Scînteia Tineretului, iulie 1971 (Anul 27, nr. 6879-6906)
1971-07-01 / nr. 6879
Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXVII, SERIA II, Nr. 6879 6 PAGINI — 30 BANI JOI 1 IULIE 1971 VIZITA PREŞEDINTELUI CONSILIULUI DE STAT AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA, NICOLAE CEAUŞESCU, ÎN FINLANDA Vizitarea oraşului Helsinki Miercuri, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi soţia sa, Elena Ceauşescu, au vizitat oraşul Helsinki, precum şi centre de invăţămînt, cultură şi urbanistice din apropierea capitalei finlandeze. Oaspeţii au fost însoţiţi de Teuvo Aura, primarul oraşului Helsinki, şi general-maior Ermei Kanninen. Coloana maşinilor oficiale a plecat de la Palatul prezidenţial, reşedinţa şefului statului român, parcurgînd principalele artere ale capitalei, ce urmează linia sinuoasă a golfului care pătrunde adine, în inima oraşului. Numeroşi locuitori aşteptau în faţa reşedinţei oficiale pentru a-l saluta cu prietenie pe şeful statului român şi pe ceilalţi oaspeţi. Aceleaşi gesturi spontane de simpatie au fost adresate preşedintelui Consiliului de Stat de-a lun(Continuare In pag. a lll-a) In, dimineaţa zilei de 30 iunie, la Palatul prezidenţial din Helsinki au avut loc convorbiri oficiale între preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi preşedintele Republicii Finlanda, Urho Kekkonen. Din partea română, la convorbiri au participat: Janos Fazekas, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Ioan Avram, ministrul industriei construcţiilor de maşini, Mircea Bălănescu, ambasadorul Republicii Socialiste România la Helsinki, Constantin Mitea, consilier, Cornel Vladu, director în Ministerul Afacerilor Externe. Din partea finlandeză, au participat : Ahti Karjalainen, primul ministru, Văino Leskinen, ministrul afacerilor externe, Olavi J. Mattila, ministrul comerţului exterior, Richard Totterman, secretar de stat în M.A.E., Risto Hyvaxinen, şeful Direcţiei politice din M.A.E., Pentti Uusivirta, şeful Direcţiei comerţului exterior din M.A.E., Kaarlo Veikko Makela, ambasadorul Finlandei la Bucureşti, T. Kekkonen, consilier în Ministerul Afacerilor Externe, în cursul convorbirilor, a fost subliniată evoluţia pozitivă pe care o cunosc relaţiile multilaterale româno-finlandeze, a fost relevată dorinţa ambelor părţi de a dezvolta aceste relaţii. De asemenea, s-a făcut un schimb de păreri în legătură cu unele aspecte ale vieţii internaţionale actuale. Convorbirile s-au desfăşurat într-o atmosferă caldă, prietenească, de stimă şi înţelegere reciprocă. Convorbiri oficiate intre preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România,Nicolae şi preşedintele Republicii Finlanda, Iirho Kekkonen Dineu oferit de preşedintele Nicolae Ceauşescu şi soţia sa, Elena Ceauşescu, in onoarea preşedintelui Urho Kekkonen , a soţiei sale, Syivi Kekkonen Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi soţia sa, Elena Ceauşescu, au oferit miercuri seara, în saloanele restaurantului Kalastalatorppa, un dineu în onoarea preşedintelui Republicii Finlanda, Urho Kekkonen, şi a soţiei sale, Syivi Kekkonen. Au participat membri ai guvernului, personalităţi ale vieţii politice, economice şi culturale din capitala finlandeză. Au luat parte, de asemenea, persoanele oficiale care îl însoţesc pe preşedintele Nicolae Ceauşescu în vizita sa în Finlanda. Salutînd pe preşedintele Finlandei şi soţia sa, pe primul ministru şi pe ceilalţi membri ai guvernului, pe toţi cei prezenţi, preşedintele Nicolae Ceauşescu a spus : Ne aflăm de numai două zile pe pămîntul Finlandei şi putem spune că ne simţim (Continuare în pag. a lll-a) Aşa cum anunţam in numărul nostru din 25, iunie 1971 între cooperativele agricole ale judeţului Argeş care acordă, începînd din acest an, o deosebită atenţie dezvoltării activităţilor industriale şi prestaţiilor de servicii, trei C.A.P. — Ştefăneşti, C.A.P. Goleşti şi C.A.P. Valea Mare — se detaşează net. In primul rind prin aria largă de lucrări şi în al doilea rind prin faptul că toate acestea vor fi executate în comun de cele trei unităţi reunite într-o asociaţie intercooperatistă pentru activităţi industriale şi prestări de servicii. Date fiind volumul şi diversitatea mare a activităţilor cit şi noutatea ce o reprezintă o asociaţie de acest gen, redacţia a organizat o INVITAŢIE LA INiŢIaTIVA • TREI UNITĂŢI AGRICOLE DIN JUDEŢUL ARGEŞ, CONSTITUITE ÎNTR-O ASOCIAŢIE INTERCOOPERATISTĂ, DEZVOLTĂ ÎN ACEST AN, DIN RESURSE AFLATE LA ÎNDEMÎNA ORICUI, ACTIVITĂŢI INDUSTRIALE ŞI PRESTĂRI DE SERVICII ÎN VALOARE DE 50 000 000 LEI • TINERII SOLICITAŢI SA SE CALIFICE ÎN OPT MESERII, discuţie cu reprezentanţii ei la care participă : ALEXANDRU MIHALCEA — preşedintele cooperativei agricole Ştefăneşti şi preşedinte al asociaţiei, ION RADU — preşedintele cooperativei agricole Goleşti, ILIE MINCA — preşedintele cooperativei agricole Valea Mare. SIMION VOICU — directorul asociaţiei şi ELENA STROE — membră a comitetului comunal U.T.C. Ştefăneşti. RED. : De la Uniunea judeţeană a cooperativelor agricole am reţinut că, prin activităţile ci asociaţia va realiza în acest an un venit anual de trei milioane lei. Pentru început v-am ruga să vă referiţi la natura acestor activităţi şi la ideea care a condus la constituirea asociaţiei. A. M : Din capul locului o precizare : valoarea producţiei ce o vom realiza în acest an nu va fi de trei milioane, ci de peste cincizeci de milioane lei. X. COŞOVEANU (Continuare în pag. a IV-a) Foto: CM. CUCU CHEMAREA Consiliului Naţional al Organizaţiei Pionierilor PIONIERI ŞI ŞCOLARI. Au trecut doar cîteva zile de cînd aţi sărbătorit, plini de bucurie, încheierea anului şcolar şi Ziua pionierilor. Cu acest prilej, voi aţi făcut un strălucit bilanţ al succeselor obţinute la învăţătură, aţi trecut în revistă cu mîndrie minunatele rezultate obţinute în activitatea pionierească. Puse sub semnul măreţei aniversări a Semicentenarului Partidului Comunist Român, activităţile pioniereşti la care aţi participat în acest an în cadrul cercurilor tehnice şi ştiinţifice, a concursurilor şi festivalurilor cultural-artistice şi întrecerilor sportive v-au înaripat elanul şi au declanşat energia şi cutezanţa voastră tinerească. Participînd la dezbaterile care au avut loc în cadrul, adunărilor de detaşament şi unitate şi la secţiunile pentru pionieri ale conferinţelor orăşeneşti şi municipale ale Organizaţiei pionierilor, v-aţi arătat încă o dată ataşamentul faţă de Organizaţie, care, sub conducerea nemijlocită a partidului, obţine succese din ce în ce mai importante. PIONIERI ŞI ŞCOLARI. După zilele pline de roade ale anului şcolar, vă aşteaptă o vacanţă bine meritată. Veţi pleca în tabere, la munte şi la mare, veţi porni în excursii şi drumeţii pe frumoasele meleaguri ale patriei, pădurile, parcurile şi terenurile de sport vor răsuna de bucuria voastră tinerească. PIONIERI ŞI ŞCOLARI. In toamna acestui an va avea loc cea de-a II-a Conferinţă Naţională a Organizaţiei pionierilor din Republica Socialistă România. In vederea întîmpinării acestui important eveniment din viaţa voastră, Consiliul Naţional al Organizaţiei Pionierilor vă cheamă ca, urmind exemplul părinţilor şi fraţilor voştri mai mari, a comuniştilor şi uteciştilor, dînd dovadă că Organizaţia pionierilor v-a format într-un spirit de profund respect pentru muncă, pentru făuritorii bunurilor materiale, să faceţi în aşa fel încît această vacanţă să devină un puternic prilej de afirmare a dragostei voastre faţă de patrie şi popor, faţă de Partidul Comunist Român. PIONIERI ŞI ŞCOLARI, Consiliul Naţional al Organizaţiei Pionierilor vă cheamă ca în zilele frumoase de vacanţă, pe lingă excursii, drumeţii, activităţi in tabere, in casele pionierilor şi pe stadioane, să vă aduceţi contribuţia la măreţul efort creator al poporului nostru, să participaţi la muncile de recoltare de pe ogoare, la strînsul spicelor, culesul plantelor medicinale, a fructelor de pădure, la amenajarea şi construirea de noi terenuri sportive şi de joacă, la diferite acţiuni cu caracter obştesc şi patriotic. Consiliul Naţional al Organizaţiei Pionierilor îşi exprimă convingerea că, educaţi in spiritul participării entuziaste şi active la năzuinţele şi aspiraţiile poporului nostru, veţi da, prin activităţile social-utile la care veţi participa în această vară, o nouă strălucire demnităţii pioniereşti şi veţi dovedi prin fapte fierbintele vostru patriotism. CONSILIUL NAŢIONAL AL ORGANIZAŢIEI PIONIERILOR al cărui preşedinte de onoare este savantul HENRI COANDA • Citiţi alăturat scrisoarea pe care eminentul savant o adresează tinerilor noştri cititori ! Citiţi amănunte despre concursul nostru in DE CE INTIRZIE MĂSURILE DE APLICARE A LEGII privind Înfiinţarea cantinelor-restaurant ? De la adoptarea de către Marea Adunare Naţională a Legii privind înfiinţarea cantinelorrestaurant pentru salariaţi au trecut aproape două luni. Timp suficient pentru ca o bună parte, dacă nu chiar totalitatea prevederilor acestei legi să fie transpusă in viaţă sau, cel puţin, să se afle în curs de aplicare. Mai multe colective de lucrători din aparatul central al Ministerului Comerţului Interior, U.G.S.R. şi Centrocoop s-au deplasat, imediat după adoptarea legii, în toate judeţele ţării unde, împreună cu forurile locale, au declanşat reorganizarea cantinelor existente, au dezbătut concret posibilităţile de înfiinţare a unor asemenea unităţi acolo unde ele nu existau încă. Totuşi, un raid efectiat de redactorii noştri ne-a relevat, alături de o serie de realizări demne de laudă, numeroase situaţii în care aplicarea legii se face cu încetinitorul, măsurile luate liimitindu-se la nişte discuţii care ameninţă să nu se mai termine. Astfel, de la inginera Margareta Nantu, secretara Comitetului U.T.C. de la întreprinderea textilă din Galaţi, am aflat că ultima discuţie între factorii responsabili a avut loc acum cîteva săptămmi, fără să se ajungă la un acord privind datele concrete ale înfiinţării cantinei. Am solicitat explicaţii şi directorului Direcţiei Comerciale Judeţene, Gheorghe Cîndescu, care ne-a confirmat dezacordul dintre conducerile întreprinderilor şi reprezentanţii comerţului, motiv care a dus la întârzierea aplicării legii, la depăşirea termenelor stabilite pentru înfiinţarea cantinelor-restaurant. Credem că, aşa cum stabileşte legea, era necesară, în acest caz, intervenţia Consiliului popular judeţean precum şi cea a Consiliului judeţean al sindicatelor, pentru a convinge direcţiile întreprinderii textile din Galaţi şi Fabricii de conserve din Tecuci de necesitatea rezolvării rapide, oportune a problemelor menţionate. Modul în care au fost realizate prevederile legii la Cluj, luc OVIDIU PĂUN cu sprijinul corespondenţilor judeţeni (Continuare in pag. a IV-a) E MAI COMOD SÂ DISCUŢI... Sprijinim din inimă înţeleaptă politică a partidului Telegrame trimise C. C. al P. C. R., tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU de către comitetele judeţene ale U. T. C. DE PARTEA VISĂTORILOR de HENRI COANDA Am fost totdeauna de partea visătorilor. Nu a celor care visează să mânînce bine, să doarmă bine, să petreacă bine ci a acelor oameni care se frămîntă toată viața ca să creeze ceva nou, mai bun, util pentru semenii lor. Cea mai importantă calitate a omului e faptul că gîndeşte şi nu toţi semenii noştri preţuiesc cum se cuvine această minune extraordinară care este creierul. Nu avioanele supersonice sunt, după opinia mea, de admirat, nu automobilele, nu televizoarele ci creierul care le-a creat, inteligenţa umană care poate concepe toate aceste lucruri. In America sau în Franţa, oriunde am predat începeam prin a-mi lua discipolii la Observatorul astronomic. Şi le arătam cerul, cu imensitatea lui de aştmi. Vedeţi, le spuneam, acolo, printre miliardele de corpuri cereşti se află şi o galaxie, pe care noi am denumit-o „calea lactee". Ea are un braţ la extremitatea căruia se află o steluţă, printre alte cîteva sute de mii de stele asemănătoare din galaxie de Soarele. Şi în jurul lui se învîrteşte un corp neînsemnat, o grămăjoară de materie în spaţiu cosmic, Pămîntul. Iar pe pămînt se află o picătură, un strop de materie — Omul. Dar omul are în creierul lui 15 miliarde de neuroni — şi cu ei cuprinde tot universul acesta uriaş pe care-l vedeţi prin telescop. Acesta e creierul nostru — o minune. Omul este lucru extraordinar, un fenomen al naturii iar creierul sJPe un instrument de lucru de-a dreptul uimitor. Există încă destui care nu ştiu cum să-l folosească, există şi alţii cărora le e lene să-l folosească. Dar cei ce ştiu să viseze, cei ce-şi utilizează creierul din plin trebuie stimulaţi şi încurajaţi pe toate căile. Oamenii ingenioşi sunt un capital pentru orice naţiune şi spiritul de inventivitate trebuie încurajat încă din copilărie. Iată deci motive pentru a accepta cu plăcere preşedenţia de onoare a „Clubului ingenioşilor" care-şi propune tocmai acest nobil scop — stimularea ingeniozităţii tinerilor.