Scînteia Tineretului, iunie 1971 (Anul 27, nr. 6853-6878)

1971-06-11 / nr. 6862

CONVORBIRI OFICIALE ROMÂNO-COREENE Joi, 10 iunie, au început con­vorbirile oficiale între delegaţia de partid şi guvernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, pre­şedintele Consiliului de Stat, şi delegaţia de partid şi guverna­mentală a Republicii Populare Democrate Coreene, condusă de tovarăşul Kim Ir Sen, secretar ge­neral al C.C. al Partidului Mun­cii din Coreea, preşedintele Ca­binetului de Miniştri. La convorbiri au participat membrii delegaţiei române : Ion Gheorghe Maurer, membru al Co­mitetului Executiv,­­al Prezidiu­lui Permanent al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Mi­niştri, Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv, al Pre­zidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Stat, Dumitru Popa, membru al Comitetului E­­­xecutiv al C.C. al P.C.R., prim-se­­cretar al Comitetului municipal București al P.C.R., primarul ge­neral al Capitalei, Ion Iliescu, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C­.C. al P. C. R., George Macovescu, membru al C. C. al P. C. R., prim-adjunct al ministrului a­­facerilor externe, Aurel Măl­năşan, ambasadorul României în R.P.D. Coreeană, precum şi Şte­fan Andrei, membru supleant al C.C. al P.C.R., prim-adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.R., E­­milian Dobrescu şi Constantin Mi­­tea, membri supleanţi ai C.C. al P.C.R., consilieri la C.C. al P.C.R. Din partea coreeană au parti­cipat : Toi En Ghen, membru al Comitetului Politic, secretar al C.C. al P.M.C., preşedintele Prezidiului Adunării Populare Supreme, Kim Ir, membru al Comitetului Politic, secretar al C.C. al P.M.C., prim-vicepre­­­şedinte al Cabinetului de Mi­niştri, Pak Sen Cer, membru al Comitetului Politic al C.C. al P.M.C., al doilea vicepreşedinte al Cabinetului de Miniştri, ge­neral de armată O Jin­a, mem­bru al Comitetului Politic, se­cretar al C.C. al P.M.C., şeful Marelui Stat Major al Armatei populare coreene, Zong Zun Thek, membru supleant al Comi­tetului Politic al C.C. al P.M.C., vicepreședinte al Cabinetului de Miniștri, Yang Hyang Sop, membru supleant al Comitetului Politic, secretar al C.C. al P.M.C., Hă Dam, membru al C.C. al P.M.C., ministrul aface­rilor externe, Kim Jang Nam, membru al C.C. al P.M.C., ad­junct de şef de secţie la C.C. al P.M.C., Kang Jang Săp, am­basadorul R.P.D. Coreene în România. In cadrul convorbirilor, a avut loc un schimb de păreri asupra dezvoltări pe mai de­­parte a relaţiilor de prietenie şi colaborare dintre cele două ţări, precum şi asupra unor proble­me de interes comun. Convorbirile s-au desfăşurat într-o atmosferă de prietenie frăţească. Tovarăşul Kim Ir Sen, secretar general al C.C. al Partidului Muncii din Coreea, preşedintele Cabinetului de Miniştri, împreu­nă cu soţia sa, Kim Săng­u, a făcut joi o vizită protocolară to­varăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, şi soţiei sale, Elena Ceauşescu. La întrevedere, care s-a des­făşurat într-o atmosferă cordială, au luat parte tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, Manea Mă­­nescu, Dumitru Popa, Ion Ilies­cu, George Macovescu, prim-a d­­oi dimineaţa, a avut loc so­lemnitatea acordării unor înalte distincţii române şi coreene. Tovarăşul Kim Ir Sen a în­­mînat tovarăşului Nicolae Ceauşescu, soţiei sale, Elena Ceauşescu, şi tovarăşului Ion Gheorghe Maurer ordinul „Dra­pelul Republicii“ — clasa I. Prezidiul Adunării Populare Supreme a conferit ordinul „Drapelul Republicii“ clasa a II-a, membrilor delegaţiei de partid şi guvernamentale ro­mâne. In­­cadrul aceleiaşi solemnităţi, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a înmînat tovarăşului Kim Ir Sen, soţiei sale, Kim Song E, tova­răşului Toi En Ghen, membru al Comitetului Politic, secretar al C.C. al Partidului Muncii din Coreea, preşedintele Prezidiului Adunării Populare Supreme, şi tovarăşului Kim Ir, membru al Comitetului Politic al C. C. al­junct al ministrului afacerilor externe, şi Aurel Mălnăşan, am­basadorul român la Phenian. Din partea coreeană, au fost prezenţi tovarăşii Toi En Ghen, Kim Ir, Pak Sen Cer, O Jin U, membri ai Comitetului Politic al Comitetului Central al Partidu­lui Muncii din Coreea, Zăng Zun Thek, Yang Hyong Sop, mem­bri supleanţi ai Comitetului Po­litic, Hă Dam, ministrul aface­rilor externe, Kang Jăng Sop, am­basadorul R.P.D. Coreene la Bucureşti, şi alte persoane ofi­ciale. Partidului Muncii din Coreea, prim-vicepreşedinte al Cabinetu­lui de Miniştri, ordinul­­ „Steaua Republicii Socialiste România“ clasa I. Prin decret al Consiliului de Stat s-au conferit, de asemenea, ordinele „Steaua Republicii So­cialiste România“ clasa a II-a şi „23 August“ clasa a II-a unor tovarăşi din conducerea de partid şi de stat a R.P.D. Co­reene. Conferirea acestor înalte dis­tincţii române şi coreene, cu pri­lejul vizitei oficiale în R.P.D. Coreeană a delegaţiei de partid şi guvernamentale a ţării noas­tre, reprezintă o expresie grăi­toare a legăturilor trainice de prietenie şi colaborare statorni­cite între cele două partide şi ţări, a sentimentelor de stimă şi solidaritate internaţionalistă pe care le nutresc reciproc po­poarele român şi coreean. USS VIZITA DELEGAŢIEI DE PARTID ŞI GUVERNAMENTALE ROMÂNE, CONDUSE DE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU, In r. p. d. coreeană Vizita protocolară la tovarășul NIcolae C­SOLHU OM DECORĂRI COMUNICAT COMUN cu privire la convorbirile oficiale româno-cambodgiene La 2 iulie 1971, excelenţa sa domnul Nicolae Ceauşescu, pre­şedintele Consiliului de Stat al Republiciii Socialiste România, preşedintele Consiliului Naţio­nal al Frontului Unităţii Socia­liste, secretar general al Parti­dului Comunist Român, şi ex­celenţa sa domnul Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Perma­nent al C.C. al P.C.R., preşedin­tele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, s-au întîlnit la Pekin cu Sam­­dech Norodom Sianik, şeful sta­tului Cambodgia, preşedintele Frontului Unit Naţional al Cam­­bodgiei, şi Samdech Penn Nouth, preşedintele Biroului Politic al Comitetului Central al F.U.N.K. şi prim ministru al Guvernu­lui Regal de Unitate Naţională al Cambodgiei. Cu acest prilej, a avut loc o convorbire oficială, la care au participat , — din partea română , exce­lențele lor domnii Manea Mănescu, membru al Comitetu­lui Executiv, al Prezidiului Per­manent, secretar al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consi­liului de Stat, Dumitru Popa, membru al Comitetului Execu­tiv al C.C. al P.C.R., prim-secre­­tar al Comitetului Municipal de partid București, primarul gen­­neral al Capitalei, George Ma­ș­covescu, membru al C.C. al P.C.R., prim-adjunct al minis­trului afacerilor externe, Aurel Duma, membru al C.C. al P.C.R., ambasadorul Republicii Socia­liste România în R.P. Chipezu. — din partea cambodgiană : excelenţele lor domnii Keat Chon, membru supleant al Bi­roului Politic al C.C. al F.U.N.R. şi ministru delegat la preşedin­ţia Consiliului de Miniştri, Thi­­ounn Prasith, membru supleant al Biroului Politic al C.C. al F.U.N.R. şi ministru însărcinat cu coordonarea eforturilor lup­tei pentru eliberarea naţională, alteţa sa Sisowath Methavi, di­rectorul Cabinetului şefului sta­tului, şi Ker Meas, ambasadorul Cambodgiei în R.P. Chineză. In cadrul convorbirilor, partea română a informat despre mun­ca şi activitatea desfăşurată de poporul român, sub conducerea Partidului Comunist, pentru în­deplinirea sarcinilor trasate de Congresul al X-lea al Partidu­lui Comunist Român în vederea construirii societăţii socialiste multilateral dezvoltate. La rîndul său, partea cambo­d­­giană a informat despre situația din Cambodgia înainte și după lovitura de stat reacționară din 18 martie 1970, despre lupta u­­nită a poporului cambodgian îm­­Continuare în pag. a VIII-a. ! Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXVII, SERIA K­. Nr 6862 8 PAGINI — 30 BANI VINERI 11 IUNIE 1971 Uzina de utilaje şi piese de schimb pentru materiale de con­strucţii — secţia mecanică grea. Foto : GH. CUCU Vrem să redăm imaginea u­­nei zile de muncă a tinerilor dintr-un anumit atelier, dintr-o anumită întreprindere. Motivul — să urmărim procesul muncii în desfăşurarea sa, să sesizăm as­pectele procesului de producţie, în interdependenţa lor şi nu doar să le investigăm într-o sin­gură direcţie, avînd în vedere cauzele şi consecinţele lor, vi­­zînd măsurile pe care remedie­rea acestora Ie impune. Luni dimineaţa păşim pe poar­ta Şantierului Naval din Galaţi şi ne îndreptăm spre atelierul de strungărie. Avem motive în plus pentru a alege acest atelier, în ultimul timp am fost dese­ori sesizaţi de neîndeplinirea normelor din partea unor ti­neri de aici, de multele absen­ţe nemotivate sau întîrzieri care se înregistrează. Ochii se îndreaptă în căuta­rea maistrului de schimb, Răducan Grigoriu, om tî­­­năr dar cu experienţă, în con­ducerea procesului de produc­te. II aflăm între strun­guri, dînd indicaţii unuia, răspunzînd la solicitările al­tuia. Maşinile funcţionează a­­proape toate, dovadă că schim­bul a fost preluat în condiţii bune, că aprovizionarea locuri­lor de muncă s-a efectuat ope­rativ. Pentru a fi în termeni cit mai exacţi îl solicităm pe mai­strul de schimb la un prim dia­log. — Astăzi avem cîteva lucrări urgente, ne declară dînsul. Mă refer la reperele de la comanda inventar 606 şi 607 şi pentru proiectul 382. Materialul şi do­cumentaţia au fost pregătite din timp şi acum se află repartizate la muncitori. Sperăm să avem o zi bună, deşi e luni, după dumi­nică... — Totuşi, observăm că sunt şi maşini care nu funcţionează. Nu putem crede că ele sunt plus de... inventar. — Nu, nici vorbă. Dar doi ti­neri absentează nemotivat : Ion Blăgan şi Marin Alexandru, a­­poi doi au întirziat şi abia acum încep lucrul. Primul e Constan­tin Stratulat, al doilea e Tudo­rel Toader. — In aceste condiţii, cu doi absenţi nemotivaţi şi doi intir­­ziaţi vă rămîne bineînţeles şi o parte din producţia zilnică ne­­acoperită. Da, dar aceasta trebuie totuşi executată : vasul nu poate în­­tîrzia pe cală fiindcă X sau Y întirzie sau absentează. Pentru a o realiza, am repartizat mun­citorilor buni, conştiincioşi, lu­crări in plus. Vor fi deci cîţiva care astăzi vor munci mai mult decit se cere şi pentru îndepli­nirea normelor lor. Eora 8. Pornim de la un ca­păt la altul al atelierului, printre cele două şiruri de strunguri. Observăm că cinci maşini nu funcţionează. Unde sunt tinerii ? Trei sunt la polizor, să-şi ascută cuţitele, unul e după material, altul a terminat de e­­xecutat o comandă. — Ce vei lucra în continuare ? îl întreb pe ultimul. — Să văd ce îmi va da mai­strul. Se învîrte cîteva minute în jurul strungului, pina îl vede maistrul. Ne-am fi aşteptat să meargă el la maistru, să-i co­munice că a terminat comanda încredinţată şi să-i ceară altă lucrare. Nu ar fi risipit astfel nişte minute preţioase. Dar nu procedează aşa, deşi tînărul în cauză, Ion Constantinescu, după cum avea să ni se spună, şi după cum ne vom convinge şi noi pînă la sfîrşitul zilei de muncă, e un meseriaş bun, sîr­­guincios. Să fie doar o indispo­ziţie de moment ? Mergem mai departe, printre cele două şiruri de strunguri. Remarcăm de pe acum cîţiva ti­neri care lucrează la maşini cu multă atenţie, cu o lume ele­ganţă în mişcări. Intîrziem cî­teva clipe lingă Gheorghe Drag­­nea. Filetul pe care îl execută I. CHIRIC (Continuare în pag. a Vil-a) LUCRAŢI IN ACELEAŞI CONDIŢII. DE CE REZUL­TA­TELE DIFERĂ ? DIVERTISMENTUL De fapt, sezonul estival a în­ceput o dată cu posibilitatea desfăşurării activităţilor cultu­rale în aer liber. Coresponden­­ţii ziarului nostru au între­prins cel dinţii raid al sezonu­lui estival cu intenţia mărturisi­tă de a urmări, cum este şi fi­resc, la început, stadiul pregăti­rilor, intenţiile organizatorilor culturali. Municipiul Bucureşti Intîm­­pină stagiunea estivală 1971 cu un plus de exigenţă, manifesta­tă prin buna pregătire a bazei materiale, prin susţinerea unui program adecvat, prin caracte­rul inedit al unor manifestări, prin inaugurarea unor noi baze de agrement etc. Cele dintii in­formaţii le primim de la tova­răşul VALERIU BUCUROIU, vicepreşedinte al Comitetului municipal pentru cultură şi ar­tă . — Vom oferî publicului Capi­talei mai multe genuri de mani­festări. La teatrul de vară 23 August, Herăstrău, la Arenele Romane, vor avea loc specta­cole ale teatrelor profesioniste, în funcţie de cum vor permite condiţiile meteorologice. Aproa­pe zilnic sunt programate aici, spectacole. Pentru sezonul es­tival teatrele bucureştene­­ au pregătit spectacole speciale. Teatrul „C. Tănase“, de exem­plu, va avea stagiune perma­nentă la­ Grădina Boema. Scena din Lipscani va fi rezervată mai mult ansamblului „Rapsodia“, care va prezenta zilnic, pentru publicul bucureştean şi pentru turişti spectacole folclorice. Tot aici se inaugurează şi o stagiune permanentă a „artis­tului amator". Holul acestui lăcaş va deveni o expoziţie de obiecte de artizanat şi folclor. Formaţiile artistice şi de ama­tori vor desfăşura în această vară o amplă activitate pe sce­nele în aer liber din oraş şi din zonele de agrement din preajma Capitalei. O întrecere­­concurs, ce va avea loc la Are­nele Romane, va antrena , for­maţiile­ artistice ale tuturor sec­toarelor pentru cucerirea ..tro­feului cu acelaşi, nume,­ întrece­re devenită din acest" an" tradi­ţională. Formaţiile amatoare se pregătesc,pentru, spectacolele ce le vor susţine pe estradele d­in parcul Herăstrău, Pădurea Bă­­neasa, Mogoşoaia, Andronache, în parcul Vitan etc. La locurile de agrement întreprinderile şi instituţiile au stabilit­ organiza­rea unor serbări cîmpeneşti. Noul complex de agrement Du­­mitrana (sectorul 6) inaugurat SEZONUL ESTIVAL cu prilejul sezonului estival, va beneficia şi de o estradă pe care vor evolua, în fiecare du­minică, artişti amatori. La Ex­­po­ flora va concerta în după amiezile calme fanfara. Cei mici vor asista, în plimbările lor prin parcul Herăstrău, la spectacolele teatrelor de păpuși. Asemenea programe vor fi pre­gătite pentru ei în această sta-ADINA VELEA, AL. BALGRADEAN, C. IONEL ION DANCEA, MIRCEA BORDA, V. RAVESCU (Continuare în pag. a Vil-a) A IN CENTRELE ŞI PREŞEDINŢII COMISIILOR EXAMENULUI DE BACALAUREAT LA LICEELE DE CULTURĂ GENERALĂ [MUNCA de AUREL DRAGOŞ MUNTEANU 3 Mă întrebam o dată ce e în capul şi în firea oamenilor care trudesc pe şoseaua asta din Balta Albă. De dimi­neaţa, într-un ritm egal, se întîmplă aici tot felul de lu­cruri. Am văzut întîi un drum de pămînt, ca acelea de pe dealurile copilăriei mele, undeva în Transilvania. Au adus apoi nişte linii de fier, ca şinele de tramvai, le-au pus pe margini, încetişor, turnînd în spaţiul dintre ele un fel de fundaţie a drumului. Mi-am adus aminte că am săpat un şanţ pe vremea cînd eram student şi că am tăiat o ase­menea şosea. Era un drum de armată, de pe timpul austrie­­cilor, şi ne-a ţinut în loc două zile. Fusese făcut cu con­ştiinţa veşniciei şi-mi place să-i văd pe oamenii ăştia mă­runţi, cu haine de oraş peste cămăşile înflorate, că la sat, îi admir, cum zic, lucrînd în acelaşi fel, pentru totdeauna. Au pus deci o temelie, un temei, cum se face, încet, fără grabă ! Au adus drugii ăia de fier, apoi maşina ciudată din care au turnat fundaţia. Unul s-a aşezat pe un pietroi şi a privit cum se făcea totul. Bănuiesc, nu sunt sigur, că la un moment dat nu i-a plăcut ceva anumit. N-a spus nimic, s-a ridicat, tot aşa, liniştit şi a dres ceea ce trebuia dres. Maşina continua să meargă. Drumul se constituia sub ochii mei. De ce muncesc oamenii ăştia ? De ce fac ei ceea ce e de făcut, acolo, pe şoseaua aceea nouă ? Pentru că îi pune cineva ? Nu, n­u cred asta. Pentru că am fost bleste­maţi, ca­ în Biblie, să ne cîştigăm pîinea cu sudoarea frun­ţii ? Nici explicaţia mitică nu mai ajunge minţii noastre în­setate de adevăr adevărat. Oamenii mei fac totul în mod natural, asta este viaţa lor, ei muncesc aşa cum alţii stau, undeva în fiinţa lor cea mai adîncă, există resortul care o determină să muncească. O dată, demult, oamenii au creat o imagine a gestului cutezător şi plin de umanitate , persoana lui Prometeu. Astăzi ni se pare că ne regăsim­­ gestul grecului zănatec, care a preferat zeilor umanita­­ea. Vrem să facem. Defrişăm păduri, întindem şosele, con­­struim oraşe, zburăm pe alte planete. Ne-ar putea ajunge, dacă ne-am gîndi numai la hrana cîştigată cu sudoarea nunţii. Dar nu este vorba numai de atît. Noi vrem mai mult, Atuncim. S-ar putea spune că literaturizez! La ce se gîn­­desc oamenii care fac şoseaua de peste drum ? Desigur ,ă nu la Prometeu. Ceea ce nu înseamnă că nu aparţin unei umanităţi ce se reclamă de la eroul legat cu lanţuri­­ pedepsit pe o stîncă pentru nemaipomenita lui trufie. De a el a pornit cutezanţa şi cultul faptei. A munci înseamnă de fapt a crede în om, în puterea lui de a se afirma pe vne. Mă uit la oamenii din­ faţa mea şi sînt plin de invidie,­­ atît de bine ceea ce fac ei. Uite, am fost azi acolo jos, frumul e gata ! Nu încape discuţie, în cîteva zile vor trece naşini pe şoseaua cea nouă. La urma urmei am putea spune ă e mai greu să faci un drum decît să scrii o carte. Şi atuşi, eu nu scriu bine întotdeauna, oamenii de acolo tre­­buie să facă şoseaua bine. Altă lege nu există. De aici probabil calmul lor, ştiinţa absolută a ceea ce reprezintă lunca lor. Fără a se gîndi la nu ştiu ce grozăvie, fără a­rmări nici o himeră, ei sînt mai durabili, iar lucrul mîi­­ilor lor seamănă cu eternitatea. Se vede că altfel nu e poate. Acolo se află secretul muncii, în atitudinea lor aţă de ceea ce fac. Atunci cînd voi înţelege marele lor adevăr voi fi cu siguranță un mare scriitor. ► ]

Next