Scînteia Tineretului, august 1971 (Anul 27, nr. 6907-6932)
1971-08-05 / nr. 6910
Proletari din toate ţările, uniţi-vâ! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXVII, SERIA II, NR. 6910 6 PAGINI —30 BANI JOI 5 AUGUST 1971 ■■III miii ■——— Vizita a început din extrema sudică a zonei, respectiv din staţiunea turistică Saturn, unde, în ultimul an, după vizita secretarului general al partidului, s-a înfăptuit un mare volum de construcţii. Această staţiune dispune în prezent de hoteluri moderne, cu o capacitate de aproximativ 11 200 de locuri. Ritmul construcţiilor în această staţiune a fost intensificat îndeosebi în ultimul an, cînd, într-un timp record, de aproximativ opt luni, au fost date in folosinţă hoteluri cu o capacitate de 4 650 de locuri. Oaspeţii fac mai întîi un popas la hotelul „Diana“, impunător edificiu cu 14 nivele, realizat din beton, sticlă şi aluminiu, dat în folosinţă în actualul sezon. Un mare număr de turişti aplaudă îndelung pe secretarul general al partidului, pe ceilalţi oaspeţi, le oferă buchete de flori. Se urcă la al 14-lea etaj al hotelului. In faţa privirilor se deschide o vastă şi feerică perspectivă. Se vede nu numai „Saturn“; privirea cuprinde toate celelalte stele din constelaţia Mangalia Nord, se vede oraşul Mangalia, întinerit şi el, se profilează în depărtare conturul Eforiei Sud şi Eforie Nord. Nu este necesară nici o explicaţie pentru a înţelege că turismul a devenit în România, pe litoralul Mării Negre mai ales, o ramură în plină dezvoltare a economiei naţionale. An de an, frumuseţile patriei noastre, ca şi cunoscuta ospitalitate a poporului român, atrag un tot mai mare număr de turişti de peste hotare. Mangalia, Eforie, Mamaia, Mangalia-Nord cu cele patru staţiuni ale sale din Nord, au devenit de mult puncte de atracţie de rezonanţă europeană. Preocuparea arhitecţilor, proiectanţilor, edililor şi constructorilor pentru valorificarea raţională a tuturor frumuseţilor naturale ale litoralului, pentru integrarea lor armonioasă în circuitul de valori al întregii economii, constituie o remarcabilă realitate subliniată de tovarăşul Ceauşescu, de ceilalţi conducători de partid şi de stat. In ceea ce priveşte dezvoltarea în continuare a staţiunii Saturn, gazdele informează că, în partea de nord a acesteia, sunt pregătite planurile pentru crearea unui nou complex hotelier de 1 850 de locuri, care va fi dat în folosinţă în cursul acestui plan cincinal. Se vor amenaja două piscine, se va construi un hotel cu bază de tratament pentru iarnă şi vară, proiect favorizat de existenţa în zonă a unor importante surse de ane mezotermale sulfuroase. Este făcută recomandarea ca Mangalia propriu-zisă să fie unită princonstrucţii moderne cu staţiunea Saturn, în felul acesta urmînd să dispară aspectul actualei periferii a acestui oraş. Acţiunea trebuie să decurgă dintr-un plan unic de sistematizare, care să integreze într-un tot Mangalia, Saturn, viitoarele obiective economice ce se vor implanta în zonă. Pentru înfăptuirea programului de construcţii în actualul cincinal sunt asigurate toate condiţiile, recomandările şi indicaţiile primite din partea secretarului general al partidului cu prilejul vizitelor anterioare pe litoral constituind îndreptarul deosebit de valoros în alegerea soluţiilor optime, care să îmbine judicios necesităţile funcţionale şi estetice cu cele economice. Secretarul general recomandă proiectanţilor şi arhitecţilor ca, încă din prima fază de elaborare a proiectelor, să gîndească mai mult, să dea dovadă de mai multă imaginaţie, de mai mult spirit creator. Este aici în curs de înfăptuire o operă vastă şi de durată. Improvizaţiile, soluţiile insuficient studiate se cer excluse de la bun început. La coborîre se vizitează restaurantul hotelului. Aspectul general impresionează plăcut. Mobilierul este confecţionat cu mult gust. Cu acest prilej, se subliniază că fiecare construcţie hotelieră, restaurantul ce-i aparţine sunt dotate cu mobilier deosebit atît din punct de vedere al execuţiei, cît şi al coloritului. In bucătăria localului, secretarul general al partidului apreciază faptul că zilnic sunt asigurate trei feluri de meniuri, la alegere, pentru turişti, că mesele sunt consistente şi bine preparate de personal calificat, potrivit gusturilor variate ale celor aflaţi la odihnă. Tot la Saturn, se vizitează hotelul Siret, de categoria a doua de confort, unde se constată condiţii bune de locuit şi odihnă. Şi la acest hotel, restaurantul-cantină şi secţiile aferente fac o impresie bună. Meniurile pregătite pentru turişti, .^curăţenia, ţinuta personalului denotă grijă şi bună gospodărire. In cadrul discuţiilor care au loc, specialiştilor li se dă indicaţia ca noile obiective turistice să fie amplasate în imediata vecinătate a mării, să se valorifice la maximum suprafaţa plajelor, să se asigure amenajarea cu destinaţii utilitare, iar arterele de comunicaţie să fie amplasate în afara pînzei de nisip. Să ţinem I seama de faptul, subliniază I secretarul general, că plaja I constituie un patrimoniu deo- I sebit de valoros şi se cere va- I lorificată la maximum. înainte de a părăsi staţia I nea Saturn, oaspeţii vizitează I Complexul central de maga- I zine. La acea oră de după- I amiază, toate unitățile erau pline de cumpărători. Adre- I sîndu-se reprezentanților or- I ganelor comerciale, secretarul I general al partidului reco- I mandă ca aceștia să se preo- 9 cupe de lărgirea continuă a I sortimentului mărfurilor puse I în vînzare, să aibă în vedere I aprovizionarea unităţilor cu I mărfurile cele mai solicitate. La Venus, o altă tînără şi I originală staţiune din zonă, se I vizitează hotelul Carmen. Con- I tinuă şi aici discuţiile privind I noile amenajări de pe litoral. | La Venus, de exemplu, au I fost date în funcţiune în ul- I tinsul an, noi hoteluri cu o ca-pacitate de 1 000 de locuri. După ce sunt vizitate cîteva încăperi, conducătorii de partid şi de stat ies pe terasa hotelului, de unde se deschide imaginea panoramică a noilor construcţii, în aplauzele şi ovaţiile miilor de turişti, care au făcut o primire caldă şi entuziastă conducătorilor de partid şi de stat pe întreg parcursul vizitei, oaspeţii ajung apoi în staţiunea Neptun, cea mai mare din această zonă a litoralului Mării Negre. La Neptun au fost date in folosinţă în ultimul an construcţii noi cu o capacitate de peste 5 000 de locuri. Este vizitată o originală cramă făcînd parte din complexul cunoscutului han „La Calul Bălan“. întreaga amenajare este o măiestrită îmbinare de fantezie și artă. La Neptun se vizitează, de asemenea, complexul de mijloace de agrement „Prichindel“ și terenul de minigolf, între oaspeţi şi gazde are loc, cu acest prilej, un util schimb de opinii privind crearea a cît mai multe amena(Continuare în pag. a 11-a) In după-amiaza zilei de miercuri, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu soţia sa, Elena Ceauşescu, a făcut o vizită de lucru în staţiunile turistice din zona Mangalia Nord. Cu acest prilej, a fost analizat stadiul înfăptuirii planurilor privind amenajarea litoralului Mării Negre în perimetrul Saturn—Venuis—Jupiter—Neptun, corespunzător soluţiilor adoptate anul trecut cînd secretarul general al partidului, împreună cu arhitecţii şi urbaniştii cărora li s-a încredinţat sarcina realizării acestui grandios ansamblu de construcţii au studiat la faţa locului variantele cele mai indicate din punct de vedere estetic, funcţional şi economic ce urmau să fie puse în practică. In această vizită, secretarul general al partidului a fost însoţit de tovarăşii Maxim Berghianu, Leonte Răutu, Vasile Vîlcu, Miron Constantinescu, Vasile Patilineţ, Ion Stănescu, precum şi de Ion Cosma, ministrul turismului, de reprezentanţi ai organelor judeţene şi municipale de partid şi de stat, de specialişti care au colaborat la înfăptuirea măreţelor obiective turistice de pe litoralul Mării Negre. marţilor oaspeţi li s-a făcut o primire călduroasă pe tot parcursul vizitei Ce solicită societatea noastră socialistă artiștilor săi : O MINUNATĂ FRESCĂ ARTISTICĂ INSPIRATĂ DIN REALIZĂRILE POPORULUI ENTUZIASTA ANGAJARE A STUDENŢIMII ALTE SUTE ŞI MII DE STUDENŢI URMEAZĂ EXEMPLUL COLEGILOR LOR CARE AU HOTĂRIT SĂ DEDICE O PARTE DIN ZILELE VACANŢEI MUNCII PATRIOTICE •BUCUREŞTI Luînd cunoştinţă cu deosebită satisfacţie de Chemarea adresată tuturor studenţilor ţării de către brigada de muncă patriotică a studenţilor activişti , studenţii Institutului agronomic „Nicolae Bălcescu“ din Bucureşti îşi exprimă acordul total la acest apel tineresc, voinţa lor fermă de a-şi aduce contribuţia la traducerea lui in viaţă. Convinşi fiind că munca efectivă în producţie contribuie la formarea noastră ca oameni, cetăţeni de nădejde ai ţării, ne angajăm să realizăm pînă la începutul anului universitar un număr de 20 000 ore muncă patriotică la ferma didactică Băneasa, să participăm la lucrările hidroameliorative din zona Otopeni, precum şi la lucrările de construcţii-montaj, amenajări şi întreţineri din incinta institutului nostru. Ca fii ai poporului nostru, angrenat trup şi suflet în edificarea societăţii socialiste multilateral dezvoltate, studenţii agronomi înţeleg să răspundă prin fapte de muncă îndemnurilor secretarului general al partidului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. CONSILIUL U.A.S. INSTITUTUL AGRONOMIC „N. BALCESCU" Integrindu-ne în frontul de muncă patriotică al colegilor noştri din întreaga ţară noi, studenţii Academiei de Studii Economice din Bucureşti, vom continua şi intensifica acţiunile desfăşurate in luna iulie în unităţile economice din agricultură, demonstrînd şi în acest mod hotărirea noastră fermă de a ne integra eforturilor creatoare ale întregului popor. Răspunsul nostru la apelul entuziast al cadrelor de asociaţie il concretizăm prin angajamentul de a realiza pînă la începutul anului universitar un număr de 15 000 ore de muncă patriotică în unităţile economice din Capitală. Folosim acest prilej pentru a exprima încă o dată adeziunea noastră deplină la recentul program elaborat de partid în vederea perfecţionării muncii politico-ideologice şi a activităţii educative, a procesului instructiv din şcoala superioară, adevărat program de călire revoluţionară a întregului tineret, a studenţilor, viitori specialişti ai economiei, ştiinţei şi culturii noastre socialiste. CONSILIUL UNIUNII ASOCIATIILOR STUDENTESTI ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE Noi, studenţii Universităţii din Bucureşti, animaţi de înflăcărată chemare a brigăzii de muncă patriotică a studenţilor activişti, am hotărît să ne alăturăm efortului unanim al întregului tineret din patria noastră angrenîndu-ne în vasta acţiune de desăvîrşire prin muncă a pregătirii politico-ideologice şi cultural-educative, în spiritul îndrumărilor ce ne-au fost adresate de către secretarul general al P.C.R., tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Ne angajăm ca în lunile august şi septembrie 1971 să prestăm 20 000 ore muncă patriotică , la amenajarea noilor spaţii de învâţămînt, precum şi la pregătirea pentru deschiderea anului universitar a complexelor Grozăveşti, 6 Martie şi Drumul Taberei. Totodată, în lunile octombrie şi noiembrie vom participa pe şantierele de construcţie ale tineretului şi la efectuarea unor lucrări agricole. Munca noastră va constitui astfel un răspuns plenar la chemarea înflăcărată pe care ne-a adresat-o tovarăşul Nicolae Ceauşescu de a deveni veritabile colective de luptă pentru înfăptuirea programului de gindire şi acţiune revoluţionară elaborat de partid pentru construirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate. CONSILIUL UNIUNII ASOCIAŢIILOR STUDENTESTI AL UNIVERSITĂŢII • TIMIŞOARA Exprimîndu-ne acordul deplin la măsurile propuse de tovarăşul Nicolae Ceauşescu pentru îmbunătăţirea activităţii politicoideologice, de educare marxist-leninistă a tuturor oamenilor muncii, noi, studenţii din cetatea universitară a Banatului, împreună cu toţi tinerii români, maghiari, germani, sîrbi şi de alte naţionalităţi din judeţul Timiş, răspundem chemării adresate colegilor din întreaga ţară de către Brigadade muncă patriotică a studenţilor activişti — prin participarea în perioada vacanţei de vară la realizarea unor obiective economice şi social-culturale din municipiul Timişoara, ai poporului muncitori constituiţi în brigăzi de muncă patriotică şi-au unit forţele pe şantierul Laboratorului de Geotehnică şi Fundaţii al Institutului Politehnic, la Staţiunea didactico-experimentală a Institutului agronomic, pe şantierele „Muzeului satului bănăţean“, al Fabricii de tramvaie şi al „Casei Tineretului“ din Timişoara exprimîndu-şi astfel recunoştinţa faţâ de condiţiile optime de muncă şi viaţă create de ■ partidul şi statul nostru pentru formarea,şiafirmarea noastră ca specialişti de nădejde ai patriei socialiste. CONSILIUL U.A.S. CENTRUL UNIVERSITAR TIMISOARA Studenţii din centrul nostru universitar — fiim CRAIOVA ! Ixpunerea tovarăşului I. Nicolae Ceauşescu la Consfătuirea de lucru cu activul de partid din domeniul ideologiei şi al activităţii politice şi cultural-educative a fost primită cu profundă satisfacţie şi real interes de către toţi studenţii din centrul nostru universitar constituind un îndreptar preţios pentru tot ceea ce trebuie să facem în prezent şi în viitor de a deveni specialişti de nădejde ai României socialiste de azi, ai României comuniste de mîine. Răspunzînd chemării studenţilor activişti participanţi la Tabăra de instruire de la Izvorul Mureşului, de a transforma vacanţa într-o sesiune a muncii puse în slujba patriei, noi studenţii din cetatea Băniei şi din alte centre universitare, aflaţi în practică, am hotărât să ne alăturăm acestei iniţiative valoroase, pentru a participa la realizarea unor lucrări pe Şantierul de extindere a clădirii centrale a Universităţii craiovene, pe Şantierul complexului sportiv al tineretului din Lunca Jiului, la obiective de interes municipal. Exemplul personal dat de secretarul general al partidu- I lui nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, de înalt spirit militant, combativ şi revoluţionar, constituie pentru fiecare dintre noi un îndemn de a ne dărui întreaga capacitate şi putere de muncă înfăptuirii politicii clarvăzătoare a Partidului Comunist Român. Suntem hotărîţi să nu precupeţim nimic din eforturile noastre îndreptate spre edificarea şi prosperitatea României socialiste. BRIGĂZILE DE MUNCA PATRIOTICA STUDENTESTI CONSTITUITE IN CENTRUL UNIVERSITAR CRAIOVA La PORŢILE DE FIER constructorii pregătesc acordul final CITIŢI REPORTAJUL NOSTRU IN PUBLICISTICA MILITANTĂ de NICOLAE DRAGOȘ Cartea lui George Macovescu „Vîrstele timpului", este o culegere de articole, de la tableta ce-și propune surprinderea faptului divers pînă la atitudinea exprimată fără echivoc asupra unor probleme politice sau culturale. Parcurgîndu-i însă paginile vei descoperi cu uşurinţă că ea este mai mult decit o culegere de articole ; este documentul sobru al unei conştiinţe ce s-a confruntat prin timp cu marile probleme ale ultimelor patru decenii. Privind retrospectiv la anii care au trecutaceastă carte de publicistică militantă fiind ea însăşi o expresivă retrospectivă), autorul se arată conştient de datoria creatorului, a cercetătorului de a măsura cu exactitate fapele trecutului, semnificaţiile lor., „Vremea curge neîncetat şi vîntură în apele ei mişcătoare imaginea trecutului" va nota undeva. Uneori apar la suprafaţă lumini, alteori întunecimi, dar niciodată nu se reliefează realitatea în întregimea şi sensurile ei. Nici nu se poate altfel. Grija cercetătorului însă, este aceea de a se apropia pe cît posibil de adevăr, de a evita deformările, de a pătrunde esenţa evenimentelor petrecute altădată şi de a le interpreta aşa cum Tacitus scria în introducere la ale sale „Anale" , „sine irra et studio", „fără ură şi părtinire". Nu este, cum avertizează apelul la acest citat, un îndemn la obiectivism, Ci la obiectivitate. Traversând perioade dintre cele mai diverse, cartea este în întregul ei un asemenea document al obiectivităţii, al unei conştiinţe lucide care ştie să desprindă semnificaţii din , fapte de amplu ecou sau din întîmplări aflate în anonimatul cotidianului. Autorului îi este, evident, străin gestul gratuit. Publicistica are un sens, o funcţie precisă. Izvorîte dintr-o conştiinţă militantă, paginile au demnitate, impun prin tonul la care nu poate ajunge decit un autor credincios fără şovăire în ideile sale. Această carte-document se situează de fapt sub semnul nevoii de a nu uita. Pentru că nu trebuie uitate nici viaţa cumplită din internatele de altădată, nici anii cînd ideologia^ fascistă, brutală îşi găsea concretizări în organizarea socială a unor ţări, anii cînd, cum spune autorul, „vîntu! dictaturilor fasciste n-a făcut altceva decit să stirnească praful inculturii. Scoţînd la iveală incapacităţi", anii cînd „prostia a luat locul inteligenţei, incapacitatea a detronat cultura, brutalitatea a luat locul simţirii şi forţa musculară pe acela al gîndirii". Pentru că nu trebuie uitat că a fost posibil ca la Ipoteşti, în satul de naştere a lui Eminescu, să nu fi existat în 1936, un local propriu de şcoală. După cum nu trebuie, rsu pot fi uitate condiţiile grele in care erau obligaţi să trăiască muncitorii, ţăranii în vremea burghezo-moşierimii. Comentînd o expoziţie de ciini, deschisă la Bucureşti, în 1937, autorul observa cu o rară virulenţă satirică, cu o amară ironie : „Din expoziţie poţi învăţa multe. De exemplu, am învăţat că un dog mănîncă dimineaţa o pîine şi o jumătate de kilogram de lapte... Situaţia aceasta a dogului este de invidiat. V-aţi gîndit oare vreodată cîţi din copiii ţării acesteia eră, pentru o zi întreagă, o pîine şi o jumătate de kilogram de lapte ?.„ Copiii mahalalelor nu pot gusta laptele pentru că este prea scump. Mai totdeauna a fost în preajma preţului de zece lei kilo(Continuare în pag. a V-a)