Scînteia Tineretului, iulie 1971 (Anul 27, nr. 6879-6906)

1971-07-01 / nr. 6879

Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXVII, SERIA II, Nr. 6879 6 PAGINI — 30 BANI JOI 1 IULIE 1971 VIZITA PREŞEDINTELUI CONSILIULUI DE STAT AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA, NICOLAE CEAUŞESCU, ÎN FINLANDA Vizitarea oraşului Helsinki Miercuri, preşedintele Consi­liului de Stat al Republicii Socia­liste România, Nicolae Ceauşescu, şi soţia sa, Elena Ceauşescu, au vizitat oraşul Helsinki, precum şi centre de invăţămînt, cultură şi urbanistice din apropierea capi­talei finlandeze. Oaspeţii au fost însoţiţi de Teuvo Aura, primarul oraşului Helsinki, şi general-maior Ermei Kanninen. Coloana maşinilor oficiale a plecat de la Palatul prezidenţial, reşedinţa şefului statului român, parcurgînd principalele artere ale capitalei, ce urmează linia sinuoasă a golfului care pătrun­de adine, în inima oraşului. Nu­meroşi locuitori aşteptau în faţa reşedinţei oficiale pentru a-l sa­luta cu prietenie pe şeful statu­lui român şi pe ceilalţi oaspeţi. Aceleaşi gesturi spontane de sim­patie au fost adresate preşedinte­lui Consiliului de Stat de-a lun­(Continuare In pag. a lll-a) In, dimineaţa zilei de 30 iu­nie, la Palatul prezidenţial din Helsinki au avut loc con­vorbiri oficiale între preşedin­tele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi pre­şedintele Republicii Finlanda, Urho Kekkonen. Din partea română, la con­vorbiri au participat: Janos Fazekas, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Cor­­neliu Mănescu, ministrul afa­cerilor externe, Ioan Avram, ministrul industriei construc­ţiilor de maşini, Mircea Bălă­­nescu, ambasadorul Republi­cii Socialiste România la Hel­sinki, Constantin Mitea, con­silier, Cornel Vladu, director în Ministerul Afacerilor Ex­terne. Din partea finlandeză, au participat : Ahti Karjalainen, primul ministru, Văino Les­­kinen, ministrul afacerilor ex­terne, Olavi J. Mattila, minis­trul comerţului exterior, Richard Totterman, secre­tar de stat în M.A.E., Risto Hyvaxinen, şeful Direcţiei po­litice din M.A.E., Pentti Uusi­­virta, şeful Direcţiei comerţu­lui exterior din M.A.E., Kaarlo Veikko Makela, ambasadorul Finlandei la Bucureşti, T. Kekkonen, consilier în Minis­terul Afacerilor Externe, în cursul convorbirilor, a fost subliniată evoluţia poziti­vă pe care o cunosc relaţiile multilaterale româno-finlan­­deze, a fost relevată dorinţa ambelor părţi de a dezvolta aceste relaţii. De asemenea, s-a făcut un schimb de păreri în legătură cu unele aspecte ale vieţii in­ternaţionale actuale. Convorbirile s-au desfăşu­rat într-o atmosferă caldă, prietenească, de stimă şi înţe­legere reciprocă. Convorbiri oficiate intre preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România,Nicolae şi preşedintele Republicii Finlanda, Iirho Kekkonen Dineu oferit de preşedintele Nicolae Ceauşescu şi soţia sa, Elena Ceauşescu, in onoarea preşedintelui Urho Kekkonen ,­ a soţiei sale, Syivi Kekkonen Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi soţia sa, Elena Ceauşescu, au oferit miercuri seara, în sa­loanele restaurantului Kala­­stalatorppa, un dineu în onoa­rea preşedintelui Republicii Finlanda, Urho Kekkonen, şi a soţiei sale, Syivi Kekkonen. Au participat membri ai gu­vernului, personalităţi ale vie­ţii politice, economice şi cul­turale din capitala finlandeză. Au luat parte, de asemenea, persoanele oficiale care îl în­soţesc pe preşedintele Nicolae Ceauşescu în vizita sa în Fin­landa. Salutînd pe preşedintele Finlandei şi soţia sa, pe pri­mul ministru şi pe ceilalţi membri ai guvernului, pe toţi cei prezenţi, preşedintele Nicolae Ceauşescu a spus : Ne aflăm de numai două zile pe pămîntul Finlandei şi putem spune că ne simţim (Continuare în pag. a lll-a) Aşa cum anunţam in numărul nostru din 25, iunie 1971 între cooperativele agricole ale jude­ţului Argeş care acordă, înce­­pînd din acest an, o deosebită atenţie dezvoltării activităţilor industriale şi prestaţiilor de servicii, trei C.A.P. — Ştefă­neşti, C.A.P. Goleşti şi C.A.P. Valea Mare — se detaşează net. In primul rind prin aria largă de lucrări şi în al doilea rind prin faptul că toate acestea vor fi executate în comun de cele trei unităţi reunite într-o asociaţie intercooperatistă pen­tru activităţi industriale şi prestări de servicii. Date fiind volumul şi diversitatea mare a activităţilor cit şi noutatea ce o reprezintă o asociaţie de acest gen, redacţia a organizat o INVITA­ŢIE LA INiŢIa­TIV­A • TREI UNITĂŢI AGRICOLE DIN JUDEŢUL ARGEŞ, CONSTITUITE ÎN­TR-O ASOCIAŢIE INTERCOOPERATISTĂ, DEZVOLTĂ ÎN ACEST AN, DIN RESURSE AFLATE LA ÎNDEMÎNA ORICUI, ACTIVITĂŢI INDUSTRIALE ŞI PRESTĂRI DE SERVICII ÎN VALOARE DE 50 000 000 LEI • TINERII­­ SOLICITAŢI SA SE CALIFICE ÎN OPT MESERII, discuţie cu reprezentanţii ei la care participă : ALEXANDRU MIHALCEA — preşedintele cooperativei agricole Ştefăneşti şi preşedinte al asociaţiei, ION RADU — preşedintele coopera­tivei agricole Goleşti, ILIE MINCA — preşedintele coope­rativei agricole Valea Mare. SIMION VOICU — directorul asociaţiei şi ELENA STROE — membră a comitetului comunal U.T.C. Ştefăneşti. RED. : De la Uniunea judeţeană a cooperative­lor agricole am reţinut că, prin activităţile ci asociaţia va realiza în a­­cest an un venit anual de trei milioane lei. Pentru început v-am ruga să vă referiţi la natura acestor activităţi şi la ideea care a condus la constituirea asociaţiei. A. M : Din capul locului o precizare : valoarea producţiei ce o vom realiza în acest an nu va fi de trei milioane, ci de peste cincizeci de milioane lei. X. COŞOVEANU (Continuare în pag. a IV-a) Foto: CM. CUCU CHEMAREA Consiliului Naţional al Organizaţiei Pionierilor PIONIERI ŞI ŞCOLARI. Au trecut doar cîteva zile de cînd aţi sărbătorit, plini de bucurie, încheierea anu­lui şcolar şi Ziua pionierilor. Cu acest prilej, voi aţi fă­cut un strălucit bilanţ al succeselor obţinute la învă­ţătură, aţi trecut în revistă cu mîndrie minunatele re­zultate obţinute în activita­tea pionierească. Puse sub semnul măreţei aniversări a Semicentenarului Partidului Comunist Român, activită­ţile pioniereşti la care aţi participat în acest an în ca­drul cercurilor tehnice şi ştiinţifice, a concursurilor şi festivalurilor cultural-artis­­tice şi întrecerilor sportive v-au înaripat elanul şi au declanşat energia şi cute­zanţa voastră tinerească.­­ Pa­rticipînd la dezbaterile care au avut loc în cadrul, adunărilor de detaşament şi unitate şi la secţiunile pen­tru pionieri ale conferinţe­lor orăşeneşti şi municipale ale Organizaţiei pionierilor, v-aţi arătat încă o dată ata­şamentul faţă de Organiza­ţie, care, sub conducerea nemijlocită a partidului, ob­ţine succese din ce în ce mai importante. PIONIERI ŞI ŞCOLARI. După zilele pline de roade ale anului şcolar, vă aşteap­tă o vacanţă bine meritată. Veţi pleca în tabere, la munte şi la mare, veţi porni în excursii şi drumeţii pe frumoasele meleaguri ale patriei, pădurile, parcurile şi terenurile de sport vor ră­suna de bucuria voastră ti­nerească. PIONIERI ŞI ŞCOLARI. In toamna acestui an va a­­vea loc cea de-a II-a Con­ferinţă Naţională a Organi­zaţiei pionierilor din Repu­blica Socialistă România. In vederea întîmpinării aces­tui important eveniment din viaţa voastră, Consiliul Na­ţional al Organizaţiei Pio­nierilor vă cheamă ca, ur­­mind exemplul părinţilor şi fraţilor voştri mai mari, a comuniştilor şi uteciştilor, dînd dovadă că Organizaţia pionierilor v-a format în­­tr-un spirit de profund res­pect pentru muncă, pentru făuritorii bunurilor mate­riale, să faceţi în aşa fel încît această vacanţă să de­vină un puternic prilej de afirmare a dragostei voas­tre faţă de patrie şi popor, faţă de Partidul Comunist Român. PIONIERI ŞI ŞCOLARI, Consiliul Naţional al Or­ganizaţiei Pionierilor vă cheamă ca în zilele fru­moase de vacanţă, pe lingă excursii, drumeţii, activităţi in tabere, in casele pionie­rilor şi pe stadioane, să vă aduceţi contribuţia la mă­reţul efort creator al po­porului nostru, să partici­paţi la muncile de recoltare de pe ogoare, la strînsul spi­celor, culesul plantelor me­dicinale, a fructelor de pă­dure, la amenajarea şi con­struirea de noi terenuri sportive şi de joacă, la di­ferite acţiuni cu caracter ob­ştesc şi patriotic. Consiliul Naţional al Or­ganizaţiei Pionierilor îşi ex­primă convingerea că, e­­ducaţi in spiritul participă­rii entuziaste şi active la năzuinţele şi aspiraţiile po­porului nostru, veţi da, prin activităţile social-utile la care veţi participa în aceas­tă vară, o nouă strălucire demnităţii pioniereşti şi veţi dovedi prin fapte fierbin­tele vostru patriotism. CONSILIUL NAŢIONAL AL ORGANIZAŢIEI PIONIERI­LOR al cărui preşedinte de onoare este savantul HENRI COANDA • Citiţi alăturat scrisoa­rea pe care eminentul savant o adresează tinerilor noştri cititori ! Citiţi amănunte despre concursul nostru in DE CE INTIRZIE MĂSURILE DE APLICARE A LEGII privind Înfiinţarea cantinelor-restaurant ? De la adoptarea de către Ma­rea Adunare Naţională a Legii privind înfiinţarea cantinelor­­restaurant pentru salariaţi au trecut aproape două luni. Timp suficient pentru ca o bună par­te, dacă nu chiar totalitatea pre­vederilor acestei legi să fie transpusă in viaţă sau, cel pu­ţin, să se afle în curs de apli­care. Mai multe colective de lucră­tori din aparatul central al Mi­nisterului Comerţului Interior, U.G.S.R. şi Centrocoop s-au de­plasat,­ imediat după adoptarea legii, în toate judeţele ţării un­de, împreună cu forurile locale, au declanşat reorganizarea can­tinelor existente, au dezbătut concret posibilităţile de înfiin­ţare a unor asemenea unităţi a­­colo unde ele nu existau încă. Totuşi, un raid efectiat de re­dactorii noştri ne-a relevat, a­­lături de o serie de realizări demne de laudă, numeroase si­tuaţii în care aplicarea legii se face cu încetinitorul, măsurile luate liimitindu-se la nişte dis­cuţii care ameninţă să nu se mai termine. Astfel, de la inginera Margare­ta Nantu, secretara Comitetului U.T.C. de la întreprinderea tex­tilă din Galaţi, am aflat că ul­tima discuţie între factorii res­ponsabili a avut loc acum cîte­va săptămmi, fără să se ajungă la un acord privind datele con­crete ale înfiinţării cantinei. Am solicitat explicaţii şi direc­torului Direcţiei Comerciale Ju­deţene, Gheorghe Cîndescu, ca­re ne-a confirmat dezacordul dintre conducerile întreprinde­rilor şi reprezentanţii comerţu­lui, motiv care a dus la întâr­zierea aplicării legii, la depă­şirea termenelor stabilite pen­tru înfiinţarea cantinelor-res­taurant. Credem că, aşa cum stabileşte legea, era necesară, în acest caz, intervenţia Consiliu­lui popular judeţean precum şi cea a Consiliului judeţean al sin­dicatelor, pentru a convinge di­recţiile întreprinderii textile din Galaţi şi Fabricii de conserve din Tecuci de necesitatea rezol­vării rapide, oportune a proble­melor menţionate. Modul în care au fost realiza­te prevederile legii la Cluj, luc OVIDIU PĂUN cu sprijinul corespondenţilor judeţeni (Continuare in pag. a IV-a) E MAI COMOD SÂ DISCUŢI... Sprijinim din inimă înţeleaptă politică a partidului Telegrame trimise C. C. al P. C. R., tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU de către comitetele judeţene ale U. T. C. DE PARTEA VISĂTORILOR de HENRI COANDA Am fost totdeauna de partea visătorilor. Nu a celor care visează să mânînce bine, să doarmă bine, să pe­treacă bine ci a acelor oameni care se frămîntă toată viața ca să creeze ceva nou, mai bun, util pentru semenii lor. Cea mai importantă calitate a omului e faptul că gîndeşte şi nu toţi semenii noştri preţuiesc cum­­ se cuvi­ne această minune extraordinară care este creierul.­­ Nu avioanele supersonice sunt, după opinia mea, de admirat, nu automobilele, nu televizoarele ci creierul care le-a creat, inteligenţa umană care poate concepe toate aceste lucruri. In America sau în Franţa, oriunde am predat în­cepeam prin a-mi lua discipolii la Observatorul astrono­mic. Şi le arătam cerul, cu imensitatea lui de aştmi. Ve­deţi, le spuneam, acolo, printre miliardele de corpuri ce­reşti se află şi o galaxie, pe care noi am denumit-o „ca­lea lactee". Ea are un braţ la extremitatea căruia se află o steluţă, printre alte cîteva sute de mii de stele asemănă­toare din galaxie d­e Soarele. Şi­ în jurul lui se învîrteşte un corp neînsemnat, o grămăjoară de materie în spaţiu­ cosmic, Pămîntul. Iar pe pămînt se află o picătură, un strop de materie — Omul. Dar omul are în creierul lui 15 miliarde de neuroni — şi cu ei cuprinde tot universul acesta uriaş pe care-l vedeţi prin telescop. Acesta e cre­ierul nostru — o minune. Omul este lucru extraordinar, un fenomen al naturii iar creierul s­JP­e un instrument de lucru de-a dreptul ui­mitor. Există încă destui care nu ştiu cum să-l folosească, există şi alţii cărora le e lene să-l folosească. Dar cei ce ştiu să viseze, cei ce-şi utilizează creierul din plin trebuie stimulaţi şi încurajaţi pe toate căile. Oamenii ingenioşi sunt un capital pentru orice naţiune şi spiritul de inventi­vitate trebuie încurajat încă din copilărie. Iată deci mo­tive pentru a accepta cu plăcere preşedenţia de onoare a „Clubului ingenioşilor" care-şi propune tocmai acest nobil scop — stimularea ingeniozităţii tinerilor.

Next