarea radicală a situaţiei militare în favoarea coaliţiei antihitleriste. Sub loviturile zdrobitoare ale Armatei Roşii, care a dus greul celui de-al doilea război mondial, trupele fasciste se retră­geau cu pierderi mari ; pe alte fronturi forţele aliate dădeau, de asemenea, lovituri puternice armatei hitleriste. Lupta armată a forţelor patriotice din diferite ţări creştea în amploare, izbind nimicitor maşina de război fascistă. Fo­losind condiţiile interne şi externe favo­rabile, forţele naţionale patriotice­­ din România, în rîndul cărora Partidul Co­munist constituia principalul nucleu, iniţiatoru­l şi organizatorul acţiunilor antifasciste şi antirăzboinice, au trecut la declanşarea şi înfăptuirea cu succes a insurecţiei naţionale antifasciste arma­te (îu­ aplauze). Aceasta a dus la ares­tarea guvernului Antonescu, la ieşirea imediată a României din războiul anti­sovietic şi la intrarea ei în luptă împo­triva Germaniei naziste, alături de Uni­unea Sovietică şi celelalte ţări ale coa­liţiei antihitleriste (Aplauze puternice). Din primul moment al înfăptuirii ac­tului istoric de la 23 August, partidul nostru a fost organizatorul, sufletul tu­turor acţiunilor poporului şi ale armatei. Forţele patriotice şi armata au eliberat rapid Capitala şi alte centre ale ţării, capturindi, importante grupări militare hitleriste. Pentru a înţelege starea de spirit din acel timp merită să menţionăm că în­treaga armată a răspuns cu promptitu­dine chemării de a se alătura armatei sovietice, coaliţiei antihitleriste (Aplau­ze). Angajîndu-se în războiul antifascist, cu toate resursele de care dispunea, ar­mata română­­ a purtat, alături de Ar­mata Roşie, grele lupte pentru elibera­rea definitivă a patriei, a participat la eliberarea Ungariei şi Cehoslovaciei, pînă la înfrîngerea completă a Germaniei hitleriste — înscriind astfel o luminoasă pagină de eroism şi glorie în istoria României (Aplauze prelungite). Acum, la a 50-a aniversare a partidu­lui nostru, în preajma Zilei Victoriei, a­­ducem un fierbinte omagiu şi prinosul recunoştinţei întregului nostru popor fii­lor patriei care au săvîrşit fapte de vi­tejie, au dat dovadă de înalt devotament, neprecupeţindu-şi nici viaţa pentru elibe­rarea ţării şi înfrîngerea fascismului (A­­plauze puternice, prelungite). Totodată, exprimăm sentimentele noastre de recu­noştinţă faţă de glorioasele armate ale Uniunii Sovietice, care, cu preţul unor jertfe uriaşe, au sfărîmat maşina de război nazistă, au adus o contribuţie ho­­tărîtoare la eliberarea României şi a altor ţări de sub jugul fascist, la înfrin­­gerea Germaniei hitleriste (Aplauze pu­ternice). In acelaşi timp, poporul nostru cin­steşte memoria ostaşilor tuturor celorlal­te ţări din coaliţia antihitleristă care au participat la marea bătălie militară pen­tru înfrîngerea Germaniei fasciste (A­­plauze puternice). Ne îndreptăm gîndul cu veneraţie spre milioanele de luptători din rezis­tenţă, spre patrioţii din ţările cotro­pite care şi-au vărsat sîngele, şi-au dat viaţa în dramatica încleştare cu fascis­mul, contribuind prin lupta lor eroică la salvarea civilizaţiei umane de robia hitleristă (Vii aplauze). Răsturnarea dictaturii militaro-fas­­ciste a marcat o cotitură istorică în dezvoltarea României, lupta antifas­cistă, democratică tranformîndu-se ra­pid într-o mişcare socială de o am­ploare cum nu a mai cunoscut istoria ţării şi care a deschis calea celor mai profunde schimbări revoluţionare, înfăp­tuirii idealurilor de libertate şi dreptate socială şi naţională ale poporului român. Desfăşurând o multilaterală activitate politică şi organizatorică, Partidul Co­munist Român a reunit în această miş­care principalele forţe ale naţiunii — clasa muncitoare, ţărănimea, intelectua­litatea, păturile mijlocii de la oraşe şi chiar anumite cercuri ale burgheziei. Rod al luptei celor mai largi mase populare, instaurarea la 6 martie 1945 a primului guvern cu adevărat democra­tic din istoria ţării — în frunte cu în­­flăcăratul patriot, eminent om de stat şi militant progresist dr. Petru Groza — a însemnat o mare victorie a forţelor revoluţionare, democratice, a marcat in­staurarea puterii revoluţionar-democra­­tice a muncitorilor şi ţăranilor, a deschis calea unor transformări social-politice profunde în societatea românească. (Aplauze îndelungate). Doresc să exprim cu acest prilej mulţumirile şi recu­noştinţa partidului nostru tuturor parti­delor şi organizaţiilor democratice, pa­triotice, care au colaborat în acei ani cu comuniştii în lupta pentru transformarea revoluţionară a ţării. (Vii aplauze). Este ştiut că România ieşise din război ruinată şi secătuită, că în ţară dom­neau haosul economic şi sărăcia, că masele muncitoare se zbăteau într-o neagră mizerie. Sarcina imperioasă care se punea în faţa ţării era ieşirea din această situaţie catastrofală, trasarea unui program al evoluţiei economice şi sociale imediate şi de perspectivă. Elaborarea acestui program a făcut o­­biectul Conferinţei Naţionale din 1945 a Partidului Comunist Român, al ra­portului prezentat de Gheorghe Gheor­­ghiu-Dej — fiu devotat al clasei mun­citoare, al poporului român, militant de seamă al mişcării comuniste, care timp de 20 de ani s-a aflat în fruntea partidului nostru, aducînd, împreună cu întregul activ de partid şi de stat, o contribuţie de seamă la realizarea marilor transformări revoluţionare din acea perioadă. (Aplauze puternice). Sub­liniind însemnătatea esenţială a indus­trializării pentru asigurarea progresului general al ţării şi consolidarea indepen­denţei noastre naţionale, Conferinţa Na­ţională a indicat ca primă etapă trecerea la reconstrucţia ţării, refacerea rapidă a economiei distruse şi dezorganizate de război. Partidul nostru a desfăşurat o in­tensă activitate pentru mobilizarea ma­selor largi populare la înfăptuirea a­­cestui obiectiv principal. Munca con­structivă, amplă şi grea, s-a împletit cu lupta fermă împotriva forţelor reacţio­nare, a claselor exploatatoare şi a parti­delor lor politice, care, contînd pe spri­jinul cercurilor imperialiste din exterior, se opuneau cu înverşunare transformări­lor sociale, democratizării ţării, înfăptui­rii măsurilor de redresare şi dezvoltare economică. Amplificarea continuă a pro­cesului revoluţionar a dus la modificarea radicală a raportului forţelor sociale în favoarea maselor celor ce muncesc, la înfrîngerea claselor exploatatoare, la eliminarea din guvern a ultimilor repre­zentanţi ai partidelor burgheze, la înlă­turarea monarhiei şi proclamarea Re­publicii Populare Române. (Aplauze pu­ternice). Primesc adesea întrebări în legătură cu felul în care a cîştigat partidul nostru majoritatea poporului de partea sa. încă alegerile din noiembrie 1946 au demon­strat elocvent înfrîngerea politicii reac­ţionare, marea majoritate a poporului — peste 70 la sută dintre votanţi — expri­­mîndu-şi în mod democratic încrederea în partidul comunist şi forţele care colaborau cu noi. (Aplauze puternice). Trecerea pe calea socialismului a fost deci expresia voinţei, democratic expri­mate, prin vot, a poporului român care s-a convins pe deplin — în anii cînd partidul nostru a militat neînfricat pen­tru interesele naţiunii şi a mobilizat toa­te forţele pentru salvarea poporului — că numai urmîndu-i pe comunişti îşi asigură un viitor fericit, perspectiva unei dezvoltări independente. (Aplauze puter­nice). Desigur, nu negăm — şi am mai arătat aceasta — că a existat întotdeau­na o strînsă interdependenţă între con­diţiile interne şi internaţionale, ci îm­prejurările internaţionale ne-au favori­zat , dar pînă la urmă, rolul hotăritor, fără de care nu se putea face nimic, l-a avut poporul. Lui îi mulţumim pentru drumul nou pe care merge patria noas­tră socialistă ! (Aplauze puternice, pre­lungite); în cursul acestui proces s-a întărit unitatea clasei muncitoare, s-a făurit şi dezvoltat alianţa muncitorească-ţără­­nească ; partidul a înmănunchiat in­tr-un singur şuvoi eforturile muncitori­mii, ţărănimii, intelectualităţii, ale tu­turor forţelor patriotice şi progresiste ale naţiunii. O importanţă deosebită pentru des­făşurarea cu succes a procesului revo­luţionar a avut realizarea unităţii de acţiune între Partidul Comunist şi Partidul Social-Democrat, pe baza fron­tului unic creat încă în anii luptei îm­potriva fascismului, în condiţiile ilegali­tăţii. Făurirea în februarie 1948 a parti­dului revoluţionar unic al clasei munci­toare, pe temelia marxism-leninismu­­lui, a asigurat realizarea unităţii de­pline politico-organizatorice a proleta­riatului — condiţie a exercitării de către clasa muncitoare şi partidul ei a rolului de forţă conducătoare în so­cietate. Cucerirea întregii puteri politice de către clasa muncitoare în alianţă cu ţărănimea, cu celelalte categorii de oa­meni ai muncii, a marcat trecerea ţării într-o nouă etapă de dezvoltare — în­făptuirea revoluţiei socialiste. (A­­plauze puternice, prelungite). Reali­zarea acestui salt calitativ în viaţa so­cietăţii noastre impunea ca o condiţie sine qua non trecerea avuţiei naţio­nale în mîinile celor ce muncesc. Un rol hotăritor l-a avut în acest sens ac­tul revoluţionar al naţionalizării princi­palelor mijloace de producţie şi, apoi, cooperativizarea agriculturii, care au dus la crearea unui puternic sector so­cialist în economie. Pornind de la cerinţele legilor obiec­tive, de la studierea realităţilor con­crete ale României, partidul a elabo­rat politica de edificare a noii orîn­­duiri, a organizat şi condus întreaga activitate de dezvoltare a bazei teh­­nico-materiale a socialismului, de con­solidare şi generalizare a relaţiilor de producţie socialiste, de ridicare a ni­velului de trai material şi cultural al celor ce muncesc. De-a lungul celor 27 de ani care au trecut de la eliberarea ţării, poporul ro­mân, condus de partidul comunist, a des­făşurat o uriaşă activitate creatoare, la capătul căreia patria noastră, România, se înfăţişează ca un stat socialist înflori­tor, cu o industrie dezvoltată şi o agri­cultură în plin proces de modernizare, cu o orînduire socială avansată care asi­gură condiţii de viaţă tot mai bune tutu­ror oamenilor muncii de la oraşe şi sate. (Vii aplauze). Exploatarea omului de către om a fost lichidată pentru totdeauna, poporul a devenit stăpîn pe avuţia naţională, pe destinul său, liber şi suveran în propria ţară. Aceasta este o cucerire epocală, care întruchipează traducerea în viaţă a aspi­raţiilor celor mai înaintate, a idealurilor celor mai îndrăzneţe nutrite de-a lun­gul timpurilor de minţile luminate ale poporului. Cu trei decenii în urmă cercurile con­ducătoare considerau că România este predestinată să rămînă „eminamente a­­gricolă“. Astăzi, geografia economică a patriei cuprinde mii şi mii de întreprin­deri industriale moderne de înalt nivel tehnic. In 20 de ani de economie planifi­cată, industria s-a­ dezvoltat cu un ritm mediu anual de 13 la sută. S-a creat o puternică bază tehnică pentru în­zestrarea superioară a tuturor ramu­rilor, pentru progresul rapid al în­tregii economii. Pentru a măsura distan­ța ce ne separă de anul economic cel mai prosper al regimului­­burghezo-moşieresc este suficient să amintim că producţia industrială a fost în 1970 de circa 17 ori mai mare decât în anul 1938. Crearea marii proprietăţi agricole so­cialiste, înzestrarea tehnică a agricultu­rii, sprijinul multilateral acordat de stat ţărănimii au deschis drumul transformă­rii radicale a satului, creşterii producţiei agricole, schimbării condiţiilor de lucru şi ridicării bunăstării tuturor oamenilor muncii de la sate. Agricultura — ramură de bază a economiei noastre — a adus şi aduce o însemnată contribuţie la sporirea venitului naţional. Rezultatul principal al vertiginosului progres înregistrat în dezvoltarea forţe­lor de producţie, în creşterea potenţialu­lui economic al ţării, este ridicarea ni­velului de trai al tuturor cetăţenilor de la oraşe şi sate. O uriaşă dezvoltare a cunoscut învăţă­­mîntul public de toate gradele. Cu nu­mai un sfert de secol în urmă ţară a 4 milioane de analfabeţi, România asi­gură astăzi cetăţenilor ei învăţămintul general gratuit de 10 clase. Un progres remarcabil a cunoscut activitatea ştiin­ţifică în care se materializează inteli­genţa, geniul creator al poporului nostru, ştiinţa devenind unul din factorii esen­ţiali ai progresului, o uriaşă forţă mate­rială în slujba societăţii socialiste. Perioada în care dezvoltarea societă­ţii noastre a înregistrat ritmul cel mai impetuos, pe toate planurile, a fost aceea a planului cincinal 1966—1970, al cărei bilanţ l-am făcut nu de mult, şi care au pus în evidenţă marile resurse ale o­­rînduirii socialiste, dinamismul ei, avîn­­tul cu care poporul munceşte pentru în­făptuirea programului partidului în care vede garanţia ■ viitorului său de bună­stare şi fericire. (Aplauze prelungite). Desigur, de-a lungul întregii epoci la care m-am referit a trebuit să facem faţă multor dificultăţi, inerentă unei opere de proporţiile celei pe care am realizat-o. Adesea a trebuit să plătim tribut lipsei de experienţă, lipsei de pre­gătire, precum şi unei viziuni simpliste despre socialism, care au dăunat bunului mers al construcţiei economice şi sociale. In activitatea noastră au apărut destule lipsuri şi neajunsuri, s-au comis multe greşeli. Se ştie că într-o anumită pe­­rioadă au fost încălcate normele şi prin-­ cipiile concepţiei noastre socialiste, a­­ceasta avînd consecinţe negative în întreaga viaţă socială. Aşa cum este cunoscut, partidul nostru a acţionat cu hotărîre împotriva acestor încălcări şi abuzuri, a făcut o analiză aprofundată cauzelor care le-au provocat şi a luat măsurile cele mai energice pentru evi­tarea repetării lor în activitatea de partid şi de stat, în întreaga noastră so­cietate. Esenţial de subliniat este faptul că poporul nostru, partidul comunist au găsit întotdeauna resursele necesare pen­tru a înlătura greutăţile, pentru a în­drepta greşelile, pentru a depăşi dificul­tăţile". Linia caracteristică dominantă a epocii construcţiei socialiste în România este dezvoltarea ascendentă, neîntrerup­tă, clocotitoare, mersul înainte pe toate fronturile, perfecţionarea continuă a ac­tivităţii în toate domeniile. (Aplauze puternice). Acum, la a 50-a aniversare a partidu­lui, putem face cu mîndrie, cu conştiin­ţa datoriei împlinite, nu numai bilanţul glorioaselor lupte revoluţionare duse împotriva vechiului regim, ci şi bilanţul muncii încununate de succes în guver­narea ţării, în conducerea poporului pe calea luminoasă a socialismului şi a co­munismului. (Aplauze puternice, înde­lungi), în marea bătălie pentru cucerirea pu­terii, pentru înfăptuirea revoluţiei so­cialiste şi edificarea noii orînduiri, rolul principal l-a avut eroica noastră clasă muncitoare care şi-a dovedit pe deplin capacitatea revoluţionară, spiritul com­bativ, dîrzenia şi hărnicia, îndeplinin­­du-şi cu cinste misiunea istorică de clasă conducătoare a societăţii. (Aplauze puternice). Un aport de seamă la mun­ca pentru transformarea ţării, pentru dezvoltarea economiei naţionale, pentru construirea socialismului, a adus, de asemenea, ţărănimea din România l a-^­liata de nădejde a clasei muncitoare care, după cum am mai spus, în decursul veacurilor a dus pe umerii ei cele mai grele lupte pentru eliberarea socială şi independenţă naţională. Ţărănimea şi-a însuşit cu devotament politica partidului comunist şi a participat activ la reali­zarea ei. (Aplauze puternice). Alături de toţi oamenii muncii, intelectualitatea ţării, înţelegîndu-şi înalta menire ce-i re­vine în noua societate, şi-a adus contri­buţia preţioasă la toate marile noastre succese, la sporirea patrimoniului de valori materiale şi spirituale ale ţării, la edificarea socialismului. (Aplauze puter­nice). Se cuvine evidenţiată munca pli­nă de abnegaţie a milioanelor de femei — uriaşă forţă a naţiunii — care au participat activ alături de bărbaţii şi fiii lor, de fraţii lor, la întreaga operă d­e dezvoltare socialistă a României. (Vii aplauze). Tineretul, animat de un profund spirit patriotic, a răspuns întot­deauna cu entuziasm chemării partidu­lui. Vă amintiţi de şantierele construc­ţiei socialiste ! Ce minunate dovezi de eroism a dat tineretul patriei noastre în această muncă, aşa ca şi pe frontul antifascist, ca în toate domeniile de ac­tivitate socială ! El şi-a consacrat ener­giile, întreaga putere de muncă cauzei nobile a progresului şi propăşirii patriei socialiste, făuririi propriului lui viitor luminos. (Aplauze puternice, prelungite). Tot ce am realizat în această scurtă, dar bogată perioadă a istoriei României este rodul muncii eroice, al uriaşei forţe creatoare a întregului popor, a tuturor celor ce muncesc de la oraşe şi sate — români, maghiari, germani, sîrbi şi de alte naţionalităţi —­ cărora orînduirea socialistă Ie-a deschis pentru prima oară un cîmp nelimitat de afirmare socială, o perspectivă clară de progres şi prospe­ritate, un viitor luminos. La toate suc­cesele obţinute de poporul român în lupta pentru eliberare naţională şi so­­cială, pentru făurirea noii orînduiri, o contribuţie deosebită au adus comuniştii, zecile de mii de activişti de partid şi de stat care, în condiţii grele, au muncit neobosit, cu dăruire­ şi devotament ne­ţărmurit, neprecupeţind nimic pentru transpunerea în viaţă a politicii parti­dului, pentru slujirea poporului. (Aplau­ze puternice, prelungite). Cu prilejul acestui glorios jubileu al partidului, în numele Comitetului Cen­tral, al Consiliului de Stat şi al guvernu­lui, adresez clasei muncitoare, ţărăni­mii, intelectualităţii, tineretului, femei­lor, tuturor oamenilor muncii, fără deose­bire de naţionalitate, comuniştilor, acti­viştilor de partid şi de stat, cele mai calde mulţumiri şi felicitări pentru mul­pa lor eroică închinată înfloririi României socialiste, bunăstării şi fericirii naţiunii noastre socialiste (Aplauze pu­ternice, îndelungate). Veniturile reale ale ţărănimii pro­venite din munca in C.A.P. şi gos­podăriile personale, pe o persoană Corespunzător prevederilor cincinalu­lui, pe baza ritmului prevăzut — de circa 12 la sută anual — industria îşi va întări poziţia conducătoare în econo­mie, participînd cu aproape 65 la sută la formarea venitului naţional. Ceea ce caracterizează in mod deosebit noul cincinal este orientarea hotărîtă a efor­turilor spre dezvoltarea rapidă a ra­murilor industriale moderne, spre reali­zarea de produse cu parametri calita­tivi ridicaţi, de valoare economică su­perioară. Sarcini deosebite revin, în această direcţie, construcţiilor de maşini. Pu­ternica dezvoltare a acestei ramuri — prevăzute să-şi sporească producţia in cincinal de peste 2 ori — se va realiza în special pe baza creşterii susţinute a industriei electrotehnice şi electronice, a mecanicii fine, a producţiei de nave, maşini-unelte, utilaje tehnologice. Elec­tronica şi mecanica fină îşi vor spori producţia de 3,4 ori. Această dezvoltare va permite industriei constructoare de maşini să-şi îndeplinească, în condiţii tot mai bune, rolul pe care-l are în înzestrarea superioară a tuturor ramu­rilor producţiei materiale, în accelera­rea progresului tehnic al întregii eco­nomii naţionale. Se va asigura, de asemenea, creşterea şi modernizarea în continuare a metalur­giei. In 1975, vom realiza 9,7 milioane tone de oţel , va spori producţia la lami­nate, se va extinde fabricaţia de metale neferoase. Un accent deosebit se va pune pe dezvoltarea producţiei de oţeluri a­­liate, care va depăşi 1 milion tone la sfîrşitul cincinalului. Industria chimică se situează, în con­tinuare, printre sectoarele cu cele mai înalte ritmuri de creştere, producţia ei mărindu-se un cincinal de aproape 2,3 ori. In mod special se va extinde indus­tria petrochimică, a firelor şi fibrelor sintetice, maselor plastice, caracterizate printr-o înaltă eficienţă economică. Se va dezvoltai puternic industria materialelor de construcţii. Producţia de ciment se va dubla, ajungînd în 1975 la 16,5 milioane tone. Se prevăd măsuri pentru introducerea in fabrica­ţie a unor materiale noi de construcţii. Vor fi mai larg puse în valoare posi­bilităţile existente în acest domeniu pe plan local. în definitivarea proiectului planului cincinal s-a urmărit dezvoltarea mai susţinută a producţiei bunurilor de consum, a industriei alimentare şi a industriei uşoare. Se prevede îmbogă-ă ţi­rea sortimentelor de mărfuri pentru a satisface mai bine gustul şi preferin­ţele consumatorilor. Vor fi mai bine puse în valoare posibilităţile largi de creştere a producţiei bunurilor, de con­sum în cadrul industriei locale şi coo­peraţiei meşteşugăreşti, precum şi prin extinderea muncii la domiciliu. Un rol hotăritor în dezvoltarea indus­triei îl are lărgirea bazei energetice şi de materii prime. Sporirea rapidă a ce­rinţelor economiei impune să examinăm posibilitatea folosirii mai intense a re­surselor proprii de materii prime şi combustibil, să găsim soluţii pentru spo­rirea potenţialului nostru în acest do­meniu. Deosebit de important pentru progre­sul rapid al industriei noastre este dez­voltarea specializării şi cooperării. Vor trebui întocmite programe concrete de profilare raţională a unităţilor, de ex­­­­tindere a legăturilor de cooperare, în vederea utilizării intensive a capacităţi­lor de producţie. Se impune, de aseme­nea, o preocupare sporită pentru îmbu­nătăţirea aprovizionării tehnico-mate­­riale , trebuie să se asigure ritmicitatea livrărilor de materii prime şi mate­riale, îndeplinirea riguroasă de către toate întreprinderile a obligaţiilor asu­mate prin contract. Ridicarea calităţii produselor trebuie să se afle în centrul atenţiei organelor şi unităţilor economice, a tuturor oameni­lor muncii. In acest sens o­ mare însem­nătate au accelerarea ritmului de asimi­lare a produselor noi, modernizarea celor existente. Problemele automatizării trebuie să constituie preocupări de prim ordin ale tuturor unităţilor. Este necesar să se înfiinţeze în scurt timp un institut central de conducere şi automatizare, care să întocmească studii şi proiecte de perfecţionare, pe baze ştiinţifice, a activităţii întreprinderilor, să elaboreze soluţii pentru automatizarea producţiei în diferite ramuri. In actualul cincinal se prevede creşte­rea producţiei­­ agricole globale cu 49 la sută faţă de media anuală a perioadei 1966—1970. Aşa cum s-a subliniat şi în plenară, agricultura noastră dis­pune încă de rezerve foarte mari şi va trebui să luăm măsurile necesare pentru a le pune în valoare. Investiţiile pre­văzute pentru agricultură însumează circa 80 miliarde lei. Un obiectiv impor­tant îl constituie sporirea şi moderniza­rea parcului de tractoare şi maşini, re­zolvarea problemei mecanizării com­plexe a lucrărilor agricole. De aseme­nea, agricultura va primi în cincinal de 2,8 ori mai multe îngrăşăminte chimice în substanţă activă decât în perioada 1966—1970, precum şi cantităţi sporite de insecto-fungicide. O sarcină importantă este realizarea programului naţional de dezvoltare a zootehniei şi creştere a producţiei ani­maliere. In acest scop este necesar să se ia măsuri pentru gospodărirea raţională a bazei furajere, pentru îmbunătăţirea şi folosirea mai intensă a păşunilor. S-au stabilit, de asemenea, programe de măsuri pentru dezvoltarea producţiei de legume şi fructe în vederea aprovizionă­rii mai bune a populaţiei. Actualul cin­cinal va fi o etapă esenţială în înfăp­tuirea programului naţional de îmbu­nătăţiri funciare. Se va asigura în 1975 o suprafaţă irigată de peste 2 milioane hectare, îndeplinirea integrală a acestei sarcini şi asigurarea exploatării eficiente a sistemelor de irigaţii sunt hotărâtoare pentru creşterea producţiei agricole. Se impune, de asemenea, să fie mai larg sprijinite gospodăriile individuale din zonele de deal şi munte care dispun de importante posibilităţi de creştere a producţiei, îndeosebi în zootehnie. In pas cu evoluţia generală a econo­miei naţionale, traficul de mărfuri va spori în cincinal de circa 2 ori. O dată cu extinderea şi modernizarea în con­tinuare a transporturilor feroviare se va pune un accent mai mare pe dezvoltarea transporturilor auto precum şi a trans­portului pe Dunăre, în această perioadă va trebui să se asigure utilizarea la un nivel superior, într-un mod tot mai raţional, a muncii sociale. Numărul de salariaţi va creşte în acest cincinal cu peste 1 milion per­­soane faţă de 400—500 mii cit se stabi­lise în Directivele Congresului al X-lea. Ponderea forţei de muncă din industrie şi din celelalte ramuri neagricole va a­­junge la aproape 60 la sută din totalul populaţiei ocupate. Se prevede ca pro­ductivitatea muncii să crească cu 42 la sută în industrie, cu 35 la sută în­­ con­­strucţii-montaj, cu 33 la sută în trans­porturile feroviare. Considerăm însă că aceste prevederi nu corespund pe deplin posibilităţilor­ existente, necesităţilor dez­voltării rapide a economiei naţionale, ce­rinţelor ridicării nivelului de trai al po­porului şi de aceea trebuie depuse efor­turi pentru depăşirea lor. In ce priveşte cheltuielile materiale, ponderea acestora în produsul social ur­mează să scadă de la 59,2 la sută în 1970 la 54,4 la sută în anul 1975. Deşi s-au­ a­­dus în această direcţie unele îmbunătă­ţiri esenţiale prevederilor iniţiale, vor trebui luate noi măsuri pentru micşo­rarea continuă a cheltuielilor materiale de producţie care în economia noastră continuă încă să fie mari. Aceasta este o cale principală de creştere a venitu­lui naţional şi, implicit, de îmbunătăţire a condiţiilor de viaţă ale maselor. Volumul comerţului exterior urmează să crească în perioada 1971-­1975 cu peste 70 la sută faţă de cincinalul trecut. Una din cele mai importante sarcini este creşterea eficienţei economice a ex­porturilor, îmbunătăţirea structurii a­­cestora, reducerea cheltuielilor de pro­ducţie ale mărfurilor exportate, valorifi­carea acestora la preţuri avantajoase pe piaţa externă. Se impune, de asemenea, reducerea importurilor prin folosirea în măsură sporită a posibilităţilor interne de aprovizionare cu materii prime, ma­­şini-unelte şi instalaţii; în acelaşi timp, vor trebui extinse acţiunile de cooperare industrială cu alte ţări — formă supe­rioară a relaţiilor economice care stimu­lează schimburile şi sporeşte eficien­ţa lor. România va dezvolta în continuare largi raporturi economice cu statele membre ale Consiliului de Ajutor Eco­nomic Reciproc, participînd activ la perfecţionarea formelor de cooperare dintre ele. Avind în vedere că această organizaţie cuprinde numai o parte a ţărilor socialiste, considerăm necesar ca (Continuare in pag. a 111-a) INDICATORII principali ai planului cincinal 1971—1975 — Dinamica — în % — Prevederi Indicatorul Prevederi plan directive cincinal Producția globală industrială 150—157 168—178 Producția globală agricolă (calcu­lată pe baza mediei anuale pe perioada de 5 ani) 128—131 136—149 Productivitatea muncii pe un sala­­­riat în industrie 137—140 142 Reducerea cheltuielilor la 1 000 lei producţie-marfă în industria de stat în 1975, faţă de 1970, în % 6,0—7,0 10—12 Volumul comerţului exterior (în pe­rioada 1971—1975, faţă de 5 ani anteriori) 140—145 161—172 Investiţiile centralizate din fondu­rile statului (pe perioada de 5 ani) mild. lei. 420—435 1 470 Venitul naţional 145—150 168—182 Creşterea numărului de salariaţi în economia naţională — mii per­soane 400—500 1.010 Fondul de salarii 130—135 153 Volumul desfacerilor de mărfuri cu amănuntul 130—135 140—146 Volumul serviciilor prestate popu­latiei­­ 140—145 155—­161 Salariul real 116—120 120 ________activă______________________________________115—120 122—130 PROGRAMUL CONSTRUIRII SOCIETĂŢII SOCIALISTE MULTILATERAL DEZVOLTATE Dragi tovarăşi, Intrăm în a doua jumătate de secol a existenţei partidului nostru în condiţiile muncii intense, pătrunse de un puternic avînt patriotic, a întregului popor, pen­tru înălţarea tot mai sus a luminosului edificiu al socialismului pe pămîntul României. Oamenii muncii acţionează însufleţiţi de perspectivele deschise de Congresul al X-lea al Partidului Comu­nist Român care a elaborat programul dezvoltării ţării în perioada 1971—1975, precum şi liniile directoare pînă în anul 1980. O vie expresie a hotărîrii cu care cei ce muncesc au trecut la realizarea acestui program o constituie rezultatele obţinute în primele patru luni ale anu­lui. Planul producţiei industriale a fost nu numai îndeplinit, ci şi depăşit, reali­­zîndu-se un ritm de dezvoltare de 11,7 la sută faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut. Aceste rezultate repre­zintă o nouă confirmare a realismului sarcinilor şi obiectivelor pe care ni le-am propus, a capacităţii poporului nostru de a asigura înfăptuirea în bune condiţii a noului plan cincinal, a programului stabilit de Congresul al X-lea. (Aplauze puternice). Noua etapă istorică de dezvoltare a societăţii noastre, care va cuprinde, pro­babil, cîteva cincinale, este etapa făuri­rii societăţii socialiste multilateral dez­voltate. Esenţa acestei etape rezidă în : construirea unei economii avansate, în­zestrate cu o industrie modernă şi o a­­gricultură intensivă de înalt randament ; desfăşurarea pe un front larg a activită­ţii ştiinţifice, a instrucţiei publice şi a eforturilor pentru ridicarea nivelului cultural al maselor ; creşterea continuă a bunăstării materiale şi spirituale a oa­menilor muncii de la oraşe şi sate ; în­făptuirea repartiţiei bunurilor produse de societate în spiritul dreptăţii şi echi­tăţii socialiste ; perfecţionarea­­ relaţiilor de producţie, a organizării societăţii ; realizarea cadrului organizatoric care să permită participarea largă a maselor populare, a fiecărui cetăţean la viaţa pu­blică, la rezolvarea treburilor obşteşti : lărgirea libertăţilor publice, dezvoltarea democraţiei socialiste. înfăptuirea acestui program va ridica România pe noi culmi de civilizaţie şi prosperitate, va crea condiţii pentru trecerea treptată a patriei noastre spre comunism. (Aplauze prelungite). Plenara Comitetului Central care şi-a încheiat ieri lucrările a aprobat proiec­tul planului pe anii 1971—1975, apre­ciind că prevederile sale corespund obiectivelor stabilite de Congresul al X-lea şi că realizarea lor va avea un rol hotăritor pe drumul făuririi socie­tăţii socialiste multilateral dezvoltate. Plenara a dat o apreciere pozitivă mun­cii desfăşurate de organele de partid şi de stat, de centrale şi întreprinderi pentru fundamentarea prevederilor pla­nului, dezbaterii temeinice, eficiente a acestor prevederi în unităţile economice şi ştiinţifice, la judeţe şi ministere. Parti­ciparea nemijlocită a maselor de oameni ai muncii la elaborarea şi definitivarea planului a contribuit în măsură în­semnată la găsirea unor noi căi pen­tru utilizarea intensivă a potenţialului economic, pentru punerea mai bună în valoare a rezervelor economiei naţio­nale. Faţă de Directivele Congresului al X-lea, planul cincinal prezintă îm­bunătăţiri importante la toți indicatorii principali.

Next