Scînteia Tineretului, iunie 1971 (Anul 27, nr. 6853-6878)

1971-06-10 / nr. 6861

„SCeNTEIA TINERETULUI" pag. 2 ÎNCHEIEREA VIZITEI DELEGAŢIEI DE PARTID ŞI GUVERNAMENTALE WW3WBMWMKWB—mdltfHlllIWiiiHVPHWi'l'IWilliHI 11' CONDUSE DE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU ÎN R. P. CHINEZĂ COMUNICAT COMUN ROMÂNO - CHINEZ (Urmare din pag. 1) dului Comunist Chinez, şef al Marelui Stat Major al Arma­tei Populare Chineze de Eli­berare, Iao Yen-juan, mem­bru al Biroului Politic al Co­mitetului Central al Partidu­lui Comunist Chinez, Li Sien­­nien, membru al Biroului Po­litic al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, vicepremier al Consiliului de Stat, Ciu Yi-tso, membru al Biroului Politic al Comitetu­lui Central al Partidului Co­munist Chinez, adjunct al şe­fului Marelui Stat Major al Armatei Populare Chineze de Eliberare, Ken Biao, membru al Comitetului Central al Par­tidului Comunist Chinez, şe­ful secţiei relaţii externe a Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, Ci Pin-fei, ministru ad-inte­­rim al afacerilor externe, Fan I, membru supleant al Comi­tetului Central al Partidului Comunist Chinezi, ministru al relațiilor economice cu străi­nătatea, Li Cian, membru al Comitetului Central al Parti­dului Comunist Chinez, mi­nistru adjunct al comerţului exterior, Cian I­ tai-fun, amba­sadorul Republicii Populare Chineze în Republica Socia­listă România, Li Lien-cin, Han Siu şi Liu Ka-min, lu­crători cu munci de răspun­dere in ministerele interesate. Partea română a informat partea chineză despre reali­zările obţinute de poporul ro­mân, sub conducerea Partidu­lui Comunist Român, în frun­te cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în edificarea socia­lismului, despre activitatea creatoare pe care o desfăşoară muncitorii,­­ ţăranii coopera­tori, intelectualii pentru înde­plinirea sarcinilor planului cincinal 1971—1975 în vederea dezvoltării continue a econo­miei, ştiinţei şi culturii, a per­fecţionării organizării şi­­con­ducerii vieţii sociale, a reali­zării obiectivului trasat de Congresul al X-lea al Partidu­lui Comunist Român — fău­rirea societăţii socialiste mul­tilateral dezvoltate.­ Partea chineză a informat despre istoria luptei celor două linii în interiorul Parti­dului Comunist Chinez, des­pre semnificaţia şi necesitatea marii revoluţii culturale pro­letare, iniţiată şi condusă per­sonal de tovarăşul Mao Tzedun, şi despre marile vic­torii obţinute în această revo­luţie. De asemenea, ea a in­format despre construcţia so­cialismului în Republica Populară Chineză şi despre succesele obţinute de poporul chinez în înfăptuirea sarcini­lor de luptă trasate de Con­gresul al IX-lea al Partidului Comunist Chinez pentru des­făşurarea continuă a procesu­lui luptă — critică — trans­formare, pentru transpunerea multilaterală in practică a li­niei de a promova revoluţia, de a stimula munca, producţia şi pregătirile împotriva războ­iului. Partea română a subliniat uriaşa însemnătate internaţio­nală a victoriei luptei revolu­ţionare a poporului chinez, sub conducerea Partidului Co­munist. Crearea Republicii Populare Chineze a determi­nat o cotitură radicală in des­tinele poporului chinez, şi totodată, a produs o schim­bare istorică în raportul de forţe pe plan internaţional, sporind considerabil poten­ţialul socialismului în lume. Prin munca sa eroică şi plină de abnegaţie, harnicul şi ta­lentatul popor chinez a în­făptuit, sub conducerea glo­riosului partid comunist, în frunte cu tovarăşul Mao Tzedun, profunde transfor­mări revoluţionare în toate domeniile vieţii sociale, a ob­ţinut succese strălucite în opera de făurire a societăţii noi, socialiste. Poporul român se bucură din toată inima de marile realizări dobîndite de poporul frate chinez în spori­rea continuă a potenţialului economic, tehnic şi ştiinţific al ţării, văzind în acestea o contribuţie de preţ la creşte­rea puterii şi prestigiului so­cialismului in lume, la conso­lidarea forţelor care luptă împotriva politicii agresive a imperialismului, pentru­­ liber­tate şi independenţă, pentru salvgardarea păcii. Poporul român adresează poporului chinez felicitări cordiale şi ti urează noi succese în opera de construire a socialismului în Republica Populară Chineză. Partea chineză a elogiat în mod călduros spiritul revolu­ţionar de luptă al poporului român. Harnicul şi curajosul popor român, sub conducerea Partidului Comunist Român, în frunte cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a ţinut piept cu hotărîre presiunilor imperia­liste, obţinînd astfel victorii însemnate în lupta pentru a­­părarea independenţei naţio­nale şi a suveranităţii ţării. Poporul român, ducînd în mod consecvent o politică in­dependentă de sine stătătoare, de valorificare a propriilor forţe şi a resurselor ţării, a dezvoltat, prin munca sa har­nică, economia intr-un ritm accelerat şi a dobîndit în fe­lul acesta mari succese în opera de construire a socia­lismului. Partea chineză a re­afirmat că poporul chinez, călit prin marea revoluţie culturală proletară, îndepli­­nindu-şi îndatoririle intterna­­ţionaliste, sprijină cu fermi­tate, ca şi pînă acum, lupta dreaptă a­­poporului român pentru apaBj^ independen­ţei naţion^^B suveranităţii de stat, spi^^ra cu fermitate poporul român, în opera sa de construire a socialismului. La convorbiri, cele două părţi au subliniat că poporul român şi poporul chinez şi-au manifestat întotdeauna sim­patia unul faţă de altul, s-au sprijinit reciproc şi au înche­gat o profundă prietenie mili­tantă în lupta comună împo­triva imperialismului şi reac­­ţtunii, împotriva politicii de forţă, precum şi în opera de construire a socialismului în ambele ţări. Cele două părţi au relevat cu satisfacţie că, în ultimii ani, s-au dezvoltat foarte pu­ternic relaţiile dintre cele două partide, ţări şi popoare ale României şi Chinei, au sporit întîlnirile dintre con­ducătorii celor două ţări, s-a adîncit cunoaşterea reciprocă, a cunoscut o întărire şi lărgi­re îr­semnată colaborarea ro­­mâno-chineză în domeniile po­litic, economic, cultural şi în alte domenii­ Relaţiile de prietenie şi co­laborare dintre cele două partide, ţări şi popoare ale României şi Chinei sunt baza­te pe marxism-leninism şi in­ternaţionalism proletar, pe respectarea cu stricteţe a principiilor egalităţii depline în drepturi, independenţei, respectului reciproc şi a nea­mestecului în treburile inter­ne, relaţii care pot rezista la încercări. Dezvoltarea relaţi­ilor de prietenie şi colaborare dintre România şi China este în folosul cauzei revoluţiona­re a celor două popoare şi a popoarelor din lumea întrea­gă. Ambele părţi au exprimat în unanimitate hotărîrea de a întări mai departe prietenia revoluţionară şi unitatea de luptă dintre cele două parti­de, ţări şi popoare, de a largi relaţiile de colaborare în dife­rite domenii. Partea română a exprimat şi cu acest prilej Partidului Comunist Chinez şi Guvernu­lui Republicii Populare Chi­neze vii mulţumiri din partea poporului român pentru soli­daritatea tovărăşească şi prie­tenească manifestată prin aju­torul material preţios acor­dat, în mod gratuit, în legă­tură cu calamităţile naturale din primăvara anului 1970. Partea chineză a exprimat mulţumiri cordiale pentru sprijinul şi ajutorul pe care Partidul Comunist Român, Republica Socialistă România şi poporul român le-au acor­dat poporului chinez în lupta sa revoluţionară şi în opera de construire a socialismului­Ambele părţi consideră că evoluţia situaţiei internaţio­nale actuale este tot mai fa­vorabilă popoarelor lumii şi tot mai defavorabilă imperia­lismului american şi tuturor reacţionarilor. Cele două părţi au arătat că Indochina constituie în prezent principalul cîmp de bătălie în cadrul luptei duse de popoarele din­ întreaga lume împotriva imperialismu­lui american. In deplin acord, părţile au reafirmat că spriji­nă cu hotărîre­­ eroicele po­poare vietnamez, cambodgian şi laoţian, în războiul lor de rezistenţă împotriva agresiu­nii americane şi pentru apă­rarea fiinţei naţionale. Ele au constatat cu bucurie că, după conferinţa la nivel înalt a po­poarelor din Indochina, unin­­du-se strîns şi coordonîndu-şi eforturile, popoarele din Viet­nam, Cambodgia şi Laos au devenit tot mai puternice pe măsură ce luptă, au creat o situaţie excelentă pe cîmpul de bătălie. Ambele părţi feli­cită cu căldură cele trei po­poare din Indochina pentru marile victorii dobîndite în războiul de rezistenţă împotri­va agresiunii americane şi pentru apărarea fiinţei naţio­nale. Ele felicită cu căldură poporul cambodgian pentru marile victorii obţinute sub conducerea şefului de stat, prinţul Norodom Sianuk, şi a Frontului Unit Naţional din Cambodgia, în lupta dreaptă împotriva imperialismului a­­merican şi a lacheilor lui de la Pnom Penh şi Saigon ; ele salută cu căldură marea vic­torie obţinută pe şoseaua nr. 9. Ambele părţi consideră că problema vietnameză trebuie să fie rezolvata pe baza solu­ţiei globale în zece puncte şi a iniţiativei în opt puncte pre­­zerntate de Frontul Naţional de Eliberare din Vietnamul de sud şi Guvernul Revolu­ţionar Provizoriu al Republi­cii Vietnamului de Sud­De asemenea, ele con­sideră că problema laoţiană trebuie soluţionată de poporul lao­ţian însuşi, în conformitate cu propunerile în cinci punc­te privind rezolvarea politică, prezentate de Partidul Neo Lao Haks.at..­la 6 martie 1970. Cele­­două părţi sprijină cu fermitate poziţia solemnă, cu­prinsă în declaraţia în cifrei puncte, făcută la 23 martie 1970, de prinţul Norodom Sia­nuk, şeful statului Cambod­gia. Trupele agresoare ale State­lor Unite ale Americii şi ale sateliţilor lor trebuie să fie retrase complet din Indochina şi să fie respectat dreptul popoarelor vietnamez, laoţian şi cambodgian de a-şi hotărî singure destinele, fără nici un amestec din afară. Popoarele din Indochina vor învinge în mod sigur, iar imperialiştii a­­mericani şi lacheii lor vor eşua cu siguranţă. Ambele părţi sprijină cu ho­tărîre lupta popoarelor japo­nez, coreean şi din alte ţări ale Asiei împotriva reînvierii militarismului japonez de că­tre reacţiunea americano-japo­­neză. Părţile sprijină cu fermitate lupta dreaptă a eroicului popor coreean contra agresiunii im­perialismului american şi pen­tru unificarea paşnică a pa­triei. Cele două părţi şi-au reafir­mat solidaritatea şi sprijinul hotărît cu lupta popoarelor, din Asia, Africa şi America Latină împotriva imperialis­mului, colonialismului şi neo­­colonialismului, pentru­ elibe­rarea naţională şi menţinerea independenţei naţionale şi a suveranităţii de stat. Părţile sprijină în mod ferm lupta poporului cubanez împo­triva agresiunii şi ameninţării din partea imperialismului a­­merican, pentru apărarea, inde­pendenţei şi suveranităţii na­ţionale. Expunîndu-şi poziţiile în le­gătură cu soluţionarea conflic­tului din Orientul Apropiat, cele două părţi au reafirmat solidaritatea cu lupta dreaptă a popoarelor arabe împotriva imperialismului, pentru apăra­rea independenţei naţionale, pentru progres social. Ele se pronunţă pentru rezolvarea problemei populaţiei palesti­niene în conformitate cu inte­resele ei naţionale. Ambele părţi sunt solidare cu lupta popoarelor din dife­rite ţări pentru retragerea tu­turor trupelor străine de pe teritoriul altor state, pentru desfiinţarea tuturor bazelor militare străine, pentru des­fiinţarea tuturor blocurilor mi­litare. Cele două părţi au subliniat că imperialismul întreprinde agresiuni, promovează o poli­tică de dictat, dominaţie şi subminare, se amestecă în tre­burile interne ale altor state. Aceasta constituie sursa în­cordării situaţiei internaţiona­le. Atîta vreme cit mai există imperialismul, continuă să existe pericolul unui nou­ răz­boi mondial. De aceea, po­poarele lumii trebuie să fie vigilente şi­­pregătite. Cele două părţi consideră că prin lupta popoarelor se pot ob­ţine cu siguranţă noi victorii împotriva imperialismului, pentru pace. Părţile au relevat că, în ul­timii ani, tot mai multe state mici şi mijlocii se unesc şi se împotrivesc politicii imperia­liste de forţă, îşi apără intere­sele naţionale, independenţa şi suveranitatea. Aceasta consti­tuie o componentă importantă a luptei ce se desfăşoară în prezent împotriva imperialis­mului şi neocolonialismului. Ambele părţi consideră că relaţiile dintre state, indiferent de regimul lor social, indife­rent dacă sunt mari sau mici, trebuie să se întemeieze pe respectul reciproc al principii­lor suveranităţii, independen­ţei şi integrităţii teritoriale, al neagresiunii reciproce, al nea­mestecului reciproc în treburi­le interne, al egalităţii şi a­­vantajului reciproc, al coexis­tenţei paşnice. Partea română a informat despre activitatea desfăşurată de România în vederea reali­zării securităţii în Europa, pentru a se preveni orice agre­siune sau acte de folosire a forţei, ori de ameninţare cu forţa. Partea chineză a expri­mat sprijinul său faţă de a­­ceastă activitate a României şi a afirmat că pentru men­ţinerea păcii şi securităţii, po­poarele din Europa trebuie să se pronunţe cu hotărîre împo­triva imperialismului, a politi­cii de dominaţie şi dictat ; tre­buie ca popoarele şi ţările eu­ropene, mari sau mici, să de­pună eforturi comune, să în­treprindă măsuri concrete şi, în felul acesta, să obţină pacea şi securitatea europeană. Partea română declară că rezolvarea durabilă a marilor probleme ale vieţii internaţio­nale nu poate fi concepută as­tăzi fără participarea Republi­cii Populare Chineze. Tendin­ţele tot mai pronunţate care se observă, în ultimul timp, din partea unor state capita­liste pentru normalizarea re- NICOLAE CEAUŞESCU secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat a! Republicii Socialiste România Pekin, 9 iunie 1971 laţiilor cu Republica Populară Chineză corespund cauzei co­laborării între state cu orîn­­duiri sociale diferite, interese­lor păcii şi securităţii interna­ţionale. România se pronunţă cu hotărîre pentru retragerea bazelor militare ale S.U.A. din Taiwan — teritoriu inalienabil al Republicii Populare Chine­ze. Partea română reafirmă şi cu­ acest prilej sprijinul său hotărît în favoarea restabilirii dreptului legitim al Republicii Populare Chineze la Organi­zaţia Naţiunilor Unite, în Con­siliul de Securitate şi în alte organisme internaţionale. Cele două părţi au constatat cu bucurie că relaţiile dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist Chinez au cunoscut o nouă dezvoltare în ultimii ani. Ambele părţi au căzut de acord să întreprindă măsuri corespunzătoare pentru a dezvolta şi mai mult rela­ţiile bilaterale dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist Chinez. Părţile au apreciat că vi­zita de prietenie în Republica Populară Chineză a delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Socialiste Româ­nia a adus o contribuţie pre­ţioasă la întărirea şi mai pu­ternică a prieteniei militante şi a unităţii revoluţionare din­tre cele două partide, ţări şi popoare. Comitetul Central, al Parti­dului Comunist Român şi Gu­vernul Republicii Socialiste România au adresat Comitetu­lui Central al Partidului Co­munist Chinez şi guvernului Republicii Populare Chineze invitaţia ca o delegaţie de partid şi guvernamentală să efectueze o vizită de prietenie în Republica Socialistă Româ­nia. Partea chineză a acceptat cu plăcere această invitaţie, data efectuării vizitei urmînd să fie stabilită ulterior. CIU EN-LAI membru al Comitetului Permanent al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze (Urmare din pag. 1) escortă de onoare de la fron­tiera ţării. Salutaţi cu puternice aplauze, cu ovaţii fi uralele mulţimii, to­varăşul Nicolae Ceaufescu, îm­preună cu soţia sa, Elena Ceauşescu, membrii delegaţiei române coboară scara avionului. Ei sunt intîmpinaţi cordial de secretarul general al C.C. al Partidului Muncii din Coreea, preşedintele Cabinetului de Mi­niştri, tovarăşul Kim Ir Sen, îm­preună cu soţia sa, Kim Sou­g E. Conducătorii de partid şi de stat ai celor două ţări îşi string cu căldură mîinile. Tovarăşul Kim Ir Sen salută, apoi, pe membrii delegaţiei de partid şi guvernamentale româ­ne — tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Perma­nent al C.C. al P.C.R., preşedin­tele Consiliului de Miniştri, Ma­nea Mănescu, membru al Comi­tetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Con­siliului de Stat, Dumitru Popa, membru al Comitetului Execu­tiv al C.C. al P.C.R., prim-se­­cretar al Comitetului municipal de partid București, primarul general al Capitalei, Ion Iliescu, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., George Macovescu, mem­bru al C.C. al P.C.R., prim­­adjunct al ministrului afacerilor externe. Un grup de pionieri îmbrăcaţi în costume naţionale coreene, în­conjoară cu voioşie pe oaspeţii români, le oferă buchete de flori. Tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi soţia sa se fotografiază împreună cu pionierii. Ceremonia oficială a sosirii de­legaţiei este marcată de momen­tul solemn al intonării imnurilor de stat ale României şi Coreei, În timp ce sunt trase 21 de salve de artilerie în cinstea dele­gaţiei române, tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Kim Ir Sen şi Ion Gheorghe Maurer trec în revistă unităţile de infanterie, aviaţie şi marină care alcătuiesc garda de onoare aliniată pe aeroport. In continuare, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi oaspeţi ro­mâni sunt salutaţi de personalită­ţile coreene venite în întâmpina­rea delegaţiei române : Kim Ir, Pak Sen Cer, Kim Jong Gin, O Jin U, membri ai comitetului Po­litic al Comitetului Central al Partidului Muncii din Coreea, Ten Diun Theak, Yang Hyong Sop, Kim Man Ghen, membri su­pleanţi ai Comitetului Politic, Kan Rian Uk, vicepreşedinte al Prezidiului Adunării Populare Su­preme, Pek Wam Un, preşedin­tele Adunării Populare Supreme, Hă Dam, ministru de externe, precum şi Kan­g Jong Săp, am­basadorul Republicii Democrate Populare Coreene la Bucureşti, membri ai Comitetului Central al Partidului Muncii din Coreea, ai guvernului, conducători ai orga­nizaţiilor de stat şi obşteşti, ge­nerali. Pe aeroport erau, de asemenea, prezenţi Aurel Mălnăşan, amba­sadorul României la Phenian, membru al delegaţiei de partid şi guvernamentale române, şi membri ai ambasadei. Sînt prezentaţi şefii misiunilor diplomatice acreditaţi la Phe­nian. Tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Kim Ir Sen primesc defilarea gărzii de onoare. In încheierea ceremoniei, con­ducătorii de partid, şi de Stat ai celor două ţări rostesc scurte cu­­vîntări. In male puternice, se înalţă spre văzduh, ritmate de mii de glasuri, urările în limbile coreeană şi română „Huan Yang“ — „bun venit“, „Josan Romania cinsan manse“ — „Trăiască prietenia ro­măno-coreeană“. Tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Kim Ir Sen, împreună cu soţiile, precum şi membrii delegaţiei ro­mâne şi personalităţile oficiale coreene, părăsesc aeroportul, in­­dreptîndu-se spre oraş. Primul popas are loc la intra­rea în Phenian, în piaţa Ianmot­­dong, „Piaţa nufărului“, înconju­rată de parcul cu acelaşi nume, dominată de portretele tovarăşilor Nicoale Ceauşescu şi Kim Ir Sen şi de urarea „Bine aţi venit soli ai prieteniei poporului, român“­­. Mulţimea aflată aici înconjoară cu căldură pe oaspeţii români. Tinere în costume naţionale co­reene oferă trandafiri roşii tovară­şilor Nicolae Ceauşescu şi Kim Ir Sen şi soţiilor lor, membrilor de­legaţiei române. Conducătorii de partid şi de stat ai celor două ţări străbat a­­poi oraşul într-o maşină deschisă. O grandioasă şi impresionantă sărbătoare populară întîmpină pe înalţii oaspeţi români de-a lungul întregului drum străbătut. Maşi­nile parcurg arterele principale ale oraşului în mijlocul uralelor care nu mai contenesc. Sute de mii de locuitori flutură steguleţe româneşti şi coreene, agită bu­chete de trandafiri roşii, eşarfe de mătase, lansează­ în văzduh sute de baloane viu colorate. Din loc în loc, se află orchestre populare, coruri de bărbaţi şi femei. Cînte­­cele coreene alternează cu melo­dii româneşti. Grupuri folclorice interpretează frumoase dansuri populare : „Dansul coşuleţelor cu flori“, al evantaielor, „dansul cu tamburine şi tobe“, „damul su­veicii“. La trecerea peste Canalul Bo­­tongang, în intimpinărea oaspeţi­lor au venit purtătorii de drapel ai tuturor unităţilor de pionieri din oraş. Maşinile se opresc. To­varăşii Nicolae Ceauşescu şi Kim Ir Sen primesc raportul prezentat de un băiat şi o fată, purtători ai cravatei roşii. In această atmosferă sărbăto­rească, sînt străbătute bulevarde­le Ryong-Hing şi Ual-Hiang. In depărtare se zăreşte binecunoscu­ta statuie „Cian-Li-Ma“, un ade­vărat simbol al cutezanţei şi iz­­bînzii dăltuit în bronz. „Cian-Li­Ma“ — calul înaripat din străvechea legendă coreeană — poate trece dintr-un salt, fără să fie de nimic împie­dicat, peste ape şi munţi; el poartă, avîntîndu-se spre înăl­ţimi, un grup statuar înfăţişînd un muncitor şi o ţărancă. Este acesta un simbol al mersului îna­inte al Coreei spre socialism şi comunism­, al forţei şi energiei descătuşate a maselor populare cărora partidul, orînduirea socia­listă le-au conferit noi valenţe şi noi dimenisuni. „Cian-Li-Ma“ este astăzi şi numele unei largi mişcări emulative de masă, care a reliefat măsura hărniciei şi talen­tului creator al poporului coree­an. Aceeaşi imagine a statuii, a­­lături de cifra 6, poate fi văzută pe clădirile înalte ale orăşulu, mărturie a hotărârii clasei munci­toare, ţărănimii şi intelectualităţii coreene de a înfăptui în teri­onul cel mai scurt obiectivele prevă­zute în actualul plan de şase ani. De-a lungul traseului pot fi vă­zuţi numeroşi muncitori şi mun­citoare, îmbrăcaţi în haine de lucru, care au venit să aducă oas­peţilor din România salutul co­lectivelor de muncă din acest puternic centru economic, unde 30 la sută din producţia indus­trială a ţării este concentrată în cele peste 500 de fabrici şi uzi­ne existente. Drumul spre monumentul „Cian-Li-Ma care domină ora­şul de pe una din înălţimile sale, colina Mansude, este străjuit de numeroase blocuri moderne. Ele alcătuiesc o reprezentativă poartă de intrare a capitalei reclădite din temelii, după agresiunea im­perialistă americană din anii 1950—1953, în urma căre­ia mai rămăsese intactă doar o singură clădire a Phenia­nului. Fațadele blocurilor sînt­ împodobite cu drapelele ce­­lor două țări, cu mari panouri pe care se află înscrise, în limb1 SOSIREA LA PHENIAN JOI 10 IUNIE 1977 CEREMONIA SEMNĂRII COMUNICATULUI COMUN (Urmare din pag. 1)­mitetului Central al Partidu­lui Comunist Român, George Macovescu, membru al Comi­tetului Central al Partidului Comunist Român, prim-ad­­junct al ministrului afacerilor externe, Aurel Duma, membru al Comitetului Central al Par­tidului Comunist Român, am­basadorul Republicii Socialis­te România în Republica Populară Chineză, consilieri şi experţi. Erau prezenţi, din partea chineză, Huan Jun-Sen, mem­bru al Biroului Politic al Co­mitetului Central al Partidu­lui Comunist Chinez, şef al Marelui Stat Major al Arma­tei Populare Chineze de Eli­berare, Iao Wen-juan, membru al Biroului P­olitic al Comite­tului Central al Partidului Co­munist Chinez, Li Sien-nien, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Parti­dului Comunist Chinez, vice­premier al Consiliului de Stat, Ciu Yi-tso, membru al Birou­lui Politic al Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist Chinez, adjunct al şefului Ma­relui Stat Major al Armatei Populare Chineze de Eliberare, Ken Biao, membru al Comite­tului Central al Partidului Co­munist Chinez, şeful Secţiei relaţii externe a Comitetului Central al Partidului Comu­nist Chinez, Ci Pin-fei, minis­tru ad-interim al afacerilor externe, Cian Hai-fun, amba­sadorul Republicii Populare Chineze în Republica Socialis­tă România. Au fost prezente, de aseme­nea, tovarăşa Elena Ceauşescu, precum şi tovarăşa Lin Cia­­mei, soţia vicepremierului Li Sien-nien. După semnare, tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Ciu­­u­­lai şi-au strîns cu căldură mîi­nile. (Agerpres) P­LECAREA DIN PEKIN (Urmare din pag. 1) pitoreşti interpretează dansuri populare chinezeşti. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi soţia sa, Elena Ceauşescu, tovarăşul Ion Gheorghe Mau­rer şi ceilalţi membri ai dele­gaţiei române, îşi iau rămas bun cu căldură de la premie­rul Ciu En-lai. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi Ciu En- Hai işi string cu căldură mîi­nile, se îmbrăţişează. Apoi, secretarul general al Partidului Comunist Român şi preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România şi ceilalţi membri ai delegaţiei române îşi iau ră­mas bun de la Huan Jun-Sen, membru al Biroului Politic al CC. al P.C. Chinez, șeful Ma­relui Stat Major al Armatei Populare Chineze de Elibera­re, Cian Cian-Ciao, membru al Biroului Politic, prim-se­­cretar al Comitetului de partid al orașului Sanhai, Iao Wen-juan, membru al Bi­roului Politic, Li Sien-nien, membru al Biroului Politic, vicepremier al Consiliului de Stat, Ie Cien-in, membru al Biroului Politic, vicepreşedin­te al Comisiei militare din ca­drul C.C. al P.C. Chirtez, Ie Ciun, membru al Biroului Po­litic, soţia vicepreşedintelui Lin Biao, U Fa-sien, Li Tso­­pen, Ciu Yi-tso, membri ai Biroului Politic, adjuncţi ai şefului Marelui Stat Major al Armatei Populare Chineze de Eliberare, Ciu Den-kuei, Li Te-sen, membri supleanţi ai Biroului Politic, Go Mo-jo, membru al C.C. al P.C- Chi­nez, vicepreşedinte al Comi­tetului Permanent al Adunării Reprezentanţilor populari din întreaga Chină, Ken Biao, membru al C.C., şeful Secţiei relaţii externe a C.C. al BIL­. Chinez, U De, membru al Co­mitetului Central, al doilea ,­ secretar al Comitetului Muni­cipal Pekin al P.C. Chinez, Ci Pin-fei, ministru ad-inte­rim al afacerilor externe, Lim Cia-mei, soţia vicepremierului Li Sien-nien, şi alte persoane oficiale. Au fost de faţă ambasadorul României la Pekin, Aurel Duma, şi membrii ambasadei. Delegaţia română a fost salutată cu aceleaşi ser­ti-­­ mente de paldă prietenie ma­nifestate de poporul chinez în tot timpul vizitei făcute de delegația de partid și guver­namentală română în R. P. Chineză. mim­i. .­­" ’ iubiri DE LA BORDUL AVIONULUI Tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, şi tovarăşul ION GHEORGHE MAURER, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, au trimis tovarăşului MAO TZEDUN, preşedintele C.C. al Partidului Comunist Chinez, tovarăşului LIN BIAO, vicepreşedintele C.C. al P. C. Chinez, şi tovarăşului CIU EN-LAI, premierul Consiliului de Stat al R. P. Chineze, următoarea telegramă : Părăsind teritoriul Republicii Populare Chineze, adresăm încă o dată calde mulţumiri pentru sentimentele prieteneşti şi ospitalitatea desăvîrşită cu care am fost primiţi pretutin­deni, în cursul vizitei noastre în marea d­umneavoastră ţară. Ne exprimăm convingerea că vizita făcută, convorbirile rodnice pe care le-am purtat împreună vor întări şi mai mult prietenia şi colaborarea multilaterală dintre partidele şi ţă­rile noastre, în interesul popoarelor român şi chinez, al în­tăririi forţelor socialismului şi păcii în lume. Folosim acest prilej pentru a vă transmite dumneavoastră, comuniştilor şi tuturor oamenilor muncii din Republica Populară Chineză urarea tovărăşească de a obţine noi şi mari succese în construcţia socialistă, nn întărirea şi înflorirea con­tinuă a patriei.

Next