Scînteia Tineretului, octombrie 1971 (Anul 27, nr. 6959-6984)
1971-10-14 / nr. 6970
„SCINT CI A TINERETULUI" pag. 2 JOI 14 OCTOMBRIE 1971 TELEGRAME Tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a trimis domnului ANWAR SADAT, preşedintele Federaţiei Republicilor Arabe, o telegramă cu următorul conţinut : In numele Consiliului de Stat, al poporului român şi al meu personal, cu prilejul alegerii dumneavoastră în înalta funcție de preşedinte al Federaţiei Republicilor Arabe, am plăcerea să vă adresez cordiale felicitări și cele mai bune urări de succes. Tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a trimis următoarea telegramă domnului SALEM RABYA ALI, preşedintele Consiliului Prezidenţial al Republicii Populare Democratice a Yemenului . Cu prilejul zilei naţionale a Republicii Populare Democratice a Yemenului, adresez Excelenţei Voastre, calde felicitări şi cele mai bune urări de sănătate şi fericire personală, de progres poporului dumneavoastră, îmi exprim convingerea că relaţiile prieteneşti dintre ţările noastre se vor dezvolta continuu, în interesul ambelor popoare, al păcii și cooperării internaționale. Tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a trimis domnului PHILIBERT TSIRANANA, preşedintele Republicii Malgaşe, următoarea telegramă : Cu prilejul zilei naţionale a Republicii Malgaşe, am plăcerea să adresez Excelenţei Voastre, în numele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, al poporului român şi al meu personal, călduroase felicitări, împreună cu cele mai bune urări pentru sănătatea şi fericirea dumneavoastră personală, pentru progresul poporului malgaş, îmi exprim convingerea că relaţiile de colaborare dintre ţările noastre se vor dezvolta continuu, în interesul celor două popoare, al păcii şi cooperării internaţionale. Secretarul general al Organizaţiei de Solidaritate Afro-Asiatică, YOUSSEF EL SEBAEY, a adresat o telegramă preşedintelui Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, ION GHEORGHE MAURER, prin care transmite vii mulţumiri pentru mesajul adresat Simpozionului Internaţional pentru comemorarea preşedintelui Nasser, ţinut la Cairo. „Mesajul dumneavoastră — scrie în telegramă — s-a bucurat de o înaltă apreciere şi a constituit o sursă de inspiraţie pentru participanţi“. Decret privind reglementarea stabilirii domiciliului în oraşele mari Printr-un recent Decret al Consiliului de Stat, au fost reglementate condiţiile cerute pentru stabilirea domiciliului în oraşele care, potrivit legii, sunt declarate oraşe mari, a persoanelor provenite din alte localităţi. Conform prevederilor noului act normativ, Consiliul de Miniştri stabileşte anual, pe baza propunerilor ministerelor şi celorlalte organe centrale, cu avizul comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, numărul de persoane ce potfi angajate sau transferate din alte localităţi în oraşele mari, necesare pentru aparatul central şi cel al unităţilor în subordine. Tot Consiliul de Miniştri fixează anual, pe baza propunerilor comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, numărul persoanelor calificate necesare consiliilor populare şi unităţilor subordonate ce pot fi angajate sau transferate din alte localităţi în oraşele mari. Miniştri, ceilalţi conducători ai organelor centrale, precum şi preşedinţii comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, în limita numărului de persoane stabilit de Consiliul de Miniştri, dau aprobări nominale pentru persoanele care vor fi angajate sau transferate pe durată nedeterminată, asigurînd cazarea acestora şi a membrilor de familie pe care îi au în întreţinere în locuinţe corespunzătoare. Prin acelaşi decret sunt reglementate condiţiile în care anumite categorii de persoane pot să-şi stabilească domiciliul în localităţile declarate oraşe mari, în afara cazurilor de angajare sau transferare în serviciu. Astfel, soţul care se mută la celălalt soţ, părinţii care se mută la copii, şi copiii care se mută la părinţi, precum şi minorii care se mută la persoanele care potrivit legii au obligaţia să-i întreţină au dreptul să-şi stabilească domiciliul în oraşele mari, in suprafaţa locativă a persoanelor la care se mută, dacă acestea au domiciliul în oraşul respectiv. Absolvenţii instituţiilor de învăţămînt superior îşi pot stabili domiciliul in aceste oraşe pe baza dispoziţiei de repartizare în producţie. Persoanele care au locuinţă proprietate personală in oraşele mari şi care, ulterior dobîndirii proprietăţii şi-au stabilit domiciliul în alte localităţi, ca urmare a schimbării locului de muncă, pot reveni după încetarea raporturilor de muncă, dacă au asigurată cazarea în locuinţa proprie. Decretul dă dreptul preşedintelui Comitetului Executiv al Consiliului popular judeţean sau al municipiului Bucureşti să poată aproba, de la caz la caz, stabilirea domiciliului în oraşele mari şi a altor persoane pentru motive temeinic justificate. Noile reglementări privind stabilirea domiciliului în oraşele mari au menirea de a asigura o justă corelare între capacitatea de cuprindere a fondului locativ existent şi a celui aflat în construcţie, şi a fluxului de cadre către instituţiile şi organizaţiile economice situate în aceste localităţi. ..APA NU VA MAI FI O POVARĂ... parea a 30.000 m.c. pămînt — aşa sună, pe scurt, angajamentul lor. Pentru a-i transforma în realitate, s-a preconizat participarea a aproape 5.000 de tineri, la sfirşit de săptămînă şi şi în alte răstimpuri libere, timp de o lună de zile. Rezultatele obţinute pînă acum prefigurează nu numai respectarea cuvintului dat dar chiar şi depăşirea prevederilor lui. In depresiunea Beiuşului, pe Valea Crişului Negru, peste 500 de hectare, aparţinînd cooperativei agricole Beiuş şi I.A.S. Ţinea, nu îşi puteau arăta adevărata putere de rodire din cauza băltirii apei. La sistemul de desecare proiectat, forţa de muncă solicitată au constituit-o, în proporţie de 90 la sută, tinerii — elevi, muncitori, salariaţi din oraşul Beiuş şi comunele învecinate. 1000 de braţe tinere au realizat aproape 10 kilometri de canale, excavînd cu sapa şi lopata mii de metri cubi de pămînt. I-am intîlnit la lucru, în punctul numit Ciunji, pe elevii de la Liceul „Samuil Vulcan“ din Beiuş, împărţiţi pe echipe şi sectoare, sub supravegherea profesorului Traian Dalea şi a tehnicianului Petru Onaca, de la Oficiul judeţean pentru îmbunătăţiri funciare, dădeau zor la finisarea uneia dintre cele mai dificile porţiuni ale canalului colector. In calea tîrnăcoapelor şi a cazmalelor stau buturugi care trebuie scoase, porţiunile unde noroiul nu s-a uscat nici după o vară întreagă sunt mari. Dar nici băieţii, nici fetele nu se codesc să înfrunte aceste condiţii. Iată-le pe Ana Dance şi Marioara Hareu, scoţînd cu satele noriul din şanţ, aruncîndu-i pe mal, de unde este preluat de alte mîini vrednice, Ioan Stanca, Ion Vancu, Florian Mihuţ, Silvian Mihoc, şi-au suflecat pantalonii şi „trag" tare de o buturugă ce se încăpăţînează să nu iasă din pămînt. O altă echipă lucrează la împletirea unui gard de nuiele care va consolida malul canalului. Dacă este greu ? „Este, bineînţeles — ne răspunde Petru Vutan, dar asta nu trebuie să ne împiedice să terminăm lucrarea pe care ne-am angajat să o facem. Majoritatea suntem copii crescuţi la ţară şi ştim să muncim. Chiar in vacanţa asta am participat la lucrări asemănătoare în cooperativele unde lucrează părinţii noştri“. La ora 10 norma planificată era realizată. Una din echipe hotărăşte să mai rămînă încă 3 ore pentru a lucra suplimentar. Celelalte răspund prompt prin acelaşi gînd. „Zilnic se întîmplă la fel, ne mărturiseşte profesorul Dalea. Aşa am putut ca pînă acum, împreună cu elevii de la Liceul nr. 1, — aproape 1 000 la număr — să asigurăm realizarea a peste cinci kilometri de şanţuri colectoare“. Acestor cifre, in permanentă progresie, li se adaugă zilnic şi cele care consemnează rodul muncii altor mii de tineri, de la Lugaş, Aleşd, Vadul Crişului, Diosig ş.a., muncă ce va avea drept rezultat eliberarea altor sute de hectare de povara apelor şi redarea adevăratului lor potenţial productiv. In judeţul vecin, SATU MARE, poposim la şantierul de desecări Someş— Crasna, unul din multele şantiere în care aportul tinereţii este substanţial. 400 dintre cei 560 de draglinişti, buldozerişti, mecanici, tehnicieni sunt tineri, aşa că de felul în care muncesc ei depinde hotărîtor mersul tuturor lucrărilor. „Şantierul se întinde pe o suprafaţă de peste 20.000 de hectare , ne spunea şeful şantierului, inginerul Gheorghe Ţigan. Termenul de predare este 30 noiembrie a.c. Stadiul actual al lucrărilor ne permite însă să devansăm acest termen, drept consecinţă a depăşirilor de plan la excavaţii, realizate de tineri, a ajutorului primit în timpul verii din partea celor 500 de liceeni, elevi de la şcolile generale, tineri cooperatori, în toate punctele de lucru : Berveni, Boghiş, Lucăceni, Doba, Căpleni, Comăneşti, Vetiş. Străbatem şi noi o parte din cei 530 kilometri de canale cu ajutorul cărora apa va fi strînsă şi dirijată în riul Crasna, pentru a vedea la lucru pe cîţiva din autorii lor. Despre Florian Nedelcu şi Ioan Zaha, care conduc uriaşul buldozer S-1500, Ioan Mateiaş, Traian Vintilă, Aron Zah, tot buldozerişti, Nicolae Socaciu, Zoltan Balaş, draglinişti, ni se spusese că sunt aşi ai meseriei, că fac lucru frumos. „Frumos în meseria noastră înseamnă să execuţi lucrările de excavare şi împrăştiere ca la carte, totul să fie drept şi curat“ — ne explică Aron Zah. în urma ta trebuie să rămînă un canal perfect, cu maluri netede, tăiate milimetric, iar pămîntul rezultat să fie, aşa de bine întins încît să nu se mai cunoască urmele trecerii maşinilor. Şi tot frumos înseamnă să-ţi faci planul, să-l depăşeşti“. Pe draglina 482 lucrează fraţii loan şi Petru Ursuţ. In timp ce unul se odihneşte, celălalt lucrează. loan, care e în schimb, ne spune că au la activ pînă acum aproape 200 000 m.c. excavaţi, faţă de planul anual de 120 000 m.c. Cum anul mai are 3 luni pînă se va încheia, in dreptul celor doi fraţi, pe fişele de pontaj, vor fi trecute deci alte zeci de mii de metri cubi. O cifră asemănătoare ne-o relatează şi Gheorghe Rădelu şi Nicu Lazar, conducătorii draglinei 445. Unul are 28 de ani iar celălalt 25, înainte au lucrat în Insula Mare a Brăilei. „Dragostea pentru meserie, pentru maşini ne-a minat pînă aci , ne spune Gh. Rădelu, primit de curind în rîndul comuniştilor. De altfel, cine nu are pasiune pentru draglină nu face treabă bună. Condiţiile de şantier sunt, oricum, mai dificile decit cele dintr-o fabrică spre exemplu, şi cine vine să lucreze aici trebuie să o facă din toată inima“. Tot pasiunea i-a „ţinut“ pe loc şi pe fraţii loan şi Petru Cotea, de fel din comuna Năjarid, judeţul Bihor. „întîi s-a calificat, fratele meu Petru — ne povestea mezinul. După aceea m-a „tras“ şi pe mine. Lucrez de 2 ani şi pot să vă spun că acum cunosc bine şi greutăţile dar şi frumuseţile meseriei. Nu-mi pare rău că am urmat această cale. Am o bucurie mare cînd văd în urma mea kilometri de canale pe care este mai puţin interesantă şi iniţiativa studentului Călin Popa din anul II al Facultăţii de arhitectură de a proiecta un club studenţesc a cărui construcţie este asigurată, astfel, de la concepţie la execuţie de către principalii beneficiari. Dar nu numai prezenţa studenţilor in producţie, in laboratoare sau în atelierele-şcoală constituie elementul accentuării caracterului practic al învăţămîntului. Realizarea unor cursuri la locul de muncă, a unor seminarii în producţie, a vizitelor demonstrative, a prezenţei specialiştilor din întreprinderi la catedre sunt noi argumente pe capa se va scurge, lăsînd pământul să răsufle uşurat“. Ca şi ei, ceilalţi 400 de tineri ai şantierului s-au angajat ca zilnic să depăşească prevederile de plan permiţind să se înceapă lucrările unui nou şantier încă înainte de sosirea iernii. Uteciştii din comunele Păuleşti, Culciu, Vediş, Moftiu, Livada, Dorolţ, Valea Vinului s-au angajat să întreţină toate canalele aflate pe suprafeţele cooperativelor agricole de producţie. Cei de la Turlung, Gheţa Mică, Oraşul Nou, Călineşti, Gheţa Mare, să execute defrişarea a 7 hectare din cadrul lucrărilor ce vor preveni inundaţiile pe valea rîurilor Tur şi Tarna. Acolo unde va fi nevoie, ei vor fi prezenţi pentru ca, pe măsura forţelor lor, să contribuie la înfăptuirea exemplară a programelor de îmbunătăţiri funciare. Vor să poată afirma cu toţii : „Aici, unde am lucrat noi, apa nu mai este o povară pentru ogoare“.tru pregătirea multilaterală a viitorului absolvent. Este de relevat faptul că din acest semestru 31 de cadre cu înaltă calificare din unităţile economice vor fi prezente la seminarii, lucrări de laborator, cursuri. Disciplina de protecţia muncii va fi predată exclusiv de cadre din producţie, ca şi alte discipline legate direct de activitatea unităţilor economice : organizarea producţiei, automatizări, analiza activităţii economice. Este de menţionat şi faptul că o parte dintre asistenţii reţinuţi în acest an la catedre fac practică în producţie înainte de a trece efectiv la îndrumarea studenţilor. In cadrul apropierii fondului teoretic de cunoştinţe al studenţilor de cerinţele progresului industrial a fost introdusă din acest an şi predarea esteticii industriale a cărei programă a fost realizată în institut de cadre de specialitate în colaborare cu cadre de la catedra de ştiinţe sociale. Organizarea seminariilor în producţie este de acum o practică frecventă la întreprinderea de reţele electrice, la întreprinderea regională de drumuri, la Electromotor şi la alte unităţi timişorene care asigură locurile de practică şi îndrumarea unor cadre calificate. Conducerea lucrărilor de an şi de diplomă este încredinţată din acest semestru specialiştilor din producţie, care vor dirija tematicile în funcţie de planurile de cercetare aplicativă. La întreprinderea regională de drumuri majoritatea subiectelor tematicii lucrărilor de diplomă vor fi realizate efectiv pe şantiere, unele dintre ele cu participarea directă a studenţilor. In acelaşi timp tematica de cercetare este, de pildă, la facultatea de chimie industrială, corelată cu planurile de cercetare, nu numai ale catedrelor, dar şi a unităţilor industriale ale industriei chimice timişorene ca Solventul, Azur, Fabrica de detergenţi. ■Ministerului Invăţămîntului îi revine datoria de a accelera legiferarea prevederilor legate de participarea cadrelor din producţie in învăţămînt, după cum ministerelor economice le revine sarcina expresă de a transforma toate promisiunile în realităţi concrete, de a oferi un sprijin material substanţial învăţămîntului, care îi asigură pregătirea viitoarelor cadre de specialişti. Esenţialul rămîne faptul că toţi studenţi sunt antrenaţi efectiv în practica de iniţiere, de producţie şi de proiectare, în care o serie de obiective vor fi realizate integral prin contribuţia lor, iar procesului de învăţămînt de la Institutul politehnic timişorean i s-a asigurat printr-o participare sporită a specialiştilor producţiei un caracter practic superior anilor trecuţi. CARACTERUL PRACTIC AL ÎNVĂŢĂMÎNTULUI BRIGADĂ MODELĂ CONSTITUITA DIN „CEI MAI RAI1 TINERI „La secția cazangerie, s-a creat în cadrul brigăzilor la un moment dat impresia că toate neajunsurile, neîndeplinirile de norme etc. sunt cauzate de tineri“, ne spune Marcel Vrînceanu, secretarul comitetului U.T.C. de la Uzina „Progresul“ din Brăila. Şi cum în parte chiar aşa era, tinerii au cerut insistent, în adunările generale U.T.C., să se constituie în brigăzi de tineret, în cadrul cărora prin autoeducaţie, prin autocontrol să demonstreze că pot fi corecţi, că sunt capabili să îndeplinească normele, să dea produse de bună calitate. Aşa s-a născut ideea constituirii unei brigăzi din tinerii „cei mai răi" ai secţiei cazangerie... Ideea, privită la început, de unii, cu scepticism, s-a dovedit eficientă. Azi, cei 36 de tineri selecţionaţi pe baza criteriului amintit alcăuesc o brigadă socotită model. Sub conducerea lui Neagu Frigeriu, un muncitor cu experienţă, şi în acelaşi timp un bun pedagog, ei obţin rezultate excelente, nu mai lipsesc, dau lucrări de bună calitate, pe scurt, fac demonstraţia clară că pot alcătui un colectiv de nădejde. (ing. M. JUSTIN). CONCERT PENTRU ELEVI Duminică dimineaţă, la Ateneul Român, va avea loc primul din concertele pentru elevi organizate de Filarmonica bucureşteană in această stagiune. Tema concertului , „Sentimentul patriotic în muzica Corală românească“, îşi dau concursul Corul Filarmonicii „George Enescu" dirijat de Vasile Pântea. (I. S.). ATENEUL TINERETULUI Unul din cele mai interesante titluri din agenda de manifestări din luna octombrie a Palatului Culturii din Braşov : „Ateneul tineretului", un ciclu de concerte organizat cu concursul celor mai valoroşi studenţi ai conservatoarelor şi liceelor de muzică din ţară. (I. S.). PE URMELE LUI AVRAM IANCU 10 elevi de la Şcoala generală nr. 9 din Hunedoara constituiţi în echipajul „Ioan Corvin“, au intreprins, sub îndrumarea profesorului Marius Constantinescu, cercetări folclorice şi istorice în două zone de însemnătate istorică : zona străbătută de răscoala lui Horia, Cloşca şi Crişart şi cea în care s-a desfă şurat revoluţia lui Avram Iancu. Materialele culese fac parte acum din expoziţia inaugurată In cadrul şcolii. (prof. IOAN VLAD). NEAGOE BASARAB IN MEMORIA CONTEMPORANILOR Intre 11—17 octombrie, Comitetul pentru Cultură şi Educaţie Socialistă al judeţului Argeş şi Consiliul Popular al oraşului Curtea de Argeş, organizează un amplu program cultural-artistic şi ştiinţific cu prilejul aniversării a 450 de ani de la moartea lui Neagoe Basarab. Din acest program desprindem vernisajul expoziţiilor : „Argeşul în cărţi şi documente", „Argeşul în pictură şi grafică“ (sala de expoziţii a Muzeului de artă din Piteşti), „Arta populară din zona Argeşului“ (sala Liceului forestier din Curtea de Argeş), un spectacol de teatru.*„Pe urmele Basarabilor“ oferit de Teatrul de Stat din Piteşti, o întilnire cu autorii lucrării despre „învăţăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Teodosie“ şi o sesiune de comunicări ştiinţifice unde vor fi prezenţi printre alţii : Virgil Cîndea, Edgar Papu, Ion C. Chiţimia, Dan Zamfirescu, Aurelian Sacerdoţeanu, Paul Anghel, George Mihăilă. In încheierea acestui program în zilele de 16 şi 17 octombrie mai menţionăm organizarea unei mari adunări populare consacrată memoriei lui Neagoe Basarab ca şi constituirea unei societăţi culturale locale. (M.C.). PLUTOANE ALBASTRE 12.000 de tineri din Timişoara au participat recent la deschiderea anului sportiv şcolar, universitar şi de pregătire a tineretului pentru apărarea patriei. Cu acest prilej a fost înmînat drapelul de centru fruntaş Institutului agronomic şi Liceului nr. 6. In prezenţa organelor locale de partid şi de stat, a unor ofiţeri superiori din garnizoana oraşului, 15 plutoane în uniforme albastre, într-o perfectă ordine şi-au mărturisit hotărîrea de a răspunde in orice clipă la chemarea ţării. Apoi, alături de o subunitate militară din oraş, care a prezentat asistenţei o seamă de exerciţii tactice şi de luptă, alte trei plutoane, aparţinînd centrului de pregătire militară a întreprinderii Dermatina, au dovedit aceeaşi măiestrie în execuţia comenzilor militare. In continuare s-au desfăşurat întreceri de atletism, ciclism, fotbal, inclusiv feminin, carting şi alte discipline sportive, concurenţii dovedind şi cu acest prilej că oraşul Timişoara (deşi nu are „fotbal de A“), continuă să rămînă un reprezentativ centru al sportului românesc. (I. D.). • Siderurgiştii hunedoreni, au realizat, peste plan, in prima decadă a trimestrului IV, 8 600 tone aglomerate, 60 tone cocs, 930 tone oţel, 250 tone laminate finite • Un prim bilanţ la Şantierul naval din Tr. Severin, unde lucrează peste 1000 de utecişti , s-au realizat peste plan 2 cargouri de 1 500—2 000 tone şi 2 şlepuri de 1 200 tone. • Recent, întreprinderea de industrie locală „6 Martie" — Slobozia, in cadrul căreia lucrează şi 240 de tineri, şi-a realizat sarcinile de plan pe anul 1971 la producţia globală şi marfă. Realizări deosebite : s-au confecţionat 300 mp de covoare, cu toate că planul nu prevedea acest sortiment • In judeţul Ialomiţa peste 13 000 de tineri, muncitori şi elevi, participă la recoltarea şi depănuşarea porumbului de pe cele 124 671 ha • Arhitecţii de la I.P.J. Dolj elaborează proiectul de execuţie al unui magazin universal care va ocupa, în zona centrală a Craiovei, 6 400 mp. Şeful proiectului, tânărul arhitect Dan Budică • Economiile realizate de colectivul Uzinei de autocamioane din Braşov, prin aplicarea inovaţiilor şi gospodărirea materiei prime şi a materialelor, însumează 15,5 milioane lei • Comitetul judeţean Brăila al U.T.C. şi-a îndeplinit planul la activităţile de muncă patriotică finanţate, realizînd —in total — 909 436 lei • La Deva şi-a început activitatea Clubul de informare politică pentru tineret • Arheologii Muzeului Ţării Crişurilor din Oradea au reluat săpăturile in apropierea satului Tăşad, descoperind un bogat material ceramic si numeroase unelte din fier datind din sec. III—I î.e.n. • In pădurea Murta din zona Ocolului silvic Sadova au sosit noii „locatari" : 20 de cerbi carpatini aduşi din judeţele Neamţ, Covasna, Harghita şi Suceava • Societatea de lectură „Mihai Eminescu" din Beiuş i-a antrenat pe elevi la elaborarea de microstudii, redactarea bibliografiei eminesciene şi formarea unei biblioteci specializate • In municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej s-au inaugurat stadionul de fotbal cu o capacitate de 5 000 locuri şi sala de box şi lupte avind 2 000 locuri, construite in mare parte de tineri, prin muncă patriotică • La Casa studenţilor din Braşov — în cadrul ciclului „Confruntări ideologice" — s-a prezentat tema „Aspecte actuale ale conflictului ştiinţă-religie". • Liceele teoretice, de specialitate şi cele două institute de învăţămînt superior din Galaţi au organizat „Sărbătoarea bobocilor" * L. Gropeni (Brăila) s-a inaugurat un cămin cultural construit şi prin contribuţia tinerilor • Cele 11 cercuri şi 9 formaţii de amatori de la Casa de cultură a studenţilor din Cluj şi-au reluat activitatea • „Orele tineretului" — acţiune cu caracter permanent organizată la Casa de cultură a sindicatelor din Mediaş — cuprinde expuneri, dezbateri pe probleme etice, culturale, ştiinţifice • La Călăraşi s-a deschis un şantier de lucru in pădurea Jirlăului pentru amenajarea unei baze sportive şi de agrement a tineretului şcolar • Institutul pedagogic din Oradea a găzduit simpozionul „Dacii, istoria şi civilizaţia lor", la care a participat şi acad. prof. Constantin Daicoviciu • De pe loturile şcolare din judeţul Ialomiţa s-au recoltat 10 000 kg de roşii, 8 000 kg varză, 100 tone porumb şi 10 kg săminţă de flori.De la corespondenţii noştri : Gheorghe Nica, Alexandru R. Viorel Furtună, Angela Dragomir, Benone Neagoe, Corneliu Crăciun, Jean Ionescu, Laurian Bodeanu). CONFERINŢELE JUDEŢENE ALE ORGANIZAŢIEI PIONIERILOR S-au încheiat conferinţele judeţene ale Organizaţiei pionierilor. In cadrul lor s-a analizat activitatea depusă de consiliile organizaţiei, de unităţile şi detaşamentele de pionieri, modul cum au fost traduse în viaţă măsurile stabilite de Plenara C.C. al P.C.R. din aprilie 1966 cu privire la îmbunătăţirea muncii pioniereşti. Conferinţele au dezbătut, de asemenea, modul în care va trebui să acţioneze organizaţia pionierilor pentru a transpune în viaţă indicaţiile conducerii de partid, ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu, măsurile adoptate de Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R., privind îmbunătăţirea muncii politico-ideologice şi cultural-educative în rîndurile tinerei generaţii. Largi discuţii s-au purtat pe marginea proiectului Statutului Organizaţiei pionierilor din Republica Socialistă România şi a proiectului Regulamentului consiliilor organizaţiilor pionierilor. Lucrările conferinţelor au reunit prim-secretari, secretari şi membri ai birourilor comitetelor judeţene de partid, reprezentanţi ai consiliilor populare, al organizaţiilor de masă şi obşteşti, ai instituţiilor judeţene, muncitori, tehnicieni şi ingineri din fabrici şi uzine, din unităţi agricole, părinţi, utecişti. Au participat, de asemenea, în cadrul unor secţiuni special constituite, pionieri-delegaţi şi reprezentanţi ai unităţilor detaşamentelor. In cadrul secţiunilor comandanţilor de unităţi şi detaşamente s-a dezbătut, în spiritul unei înalte exigenţe partinice, felul cum au fost valorificate condiţiile puse la dispoziţie de societatea noastră pentru educarea comunistă a tinerei generaţii. S-au reliefat cu acest prilej modalităţile de care dispune organizaţia pentru a se integra mai activ şi mai eficient în munca de intensificare a educaţiei ideologico-politice a pionierilor şi şcolarilor, corespunzător cerinţelor puse în faţa şcolii şi organizaţiilor obşteşti de conducerea partidului. S-au adoptat măsuri pentru sporirea contribuţiei organizaţiei la educarea răspunderii faţă de principala lor îndatorire — învăţătura, faţă de muncă, pentru educarea copiilor în spiritul ataşamentului faţă de patria socialistă şi Partidul Comunist Român. In secţiunile pentru pionieri s-a făcut o trecere în revistă a celor mai reuşite acţiuni pioniereşti, au fost criticate unele neajunsuri existente în activitatea pionierească şi s-au făcut propuneri referitoare la îmbunătăţirea ei, la intensificarea vieţii de organizaţie. De asemenea, s-a reliefat dorinţa pionierilor de a participa la acţiuni de muncă patriotică. De altfel, în numeroase judeţe ale ţării, între care Ilfov, Vrancea, Neamţ, Cluj, Mureş, Argeş, delegaţii la secţiunile pentru pionieri ale conferinţelor s-au constituit în brigăzi de muncă patriotică, ce au lucrat pe şantiere, în cooperative agricole de producţie, au contribuit la înfrumuseţarea şi întreţinerea străzilor şi a parcurilor. Conferinţele judeţene au trimis telegrame Comitetului Central al Partidului Comunist Român, personal tovarăşului NICOLAIE CEAUŞESCU, în care delegaţii îşi exprimă recunoştinţa pentru grija pe care conducerea partidului o manifestă faţă de pionieri şi şcolari, angajîndu-se să devină demni urmaşi ai comuniştilor. GRUIA şi GAŢU , aceste două mari şi incontestabile personalităţi ale handbalului mondial, au devenit, în ultimii ani, la fel de nedespărţiţi, ca Ilie Năstase şi Ion Ţiriac. Colegi de echipă, la Steaua, coechipieri în lotul reprezentativ, campioni mondiali, maeştri emeriţi ai sportului şi, fireşte, prieteni foarte buni, cei doi mari „G“ ai handbalului se completează reciproc in joc, punînd deseori în dilemă galeriile, care nu mai ştiu ce nume să scandeze : al lui Gruia sau al lui Gaţu ?! Şi e normal să fie aşa, pentru că oricare dintre noi a rămas cel puţin o dată mut de admiraţie privind fantastica săritură a lui Gruia şi şutul său incredibil de puternic, sau fenta lui Gaţu care „paralizase“ întreaga apărare adversă. Şi pentru că toată lumea îi admiră, pentru că amindoi candidează, cu şanse la fel de mari, la titlul de „cel mai bun handbalist al lumii“ am socotit interesant să discutăm cu fiecare dintre ei... despre celălalt ! Primul intervievat a fost Gaţu, care urmărea liniştit jocul Dinamo Bucureşti — Dinamo Braşov. Iată ce ne-a declarat cunoscutul internaţional despre Gruia : „II cunosc pe George de foarte mulţi ani. îmi amintesc foarte bine că pe vremea cînd jucam încă în echipa Şcolii sportive nr.2, Gruia reprezenta şi pentru mine — ca de altfel pentru oricare handbalist — culmea măiestriei in acest sport. Anii au trecut şi am fost întii adversarul lui George, moment din care am simţit un şi mai mare respect pentru acest uriaş cu forţă herculeană dar, in acelaşi timp, înzestrat cu o uimitoare supleţe şi detentă. De cîţiva ani suntem colegi de echipă şi am putut să-l cunosc toate atributele fizice, iar acum afirm cu certitudine că în el se îmbină atitea calităţi incit, cu doar cîteva cunoştinţe elementare, poate practica foarte bine orice joc cu mingea ! Ca handbalist el a fost şi continuă să fie — pentru mine cel puţin — primul jucător al lumii şi asta datorită faptului că este singurul care atunci cînd vrea înscrie ! In echipă reprezintă cel mai lucid, mai calm şi mai optimist coleg, mobilizindu-ne pe toţi în momentele mai critice. Ca om este ireproşabil, dar trăsătura lui caracteristică o reprezintă umorul, un umor fin, subtil, care-l face deosebit de agreabil — un adevărat prieten !“ Am mai zăbovit cîteva minute lingă Cristian Gaţu, discutind despre partida care se desfăşura, apoi, slalomînd prin înghesuiala din tribune, am reuşit să „prind“ un sfert de loc în vecinătatea lui Gruia. Aflînd despre ce e vorba (nu i-am dezvăluit că cerusem aceleaşi amănunte şi în... sens invers) maestrul emerit al sportului Gheorghe Gruia a zîmbit și a început să-mi vorbească despre mai tînărul lui coleg atît de curgător, de parcă ar fi scris o carte cu acest subiect, iar acum nu făcea altceva decit să citeze un pasaj... „Cristî reprezintă aceea ce se cheamă un fenomen ! Dar un fenomen se repetă de cel puţin două ori, alt jucător ca Gaţu nu am întilnit încă ! El este jucătorul de echipă şi in acelaşi timp jucătorul vedetă, el este cel care dă culoare meciurilor, imprimă fantezie in joc, element atît de necesar unei echipe „grele" ca a noastră. Cristian Gaţu este ceea ce numim noi jolly-joker, căci poate juca la fel de bine pe orice post, dar marea lui calitate rămîne simţul de a crea faze uluitoare. Pentru mine ei reprezintă, atît în echipa de club, cit şi în naţională, ...penultimul om intr-o fază, mai precis acela care dă pasa decisivă. Şi nu o dată pasa lui te găseşte nepregătit, deşi te aştepţi s-o primeşti, iar asta pentru că imaginaţia lui teribilă oferă întotdeauna o altă soluţie decit cea precedentă, decit cea obişnuită ! Şi cred că nu greşesc dacă afirm că Gaţu a îmbogăţit arsenalul handbalului, inventind pur şi simplu pase, fente şi chiar scheme tactice noi. Cristinel — cum ii alintăm noi — iubeşte mingea, ea ii incintă şi îl fascinează devenind totodată in mina lui un fel de baghetă magică cu care ridiculizează deseori apărarea adversă, hipnotizind-o ! Ca om ii stimez şi îl apreciez, atit pentru seriozitatea lui profesională (Gaţu este inginer — n.n.), cit şi pentru uluitorul lui simţ de a... prezice ! ! Cred că nimeni nu a ciştigat un pariu făcut cu Gaţu ! !“. Iată deci că primii doi jucători de handbal ai lumii se caracterizează reciproc, prezentîndu-se cititorilor noştri aşa cum se văd el în teren şi in viaţă. La cele spuse de Gruia şi Gaţu nu mai putem adăuga decît că nici unul dintre ei n-a ştiut că va fi caracterizat, în acelaşi timp, de celălalt ! GAJU DESPRE GRUIA ŞI GRUIA DESPRE GAJU HORIA ALEXANDRESCU FINALA PETROSIAN - FISCHER, PARTIDĂ CU PARTIDĂ (IV) REMIZĂ DE MARI MAEŞTRI IN PARTIDA A PATRA După cum se ştie, primele trei partide ale meciului final al candidaţilor, dintre Bobby Fischer şi Tigran Petrosian, au avut o desfăşurare furtunoasă, aducînd printre altele şi o înfrîngere neaşteptată a campionului american in partida a doua. Scorul se menţinea egal : 11/2 — 1 1/2 şi în cea de a patra partidă programată ieri seară Petrosian juca cu piesele albe. Având în vedere că cei doi adversari avuseseră o perioadă de odihnă îndelungată, (circa cinci zile) între cea de a treia şi a patra partidă, toată lumea se aştepta la o dispută şahistă înverşunată, la cel mai înalt nivel. De data aceasta însă, Petrosian a jucat foarte precaut, într-o variantă teoretică, care dă de obicei avantaj albului, a provocat foarte multe schimburi şi a rezultat o poziţie complet egală, cu toate că, aparent, finalul lui Fischer era chiar ceva mai bun. In faţa acestei situaţii, cei doi adversari au convenit asupra remizei, la mutarea douăzecea, iar scorul meciului a devenit 2-2. PARTIDA A PATRA T. Petrosian-R. Fischer Apărarea siciliană 1.c4 05 ; 2.Cf3 g6 ; 3 d4 cxd4 ; 4 Cxd4 Cc6 ; 5 64 Cf6 (cea mai bună continuare considerată de teorie ca egalizatoare. Ideea mutării acesteia este schimbul unei perechi de cai și aducerea damei albe pe cîmpul central d4, unde ar putea fi atacată cu tempo). 6 Cc3 d6; 7f3 Cxd4; 8Dxd4 Ng7 ; 9. Ne3 0-0; 10 Dd2 Da5 ; 11 Tel Ne6; 12 b3 (Continuarea aceasta echivalează cu o propunere de remiză din partea lui Petrosian . Mult mai bine este, conform rezultatelor din ultimele mari turnee, 12 Cd5 Dxd2 + 13 Rxd2 și albul are avantaj in toate variantele. Se pare că marele maestru sovietic s-a temut de vreo întărire a jocului din partea redutabilului său adversar). 12... Tfc8 ; 13 Ne2 a6 ; 14 Cd5 Dxd2 + ; 15 Bx d2 Cx d5 ; 16 cxd5 Nd7 ; (vezi diagrama). In urma manevrelor simplificatoare ale albului a rezultat după cum se vede un final de turnuri şi nebuni complet egalîn continuare cei doi marii maeştri schimbă şi turnurile pe coloana C... 17. Txc8 + Txc8 ; 18 Tel Txcl; 19 Rxcl Rf8 ; 20 Re2 e6 remiză. FLORIN GHEORGHIU • IN SALA SPORTURILOR de la Floreasca, peste 1 000 de spectatori au urmărit aseară întilnirea amicală internaţională de handbal dintre echipele Steaua Bucureşti şi TSKA Moscova. Handbaliştii români au dominat, obţinînd o meritată victorie cu scorul de 21—19 (13—10). • COMPETIŢIA CICLISTA „Circuitul orașului Laussane“ a fost dominată de spaniolul Luis Ocana care a realizat cel mai bun timp în clasamentul general — 22’59” 3/10. El a fost urmat de belgianul Eddy Merckx — 23'10“3/10. Această întrecere a cuprins două probe. De remarcat că în ambele probe Merckx a sosit pe locul doi, după Ocana. • CUNOSCUTUL FOTBALIST Giaconto Faccheti, în vîrstă de 29 de ani, a stabilit un record in ţara sa. Fotbalistul italian (fundaş stingă în echipa Internazionale din Milano) a jucat in meciul cu Suedia pentru a 60-a oară consecutiv în selecţionata ţării. El și-a făcut debutul in echipa Italiei la 27 martie 1963.