Scînteia Tineretului, iulie 1971 (Anul 27, nr. 6879-6906)

1971-07-22 / nr. 6898

„SC`NTEIA TINERETULUI" pag. 2 MĂSURILE DE PERFECŢIONARE A ACTIVITĂŢII POLITICO-EDUCATIVE ELABORATE DE SECRETARUL GENERAL AL PARTIDULUI NOSTRU ÎNSUFLEŢESC ÎNTREGUL POPOR IN OPERA DE DEZVOLTARE A CONŞTIINŢEI _______SOCIALISTE______ Telegrame şi scrisori ad al P.C.R., tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Din toate colţurile ţării, pe adresa Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a tovarăşului Nicolae Ceauşescu personal, continuă să sosească numeroase telegrame, mesaje şi scrisori. Ele exprimă deplina adeziune a comuniştilor, a întregului popor, la cuprinzătorul program de perfecţionare a activităţii ideologice elaborat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, hotărîrea fermă de a imprima întregii munci politico-ideologice şi cultural-educative — în spiritul marxism-leninismului — un caracter militant, combativ. Scrisoarea trimisă de colegiul şi comitetul de partid al Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini relevă angajamentul de a spori planul de producţie marfă pe anul 1971, de a ridica la un grad înalt munca de concepţie şi cercetare ştiinţifică proprie. „Colectivul de muncă din minister, în frunte cu comuniştii, va desfăşura o asemenea activitate care să reflecte patriotismul lor fierbinte, spiritul de dăruire şi responsabilitate pentru înfăptuirea politicii partidului, conştient fiind că prin aceasta îşi va spori contribuţia la efortul întregului popor, nn măreaţa operă de edificare a societăţii socialiste multilateral dezvoltate“. „Comuniştii, toţi lucrătorii din Ministerul Industriei Lemnului au primit cu vie satisfacţie şi deplină aprobare propunerile prezentate de dumneavoastră, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, pentru educarea marxist-leninistă a membrilor de partid, a tuturor oamenilor muncii, precum şi ampla expunere pe care aţi făcut-o la consfătuirea de lucru cu activul de partid in domeniul ideologiei şi activităţii cultural-educative — se arată într-o altă telegramă. Vom depune toate eforturile pentru traducerea în viaţă a programului de intensificare a muncii poitico-ideologice in vederea cultivării in rinduile membrilor de partid, ale tuturor salariaţilor, a înaltelor virtuţi şi valori morale şi spirituale ale omului nou, devotat cauzei construirii comunismului în patria noastra“. După ce subliniază hotărîrea lucrătorilor din aparatul sistemului financiar de a aduce o contribuţie sporită la realizarea sarcinilor decurgind din prevederile planului economic şi ale bugetului de stat, precum şi la pregătirea planului pe anul 1972, telegrama trimisă de colegiul şi comitetul de partid al Ministerului Finanţelor arată intre altele : „Conştienţi de importanţa sarcinilor şi de răspunderea pe care o avem pentru traducerea in viaţa a indicaţiilor cuprinse in documentele recent publicate, vă asigurăm, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că urmind exemplul dumneavoastră personal, de înaltă ţinuta revoluţionară şi inepuizabilă energie creatoare, vom milita cu mai multa stăruinţă pentru creşterea contribuţiei lucrătorilor financiari la transpunerea in viaţa a obiectivelor stabilite de Congresul al X-lea al partidului“. In mesajul adresat in numele comuniştilor, al tuturor salariaţilor din Comitetul de stat pentru energia nucleară şi din unităţile sale, se subliniază : „Vă asigurăm, mult stimate tovarăşe secretar general, că uriaşa şi neobosita dumneavoastră activitate, de inaltă ţinută revoluţionară, plină de clarviziune şi fermitate partinică, constituie pentru toţi comuniştii şi lucrătorii Comitetului de stat pentru energia nucleară şi unităţile sale de cercetare, proiectare şi producţie, un muit exemplu in munca de infaptuire a politicii partidului şi statului nostru. Ne angajăm in faţa partidului, a dumneavoastră personal, să depunem o intensă muncă politico-ideologică pentru ridicarea conştiinţei socialiste a tuturor salariaţilor noştri, spre a transpune in viaţă importantele sarcini ce ne revin pe linia realizării obiectivelor din programul nuclear“. „însufleţiţi de cuprinzătorul program de perfecţionare a activităţii ideologice, — se arată in telegrama adresată de colegiul şi comitetul de partid al Ministerului Sănătăţii — vom manifesta o exigenţă sporită in înfăptuirea sarcinilor ce ne revin, vom dezvolta in rîndurile corpului medical simţul datoriei, vom întări disciplina în unităţile sanitare". „In deplină unanimitate şi cu profundă satisfacţie, comuniştii şi lucrătorii Ministerului Turismului au aprobat şi susţinut cu hotărire programul profund partinic şi de excepţională importanţă pentru progresul multilateral al societăţii noastre socialiste — se arată într-o altă telegramă. Vom contribui prin toate mijloacele de care dispunem la formarea conştiinţei socialiste a oamenilor muncii din patria noastră. „Comuniştii, toţi salariaţii din Direcţia Centrală de Statistică, alături de întregul nostru popor muncitor — se arată într-o altă scrisoare — au primit cu deosebită satisfacţie şi entuziasm propunerile prezentate de dumnevoastră, stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, pentru întărirea spiritului partinic, a combativităţii revoluţionare în întreaga activitate politico-ideologică, pentru îmbunătăţirea activităţii de educare marxist-leninistă a membrilor de partid, a tuturor oamenilor muncii. Exprimîndu-ne totala noastră adeziune faţă de programul de măsuri elaborat, conştienţi de însemnătatea sa teoretică şi practică, vă asigurăm că vom acţiona cu hotărire pentru ca sarcinile ce revin Direcţiei Centrale de Statistică să fie duse la îndeplinire în spiritul unei înalte exigenţe comuniste“. In scrisoarea trimisă de salariaţii Băncii Române de Comerţ Exterior se arată între altele : „Fiind chemaţi să aplicăm în mod consecvent politica partidului şi statului în promovarea legăturilor economice cu toate statele, suntem pe deplin convinşi că ridicîndu-ne necontenit nivelul ideologic şi politic ne vom putea aduce o contribuţie sporită la dezvoltarea multilaterală intensivă şi în ritm rapid a economiei ţării noastre“. In telegrama Consiliului naţional pentru ştiinţă şi tehnologie se arată dintre altele : „Ne exprimăm adeziunea fermă faţă de amplul program de educare comunistă a maselor, care reprezintă pentru noi un model strălucit de analiză ştiinţifică curajoasă şi principială a tuturor problemelor vieţii noastre sociale. Totodată, ne angajăm să sprijinim şi să mobilizăm capacitatea de creaţie a tuturor oamenilor de ştiinţă, a muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor din patria noastră, pentru a contribui, prin propriile noastre forţe şi intr-o măsură mai importantă, la accelerarea introducerii progresului tehnic în toate ramurile economiei naţionale, la valorificarea mai eficientă a resurselor naturale ale ţării“. Participanţii la consfătuirea de lucru organizată de biroul Comitetului judeţean Maramureş al P.C.R., pentru dezbaterea experienţei acumulate şi a sarcinilor actuale in domeniul muncii politico-educative de masă, relevă în telegrama lor : „Analizîndu-ne cu simţ critic şi autocritic activitatea de pînă acum, sintem hotăriţi să înlăturăm neintirziat lipsurile şi deficienţele existente in munca politicoeducativă, să generalizăm experienţa valoroasă dobindită. In spirit militant, muncitoresc, vom acţiona hotărit împotriva oricăror manifestări de indisciplină, de încălcare a normelor de convieţuire socială, în direcţia dezvoltării atitudinii înaintate şi a respectului faţă de muncă, faţă de avutul obştesc şi legile ţării, convinşi fiind că în acest fel vom aduce o contribuţie sporită la ridicarea conştiinţei socialiste a celor ce muncesc, la înfăptuirea sarcinilor care ne revin din grandiosul program de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate elaborat de Congresul al X-lea al Partidului Comunist Român“. In telegrama Centralei industriale de utilaj chimic şi rafinării se subliniază : „Am desprins din documentele studiate caracterul profund realist al acţiunii iniţiate de dumneavoastră, tovarăşe Nicolae Ceauşescu, pentru perfecţionarea activităţii politico-educative, însuşindu-şi pe deplin acest program, organizaţia noastră de partid va milita pentru întărirea spiritului partinic, pentru promovarea unor înalte trăsături moral-politice in rîndul salariaţilor noştri. Totodată, vom mobiliza întregul nostru colectiv la îndeplinirea exemplară a sarcinilor ce ne revin în acest an şi in cincinalul 1971-1975“. In scrisoarea comitetului de partid al marii uzine bucureştene „23 August", se scrie : „In numele celor 3 200 de comunişti din uzină, ne angajăm să luăm asemenea măsuri incit preţioasele indicaţii şi măsuri stabilite de conducerea partidului să prindă viaţă cit mai repede, să înlăturăm tot ceea ce a impietat munca de pregătire ideologică marxist-leninistă a membrilor de partid, a celorlalţi salariaţi. Gîndurile şi sentimentele noastre de adîncă admiraţie şi recunoştinţă se îndreaptă mereu către conducătorul iubit al partidului şi poporului nostru — militant neobosit pentru cauza socialismului şi comunismului, pentru cauza clasei muncitoare, a întregului nostru popor — tovarăşul Nicolae Ceauşescu“. Comitetul de partid de la Uzina de maşini grele Bucureşti scrie între altele în telegrama sa : „Vom acţiona cu perseverenţă şi vom stabili măsuri în scopul intensificării muncii politico-educative, îmbunătăţirii activităţii agitatorilor, brigăzii artistice de agitaţie, gazetelor satirice, a diferitelor forme de agitaţie vizuală la locurile de muncă atît in vederea popularizării şi dinamizării experienţei pozitive cît şi pentru combaterea activă şi perseverentă a stărilor de lucruri negative. In adunările generale ale organizaţiilor de bază vom dezbate mai profund problemele colectivelor de muncă, vom promova mai activ spiritul critic şi autocritic. Vă asigurăm, scumpe tovarăşe secretar general că alături de întregul partid, de întregul popor, suntem pe deplin conştienţi de complexitatea şi însemnătatea sarcinilor ce le avem de îndeplinit şi ne angajăm să muncim fără preget pentru ca ele să prindă viaţă, spre binele şi prosperitatea patriei noastre scumpe — Republica Socialistă România“. După ce relevă că toţi comuniştii, muncitorii, maiştrii, inginerii, tehnicienii şi funcţionarii au primit, cu legitim interes măsurile adoptate de conducerea partidului pentru îmbunătăţirea muncii politicoideologice, telegrama comitetului de partid din Uzina de ţevi Roman, subliniază : „Organizaţia noastră de partid consideră că o condiţie fundamentală a mersului înainte al societăţii, este îmbunătăţirea continuă a activităţii politico-ideologice, mobilizarea comuniştilor, a tuturor oamenilor muncii la îndeplinirea sarcinilor ce le revin“. „In numele comuniştilor, al tuturor salariaţilor din uzina noastră — se arată in telegrama trimisă de comitetul de partid de la Uzina de Vagoane Arad — ne exprimăm totala adeziune faţă de ideile cuprinse in programul ideologico-educativ propus de dumneavoastră şi vă asigurăm, iubite tovarăşe Ceauşescu, că întregul nostru colectiv de muncă va depune toate eforturile pentru îndeplinirea şi depăşirea angajamentelor ce ne revin din amplul program de dezvoltare multilaterală a României socialiste“. Cităm din telegrama trimisă de muncitorii, tehnicienii şi inginerii şantierului uneia dintre cele mai mari cetăţi ale luminii — Centrala termoelectrică Rovinari, din judeţul Gorj, întruniţi cu ocazia Zilei constructorului . „Din glas sentimentelor care ne animă, asigurăm Comitetul Central, pe dumneavoastră, scumpe tovarăşe Nicolae Ceauşescu, a strălucit exemplu de slujire a cauzei partidului şi poporului — că, alături de tovarăşii noştri din întreaga Românie, vom face totul pentru a ne însuşi pe deplin şi aplica întocmai sarcina de a ne ridica necontenit nivelul politico-ideologic şi profesional, spre a fi cit mai folositori ţării“. Din telegrama comitetului organizaţiilor de partid din unităţile comerciale din Bucureşti, transcriem : „Comuniştii, cei aproape 50 000 lucrători din comerţul Capitalei, deopotrivă cu toţi cetăţenii României socialiste, urmăresc cu cel mai viu interes şi aprobă din adîncul conştiinţei lor indicaţiile şi activitatea neobosită, fermă şi clarvăzătoare pe care dumneavoastră, mult iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, o desfăşuraţi în fruntea partidului şi statului. Vă asigurăm că lucrătorii din comerţul Capitalei, în frunte cu comuniştii, vor face totul pentru sporirea aportului la buna aprovizionare a oraşului, la desfăşurarea unui comerţ modern, civilizat“. „Conştienţi de îndatoririle care le revin, comuniştii şi toţi lucrătorii Studioului cinematografic „Bucureşti“, — relevă o altă telegramă — se angajează în faţa partidului să transforme toate indicaţiile şi sarcinile trasate de dumneavoastră, tovarăşe secretar general, intr-un program viu pentru a cărui realizare vor acţiona cu toată energia şi pasiunea de comunişti. După preţioasele indicaţii pe care ni le-aţi dat la consfătuirea cu creatorii din cinematografie, aceasta este un nou prilej de a mobiliza forţele de creaţie şi de producţie ale studioului nostru pentru a determina o reală creştere a calităţii artistice şi educative a filmelor româneşti“. După ce apreciază că măsurile propuse de tovarăşul Nicolae Ceauşescu pentru perfecţionarea activităţii politico-ideologice şi cultural-educative in patria noastră au o însemnătate teoretică şi practică excepţională, telegrama adresată în numele colectivului Operei de stat din Timişoara subliniază : „Ne luăm angajamentul să stringen şi mai mult legătura cu viaţa şi simţirea poporului, să aplicăm cu mai multă consecvenţă principiile marxist-leniniste, să ne orientăm cu mai multă hotărire spre un repertoriu conform cu exigenţele creşei muncitoare pentru a deveni în egală măsură un detaşament înaintat al culturii societăţii noastre socialiste şi o înaltă şcoală de educaţie artistică, patriotică şi socială“. De la Filiala din Iaşi a Academiei s-a primit, de asemenea, o telegramă din care cităm : „Cercetătorii ştiinţifici studiază cu cea mai mare atenţie şi nu cel mai înalt spirit de responsabilitate expunerea la consfătuirea de lucru a activului de partid din domeniul ideologiei şi al activităţii politice şi cultural-educative. Ne exprimăm deplina satisfacţie şi totala adeziune faţă de aceste istorice măsuri cerute de stadiul actual al dezvoltării societăţii noastre izvorîte din înalta principialitate comunistă care caracterizează partidul nostru. Conştienţi că un adevărat om de ştiinţă trebuie să vadă în orice act de creaţie profesională şi un act de responsabilitate civică şi partinică, suntem hotărîţi să folosim toate forţele orientării activităţii noastre în direcţia indicată cu atîta clarviziune în expunerea dumneavoastră, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu“. Telegrame în care se exprimă hotărîrea comuniştilor, a tuturor oamenilor muncii de a milita pentru transpunerea în viaţă a programului de acţiune politicoideologică elaborat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu au trimis de asemenea , comitetele de partid ale sectoarelor 3, 4, 5, 8 din Capitală, Agenţia Română de Presă „Agerpres“, Comitetul de partid al Regionalei de căi ferate Bucureşti, Institutul de cercetări pentru construcţii de maşini din Bucureşti, Institutul politehnic din Timişoara, Asociaţia generală a vînătorilor şi pescarilor sportivi, Consiliul judeţean Iaşi al sindicatelor, Comitetul de partid al I.A.S. Roman, judeţul Neamţ. Manifestări consacrate aniversării a 150 de ani de la naşterea lui Vasile Alecsandri In întreaga ţară continuă să se desfăşoare ample şi variate manifestări consacrate împlinirii a 150 de ani de naşterea lui Vasile Alecsandri. La Iaşi, evenimentul a fost sărbătorit, miercuri după-amiază, în sala Teatrului Naţional, printr-o adunare festivă, organizată de Comitetul judeţean de cultură şi artă şi Asociaţia scriitorilor din localitate. Au participat numeroşi oameni ai muncii din întreprinderi şi instituţii, intelectuali, studenţi, elevi, iubitori şi admiratori ai artei celui sărbătorit. Viaţa şi bogata operă a bardului de la Mirceşti au fost evocate de conf. univ. Al. Husar, prof. dr. docent G. Istrate, prof. dr. I. Lăudat, conf. univ. G. Leonte, poetul G. Lesnea. Vorbitorii au evocat personalitatea multilaterală a lui Alecsandri ca ctitor al mişcării dramatice in limba română şi prozator de mare talent, activitatea desfăşurată de scriitorul militant şi marele patriot în perioada frămîntată a mişcării revoluţionare de la 1848, a Unirii Principatelor şi a războiului pentru independenţă şi suveranitate naţională, evenimente pe care le-a trăit alături de popor şi pe care le-a oglindit cîntind in versuri de o mare frumuseţe eroismul ostaşilor români, dragostea nestrămutată de ţară, frumuseţile plaiurilor româneşti. A fost relevată, de asemenea, participarea sa, ca om politic, in fruntea militanţilor pentru libertate socială şi naţională, unitate şi independenţă. In încheierea adunării, actori ai Teatrului Naţional au recitat din opera scriitorului: ★ Comitetul pentru cultură şi artă al municipiului Bucureşti, Comitetul municipal al femeilor şi Comitetul municipal U.T.C. au organizat miercuri ,upă-amiază, în sala Teatrului Mic, simpozionul „Vasile Alecsandri — 150 de ani de la naştere“. Despre viaţa şi opera bardului de la Mirceşti au vorbit prof. dr. docent Şerban Cioculescu, membru corespondent al Academiei Republicii Socialiste România, şi Elena Piru, cercetător ştiinţific principal la Institutul de istorie şi teorie literară „George Călinescu“. Manifestarea s-a încheiat cu un recital literar-muzical din creaţia marelui scriitor patriot, susţinut de actori de la Teatrul Mic şi Teatrul „Ion Creangă“. ★ Un alt simpozion omagial intitulat „Vasile Alecsandri în istoria literaturii române“ a avut loc, în aceeaşi zi, la Casa prieteniei româno-sovietice din Capitală. Au luat cuvîntul prof. dr. docent Şerban Cioculescu, membru corespondent al Academiei Republicii Socialiste România, prof. dr. docent Ion Zamfirescu de la Universitatea din Bucureşti, şi dr. Vasile Netea, cercetător ştiinţific principal la Institutul de istorie „Nicolae Iorga“. In continuare a fost prezentat un program de lecturi din opera scriitorului aniversar. ★ Cu acelaşi prilej, LA CASA ORĂŞENEASCA DE CULTURA DIN CIMPULUNG MOLDOVENESC a avut loc o seară literară cu tema „Alecsandri — cîntăreţ al vitejiei strămoşeşti*. Au fost recitate versuri ale poetului, închinate principalelor momente istorice ale vremii, la care însuşi scriitorul a luat (Urmare din pag. I) tineri au rîs, ca de vorbele unul naiv : ce, adică, unii dintre funcţionarii I.L.F. respectiv muncesc pentru salariu ? Şi spunind acestea mi-au propus o mică anchetă. Şeful oficiului de care vorbeam este, ca pregătire tehnician, ceilalţi salariaţi nedepăşind în majoritate cîteva clase elementare sau cursul de pregătire la şcoala de şoferi. în judeţ sunt, în schimb, mii de muncitori agricoli ca şi numeroşi ingineri agronomi, cei ce lucrează, de fapt, la producerea legumelor, fructelor etc. comercializate numai de către I.L.F. „Verificaţi şi dv., mi-au propus cei cu care discutam, ciţi ingineri tineri agronomi posedă un autoturism personal şi ciţi salariaţi ai I.L.F.-ului cu care lucrăm nu posedă un autoturism proprietate personală... Ciţi ingineri au vile şi ciţi achizitori n-au... etc“. Aş vrea să fiu bine înţeles , nu se pronunţă nimeni împotriva celui ce-şi formează o bună, o prosperă gospodărie personală. Acesta este unul dintre scopurile întregii noastre politici — crearea condiţiilor de bunăstare materială a tuturor oamenilor. Dar este de-a dreptul de neacceptat ca în satele din jurul unei localităţi ca aceea despre care vorbesc şi pe care n-o numesc aici fiindcă dorim să întreprindem o anchetă mai amănunţită, să ţi se descrie scene ca acelea cînd ingineri, unii însărcinaţi cu conducerea unor întreprinderi şi instituţii de stat, se prezintă, resemnaţi, cu mielul plocon la „domnul“ tehnician sau la „domnul“ achizitor, cînd inginerul zice „să trăiţi" şoferului unei astfel de instituţii, pentru ca aceştia să-şi îndeplinească obligaţiile pentru care sunt salarizaţi. Nocivitatea practicilor folosite de asemenea rozătoare cuibărite în hambarul nostru, al tuturora, este evidentă prin pierderea materială (de unde, dacă nu de la noi fură ?), dar şi prin efectele pe care, cum arătam, hoţia rămasă nepedepsită le are asupra psihologiei omului corect, prin instaurarea — deşi situaţiile nu pot fi generalizate — a credinţei, mai ales în cazul unor tineri, că dacă eşti „şmecher“ şi „reuşeşti“ să pui mina pe o asemenea funcţie, asta echivalează cu cea mai mare victorie în viaţă. Pericolul rezidă in posibila răspîndire a ideii că nu dreptatea, ci nedreptatea, nu omul cinstit şi corect, ci pungaşul o duce mai bine. Cît de necesară este lupta împotriva unei asemenea „victorii“ temporare a escrocului care se foloseşte de locul pe care îl oferă instituţia de stat pentru a-şi aranja propria-i situaţie, ne-o demonstrează şi următorul fapt. Am privit blocurile din cartierul nou în care locuiesc, cartier în care se construieşte mereu. I-am privit pe constructori , pe cei ce sapă fundaţii, pe cei care ţes pînă la etajul zece reţeaua de fier-beton, osatura clădirilor în care locuim, pe cei ce ridică, lucrînd din zori pînă în seară, zidurile. Ei, aceşti mii de muncitori, ca şi ceilalţi specialişti, trăiesc cinstit din salariul obţinut pentru munca lor. De nicăieri nu le „curge“ nici un bacşiş, lor, oamenilor care îndeplinesc parte activă, ca cetăţean şi om de cultură. Numeroşi locuitori ai MUNICIPIULUI TR. SEVERIN au luat parte la o manifestare organizată de Comitetul de cultură şi artă al judeţului Mehedinţi, în cadrul căreia prof. Victor Udrescu a prezentat principalele momente din viaţa bardului de la Mirceşti, creaţiile fundamentale ale marelui poet şi patriot român. ★ LA BIBLIOTECA MUNICIPALA DIN ORADEA s-a deschis o expoziţie omagială care cuprinde ediţii din lucrările lui Vasile Alecsandri, manuscrise, fotografii, studii şi cărţi dedicate vieţii şi activităţii literare a marelui scriitor. De asemenea, la librăria „Mihai Eminescu“ din localitate a fost organizată o vitrină cu cărţi care ilustrează aportul scriitorului la dezvoltarea literaturii româneşti, contribuţia sa la înfăptuirea unei culturi naţionale originale şi progresiste, munca esenţială în construcţia oraşelor. Şi nici nu au pretenţia la aşa ceva ! Imaginaţi-vă că le-ar propune cineva să se adune cu toţii în ziua mutării locatarilor la uşa de la intrare ca să aştepte să le vîre fiecare în salopetă cite o monedă. S-ar revolta ca în faţa unei bătăi de joc. Ar fi pentru demnitatea lor de muncitori cel mai cumplit moment de ruşine. Şi, e firesc. Este deajuns însă să ţi se spargă un geam la aceeaşi casă, pentru ca acela care vine să repare (nu să construiască !) deci, face o meserie înrudită, cu a lor, să socotească „normal“ pentru el scoaterea de către locatar a unei sume în plus faţă de tariful stabilit de stat. De ce ? Am vizitat, ca atâţia alţii, Uzina de autoturisme din Piteşti, i-am văzut pe oamenii care construiesc maşinile, mii de muncitori şi specialişti. Ca şi constructorii locuinţelor, ei trăiesc potrivit aceluiaşi principiu, al repartiţiei după muncă. Primind un salariu, ei se socotesc obligaţi să lucreze bine, să producă maşini bune. Filozofia şi mentalitatea lor este normală. Mergi însă cu maşina realizată de aceşti oameni la atelierul de verificare periodică : vei da, deseori, de o cu totul altă mentalitate, aceea a omului gata să-ţi bage mina în buzunar, de partea lui fiind lipsa de ruşine elementară dublată de posibilitatea de şantajare prin lucrări incorecte, de slabă calitate. Am discutat cu un asemenea muncitor, constructor autentic al maşinilor „Dacia“, unul dintre cei care alcătuiesc majoritatea populaţiei noastre muncitoare. El îmi spunea următoarele : „Şi eu şi soţia mea suntem salariaţi în două uzine piteştene. Cîştigul nostru este reprezentat, şi noi socotim normal să fie aşa, de cele două salarii. Cînd cineva cumpără o maşină la care şi eu am lucrat nu se simte obligat, n-ar fi normal, să vină la mine să-mi dea o sumă suplimentară. Ei bine, de fiecare dată însă cînd soţia mea merge la coafor, de pildă, coafeza care are o „Dacia“ lucrată de noi, şi care poartă ţesături lucrate de muncitoarele dintre care face parte şi nevasta mea, se simte îndreptăţită să ia drept bacşiş, printr-un tarif devenit obişnuinţă, uneori chiar pînă la 50 la sută din preţul stabilit de unitate. Prin ce se justifică această mentalitate de ciubucar ? De unde justificarea acestei inegalităţi ?“ întrebările şi calculul făcut de muncitorul argeşean m-au îndemnat să fac eu însumi cîteva calcule. Dacă muncitorul de la întreprinderea de stofe Braşov doreşte să-şi facă un costum de haine cumpără o bucată de stofă lucrată de mina sa. Croitorul care-i lucrează costumul cumpără aceeaşi stofă. El, muncitorul, n-a cerut şi nici nu i s-a oferit de către croitor un bacşiş pentru stofa pe care a lucrat-o el. Ajuns la croitor, însă, acesta socoteşte „normal“ ca producătorul stofei să scoată în plus din buzunar o sumă (la mai puţin de o „sută“ strîmbă din nas!), sumă care sporeşte uneori cu mai bine de 10 la sută preţul stofei luată din magazin. Fapt de-a dreptul absurd dacă ne gîndim cite eforturi face statul ca să mărească salariile, să reducă preţurile, să sporească puterea economică a fiecărei familii. Cu atît mai inuman apare faptul atunci cînd o asemenea mentalitate ajunge să opereze nu numai în sfera serviciilor dar chiar şi în perimetrul unei profesii prin excelenţă a corectitudinii şi umanului — medicina. Fiindcă, se ştie, există şi negustori de sănătate. Nedreptatea este, astfel, strigătoare la cer, o asemenea situaţie devenind de-a dreptul intolerabilă. Mă gîndesc, de pildă, la faptul că în grija atît de susţinută a organelor noastre de partid şi de atent intră sporirea permanentă a salariilor. Pînă şi atunci cînd s-a procedat la reducerea cotizaţiei de partid, de sindicat şi U.T.C. s-a pornit de la premisa că fiecare leu este important într-o familie. Fiecare leu ! Dar cît se duce, lunar „în plus“ cu acel instalator care nu se mulțumește cu propriul salariu, cu reparatorul de televizor, ,cu mecanicul auto, cu croitorul, cu frizerul, cu coafeza, cu vînzătorul de pantofi, cu responsabilul centrului de lemne, cu meditatorul care profită de activitatea profesorului care nu-şi face pe deplin datoria, cu cel ce transportă buteliile de aragaz, cu chelnerul etc., etc., cu toţi aceia care, într-o proporţie mai mare sau mai mică, modifică tarifele fireşti stabilite de stat ? Ce pagube produc în realitate aceia care şi-au însuşit — din dorinţa de căpătuială — o mentalitate de rozătoare zilnice la bugetul majorităţii familiilor, a bugetului acelor oameni care ridică construcţia de bază a societăţii noastre, aproape nu mai trebuie s-o demonstrăm ! O asemenea mentalitate nefiind în concordanţă cu principiile societăţii noastre, ne propunem ca — alăturîndu-ne celor ce militează concret pentru spiritul de echitate, organelor noastre de partid şi de stat, cetăţenilor, echipelor de control obştesc etc. — să folosim paginile ziarului pentru punerea în lumină a portretelor morale reale ale acelora care vînează in chip ruşinos bani nemunciţi. Ceea ce înseamnă, implicit, o pledoarie pentru refuzul nostru, al tuturora, de a ne lăsa intimidaţi sau, şi mai rău, de a încuraja noi înșine asemenea practici venite dintr-o epocă în dezacord cu vremurile de azi. ★ Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, ION GHEORGHE MAURER, a trimis o telegramă de felicitare domnului OLAFUR JOHANNESSON, cu prilejul numirii sale în funcţia de primministru al Republicii Islanda. • DELEGAŢIA P.C. DIN DANEMARCA, formată din tovarăşii Freddy Madsen, membru al C.C. al P.C. din Danemarca, conducătorul delegaţiei, Oria Jensen, Klaus Engbart, Helmer Rasmussen, Peter Larsen şi Egon Sorsen, care la invitaţia C.C. al P.C.R. face o vizită în ţara noastră, a vizitat în cursul zilei de marţi cartiere noi şi edificii social-culturale din Capitală, precum şi Muzeul de Istorie a Partidului Comunist, a mişcării revoluţionare şi democratice din România. • MINISTRUL COMERŢULUI EXTERIOR, Cornel Burtică, a plecat miercuri la Moscova, unde va deschide expoziţia românească de maşini şi utilaje organizată în capitala Uniunii Sovietice. • DIRECTORUL GENERAL al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură, (F.A.O.), Addekke Boerma, şi reprezentantul regional F.A.O. pentru Europa, Gerardo Bildesheim, au părăsit miercuri după-amiază România. SAPTAMINA NEBUNILOR : rulează la Patria (orele 11,30; 14; 16,30; 19; 21,15), București (orele 9; 11,15; 13,30; 16 30; 18,45; 21) Favorit (orele 9,15; 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20 30), Grădina Doina (ora 20,30). FLOAREA SOARELUI : rulează la Scala (orele 10; 13, 16; 18,45; 21,15) , Grădina Select (ora 20,15). SERATA : rulează la Crîngaşi (orele 16, 18; 20). FACEREA LUMII : rulează la înfrăţirea (orele 15 30; 17,45; 20). GAUDEAMUS IGITUR : rulează la Flacăra (orele 15,30; 18; 20,15) . B. D. INTRA IN ACTIUNE : rulează la Drumul Sării (orele 15,30; 17,45; 20). DARCLEE : rulează la Arta (orele 15,30: 18). Grădina Arta (ora 20.15) . UN SCRIS IN PLINA VARA : rulează la Progresul (orele 15,30: 18; 2015). HAIDUCII LUI SAPTECAI ; ZESTREA DOMNIŢEI RALU ; rulează la Cosmos (orele 15,30: 19). SERBĂRILE GALANTE : rulează la Pacea (orele 15,45: 18. 20). SECRETUL PLANETEI MAIMUŢELOR : rulează la Luceafărul (orele 9; 9,15; 13,30; 16; 18,30; 21), Festival (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 21), Grădina Festival (ora 20,30). CUM AM DECLANȘAT AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL (ambele serii) : rulează la Sala Palatului (ora 18), Capitol (orele 10; 15,30; 19,15). NOTRE DAME DE PARIS : rulează la Grădina Capitol (ora 20,15) . STEAUA FARA NUME : rulează la Doina (orele 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30). FANTOMELE SE GRĂBESC : rulează la Lira (orele 15,30; 18) Grădina Ura (orele 20,15). ROMEO ȘI JULIETA : rulează la Central (orele 9,30; 12,45; 16,15; 19,30) , CORTUL ROŞU : rulează la Excelsior (orele 9; 12,30; 16; 19,30) Mioriţa (orele 9; 12,30; 16; 19,30), Flamura (orele 9; 12,30; 16; 19,30). S-A INTIMPLAT IN RECUNOASTERE : rulează la Dacia (orele 8,30—20 30 în continuare). PROGRAM DE FILME DOCUMENTARE : rulează la Timpuri Noi (orele 9,15—20,30 în continuare). TRECI PRAGUL : rulează la Laromet (orele 15,30; 17,30; 19,30). ESOP : rulează la Giuleşti (orele 15,30; 17 45, 20). CEAIKOVSKI rulează la Floreasca (orele 16; 19,30). SUNETUL MUZICII : rulează la Griviţa (orele 9; 12,15; 16; 19,30) , Vitan (ora 15,30), Grădina Vitan (ora 20). ROATA VIEŢII : rulează la Bucegi (orele 15,30; 18), Grădina Bucegi __(ora 20,30). GRESEALA FATALA : rulează la Modern (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,45), Melodia (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 20,45), Grădina Modem (ora 20,15). FIII MARII URSOAICE : rulează la Aurora (orele 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18), Grădina Aurora (ora 20,15) . DIN NOU DESPRE DRAGOSTE : rulează la Popular (orele 15,30; 18; 20,15). O FLOARE ŞI DOI GRĂDINARI : rulează la Victoria (orele 9; 12,30; 16; 19,30), Buzeşti (orele 9: 12,30; 16, 20), Viitorul (orele 10: 15,45, 19), Moşilor (orele 13,15; 16,45; 20,15), Grădina Buzeşti (ora 20,30). PRINŢUL NEGRU : rulează la Lumina (orele 9—20,30 în continuare). INTILNIRE CU O NECUNOSCUTĂ : rulează la Feroviar (orele 9,15; 11,30; 13,45; 16; 18 15; 20,30), Gloria (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30), Grădina Tomis (ora 20 30). SECRETUL DIN SANTA VITTORIA : rulează la Parcul Herăstrău (ora 20,30), Tomis (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30). VARA DE ALTADATA : rulează la Unirea (orele 16; 18,15), Grădina Unirea (ora 20,30). UN ITALIAN IN AMERICA : rulează la Rahova (orele 15 30; 18, 20,15). HIBERNATUS: rulează la Munca (orele 16; 18, 20). CAPCANA : rulează la Volga (orele 9,30; 11,30; 13 45; 16; 18,15; 20,30). ELEFANTUL SLOWLY : rulează la Ferentari (orele 15,30; 17,45; 20).CENUSA I — Ambele serii, rulează la Cinemateca — Union (orele 10; 13; 16). JOI, 22 IULIE 1971 Teatrul „C. Tănase“ (La Grădina Boema) . VOX... BOEMA — ora 20. JOI, 22 IULIE 1971 PROGRAMUL I • 17,30 Deschiderea emisiunii. Emisiune în limba maghiară • 18,30 La volan — emisiune pentru conducătorii auto • 18,50 Timp și anotimp in agricultură. Din cuprins : Prime urgenţe — recoltarea cerealelor păioase. Consultaţie economică . Elemente ştiinţifice în conducerea unităţilor agricole a 19,15 Publicitate • 19,20 1001 de seri • 19,30 Telejurnalul de seară. Sport • 20,10 Pentru sănătatea dr. „Cura heliomarină“ • 20,20 Antologia umorului : Max Linder • 21,35 Cadran internaţional o ,22,20 Interpretul săptămînii : Dorina Drăghici • 22,40 Film documentar : Oraşe poloneze „Nova Huta“ a 22,55 Telejurnalul de noapte. PROGRAMUL II a a 20,10 Punct-contrapunct a 21,00 Buletin de ştiri a 21:05 Film artistic : „O zi ca leii“ — o producţie a studiourilor Italiene, cu Renato Salvatori, Carlo Grevina JOI 22 IULIE 1971 Seară poloneză la televiziune Cu prilejul Zilei naţionale a R.P. Polone, Televiziunea Română a transmis miercuri 21 iulie un program dedicat acestei sărbători. In programul „Seara televiziunii poloneze“ telespectatorii au avut prilejul să urmărească filmul artistic „Comoara“ din interpretarea actorilor J. Duszynsky şi A. Dymsza — regia aparţinînd reputatului L. Buczkowski ; filmul documentar : Itinerar polonez contemporan ; un scurt program de desene animate — semnate de cunoscuţi regizori ai genului, după care au cîntat Violeta Vilas şi Ursula Szipinska. Programul a fost prezentat de Bozena Walter, crainică a Studioului de Televiziune din Varşovia. • Miercuri la amiază a fost deschisă în sala din strada Brezoianu, sub auspiciile Asociaţiei artiştilor fotografi din ţara noastră, expoziţia artistului fotograf polonez Edward Hartwig. ★ La Casa de cultură a sectorului 8 din Capitală, a avut loc miercuri o seară de filme documentare poloneze, organizată de Comitetul pentru cultură și artă al municipiului București.