Scînteia Tineretului, august 1971 (Anul 27, nr. 6907-6932)

1971-08-05 / nr. 6910

Proletari din toate ţările, uniţi-vâ! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXVII, SERIA II, NR. 6910 6 PAGINI —30 BANI JOI 5 AUGUST 1971 ■■III m­iii ■——— Vizita a început din extrema sudică a zonei, respectiv din staţiunea turistică Saturn, unde, în ultimul an, după vi­zita secretarului general al partidului, s-a înfăptuit un mare volum de construcţii. A­­ceastă staţiune dispune în pre­zent de hoteluri moderne, cu o capacitate de aproximativ 11 200 de locuri. Ritmul con­strucţiilor în această staţiune a fost intensificat îndeosebi în ultimul an, cînd, într-un timp record, de aproximativ opt luni, au fost­ date in folosinţă hoteluri cu o capacitate de 4 650 de locuri. Oaspeţii fac mai întîi un popas la hotelul „Diana“, im­punător edificiu cu 14 nivele, realizat din beton, sticlă şi a­­luminiu, dat în folosinţă în ac­tualul sezon. Un mare număr de turişti aplaudă îndelung pe secretarul general al partidu­lui, pe ceilalţi oaspeţi, le ofe­ră buchete de flori. Se urcă la al 14-lea etaj al hotelului. In faţa privirilor se deschide o vastă şi feerică perspectivă. Se vede nu nu­mai „Saturn“; privirea cu­prinde toate celelalte stele din constelaţia Mangalia Nord, se vede oraşul Mangalia, întine­rit şi el, se profilează în de­părtare conturul Eforiei Sud şi Eforie Nord. Nu este necesară nici o ex­plicaţie pentru a înţelege că turismul a devenit în Româ­nia, pe litoralul Mării Negre mai ales, o ramură în plină dezvoltare a economiei naţio­nale. An de an, frumuseţile patriei noastre, ca­ şi cunoscu­ta ospitalitate a poporului ro­mân, atrag un tot mai mare număr de turişti de peste ho­tare. Mangalia, Eforie, Ma­maia, Mangalia-Nord cu cele patru staţiuni ale sale din Nord, au devenit de mult puncte de atracţie de rezo­nanţă europeană. Preocupa­rea arhit­ecţilor, proiectanţilor, edililor şi constructorilor pen­tru valorificarea raţională a tuturor frumuseţilor naturale ale litoralului, pentru integra­rea lor armonioasă în circui­tul de valori al întregii econo­mii, constituie o remarcabilă realitate subliniată de tovară­şul Ceauşescu, de ceilalţi con­ducători de partid şi de stat. In ceea ce priveşte dezvol­tarea în continuare a staţiunii Saturn, gazdele informează că, în partea de nord a acesteia, sunt pregătite planurile pentru crearea unui nou complex ho­telier de 1 850 de locuri, care va fi dat în folosinţă în cursul acestui plan cincinal. Se vor amenaja două piscine, se va construi un hotel cu bază de tratament pentru iarnă şi vară, proiect favorizat de e­­xistenţa în zonă a unor im­portante surse de ane mezo­­termale sulfuroase. Este făcu­tă recomandarea ca Mangalia propriu-zisă să fie unită prin­­construcţii moderne cu staţiu­nea Saturn, în felul acesta urmînd să dispară aspectul actualei periferii a acestui o­­raş. Acţiunea trebuie să de­curgă dintr-un plan unic de sistematizare, care să integre­ze într-un tot Mangalia, Sa­turn, viitoarele obiective eco­nomice ce se vor implanta în zonă. Pentru înfăptuirea progra­mului de construcţii în actua­lul cincinal sunt asigurate toa­te condiţiile, recomandările şi indicaţiile primite din partea secretarului general al parti­dului cu prilejul vizitelor an­terioare pe litoral constituind îndreptarul deosebit de va­loros în alegerea soluţiilor op­time, care să îmbine judicios necesităţile funcţionale şi es­tetice cu cele economice. Se­cretarul general recomandă proiectanţilor şi arhitecţilor ca, încă din prima fază de e­­laborare a proiectelor, să gîn­­dească mai mult, să dea dova­dă de mai multă imaginaţie, de mai mult spirit creator. Este aici în curs de înfăptuire o operă vastă şi de durată. Improvizaţiile, soluţiile insufi­cient studiate se cer excluse de la bun început. La coborîre se vizitează restaurantul hotelului. Aspec­tul general impresionează plă­cut. Mobilierul este confecţio­nat cu mult gust. Cu acest pri­lej, se subliniază că fiecare construcţie hotelieră, restau­rantul ce-i aparţine sunt dota­te cu mobilier deosebit atît din punct de vedere al exe­cuţiei, cît şi al coloritului. In bucătăria localului, secretarul general al partidului aprecia­ză faptul că zilnic sunt asigu­rate trei feluri de meniuri, la alegere, pentru turişti, că me­sele sunt consistente şi bine preparate de personal califi­cat, potrivit gusturilor variate ale celor aflaţi la odihnă. Tot la Saturn, se vizitează hotelul Siret, de categoria a doua de confort, unde se con­stată condiţii bune de locuit şi odihnă. Şi la acest hotel, restaurantul-cantină şi secţiile aferente fac o impresie bună. Meniurile pregătite pentru tu­rişti, .^curăţenia, ţinuta perso­nalului denotă grijă şi bună gospodărire. In cadrul discuţiilor care au loc, specialiştilor li se dă indicaţia ca noile obiective tu­ristice să fie amplasate în imediata vecinătate a mării, să se valorifice la maximum suprafaţa plajelor, să se asi­gure amenajarea cu destinaţii utilitare, iar arterele de co­municaţie să fie amplasate în afara pînzei de nisip. Să ţinem I seama de faptul, subliniază I secretarul general, că plaja I constituie un patrimoniu deo- I sebit de valoros şi se cere va- I lorificată la maximum. înainte de a părăsi staţia­ I nea Saturn, oaspeţii vizitează I Complexul central de maga- I zine. La acea oră de după- I amiază, toate unitățile erau­­ pline de cumpărători. Adre- I sîndu-se reprezentanților or- I ganelor comerciale, secretarul I general al partidului reco- I mandă ca aceștia să se preo- 9 cupe de lărgirea continuă a I sortimentului mărfurilor puse I în vînzare, să aibă în vedere I aprovizionarea unităţilor cu I mărfurile cele mai solicitate.­­ La Venus, o altă tînără şi I originală staţiune din zonă, se I vizitează hotelul Carmen. Con- I tinuă şi aici discuţiile privind I noile amenajări de pe litoral. | La Venus, de exemplu, au I fost date în funcţiune în ul- I tinsul an, noi hoteluri cu o ca-­­­pacitate de 1 000 de locuri. După ce sunt vizitate cîteva încăperi, conducătorii de partid şi de stat ies pe terasa hotelului, de unde se deschide imaginea panoramică a noilor construcţii, în aplauzele şi ovaţiile mii­lor de turişti, care au făcut o­­ primire caldă şi entuziastă conducătorilor de partid şi de stat pe întreg parcursul vizi­tei, oaspeţii ajung apoi în sta­ţiunea Neptun, cea mai mare din această zonă a litoralului Mării Negre. La Neptun au fost date in folosinţă în ulti­mul an construcţii noi cu o capacitate de peste 5 000 de locuri. Este vizitată o origina­lă cramă făcînd parte din complexul cunoscutului han „La Calul Bălan“. întreaga a­­menajare este o măiestrită îmbinare de fantezie și artă. La Neptun se vizitează, de asemenea, complexul de mij­loace de agrement „Prichindel“ și terenul de minigolf, între oaspeţi şi gazde are loc, cu acest prilej, un util schimb de opinii privind crea­rea a cît mai multe amena­(Continuare în pag. a 11-a) In după-amiaza zilei de miercuri, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu soţia sa, Elena Ceauşescu, a făcut o vizită de lucru în staţiunile turistice din zona Mangalia Nord. Cu acest prilej, a fost analizat stadiul înfăptuirii planurilor privind ame­najarea litoralului Mării Negre în perimetrul Saturn—Venuis—Jupiter—Neptun, corespunzător soluţiilor adoptate anul trecut cînd secretarul general al partidului, împreună cu arhitecţii şi urbaniştii cărora li s-a încredinţat sarcina realizării acestui gran­dios ansamblu de construcţii au studiat la faţa locului variantele cele mai indicate din punct de vedere estetic, funcţional şi economic ce urmau să fie puse în practică. In această vizită, secretarul general al partidului a fost însoţit de tovarăşii Maxim Berghianu, Leonte Răutu, Vasile Vîlcu, Miron Constantinescu, Vasile Patilineţ, Ion Stănescu, precum şi de Ion Cosma, ministrul turismului, de reprezentanţi ai organe­lor judeţene şi municipale de partid şi de stat, de specialişti care au colaborat la înfăptuirea măreţelor obiective turistice de pe litoralul Mării Negre. m­arţilor oaspeţi li s-a făcut o primire călduroasă pe tot parcursul vizitei Ce solicită societatea noastră socialistă ar­tiștilor săi : O MINUNATĂ FRES­CĂ ARTISTICĂ INS­PIRATĂ DIN REALI­ZĂRILE POPORULUI ENTUZIASTA ANGAJARE A STUDENŢIMII ALTE SUTE ŞI MII DE STUDENŢI URMEAZĂ EXEMPLUL COLEGILOR LOR CARE AU HOT­ĂRIT SĂ DEDICE O PARTE DIN ZILELE VACANŢEI MUNCII PATRIOTICE •BUCUREŞTI L­uînd cunoştinţă cu deose­bită satisfacţie de Chema­rea adresată tuturor stu­denţilor ţării de către brigada de muncă patriotică a studenţi­lor activişti , studenţii Institu­tului agronomic „Nicolae Băl­­cescu“ din Bucureşti îşi exprimă acordul total la acest apel tine­resc, voinţa lor fermă de a-şi aduce contribuţia la traducerea lui in viaţă. Convinşi fiind că munca­ efec­tivă în producţie contribuie la formarea noastră ca oameni, ce­tăţeni de nădejde ai ţării, ne an­gajăm să realizăm pînă la înce­putul anului universitar un nu­măr de 20 000 ore muncă patrio­tică la ferma didactică Băneasa, să participăm la lucrările hidro­­ameliorative din zona Otopeni, precum şi la lucrările de con­­­strucţii-montaj, amenajări şi în­treţineri din incinta institutului nostru. Ca fii ai poporului nostru, an­grenat trup şi suflet în edifica­rea societăţii socialiste multi­lateral dezvoltate, studenţii a­­gronomi înţeleg să răspundă prin fapte de muncă îndemnuri­lor secretarului general al par­tidului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. CONSILIUL U.A.S. INSTITUTUL AGRONOMIC „N. BALCESCU" I­ntegrindu-ne în frontul de muncă patriotică al cole­gilor noştri din întreaga ţară noi, studenţii Academiei de Studii Economice din Bucureşti, vom continua şi intensifica ac­ţiunile desfăşurate in luna iu­lie în unităţile economice din a­­gricultură, demonstrînd şi în a­­cest mod hotărirea noastră fer­mă de a ne integra eforturilor creatoare ale întregului popor. Răspunsul nostru la apelul en­tuziast al cadrelor de asociaţie il concretizăm prin angajamen­tul de a realiza pînă la începu­tul anului universitar un număr de 15 000 ore de muncă patrio­tică în unităţile economice din Capitală. Folosim acest prilej pentru a exprima încă o dată a­­deziunea noastră deplină la re­centul program elaborat de par­tid în vederea perfecţionării muncii politico-ideologice şi a activităţii educative, a procesu­lui instructiv din şcoala superi­oară, adevărat program de căli­­re revoluţionară a întregului ti­neret, a studenţilor, viitori spe­cialişti ai economiei, ştiinţei şi culturii noastre socialiste. CONSILIUL UNIUNII ASOCIA­­­­TIILOR STUDENTESTI ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE N­oi, studenţii Universităţii din Bucureşti, animaţi de înflăcărată chemare a bri­găzii de muncă patriotică a stu­denţilor activişti, am hotărît să ne alăturăm efortului unanim al întregului tineret din patria noastră angrenîndu-ne în vasta acţiun­e de desăvîrşire prin muncă a pregătirii politico-ideo­logice şi cultural-educative, în spiritul îndrumărilor ce ne-au fost adresate de către secretarul general al P.C.R., tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Ne angajăm ca în lunile au­gust şi septembrie 1971 să pres­tăm 20 000 ore muncă patrioti­că , la amenajarea noilor spa­ţii de învâţămînt, precum şi la pregătirea pentru deschiderea a­­nului universitar a complexelor Grozăveşti, 6 Martie şi Drumul Taberei. Totodată, în lunile octombrie şi noiembrie vom participa pe şantierele de construcţie ale ti­neretului şi la efectuarea unor lucrări agricole. Munca noastră va constitui astfel un răspuns plenar la che­marea înflăcărată pe care ne-a adresat-o tovarăşul Nicolae Ceauşescu de a deveni veritabi­le colective de luptă pentru în­făptuirea programului de gindi­­re şi acţiune revoluţionară ela­borat de partid pentru construi­rea societăţii socialiste multila­teral dezvoltate. CONSILIUL UNIUNII ASOCIAŢIILOR STU­DENTESTI AL UNIVERSITĂŢII • TIMIŞOARA E­xprimîndu-ne acordul deplin la măsurile propuse de tovarăşul Nicolae Ceauşescu pentru îmbunătăţirea activităţii politico­­ideologice, de educare marxist-leninistă a tu­turor oamenilor muncii, noi, studenţii din cetatea universitară a Banatului, împreună cu toţi ti­nerii români, maghiari, germani, sîrbi şi de alte naţionalităţi din judeţul Timiş, răspundem chemării adresate colegilor din întreaga ţară de către­ Brigada­­de muncă patriotică a studenţil­or activişti — prin participarea în perioada vacan­ţei de vară la realizarea unor obiective econo­mice şi social-culturale din municipiul Timi­şoara, ai poporului muncitor­i constituiţi în brigăzi de muncă patriotică şi-au unit forţele pe şantierul Laboratorului de Geotehnică şi Fundaţii al In­stitutului Politehnic, la Staţiunea didactico-expe­­rimentală a Institutului agronomic, pe şantie­rele „Muzeului satului bănăţean“, al Fabricii de tramvaie şi al „Casei Tineretului“ din Timi­şoara exprimîndu-şi astfel recunoştinţa faţâ de condiţiile optime de muncă şi viaţă create de ■ partidul şi­ statul nostru pentru formarea,şi­­afir­marea noastră ca specialişti de nădejde ai patriei socialiste. CONSILIUL U.A.S. CENTRUL UNIVERSITAR TIMISOARA Studenţii din centrul nostru universitar — fii­m CRAIOVA ! I­xpunerea tovarăşului I. Nicolae Ceauşescu la Con­­sfătuirea de lucru cu ac­tivul de partid din domeniul ideologiei şi al activităţii politi­ce şi cultural-educative a fost primită cu profundă satisfacţie şi real interes de către toţi stu­denţii din centrul nostru uni­versitar constituind un îndreptar preţios pentru tot ceea ce tre­buie să facem în prezent şi în viitor de a deveni specialişti de nădejde ai României socialiste de azi, ai României comuniste de mîine. Răspunzînd chemării studenţi­lor activişti participanţi la Ta­băra de instruire­ de la Izvorul Mureşului, de a transforma va­canţa într-o sesiune a muncii puse în slujba patriei, noi stu­denţii din cetatea Băniei şi din alte centre universitare, aflaţi în practică, am hotărât să ne alăturăm acestei iniţiative valo­roase, pentru a participa la rea­lizarea unor lucrări pe Şantierul de extindere a clădirii centrale a Universităţii craiovene, pe Şantierul complexului sportiv al tineretului din Lunca Jiului, la obiective de interes municipal.­­ Exemplul personal dat de secretarul general al partidu- I lui nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, de înalt spirit mili­tant,­ combativ şi revoluţionar, constituie pentru fiecare dintre noi un îndemn de a ne dărui în­treaga capacitate şi putere de muncă înfăptuirii politicii clar­văzătoare a Partidului Comunist Român. Suntem­ hotărîţi să nu precupeţim nimic din eforturile noastre îndreptate spre edifi­carea şi prosperitatea României socialiste. BRIGĂZILE DE MUNCA PA­TRIOTICA STUDENTESTI CON­STITUITE IN CENTRUL UNI­VERSITAR CRAIOVA La PORŢILE DE FIER constructorii pregătesc acordul final CITIŢI REPORTAJUL NOSTRU IN PUBLICISTICA MILITANTĂ de NICOLAE DRAGOȘ Cartea lui George Macovescu „Vîrstele timpului", este o culegere de articole, de la tableta ce-și propune surprin­derea faptului divers pînă la atitudinea exprimată fără echivoc asupra unor probleme politice sau culturale. Par­­curgînd­u-i însă paginile vei descoperi cu uşurinţă că ea este mai mult decit o culegere de articole ; este documen­tul sobru al unei conştiinţe ce s-a confruntat prin timp cu marile probleme ale ultimelor patru decenii. Privind retrospectiv la anii care au trecut­­această carte de publicistică militantă fiind ea însăşi o expresivă retro­spectivă), autorul se arată conştient de datoria creatorului, a cercetătorului de a măsura cu exactitate fapele trecu­tului, semnificaţiile lor., „Vremea curge neîncetat şi vîntură în apele ei mişcătoare imaginea trecutului" va nota undeva. Uneori apar la suprafaţă lumini, alteori întunecimi, dar niciodată nu se reliefează realitatea în întregimea şi sen­surile ei. Nici nu se poate altfel. Grija cercetătorului însă, este aceea de­ a se apropia pe cît posibil de adevăr, de a evita deformările, de a pătrunde esenţa evenimentelor petrecute altădată şi de a le interpreta aşa cum Tacitus scria în introducere la ale sale „Anale" , „sine irra et stu­dio", „fără ură şi părtinire". Nu este, cum avertizează apelul la acest citat, un îndemn la obiectivism, Ci la obiectivitate. Traversând perioade din­tre cele mai diverse, cartea este în întregul ei un aseme­nea document al obiectivităţii, al unei conştiinţe lucide care ştie să desprindă semnificaţii din , fapte de amplu ecou sau din întîmplări aflate în anonimatul cotidianului. Autorului îi este, evident, străin gestul gratuit. Publicistica are un sens, o funcţie precisă. Izvorîte dintr-o conştiinţă militantă, paginile au demnitate, impun prin tonul la care nu poate ajunge decit un autor credincios fără şovăire în ideile sale. Această carte-document se situează de fapt sub semnul nevoii de a nu uita. Pentru că nu trebuie uitate nici viaţa cumplită din internatele de altădată, nici anii cînd ideolo­gia^ fascistă, brutală îşi găsea concretizări în organizarea socială a unor ţări, anii cînd, cum spune autorul, „vîntu! dictaturilor fasciste n-a făcut altceva decit să stirnească praful inculturii. Scoţînd la iveală incapacităţi", anii cînd „prostia a luat locul inteligenţei, incapacitatea a detronat cultura, brutalitatea a luat locul simţirii şi forţa musculară pe acela al gîndirii". Pentru că nu trebuie uitat că a fost posibil ca la Ipoteşti, în satul de naştere a lui Eminescu, să nu fi existat în 1936, un local propriu de şcoală. După cum nu trebuie, rsu pot fi uitate condiţiile grele in care erau obligaţi să trăiască muncitorii, ţăranii în vremea bur­­ghezo-moşierimii. Comentînd o expoziţie de ciini, deschisă la Bucureşti, în 1937, autorul observa cu o rară virulenţă satirică, cu o amară ironie : „Din expoziţie poţi învăţa multe. De exemplu, am învăţat că un dog mănîncă dimi­neaţa o pîine şi o jumătate de kilogram de lapte... Situaţia aceasta a dogului este de invidiat. V-aţi gîndit oare vreo­dată cîţi din copiii ţării acesteia eră, pentru o zi întreagă, o pîine şi o jumătate de kilogram de lapte ?.„ Copiii ma­halalelor nu pot gusta laptele pentru că este prea scump. Mai totdeauna a fost în preajma preţului de zece lei kilo­(Continuare în pag. a V-a)

Next