Scînteia Tineretului, iunie 1971 (Anul 27, nr. 6853-6878)

1971-06-01 / nr. 6853

Răspunzind chemării patriotice adresate de Consiliul Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, alături de întregul popor, generaţia tinără se angajează ! VOM ÎNDEPLINI EXEMPLAR PREVEDERILE CINCINALULUI! ► Chemarea Consiliului Național al Frontului Unităţii Socialiste adresată , oamenilor muncii de la oraşe şi sate, întregului nostru popor, a stîrnit în rîn­­­­dul tineretului patriei, al membrilor Uniunii Tineretului Comunist un larg şi ► puternic ecou. Profund ataşat politicii marxist-leniniste promovate de Partidul ► Comunist Român, făcînd dovada unei înalte conştiinţe patriotice, tinerii patriei ► — muncitori, ingineri, ţărani cooperatori, cercetători ştiinţifici — români, ma­­­ghiari, germani şi de alte naţionalităţi văd în această chemare un înflăcărat , îndemn de a participa cu şi mai multă însufleţire alături de oamenii muncii ► de la oraşe şi sate la înfăptuirea cu succes a programului de dezvoltare a­­ economiei naţionale, a prevederilor de mare însemnătate ale actualului einei­► nai. Tineretul României socialiste,­­pe deplin conştient că mai mult ca oricînd ► va trebui să se pregătească temeinic, să-şi valorifice capacitatea, elanul crea­£ tot, pe şantierul construcţiei societăţii socialiste multilateral dezvoltate, etapă ► istorică în care a păşit ţara noastră, este hotârît să facă totul pentru a-şi aduce contribuţia prin munca lui, zi de zi, la înfăptuirea unui înalt ritm de­­ creştere economică, la valorificarea resurselor naturale şi umane ale societăţii.­­ Răspunsul său concret la Chemarea Consiliului Naţional al Frontului­­ Unităţii Socialiste o constituie angajarea totală şi nemijlocită în realizarea şi­­ depăşirea sarcinilor de plan, la creşterea producţiei industriale şi agricole,­­ participarea tot mai largă la perfecţionarea vieţii economice şi sociale, ferm­­ convins că în acest fel contribuie la asigurarea condiţiilor pentru înfăptuirea­­ ţelului fundamental al politicii partidului — ridicarea continuă a nivelului de­­ trai al poporului. _ . Opiniile tinerilor ale căror rînduri adresate redacţiei­ le reproducem în­­ această pagină, izvorăsc din credința că, îndeplinind în chip exemplar preve-­­­derile planului cincinal, poporul nostru va înscrie sub conducerea partidului , un nou capitol în ridicarea României pe noi trepte ale progresului şi civili-­­ zaţiei, exprimă hotărîrea fierbinte a generaţiei tinere de a munci cu Insufle- ‘ fire pentru realizarea acestui măreţ program de înflorire a patriei socialiste­ , în fiecare zi, în fiecare clipă, produse de cali­tate superioară Pentru mine, pentru tinerii din secţia noastră, pentru întregul colectiv al uzinei — Chemarea Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste — vine ca un înflăcărat îndemn, ca un călduros apel, pătruns de înaltă responsa­bilitate pentru destinele patriei şi poporului, spre noi certitudini, spre noi împliniri. Răspunsul nos­tru nu va întîrzia, îl vom da aici la locurile noastre de muncă în fiecare zi, în fiecare clipă, mate­rializat într-o producţie sporită, de o calitate mereu superioară — pe deplin conştienţi că îndepli­nim în acest fel, aşa cum se spu­ne în Chemare — o înaltă înda­torire patriotică. In prezent mun­citorii, tehnicienii, inginerii şi specialiştii uzinei „23 August“ sunt angajaţi în eforturile masive, pentru perfecţionarea produselor din fabricaţie, pentru asimilarea celor mai valoroase şi moderne concepţii în construcţii de maşini şi utilaje, în construcţia de motoare şi locomotive, înscriin­­du-se astfel în competitivitatea mondială, pe orbita celor mai a­­preciate şi căutate produse cu acest profil. In contextul acestor eforturi, tinerii din secţia frnan­­ţaj-locomotive, organizaţia U.T.C., şi-au stabilit ca obiectiv con­stant, de durată, specializarea prin cele mai diverse şi mai co­respunzătoare forme a unui nu­măr cît mai mare de tineri mun­citori, pentru ca participarea fie­căruia, contribuţia lor directă la realizarea producţiei să se înre­gistreze cit mai pregnant, să fie cît mai substanţială. GHEORGHE RADUCANU lăcătuş specialist — secretarul Comitetului U.T.C. — secţia montaj-locomotive —■ Uzina „23 August“ Bucureşti Sistemul de irigaţii Ca­­rasu va fi predat cu un an mai devreme In perspectiva acestui cincinal. Irigaţiile, lucrările de îmbunătă­ţiri funciare în general, se în­scriu între obiectivele de mare importanţă pentru dezvoltarea in­tensivă şi multilaterală a agri­culturii. Privind prin prisma şantierului pe care lucrez, Valea, •Caras, obiectiv ce vizează iri­garea Dbbrogei de sud, majorita­tea suntem­ tineri, capabili de eforturile ce se impun. Această convingere mă determină să afirm că, răspunzînd Chemării Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste — tinerii con­structori hidrotehnici îşi vor în­zeci eforturile pentru îndeplini­rea exemplară a prevederilor programului de irigaţii, care, ştim, înseamnă pîrghia principală în sporirea producţiilor agricole. Unindu-ne eforturile şi price­perea, stimulînd iniţiativa pri­vind utilizarea intensivă a utila­jelor, şi noi, brigadierii Şantie­rului Naţional al Tineretului de pe cel mai mare sistem de iriga­ţii al ţării — Valea Carasu, sîntem hotărîţi să facem tot ceea ce ne stă în putinţă, astfel încît anga­jamentul formulat de colectivul nostru — de a încheia lucrarea cu un an mai devreme să fie respectat. Cuvintele din Chemare au găsit în inimile noastre un pu­ternic ecou, şi nu vom precupeţi nici un efort pentru ca între ceea ce acum nu este decit plan şi realizare să aşezăm semnul egal. TRAIAN ANGHEL comandantul Şantierului Naţional al Tineretului din Sistemul de irigaţii Valea Carasu Totdeauna, proiecte foarte bune Perioada care urmează pînă în 1975, înseamnă, pentru Judeţul Mureş, ca de fapt şi pentru ce­lelalte judeţe ale ţării, perioa­da de înfăptuire a obiectivelor măreţe ale Congresului al X-lea, păşirea h­otărîtă pe calea edifi­cării societăţii socialiste multila­teral dezvoltate, în această ope­ră institutului nostru îi revin sarcini de mare răspundere : realizarea proiectelor pentru toa­te obiectivele economice şi so­­cial-culturale, prevăzute a se realiza în cincinal în judeţul Mureş. Pentru mine, aceşti ani vor însemna anii afirmării mele. In momentul de faţă lucrez la proiectul de rezistenţă a unei săli de gimnastică la Luduş, şi la proiectul dezvoltării turnă­toriei de precizie de la I.I.S. Me­­talotehnica din Tg. Mureş. Anga­jamentul meu, ca răspuns la Che­marea Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, la fel ca al tuturor colegilor mei poate fi prezentat în următoarele cuvinte : totdeauna, proiecte de calitate superioară, înţeleg prin aceasta, obiective care să, dure­ze peste vreme, realizarea lor în­­tr-un termen scurt şi cu mate­riale cît mai economicoase. In curînd, voi începe împreună cu colectivul în care lucrez, proiec­tul noului cartier de locuinţe de la Dîmbul Pietros din Tg. Mureş, apoi alte obiective care vor crea noi locuri de muncă pentru populaţia judeţului mereu în creştere. Prin proiectele care le executăm, contribuim şi noi la construirea bazei tehnice mate­riale a societăţii noastre care să asigure un ridicat nivel de trai, lucru care asigură de fapt ega­litatea tuturor locuitorilor aces­tei ţări, indiferent de naţiona­litate. 1­­ FEKETE PETER proiectant principal la Institutul judeţean de proiectări Tg. Mureş Intrăm în profesie ho­tă­rîţi să îndeplinim pre­vederile cincinalului Ca tînăr absolvent al Facultă­ţii de zootehnie, sunt bucuros că voi avea posibilitatea ca, acolo unde voi fi repartizat, să depun toate eforturile pentru a trans­pune în practică cunoştinţele de specialitate însuşite în cei 5 ani­­ de pregătire. Citind cu atenţie recenta Chemare a Consiliului Naţional al Frontului Unităţii­­ Socialiste, mă alătur miilor de­­ specialişti din zootehnie care sunt hotărîţi să-şi pună în valoare cu­noştinţele şi capacitatea de a­­ dezvolta, pe baze noi — în lu-­­ mina prevederilor noului plan cincinal — sectorul zootehnic, răspunzînd astfel cerinţelor per-­ fecţionării şi modernizării tutu- ' ror sectoarelor agriculturii noas­tre socialiste. In timpul orelor de curs ca şi în practica de pro-­­ ducţie am reuşit să-mi însuşesc cunoştinţe şi deprinderi practice care, finalizate în lucrarea de diplomă, vor deveni folositoare­­ acolo unde peste cîteva luni voi fi pus în situaţia de a răspun­de personal de un sector de pro­ducţie. însăşi lucrarea de diplo-­­ mă urmăreşte aspecte concrete legate de valorificarea resurselor naturale de hrană destinate tau­rinelor. Tema m-a atras prin f­apt­ul că, in comuna , natal ni.­­ Gruia, din judeţul Mehedinţi, unde aş dori să şi lucrez după absolvire, există o mare unitate­­ zootehnică pentru care se pun probleme legate de valorificarea resurselor naturale de hrană ale animalelor. Doresc ca prin tot­­ ceea ce voi face în noua mea profesiune să răspund atenţiei de care ne-am bucurat noi, studen­ţii, din partea partidului şi sta-­­­tului în anii de studenţie. NICOLAE NICULESCU anul V, Facultatea de zoo­tehnie, Institutul agronomic „Nicolae Bălcescu“ Bucureşti COPILĂROASA PRIMĂVARĂ Castelul era un castel adevă­rat. Iar afară, în strada cu­treierată la nesfîrşit de autobuze şi troleibuze, de ma­şini şi oameni in haine de ploaie, primăvara se copilărea. In vremea asta, castelul avea turnuri şi ferestre înguste, îi lipsea ce-i drept o aripă şi poate o parte din acoperiş, dar nu era nici o îndoială, în faţa mea se ridica un castel cu ziduri roşii, negre, verzi, galbene şi portocalii. Nu exis­tau apoi îndoieli în privinţa celor care-l construiseră şi-l admirau acum cu acea grijă şi mulţumire pe care şi oame­nii mari o arată lucrurilor în­făptuite de ei. (foto 1). Ceea ce însă exista — a trebuit să mă conving repede că este aşa — era teama copiilor de a nu li se recunoaşte măiestria şi răbdarea şi bucuria. Şi atunci am recunoscut. In clipa urmă­toare copiii au lăsat de o par-­­te cuburile de lemn adunate în minunatul castel şi m-au în­conjurat grăbiţi. Dar numai după ce unul dintre ei, aşezat cu genunchii la gură pe covor şi privindu-mă dintr-o parte, mi-a arătat­ că poartă pe ine­lar un „inel de băieţi“ — o alcătuire fragilă din plastic albastru cu o piatră roşie în­crustată în montura scămoasă —, am reuşit să aflu de ce-i iubesc ei pe oamenii mari. Şi, acum, pe nerăsuflate, iată de ce : „Că sînt buni cu copiii, că mămica cînd nu este acasă şi n-a făcut mîncare şi curăţenie ca să nu întîrzie la servici pleacă şi scrie pe o foiţă şi tăticu face mîncare şi curăţe­nie...“. „Ii iubesc pe oamenii mari că au maşini“. „Că ştiu multe, că tovarăşe­le de la grădiniţă au grijă de noi, că ne duce afară, ne dă jucării­­cînd nu-i bine afară...“. „Fiindcă cumpără dulc­iuri, fiindcă ne duce în Cişmigiu, fiindcă sînt buni cu noi..." „Că ne lasă să ne culcăm ______ Cînd am plecat, mâini deli­cate de copii aruncau cuburi­le de lemn roşii, negre, verzi, galbene şi portocalii într-un colţ, şi castelul nu mai era şi nici unuia dintre cei aproape 60 de copii ai grădiniţei .,„ Mai“ nu-i părea rău de asta. Poate pentru că afară, în stradă, primăvara nu-şi contenise copilăroasa încer­care.­nis Nicolaescu şi am rugat-o, apelînd şi la serviciile buni­cului pensionar Octavian Ni­colaescu, să-mi dea primul in­terviu din viaţa ei. (foto 2). — Nu ştiu dacă vreau. — Cîţi ani ai, Denis ? — Nu-ţi spun cum mă cheamă. Nu-ţi spun ciţi ani am. Mă joc. CONSTANTIN STOICIU (Continuare în pag. a IV-a) şi la ora zece întreb cît e ceasu­ri mă duc sus şi văd o mie şi unu de seri...“. Astfel că, în Cişmigiu, la „jocuri", am întîlnit-o pe De- Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXVII, SERIA II, Nr 6853 6 PAGINI —30 BANI MARȚI 1 IUNIE 1971 Concursurile profesionale şi realităţile producţiei După ce am reuşit să consem­năm cîteva rezultate concrete înregistrate ca urmare a desfă­şurării concursului „Cel mai bun strungar“ şi „Cel mai bun lăcătuş“, meserii cu ponde­re însemnată în economia între­prinderii Electro-Banat din Ti­mişoara, am adresat secretarului comitetului U.T.C., DUMITRU HALAS, următoarea întrebare : — Comparativ cu formele utilizate anii precedenţi în do­meniul muncii profesionale, spe­cifice şi ale organizaţiei U.T.C., prin ce se distinge acţiunea la care ne referim ? — „In primul rînd, ne-am convins că neglijarea posibilită­ţilor de evidenţiere riguros exactă a rezultatelor reflectate în structura economică a întregii întreprinderi diminuează consi­derabil interesul faţă de partici­pare. Apoi, limitarea la angajarea în competiţie a unui număr res­­trîns de tineri, de obicei arbitrar ■ desemnaţi în acest scop, sporea caracterul formal al acţiunii. E ca şi cînd ai spune că cineva s-a clasat pe locul al doilea dintr-un număr de trei concurenţi. Apoi convingerea, mult fortificată în prezent de rezultatele deja în­registrate, că organizarea orică­rui lucru este la fel de determi­nantă ca participarea însăşi, că în realizarea minuţioasă a orga­nizării trebuie să se ţină seama de o seamă de­ factori obiectivi şi subiectivi, de interese,­ atît ale întreprinderii, cît şi cele ale ti­nerilor. Astfel, deşi întreprin­derea noastră şi-a realizat sarci­nile de producţie prevăzute în planul cincinal precedent în nu­mai 3 ani şi jumătate, am por­nit de la o realitate concretă ş­i prezenţa unui apreciabil număr de tineri sub normă, a unui in­dice de rebuturi destul de ridi­cat. Am înregistrat-o, căutînd în acelaşi timp să evidenţiem şi cauzele: insuficiente cunoştinţe profesionale, neglijenţa, neres­­pectarea disciplinei de produc-­­­ţie sau tehnologice, o insuficien­tă responsabilitate faţă de actul muncii şi o corespunzătoare lip- I să de cointeresare, înregistrînd toţi aceşti factori, în majoritate de ordin subiectiv, am reuşit să o instituim pe toată durata desfăşurării Acelor două con-(Continuare în pag. a IV-a) ION OANCEA Plecarea la Pekin a delegaţie de partid şi guvernamentale a Republicii Socialiste România, conduse de tovarăşul UM CEMIŞESCÎI­­ Luni dimineaţa a părăsit Ca­pitala, îndreptîndu-se spre Pekin, delegaţia de partid şi guverna­mentală a Republicii Socialiste România, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar ge­neral al Partidului Comunist Ro­mân, preşedintele Consiliului de Stat, întovărăşit de soţia sa, Elena Ceauşescu, care, la invita­ţia Comitetului Central al Parti­dului Comunist Chinez şi a gu­vernului Republicii Populare Chineze, va face o vizită oficială de prietenie în această ţară. Din delegaţie fac parte tovară­şii Ion Gheorghe Maurer, mem­bru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Miniştri, Manea Mănescu, membru al Comitetului Execu­tiv, al Prezidiului Permanent, se­cretar al C.C. al P.C.R., vice­președinte al Consiliului de Stat, Dumitru Popa, membru al Co­mitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comite­tului municipal­ București al P.C.R., Ion Iliescu, membru supleant al Comitetului Executiv,­­ secretar al C.C. al P.C.R., Geor­ge Macovescu, chemb­ru al C.C.­ al P.C.R., prim-adjunct al minis­trului afacerilor externe, şi Aurel Duma, membru al CC. al P.C.R., ambasadorul României la Pekin, împreună cu delegaţia a ple­cat la Pekin şi ambasadorul R.P. Chineze în România, Cian Hai-Fun. ■ La plecare, pe aeroportul Bă­­neasa, delegaţia a fost salutată de tovarăşii Emil Bodnaraş, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Tro­­fin, Ilie Verdeţ, Maxim Berghia­­nu, Florian Dănălache, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Pe­tre Lupu, Leonte Răutu, Gheor­ghe Stoica, Ştefan Voitec, Iosif Banc, Petre Blajovici, Miron Constantinescu, Mihai Dalea, Mihai Gere, Ion Ioniţă, Vasile Patilineţ, Ion Stănescu, Mihai Marinescu, Ion Păţan, împreună cu soţiile. Erau prezenţi, de asemenea, membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guver­nului, conducători ai instituţiilor centrale şi organizaţiilor obşteşti, generali, ziarişti români şi cores­pondenţi ai presei străine. Au fost de faţă Kang Jăng Săp, ambasadorul R.P.D. Core­ene, Nguyen Dang Hanh, amba­sadorul R. D. Vietnam, Damdin­­nerenghiin Bataa, ambasadorul R. P. Mongole în Republica So­cialistă România, şefii misiunilor diplomatice acreditaţi în Romă-­­ nia, alţi membri ai corpului di­plomatic. La plecare, membrii delegaţiei au fost salutaţi călduros de nu­meroşi cetăţeni ai Capitalei. Ei scandau „P.C.R.-P.C.R.“, „Ceauşescu-P.C.R.“, „Ceauşescu şi poporul“. Tovarăşul Nicu Ceauşescu şi Ion Gheorg Maurer au răspuns cordial ma­festărilor de dragoste şi stil urărilor de drum bun adres de oamenii muncii veniţi la­­ raport. Pionieri şi tineri romă chinezi, coreeni, vietnamezi mongoli au oferit flori secretu­lui general al partidului, cei­lalţi conducători de partid şi stat. ★ In aceeaşi zi, delegaţia partid şi guvernamentală a­­­publicii Socialiste Romar condusă de tovarăşul Nicu Ceauşescu, a făcut o escală Novosibirsk. Pe aeroportul împodobit drapele de stat ale Unii Sovietice şi Republicii Soc­­iste România au venit în­tîmpinare F.S. Goriacev, pri secretar al Comitetului reg­ial de partid Novosibir împreună cu soţia, A.I. Zeri preşedintele Comitetului E­­cutiv al Sovietului regior împreună cu soţia, secretari Comitetului regional de pari alţi reprezentanţi ai organe de partid şi de stat log­le. Au fost prezenţi, de semenea, Teodor Marines ambasadorul Republicii f­oialiste România la Mosco După un popas la Noi­sibirsk, delegaţia română continua călătoria spre Pek CU O LUNĂ ÎNAINTEA DATEI SCADENTE Vor intra la termen in funcţiune obiectivele industriale in acest semestru ? Planul de stat prevede intrarea în funcţiune în cursul acestui trimestru a 68 obiective industriale. La această dată — cind pînă la termenul stabilit a mai rămas o lună de zile — normal este ca pe şantierele respective activitatea constructorilor să se apropie de sfîrşit, instalaţiile şi utilajele să intre în probe tehnologice, forţa de muncă a beneficiarului să ia în primire spaţiile de producţie. Ce concluzii ne oferă situaţia „la zi“ pe care o avem in faţă la Direcţia de Sinteză a Băncii de Investiţii? O bună parte dintre obiectivele în cauză se află în grafic, con­stituind o garanţie pentru predarea la termen către beneficiar. Dar, în acelaşi timp stadiul şi ritmul actual de pe unele şantiere nu garantează respectarea datei calendaristice preconizate şi a angajamentelor formulate de constructori şi beneficiari. Sub acest aspect Ministerul Industriei Construcţiilor de Maşini şi Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor — sunt cele mai afectate — în subordinea lor avînd şase şi respectiv opt obiective a căror punere la timp în funcţiune este periclitată. Ne-am propus pe cîteva dintre aceste şantiere — să urmărim la faţa locului situaţia de fapt, cauzele care şi-au pus pecetea pe activitatea constructorilor — încereînd prospectarea posibilităţilor, a soluţiilor la care se poate şi trebuie să se ape­leze acum în ultimele zile disponibile­­ pentru reînscrierea în grafice. 10 corigenţi la clasa, 20 de meditaţi acasă „Şcoala dispune de suficiente posibilităţi pentru a-şi îndeplini singură şi în mod complet sar­cina formării şi instruirii tineri­lor, fără intervenţia meditatoru­lui. Obligaţia cadrelor didactice de a acorda un sprijin supli­mentar elevilor prin medi­taţii şi consultaţii în cadrul şcolii, este statutară“ , ne de­clara într-un recent interviu to­varăşul Ion Radu, director gene­ral în Ministerul Invăţămîntului. Opinia celui mai autorizat for de specialitate a fost formulată, la solicitarea noastră, în urma unor materiale anterior publi­cate, care prezentau ipostaze şi "■ consecinţe ale unei îndeletniciri "■ dubioase legate de învăţămînt­­ meditaţiile de ocazie. Discuţia purtată a evidenţiat existenţa a două categorii de „profesionişti“ ai pregătirii suplimentare a ele­vului în afara şcolii, aşa-zişii „profesori“ — de fapt impostori fără nici măcar pregătirea mi­nimă de specialitate — care se grăbesc să profite de pe urma naivităţii unor părinţi, de elevi corigenţi şi, în al doilea rînd, profesorii de meserie, cadre di­­dactice active, care acordă me­ditaţii în afara şcolii. Dacă acti­vitatea, prin nimic justificată, a primilor, care frizează contra­venţia sau chiar infracţiunea, rămîne complet în afara controlo­­ului Ministerului Invăţămîntu­­lui, cea de a doua categorie de *s** meditatori, profesorii activi în ipostaze de preparatori, merită să fie analizată cu toată atenţia. Ancheta întreprinsă de noi în cîteva oraşe din judeţele Argeş şi Olt îşi propune să stabilească măsura în care chiar şi activita­tea acestei a doua categorii de meditatori — profesorii activi — dăunează totuşi procesului for­mativ atît de complex al elevu­lui. Fiindcă intenţia de a con­tribui la suplimentari pregăti­rii şcolarului — aşa cum se pre-VIOREL BARA ANDREI BARSAN (Continuare in pag. a IV-a) Există sau nu profesia scriitor ? Afirmativ sau nec­tiv, răspunsul absolut pare a­cam absurd dacă îl raporte la aproape întreg palmare literar de pretutindeni şi­i totdeauna. Este, un scriitor,­zultatul unei specializări in­­tuţionalizate ? Nu, desigur , căci, spunînd da, ar însemna credem şi în afirmaţia — pildă — că un absolvent Facultăţii de filosofie, este, urmare, filosof. Altă absurdit­­e. Dar dacă nu uităm scriitorul — prozator, pe dramaturg, critic — apar şi unul ceremonial al gîndirii că, el însuşi, filosofează o­­pra­ cuvîntului comunicat deci public, nu obţinem imp cit o echivalentă, o simeţi cu profesia de filosof de pilc Scriitor tînăr de CONSTANTIN CRIŞA sau, (de ce nu?) de socioloc Şi, continuînd, dacă nu pute numi filosof, un diplomat ui­versitar în specialitate, înseam­nă implicit că nu putem un: scriitor un filolog cu diplor superioară. Şi unul şi altul şi rodul unui proces de dever­re, de devenire a unei cheme interioare şi a unei „uceni pe toată viaţa" (T. Arghezi). Oare bazîndu-se pe ceea va scrie, poate el risca — tin­gul scriitor —, refuzînd ori altă muncă, şi acceptînd de pe aceea pe care i-o procur într-o perspectivă imprecis numai cărţile la care scrie ? Acum cîţiva ani, urmărea cu mult interes, în, celebi „Journal des Poétes" — revis prestigioasă, cincantenară — anchetă pe tema — întrebat „Trebuie să aibă scriitorul, pe­tul, o profesie ?" Mă repet, ci nu pot să nu remarc, întrebare cheie a anchetei excludea p­recum profesia de scriitor. Pe­tru că, foarte corect, ea ar trebuit formulată altfel : „ser­torul de profesie, trebuie să pr­­eseze și altceva ?" Cu toate cestea, răspunsuri ale unor pe celebri — majoritatea — pr­ouneau ca normală, dialectic necesară, vitală, o profesie scriitorului. Dar de ce să dau exemp străine cînd putem apela (Continuare în pag. a IV&fl}

Next