Scînteia Tineretului, iunie 1971 (Anul 27, nr. 6853-6878)
1971-06-01 / nr. 6853
Răspunzind chemării patriotice adresate de Consiliul Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, alături de întregul popor, generaţia tinără se angajează ! VOM ÎNDEPLINI EXEMPLAR PREVEDERILE CINCINALULUI! ► Chemarea Consiliului Național al Frontului Unităţii Socialiste adresată , oamenilor muncii de la oraşe şi sate, întregului nostru popor, a stîrnit în rîndul tineretului patriei, al membrilor Uniunii Tineretului Comunist un larg şi ► puternic ecou. Profund ataşat politicii marxist-leniniste promovate de Partidul ► Comunist Român, făcînd dovada unei înalte conştiinţe patriotice, tinerii patriei ► — muncitori, ingineri, ţărani cooperatori, cercetători ştiinţifici — români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi văd în această chemare un înflăcărat , îndemn de a participa cu şi mai multă însufleţire alături de oamenii muncii ► de la oraşe şi sate la înfăptuirea cu succes a programului de dezvoltare a economiei naţionale, a prevederilor de mare însemnătate ale actualului einei► nai. Tineretul României socialiste,pe deplin conştient că mai mult ca oricînd ► va trebui să se pregătească temeinic, să-şi valorifice capacitatea, elanul crea£ tot, pe şantierul construcţiei societăţii socialiste multilateral dezvoltate, etapă ► istorică în care a păşit ţara noastră, este hotârît să facă totul pentru a-şi aduce contribuţia prin munca lui, zi de zi, la înfăptuirea unui înalt ritm de creştere economică, la valorificarea resurselor naturale şi umane ale societăţii. Răspunsul său concret la Chemarea Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste o constituie angajarea totală şi nemijlocită în realizarea şi depăşirea sarcinilor de plan, la creşterea producţiei industriale şi agricole, participarea tot mai largă la perfecţionarea vieţii economice şi sociale, ferm convins că în acest fel contribuie la asigurarea condiţiilor pentru înfăptuirea ţelului fundamental al politicii partidului — ridicarea continuă a nivelului de trai al poporului. _ . Opiniile tinerilor ale căror rînduri adresate redacţiei le reproducem în această pagină, izvorăsc din credința că, îndeplinind în chip exemplar preve-derile planului cincinal, poporul nostru va înscrie sub conducerea partidului , un nou capitol în ridicarea României pe noi trepte ale progresului şi civili- zaţiei, exprimă hotărîrea fierbinte a generaţiei tinere de a munci cu Insufle- ‘ fire pentru realizarea acestui măreţ program de înflorire a patriei socialiste , în fiecare zi, în fiecare clipă, produse de calitate superioară Pentru mine, pentru tinerii din secţia noastră, pentru întregul colectiv al uzinei — Chemarea Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste — vine ca un înflăcărat îndemn, ca un călduros apel, pătruns de înaltă responsabilitate pentru destinele patriei şi poporului, spre noi certitudini, spre noi împliniri. Răspunsul nostru nu va întîrzia, îl vom da aici la locurile noastre de muncă în fiecare zi, în fiecare clipă, materializat într-o producţie sporită, de o calitate mereu superioară — pe deplin conştienţi că îndeplinim în acest fel, aşa cum se spune în Chemare — o înaltă îndatorire patriotică. In prezent muncitorii, tehnicienii, inginerii şi specialiştii uzinei „23 August“ sunt angajaţi în eforturile masive, pentru perfecţionarea produselor din fabricaţie, pentru asimilarea celor mai valoroase şi moderne concepţii în construcţii de maşini şi utilaje, în construcţia de motoare şi locomotive, înscriindu-se astfel în competitivitatea mondială, pe orbita celor mai apreciate şi căutate produse cu acest profil. In contextul acestor eforturi, tinerii din secţia frnanţaj-locomotive, organizaţia U.T.C., şi-au stabilit ca obiectiv constant, de durată, specializarea prin cele mai diverse şi mai corespunzătoare forme a unui număr cît mai mare de tineri muncitori, pentru ca participarea fiecăruia, contribuţia lor directă la realizarea producţiei să se înregistreze cit mai pregnant, să fie cît mai substanţială. GHEORGHE RADUCANU lăcătuş specialist — secretarul Comitetului U.T.C. — secţia montaj-locomotive —■ Uzina „23 August“ Bucureşti Sistemul de irigaţii Carasu va fi predat cu un an mai devreme In perspectiva acestui cincinal. Irigaţiile, lucrările de îmbunătăţiri funciare în general, se înscriu între obiectivele de mare importanţă pentru dezvoltarea intensivă şi multilaterală a agriculturii. Privind prin prisma şantierului pe care lucrez, Valea, •Caras, obiectiv ce vizează irigarea Dbbrogei de sud, majoritatea suntem tineri, capabili de eforturile ce se impun. Această convingere mă determină să afirm că, răspunzînd Chemării Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste — tinerii constructori hidrotehnici îşi vor înzeci eforturile pentru îndeplinirea exemplară a prevederilor programului de irigaţii, care, ştim, înseamnă pîrghia principală în sporirea producţiilor agricole. Unindu-ne eforturile şi priceperea, stimulînd iniţiativa privind utilizarea intensivă a utilajelor, şi noi, brigadierii Şantierului Naţional al Tineretului de pe cel mai mare sistem de irigaţii al ţării — Valea Carasu, sîntem hotărîţi să facem tot ceea ce ne stă în putinţă, astfel încît angajamentul formulat de colectivul nostru — de a încheia lucrarea cu un an mai devreme să fie respectat. Cuvintele din Chemare au găsit în inimile noastre un puternic ecou, şi nu vom precupeţi nici un efort pentru ca între ceea ce acum nu este decit plan şi realizare să aşezăm semnul egal. TRAIAN ANGHEL comandantul Şantierului Naţional al Tineretului din Sistemul de irigaţii Valea Carasu Totdeauna, proiecte foarte bune Perioada care urmează pînă în 1975, înseamnă, pentru Judeţul Mureş, ca de fapt şi pentru celelalte judeţe ale ţării, perioada de înfăptuire a obiectivelor măreţe ale Congresului al X-lea, păşirea hotărîtă pe calea edificării societăţii socialiste multilateral dezvoltate, în această operă institutului nostru îi revin sarcini de mare răspundere : realizarea proiectelor pentru toate obiectivele economice şi social-culturale, prevăzute a se realiza în cincinal în judeţul Mureş. Pentru mine, aceşti ani vor însemna anii afirmării mele. In momentul de faţă lucrez la proiectul de rezistenţă a unei săli de gimnastică la Luduş, şi la proiectul dezvoltării turnătoriei de precizie de la I.I.S. Metalotehnica din Tg. Mureş. Angajamentul meu, ca răspuns la Chemarea Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, la fel ca al tuturor colegilor mei poate fi prezentat în următoarele cuvinte : totdeauna, proiecte de calitate superioară, înţeleg prin aceasta, obiective care să, dureze peste vreme, realizarea lor într-un termen scurt şi cu materiale cît mai economicoase. In curînd, voi începe împreună cu colectivul în care lucrez, proiectul noului cartier de locuinţe de la Dîmbul Pietros din Tg. Mureş, apoi alte obiective care vor crea noi locuri de muncă pentru populaţia judeţului mereu în creştere. Prin proiectele care le executăm, contribuim şi noi la construirea bazei tehnice materiale a societăţii noastre care să asigure un ridicat nivel de trai, lucru care asigură de fapt egalitatea tuturor locuitorilor acestei ţări, indiferent de naţionalitate. 1 FEKETE PETER proiectant principal la Institutul judeţean de proiectări Tg. Mureş Intrăm în profesie hotărîţi să îndeplinim prevederile cincinalului Ca tînăr absolvent al Facultăţii de zootehnie, sunt bucuros că voi avea posibilitatea ca, acolo unde voi fi repartizat, să depun toate eforturile pentru a transpune în practică cunoştinţele de specialitate însuşite în cei 5 ani de pregătire. Citind cu atenţie recenta Chemare a Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, mă alătur miilor de specialişti din zootehnie care sunt hotărîţi să-şi pună în valoare cunoştinţele şi capacitatea de a dezvolta, pe baze noi — în lu- mina prevederilor noului plan cincinal — sectorul zootehnic, răspunzînd astfel cerinţelor per- fecţionării şi modernizării tutu- ' ror sectoarelor agriculturii noastre socialiste. In timpul orelor de curs ca şi în practica de pro- ducţie am reuşit să-mi însuşesc cunoştinţe şi deprinderi practice care, finalizate în lucrarea de diplomă, vor deveni folositoare acolo unde peste cîteva luni voi fi pus în situaţia de a răspunde personal de un sector de producţie. însăşi lucrarea de diplo- mă urmăreşte aspecte concrete legate de valorificarea resurselor naturale de hrană destinate taurinelor. Tema m-a atras prin faptul că, in comuna , natal ni. Gruia, din judeţul Mehedinţi, unde aş dori să şi lucrez după absolvire, există o mare unitate zootehnică pentru care se pun probleme legate de valorificarea resurselor naturale de hrană ale animalelor. Doresc ca prin tot ceea ce voi face în noua mea profesiune să răspund atenţiei de care ne-am bucurat noi, studenţii, din partea partidului şi sta-tului în anii de studenţie. NICOLAE NICULESCU anul V, Facultatea de zootehnie, Institutul agronomic „Nicolae Bălcescu“ Bucureşti COPILĂROASA PRIMĂVARĂ Castelul era un castel adevărat. Iar afară, în strada cutreierată la nesfîrşit de autobuze şi troleibuze, de maşini şi oameni in haine de ploaie, primăvara se copilărea. In vremea asta, castelul avea turnuri şi ferestre înguste, îi lipsea ce-i drept o aripă şi poate o parte din acoperiş, dar nu era nici o îndoială, în faţa mea se ridica un castel cu ziduri roşii, negre, verzi, galbene şi portocalii. Nu existau apoi îndoieli în privinţa celor care-l construiseră şi-l admirau acum cu acea grijă şi mulţumire pe care şi oamenii mari o arată lucrurilor înfăptuite de ei. (foto 1). Ceea ce însă exista — a trebuit să mă conving repede că este aşa — era teama copiilor de a nu li se recunoaşte măiestria şi răbdarea şi bucuria. Şi atunci am recunoscut. In clipa următoare copiii au lăsat de o par-te cuburile de lemn adunate în minunatul castel şi m-au înconjurat grăbiţi. Dar numai după ce unul dintre ei, aşezat cu genunchii la gură pe covor şi privindu-mă dintr-o parte, mi-a arătat că poartă pe inelar un „inel de băieţi“ — o alcătuire fragilă din plastic albastru cu o piatră roşie încrustată în montura scămoasă —, am reuşit să aflu de ce-i iubesc ei pe oamenii mari. Şi, acum, pe nerăsuflate, iată de ce : „Că sînt buni cu copiii, că mămica cînd nu este acasă şi n-a făcut mîncare şi curăţenie ca să nu întîrzie la servici pleacă şi scrie pe o foiţă şi tăticu face mîncare şi curăţenie...“. „Ii iubesc pe oamenii mari că au maşini“. „Că ştiu multe, că tovarăşele de la grădiniţă au grijă de noi, că ne duce afară, ne dă jucăriicînd nu-i bine afară...“. „Fiindcă cumpără dulciuri, fiindcă ne duce în Cişmigiu, fiindcă sînt buni cu noi..." „Că ne lasă să ne culcăm ______ Cînd am plecat, mâini delicate de copii aruncau cuburile de lemn roşii, negre, verzi, galbene şi portocalii într-un colţ, şi castelul nu mai era şi nici unuia dintre cei aproape 60 de copii ai grădiniţei .,„ Mai“ nu-i părea rău de asta. Poate pentru că afară, în stradă, primăvara nu-şi contenise copilăroasa încercare.nis Nicolaescu şi am rugat-o, apelînd şi la serviciile bunicului pensionar Octavian Nicolaescu, să-mi dea primul interviu din viaţa ei. (foto 2). — Nu ştiu dacă vreau. — Cîţi ani ai, Denis ? — Nu-ţi spun cum mă cheamă. Nu-ţi spun ciţi ani am. Mă joc. CONSTANTIN STOICIU (Continuare în pag. a IV-a) şi la ora zece întreb cît e ceasuri mă duc sus şi văd o mie şi unu de seri...“. Astfel că, în Cişmigiu, la „jocuri", am întîlnit-o pe De- Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXVII, SERIA II, Nr 6853 6 PAGINI —30 BANI MARȚI 1 IUNIE 1971 Concursurile profesionale şi realităţile producţiei După ce am reuşit să consemnăm cîteva rezultate concrete înregistrate ca urmare a desfăşurării concursului „Cel mai bun strungar“ şi „Cel mai bun lăcătuş“, meserii cu pondere însemnată în economia întreprinderii Electro-Banat din Timişoara, am adresat secretarului comitetului U.T.C., DUMITRU HALAS, următoarea întrebare : — Comparativ cu formele utilizate anii precedenţi în domeniul muncii profesionale, specifice şi ale organizaţiei U.T.C., prin ce se distinge acţiunea la care ne referim ? — „In primul rînd, ne-am convins că neglijarea posibilităţilor de evidenţiere riguros exactă a rezultatelor reflectate în structura economică a întregii întreprinderi diminuează considerabil interesul faţă de participare. Apoi, limitarea la angajarea în competiţie a unui număr restrîns de tineri, de obicei arbitrar ■ desemnaţi în acest scop, sporea caracterul formal al acţiunii. E ca şi cînd ai spune că cineva s-a clasat pe locul al doilea dintr-un număr de trei concurenţi. Apoi convingerea, mult fortificată în prezent de rezultatele deja înregistrate, că organizarea oricărui lucru este la fel de determinantă ca participarea însăşi, că în realizarea minuţioasă a organizării trebuie să se ţină seama de o seamă de factori obiectivi şi subiectivi, de interese, atît ale întreprinderii, cît şi cele ale tinerilor. Astfel, deşi întreprinderea noastră şi-a realizat sarcinile de producţie prevăzute în planul cincinal precedent în numai 3 ani şi jumătate, am pornit de la o realitate concretă şi prezenţa unui apreciabil număr de tineri sub normă, a unui indice de rebuturi destul de ridicat. Am înregistrat-o, căutînd în acelaşi timp să evidenţiem şi cauzele: insuficiente cunoştinţe profesionale, neglijenţa, nerespectarea disciplinei de produc-ţie sau tehnologice, o insuficientă responsabilitate faţă de actul muncii şi o corespunzătoare lip- I să de cointeresare, înregistrînd toţi aceşti factori, în majoritate de ordin subiectiv, am reuşit să o instituim pe toată durata desfăşurării Acelor două con-(Continuare în pag. a IV-a) ION OANCEA Plecarea la Pekin a delegaţie de partid şi guvernamentale a Republicii Socialiste România, conduse de tovarăşul UM CEMIŞESCÎI Luni dimineaţa a părăsit Capitala, îndreptîndu-se spre Pekin, delegaţia de partid şi guvernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, întovărăşit de soţia sa, Elena Ceauşescu, care, la invitaţia Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez şi a guvernului Republicii Populare Chineze, va face o vizită oficială de prietenie în această ţară. Din delegaţie fac parte tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Miniştri, Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Stat, Dumitru Popa, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului municipal București al P.C.R., Ion Iliescu, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., George Macovescu, chembru al C.C. al P.C.R., prim-adjunct al ministrului afacerilor externe, şi Aurel Duma, membru al CC. al P.C.R., ambasadorul României la Pekin, împreună cu delegaţia a plecat la Pekin şi ambasadorul R.P. Chineze în România, Cian Hai-Fun. ■ La plecare, pe aeroportul Băneasa, delegaţia a fost salutată de tovarăşii Emil Bodnaraş, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Ştefan Voitec, Iosif Banc, Petre Blajovici, Miron Constantinescu, Mihai Dalea, Mihai Gere, Ion Ioniţă, Vasile Patilineţ, Ion Stănescu, Mihai Marinescu, Ion Păţan, împreună cu soţiile. Erau prezenţi, de asemenea, membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, conducători ai instituţiilor centrale şi organizaţiilor obşteşti, generali, ziarişti români şi corespondenţi ai presei străine. Au fost de faţă Kang Jăng Săp, ambasadorul R.P.D. Coreene, Nguyen Dang Hanh, ambasadorul R. D. Vietnam, Damdinnerenghiin Bataa, ambasadorul R. P. Mongole în Republica Socialistă România, şefii misiunilor diplomatice acreditaţi în Romă- nia, alţi membri ai corpului diplomatic. La plecare, membrii delegaţiei au fost salutaţi călduros de numeroşi cetăţeni ai Capitalei. Ei scandau „P.C.R.-P.C.R.“, „Ceauşescu-P.C.R.“, „Ceauşescu şi poporul“. Tovarăşul Nicu Ceauşescu şi Ion Gheorg Maurer au răspuns cordial mafestărilor de dragoste şi stil urărilor de drum bun adres de oamenii muncii veniţi la raport. Pionieri şi tineri romă chinezi, coreeni, vietnamezi mongoli au oferit flori secretului general al partidului, ceilalţi conducători de partid şi stat. ★ In aceeaşi zi, delegaţia partid şi guvernamentală apublicii Socialiste Romar condusă de tovarăşul Nicu Ceauşescu, a făcut o escală Novosibirsk. Pe aeroportul împodobit drapele de stat ale Unii Sovietice şi Republicii Sociste România au venit întîmpinare F.S. Goriacev, pri secretar al Comitetului regial de partid Novosibir împreună cu soţia, A.I. Zeri preşedintele Comitetului Ecutiv al Sovietului regior împreună cu soţia, secretari Comitetului regional de pari alţi reprezentanţi ai organe de partid şi de stat logle. Au fost prezenţi, de semenea, Teodor Marines ambasadorul Republicii foialiste România la Mosco După un popas la Noisibirsk, delegaţia română continua călătoria spre Pek CU O LUNĂ ÎNAINTEA DATEI SCADENTE Vor intra la termen in funcţiune obiectivele industriale in acest semestru ? Planul de stat prevede intrarea în funcţiune în cursul acestui trimestru a 68 obiective industriale. La această dată — cind pînă la termenul stabilit a mai rămas o lună de zile — normal este ca pe şantierele respective activitatea constructorilor să se apropie de sfîrşit, instalaţiile şi utilajele să intre în probe tehnologice, forţa de muncă a beneficiarului să ia în primire spaţiile de producţie. Ce concluzii ne oferă situaţia „la zi“ pe care o avem in faţă la Direcţia de Sinteză a Băncii de Investiţii? O bună parte dintre obiectivele în cauză se află în grafic, constituind o garanţie pentru predarea la termen către beneficiar. Dar, în acelaşi timp stadiul şi ritmul actual de pe unele şantiere nu garantează respectarea datei calendaristice preconizate şi a angajamentelor formulate de constructori şi beneficiari. Sub acest aspect Ministerul Industriei Construcţiilor de Maşini şi Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor — sunt cele mai afectate — în subordinea lor avînd şase şi respectiv opt obiective a căror punere la timp în funcţiune este periclitată. Ne-am propus pe cîteva dintre aceste şantiere — să urmărim la faţa locului situaţia de fapt, cauzele care şi-au pus pecetea pe activitatea constructorilor — încereînd prospectarea posibilităţilor, a soluţiilor la care se poate şi trebuie să se apeleze acum în ultimele zile disponibile pentru reînscrierea în grafice. 10 corigenţi la clasa, 20 de meditaţi acasă „Şcoala dispune de suficiente posibilităţi pentru a-şi îndeplini singură şi în mod complet sarcina formării şi instruirii tinerilor, fără intervenţia meditatorului. Obligaţia cadrelor didactice de a acorda un sprijin suplimentar elevilor prin meditaţii şi consultaţii în cadrul şcolii, este statutară“ , ne declara într-un recent interviu tovarăşul Ion Radu, director general în Ministerul Invăţămîntului. Opinia celui mai autorizat for de specialitate a fost formulată, la solicitarea noastră, în urma unor materiale anterior publicate, care prezentau ipostaze şi "■ consecinţe ale unei îndeletniciri "■ dubioase legate de învăţămînt meditaţiile de ocazie. Discuţia purtată a evidenţiat existenţa a două categorii de „profesionişti“ ai pregătirii suplimentare a elevului în afara şcolii, aşa-zişii „profesori“ — de fapt impostori fără nici măcar pregătirea minimă de specialitate — care se grăbesc să profite de pe urma naivităţii unor părinţi, de elevi corigenţi şi, în al doilea rînd, profesorii de meserie, cadre didactice active, care acordă meditaţii în afara şcolii. Dacă activitatea, prin nimic justificată, a primilor, care frizează contravenţia sau chiar infracţiunea, rămîne complet în afara controloului Ministerului Invăţămîntului, cea de a doua categorie de *s** meditatori, profesorii activi în ipostaze de preparatori, merită să fie analizată cu toată atenţia. Ancheta întreprinsă de noi în cîteva oraşe din judeţele Argeş şi Olt îşi propune să stabilească măsura în care chiar şi activitatea acestei a doua categorii de meditatori — profesorii activi — dăunează totuşi procesului formativ atît de complex al elevului. Fiindcă intenţia de a contribui la suplimentari pregătirii şcolarului — aşa cum se pre-VIOREL BARA ANDREI BARSAN (Continuare in pag. a IV-a) Există sau nu profesia scriitor ? Afirmativ sau nectiv, răspunsul absolut pare acam absurd dacă îl raporte la aproape întreg palmare literar de pretutindeni şii totdeauna. Este, un scriitor,zultatul unei specializări intuţionalizate ? Nu, desigur , căci, spunînd da, ar însemna credem şi în afirmaţia — pildă — că un absolvent Facultăţii de filosofie, este, urmare, filosof. Altă absurdite. Dar dacă nu uităm scriitorul — prozator, pe dramaturg, critic — apar şi unul ceremonial al gîndirii că, el însuşi, filosofează opra cuvîntului comunicat deci public, nu obţinem imp cit o echivalentă, o simeţi cu profesia de filosof de pilc Scriitor tînăr de CONSTANTIN CRIŞA sau, (de ce nu?) de socioloc Şi, continuînd, dacă nu pute numi filosof, un diplomat uiversitar în specialitate, înseamnă implicit că nu putem un: scriitor un filolog cu diplor superioară. Şi unul şi altul şi rodul unui proces de deverre, de devenire a unei cheme interioare şi a unei „uceni pe toată viaţa" (T. Arghezi). Oare bazîndu-se pe ceea va scrie, poate el risca — tingul scriitor —, refuzînd ori altă muncă, şi acceptînd de pe aceea pe care i-o procur într-o perspectivă imprecis numai cărţile la care scrie ? Acum cîţiva ani, urmărea cu mult interes, în, celebi „Journal des Poétes" — revis prestigioasă, cincantenară — anchetă pe tema — întrebat „Trebuie să aibă scriitorul, petul, o profesie ?" Mă repet, ci nu pot să nu remarc, întrebare cheie a anchetei excludea precum profesia de scriitor. Petru că, foarte corect, ea ar trebuit formulată altfel : „sertorul de profesie, trebuie să preseze și altceva ?" Cu toate cestea, răspunsuri ale unor pe celebri — majoritatea — prouneau ca normală, dialectic necesară, vitală, o profesie scriitorului. Dar de ce să dau exemp străine cînd putem apela (Continuare în pag. a IV&fl}