Scînteia Tineretului, septembrie 1971 (Anul 27, nr. 6933-6958)

1971-09-15 / nr. 6945

Şedinţa Comitetului Executiv al C. C. al P. C. R. În ziua de 14 septembrie 1971 a avut loc şedinţa Comitetului E­­­xecutiv al C.C. al P.C.R., pre­zidată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român. Au participat miniştri, şefi de secfii la C.C. al P.C.R., conducă­tori ai unor instituții centrale. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a dezbătut şi aprobat: proiectul legii cu privire la orga­nizarea şi conducerea unităţilor socialiste de stat , îmbunătăţit în urma dezbaterii publice ; pro­iectul legii cu privire la gospodă­rirea fondurilor fixe, resurselor materiale şi aprovizionarea teh­­nico-materială ; proiectul decre­tului privind siguranţa în funcţio­nare a maşinilor, utilajelor, in­stalaţiilor, aparaturii de mă­sură, control şi automatizare din unităţile socialiste de stat; p­­roiectul decretului privind în­­finţarea, organizarea şi func­ţionarea Ministerului Aprovi­zionării Tehnico-Materiale şi Controlului Gospodăririi Fonduri­lor Fixe ; proiectul decretului pri­vind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a hotârît ca proiectele de legi să fie supuse spre dezbatere şi adoptare Marii Adunări Naţio­nale, iar proiectele de decret să fie înaintate spre adoptare Con­siliului de Stat al Republicii So­cialiste România. In continuare au fost adoptate măsuri privind perfecţionarea în­­văţămîntului de cultură generală, precum şi îmbunătăţirea structu­rii şi conţinutului învâţâmîntului superior. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a mai adoptat hotărîri cu privire la principalii indicatori tehnico-economici ai unor lucrări de investiţii prevăzute în planul cincinal şi a soluţionat alte pro­bleme ale activităţii curente. PAG. 5 • Din nou despre u­­cenicia la locul de munca „CONDIŢIILE OBIEC­TIVE" NU SUNT DE­CIT SCUZE COMO­DE • FETELE DIN SCHIMBUL DOI (într-o după amiază pe itinerariile produc­ţiei la Uzinele textile „Moldova" — Boto­şani). # Colegii noştri de generaţie CEI 25 DE ANI AI LUI GHEORGHE SEU I AURICA LUPU-ADOCHI­­ŢEI început de săptămină. In tre­nul care pleacă din Bucureşti spre Galaţi aproape toate locu­rile sint ocupate. Izbutesc în cele din urmă să observ în unul din compartimentele de nefu­mători un loc liber. — Ocupat ? — Dacă nu fumați e liber, îmi răspunse bătrînica de lingă uşă, întrerupîndu-şi binevoitoare lec­tura „Contemporanului“. O liniştesc spunindu-i că nu sînt fumător, îi mulţumesc şi mă aşez. îmi privesc tovarăşii de călătorie. In dreapta — bă­trînica. In stingă — doi bărbaţi care comentează nişte rezultate din „Sportul". Pe banca din faţă, un tînăr cu obrajii maronii de soare se străduie să adoarmă căutînd o poziţie prin care să nu-şi deranjeze vecinul. Acesta, un om —trecut—de m 21 de ani, proaspăt ras şi cu părul ca neaua, priveşte prin fereastră forfota peronului. I­îngă el, lingă fereastră, o fată de vreo 18—20 de ani, cu o rochie bleu dintr-o ţesătură fină, ronţăie ciocolată dintr-un baton. Ală­turi, un ceferist răsfoieşte un ziar şi apoi îl pune pe măsuţă, lingă alte două batoane de cio­colată, aparţinind fetei... De ce toate aceste amănunte ! Pentru că banalul compartiment de tren avea să se dovedească — după cum veţi vedea — „scena" IOAN VOICE (Continuare in pag. a IV-a Există oameni care STAU ALĂTURI de noi şi alţii care MUNCESC ÎMPREUNĂ cu noi Călătorind cu un om care ... VOM ÎNFĂPTUI POLITICA MARXIST-LENINISTĂ A PARTIDULUI NOSTRU Telegrame adresate C. C. al P. C. R., tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU a primit pe ziaristul francez Emile Guikovaty Ieri, după amiază, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar ge­neral al Partidului Comunist Ro-Proletarî din toate ţările, uniţi-vă!­mân, preşedintele Consiliului de Stat, a primit pe ziaristul Emile Guikovaty, responsabilul sectoru­lui Ţării socialiste al revistei „L’Express“, căruia i-a acordat un interviu. La primire, care s-a desfăşu­rat într-o atmosferă de cordiali­tate, a participat tovarăşul Du­mitru Popescu, membru al Co­mitetului Executiv al C.C. al P.C.R., secretar al Comitetului Central al partidului. A fost, de asemenea, de față Constantin Mitea, consilier la C.C. al P.C.R. ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXVII, SERIA II, nr. 6945 6 PAGINI —30 BANI MIERCURI 15 SEPTEMBRIE 1971 PAG. A 2-A CU GINDUL LA INVATATURA, CU INIMA­­ DĂRUIŢI PATRIEI 4500000 DE ELEVI ŞI 200000 DĂSCĂLI ROSTESC ASTĂZI: „ BINE TE-AM GĂSIT, ŞCOALĂ !" Demult adie a toamnă, a început de an şco­lar. Şi iată că, azi, la ora 8, copiii ţării au luat loc în bănci. La catedră, dascălii. Să le urăm succes şi să-i încredinţăm de gindurile noastre cele mai optimiste pentru modul în care — în bancă ori la catedră — îşi vor face datoria. Copiii ţării de vîrsta învăţăturii au mai crescut cu un an, sunt mai maturi şi mai con­ştienţi că şcoala e un lucru serios,­­ hotărîtor pentru formaţia lor. Va fi un an de învăţămînt greu, cu multe obligaţii şi multe exigenţe. E anul şcolar care a primit din partea partidului învestitura de a face o cotitură, aceasta însem­­nînd perfecţionare, înnoire, inovaţie, moderni­zare. E anul de învăţămînt căruia i s-a încre­dinţat profunda responsabilitate de a form­a mai bine generaţia tânără pentru muncă şi viaţă. E anul şcolar care situează instrucţia şi edu­caţia elevilor pe platforma dezvoltării vieţii economice şi sociale a ţării. E un an şcolar care trebuie onorat la modul exemplar. Aşadar, şcoala, cu atmosfera ei specifică de tinereţe, de muncă, de ordine şi disciplină a reintrat în cotidian, in circuitul muncii efer­vescente ce domină viaţa întregii societăţi. Un sfert din populaţia ţării — elevii — redevine activă prin muncă şi învăţătură. Sîntem prezenţi, la acest început de şcoală prin pagina consacrată lui 15 septembrie. Fotografii: GH. CUCU UN INSTRUMENT AL INTERVENŢIILOR EFICIENTE La Uzina „Progresul“ din Brăila, în organizaţiile U.T.C. care au făcut obiectul investi­gaţiei noastre, adunările genera­le de dezbatere a activităţii de educaţie politico-ideologică sunt un fapt împlinit. Este ştiut că, mai mult decât un serios exa­men critic al rezultatelor obţi­nute, adunările aveau ca un scop principal elaborarea de că­tre fiecare colectiv a unui pro­gram de acţiune în direcţia so­luţionării problemelor educative cu care este confruntat. In con­textul amintit ne-a interesat să cunoaştem dacă planurile de măsuri adoptate oferă organiza­ţiilor garanţia unor instrumen­te de intervenţie eficientă în sfera formării conştiinţei comu­niste a tinerilor, pentru afirma­rea militantă a personalităţii lor. Unul din criteriile pe care ne-am bazat investigaţia a fost acela al măsurii în care aceste documente reflectă problematica de fond a educaţiei politico-ideo­­logice, asigură soluţiilor pe care le propun un inzit coeficient de realism. Era indispensabilă pen­tru clarificarea acestui subiect confruntarea planurilor de mă­suri cu conţinutul materialelor de analiză prezentate în adunări, cu aspectele activităţii organiza­ţiilor, aşa cum au fost ele abor­­date în luările la cuvînt ale u­­teciştilor. Efectuarea acestei o­­peraţii ne-a pus în situaţia de a­ face cîteva observaţii edifica­toare, credem, pentru calitatea planurilor de măsuri elaborate. Dar să ne explicăm. In adunarea generală a ute­­ciştilor din secţia energetic şef problema centrală asupra că­reia s-a oprit atenţia tuturor a fost tendinţa multor tineri de a se distanţa de viaţa colecti­vului, de a nu-şi respecta cali­tatea politică pe care o au. Printre efectele fenomenului fu­seseră menţionate cu insistenţă vagabondajul şi refuzul de a munci. Asemenea manifestări, prin natura lor incompatibile cu calitatea de utecist, dove­desc concepţii care trebuie combătute cu hotărîre. Se con­stată insă că, în pofida acestor realităţi negative, a apelului pe care biroul însuşi îl lansase în materialul pe care îl prezenta­se adunării, pentru intensifica­rea acţiunilor educative, planul de măsuri nu pomeneşte nimic despre aceasta. Pur şi simplu problemele sunt trecute cu vederea, de parcă nici n-ar fi existat. La fel se poate vorbi și despre planul de TRAIAN GINJU (Continuare în pag. a ll-a) ­ ENERGII I­ ­3 de A. I. ZĂINESCU 3.­ ­3 Oameni care nu obosesc. Conştiinţe limpezi ale efortului 3* 1» regenerator, oameni care deţin unul din adevărurile cele­­[ mai simple poate, şi anume acela că, obosind, ei ar obosi ‚3 şi pe alţii. Ei lucrează de aceea continuu, şi în primul rînd ,­­ asupra lor înşile, cu o profesiune a sincerităţii de care pot­­ fi contaminate, adeseori, chiar şi cele mai înaripate spirite l­a3 creatoare. Izbînda lor neîncetată este o mare bucurie a «­i» muncii şi preţul acestei bucurii este iarăşi munca, şi aceasta e­­3 fără a acuza şi afişa cu ostentaţie propriul exemplu, ci \ ·3 mai degrabă arătînd spre ceilalţi dacă nu spre lucrul însuşi, . 3» ca o sublimă dovadă. Să fie acesta oare secretul, unul « 13 din multele secrete ale tinereţii, ale ştiinţei lor de a fi şi \ ›► rămîne permanent tineri ? Să fie acesta însemnul puterii « şi rezistenţei lor sufleteşti la imperceptibila, sinuoasa s­curgere a timpului, poate? Oameni care nu obosesc, pe {­­3 şantiere, în fabrici, pe ogoare, energii în continuu echilibru « 3» ca şi cum o sursă permanent Înnoitoare le-ar primeni forţa 3­­3 şi declanşarea perpetuă, trecerea-n lucruri ca într-un uriaş ,­­ cîmp de gravitaţie, fără a pierde şi estompa nimic. Şi a- a­ceasta nu fiindcă, profesia lor e uşoară sau grea, sau nu ! ›3 fiindcă obiectul profesiei lor nu se modifică adeseori, nu ,­­ se transformă pe măsura experienţei înseşi pe care o acu-­­­3u­mulează, după cum nici fiindcă voinţa şi tenacitatea lor ' 3 3 s-ar conjuga apriori şi doar intr-un spaţiu lin, ca de oglin- › ›► dă, tulburată cînd şi cînd doar de priviri. Copilăria noastră,­­ a multora din noi, nu e aşa de departe şi de imemorială 3­­3 îneît să nu ne procure adeseori imagini răsturnate despre i I lucrurile pe care noi înşine azi le privim ca fiind de cînd­­ lumea, ca şi cum ne-ar precede, totale, dintr-un alt univers.­­ Imaginea plugarului, bunăoară, care avea o constantă a J vitezei lui, melc uriaş pe lingă vite cu răsuflarea greoaie şi­­ caldă, tras cu plug şi cu brazde cu tot înainte, pe urma­­ propriilor sale priviri, într-un fel de visare care-i împreuna , cerul cu cîmpul şi pe deasupra sufletul parcă, săminţă de­­ basm. Dar noi cunoaştem azi cîmpul legat de o altă ima-­­ gine, a tractoristului — de bună seamă plugarul sau fiul­­ plugarului de ieri — deţinem deci o altă constantă a vitezei , a cărei diferenţă faţă de prima se concretizează în primul­­ rînd într-o nouă calitate a muncii şi, neîndoielnic, într-o nouă­­ calitate a efortului depus, ca să nu mai vorbim de produsul­­ însuşi care se distinge printr-o nouă calitate. Şi cu această­­ nouă calitate şi nouă constantă a vitezei ne-am obişnuit , într-atît incit, cu ele, parcă, ne-am fi născut de cînd timpul.­­ Am dobîndit, altfel spus, un nou mod de a ne materializa­­ energia şi de a-i da o cit mai lungă durată, chiar dacă , dir» punct de vedere biologic duratele sunt încă şi limite.­­ S-a mai dobîndit însă şi o stare nouă de rezistenţă, un cli- 3 mat propice regenerării, logica echilibrului simplu în fond,­­ —după care oricărei reuşite trebuie să-i urmeze alta şi încă , nu oricum, ci într-o deplină reacţie de valori. Muncind, oa- 3 menii au învăţat să nu obosească şi acest adevăr poate fi­­ trăit, la întreaga lui dimensiune, de asemenea muncind. "­­ Spiritul umanist de cea mai întinsă arie tot de aici se re- 1 33 vendică şi tot de aici îşi şi dobândeşte puterea de a se ± v reînnoi.­­

Next