Scînteia Tineretului, octombrie 1971 (Anul 27, nr. 6959-6984)

1971-10-14 / nr. 6970

„SCI­NT CI A TINERETULUI" pag. 2 JOI 14 OCTOMBRIE 1971 TELEGRAME Tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a trimis domnului ANWAR SADAT, preşedintele Federaţiei Republicilor Arabe, o telegramă cu următorul conţinut : In numele Consiliului de Stat, al poporului român şi al meu personal, cu prilejul alegerii dumneavoastră în înalta funcție de preşedinte al Federaţiei Republicilor Arabe, am plăcerea să vă­ adresez cordiale felicitări și cele mai bune urări de succes. Tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a trimis următoarea telegramă domnului SALEM RABYA ALI, preşedintele Consi­liului Prezidenţial al Republicii Populare Democratice a Yeme­nului . Cu prilejul zilei naţionale a Republicii Populare Democratice a Yemenului, adresez Excelenţei Voastre, calde felicitări şi cele mai bune urări de sănătate şi fericire personală, de progres po­porului dumneavoastră, îmi exprim convingerea că relaţiile prieteneşti dintre ţările noastre se vor dezvolta continuu, în interesul ambelor popoare, al păcii și cooperării internaționale. Tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a trimis domnului PHILIBERT TSIRANANA, preşedintele Republicii Malgaşe, următoarea telegramă : Cu­ prilejul zilei naţionale a Republicii Malgaşe, am plăcerea să adresez Excelenţei Voastre, în numele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, al poporului român şi al meu personal, călduroase felicitări, împreună cu cele mai bune urări pentru sănătatea şi fericirea dumneavoastră personală, pentru progresul poporului malgaş, îmi exprim convingerea că relaţiile de colaborare dintre ţările noastre se vor dezvolta continuu, în interesul celor două popoare, al păcii şi cooperării internaţionale. Secretarul general al Organizaţiei de Solidaritate Afro-Asia­­tică, YOUSSEF EL SEBAEY, a adresat o telegramă preşedinte­lui Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, ION GHEORGHE MAURER, prin care transmite vii mulţumiri pentru mesajul adresat Simpozionului Internaţional pentru co­memorarea preşedintelui Nasser, ţinut la Cairo. „Mesajul dum­neavoastră — scrie în telegramă — s-a bucurat de o înaltă apreciere şi a constituit o sursă de inspiraţie pentru partici­panţi“. Decret privind reglementarea stabilirii domiciliului în oraşele mari Printr-un recent Decret al Consiliului de Stat, au fost re­glementate condiţiile cerute pentru stabilirea domiciliului în oraşele care, potrivit legii, sunt declarate oraşe mari, a persoanelor provenite din alte localităţi. Conform prevederilor noului act normativ, Consiliul de Mi­niştri stabileşte anual, pe baza propunerilor ministerelor şi ce­lorlalte organe centrale, cu avi­zul comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, nu­mărul de persoane ce pot­­fi angajate sau transferate din alte localităţi în oraşele mari, necesare pentru aparatul cen­tral şi cel al unităţilor în sub­ordine. Tot Consiliul de Miniş­tri fixează anual, pe baza pro­punerilor comitetelor executive ale consiliilor populare judeţe­ne şi al municipiului Bucureşti, numărul persoanelor calificate necesare consiliilor populare şi unităţilor subordonate ce pot fi angajate sau transferate din alte localităţi în oraşele mari. Miniştri, ceilalţi conducători ai organelor centrale, precum şi preşedinţii comitetelor exe­cutive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, în limita numărului de persoane stabilit de Consi­liul de Miniştri, dau aprobări nominale pentru persoanele care vor fi angajate sau tran­sferate pe durată nedetermi­nată, asigurînd cazarea acesto­ra şi a membrilor de familie pe care îi au în întreţinere în lo­cuinţe corespunzătoare. Prin acelaşi decret sunt re­glementate condiţiile în care a­­numite categorii de persoane pot să-şi stabilească domiciliul în localităţile declarate oraşe mari, în afara cazurilor de an­gajare sau transferare în ser­viciu. Astfel, soţul care se mu­tă la celălalt soţ, părinţii care se mută la copii, şi copiii care se mută la părinţi, precum şi minorii care se mută la per­soanele care potrivit legii au obligaţia să-i întreţină au drep­tul să-şi stabilească domiciliul în oraşele mari, in suprafaţa locativă a persoanelor la care se mută, dacă acestea au domi­ciliul în oraşul respectiv. Ab­solvenţii instituţiilor de învăţă­­mînt superior îşi pot stabili do­miciliul in aceste oraşe pe baza dispoziţiei de repartizare în producţie. Persoanele care au locuinţă proprietate personală in oraşe­le mari şi care, ulterior dobîn­­dirii proprietăţii şi-au stabilit domiciliul în alte localităţi, ca urmare a schimbării locului de muncă, pot reveni după înce­tarea raporturilor de muncă, da­că au asigurată cazarea în lo­cuinţa proprie. Decretul dă dreptul preşedin­telui Comitetului Executiv al Consiliului popular judeţean sau al municipiului Bucureşti să poată aproba, de la caz la caz, stabilirea domiciliului în ora­şele mari şi a altor persoane pentru motive temeinic justifi­cate. Noile reglementări privind stabilirea domiciliului în ora­şele mari au menirea de a asi­gura o justă corelare între ca­pacitatea de cuprindere a fon­dului locativ existent şi a ce­lui aflat în construcţie, şi a flu­xului de cadre către instituţii­le şi organizaţiile economice si­tuate în aceste localităţi. ..APA NU VA MAI FI O POVARĂ... parea a 30.000 m.c. pămînt — aşa sună, pe scurt, angajamen­tul lor. Pentru a-i transforma în realitate, s-a preconizat par­ticiparea a aproape 5.000 de ti­neri, la sfirşit de săptămînă şi şi în­ alte răstimpuri libere, timp de o lună de zile. Rezul­tatele obţinute pînă acum pre­figurează nu numai respectarea cuvintului dat dar chiar şi de­păşirea prevederilor lui. In de­presiunea Beiuşului, pe Valea Crişului Negru, peste 500 de hectare, aparţinînd cooperativei agricole Beiuş şi I.A.S. Ţinea, nu îşi puteau arăta adevărata putere de rodire din cauza băl­tirii apei. La sistemul de dese­care proiectat, forţa de muncă solicitată au constituit-o, în proporţie de 90 la sută, tinerii — elevi, muncitori, salariaţi din oraşul Beiuş şi comunele învecinate. 1000 de braţe tine­re au realizat aproape 10 kilo­metri de canale, excavînd cu sapa şi lopata mii de metri cubi de pămînt. I-am intîlnit la lucru, în punctul numit Ciunji, pe elevii de la Liceul „Samuil Vulcan“ din Beiuş, împărţiţi pe echipe şi sectoare, sub supravegherea profesoru­lui Traian Dalea şi a tehni­cianului Petru Onaca, de la O­­ficiul judeţean pentru îmbună­tăţiri funciare, dădeau zor la finisarea uneia dintre cele mai dificile porţiuni ale canalului colector. In calea tîrnă­coapelor şi a cazmalelor stau buturugi care trebuie scoase, porţiunile unde noroiul nu s-a uscat nici după o vară întreagă sunt mari. Dar nici­ băieţii, nici fetele nu se codesc să înfrunte aceste condiţii. Iată-le pe Ana Dance şi Marioara Hareu, scoţînd cu sat­ele noriul din şanţ, arun­­cîndu-i pe mal, de unde este preluat de alte mîini vrednice, Ioan Stanca, Ion Vancu, Flo­rian Mihuţ, Silvian Mihoc, şi-au suflecat pantalonii şi „trag" tare de o buturugă ce se încă­­păţînează să nu iasă din pă­mînt. O altă echipă lucrează la împletirea unui gard de nuiele care va consolida malul cana­lului. Dacă este greu ? „Este, bineînţeles — ne răspunde Pe­tru Vutan, dar asta nu trebuie să ne împiedice să terminăm lucrarea pe care ne-am anga­jat să o facem. Majoritatea sun­tem­ copii crescuţi la ţară şi ştim să muncim. Chiar in vacanţa asta am participat la lucrări a­­semănătoare în cooperativele unde lucrează părinţii noştri“. La ora 10 norma planificată era realizată. Una din echipe hotărăşte să mai rămînă încă 3 ore pentru a lucra suplimentar. Celelalte răspund prompt prin acelaşi gînd. „Zilnic se întîm­­plă la fel, ne mărturi­seşte profesorul Dalea. Aşa am putut ca pînă acum, împreună cu elevii de la Liceul nr. 1, — aproape 1 000 la număr — să a­­sigurăm realizarea a peste cinci kilometri de şanţuri colectoa­re“. Acestor cifre, in perma­nentă progresie, li se adaugă zilnic şi cele care consemnează rodul muncii altor mii de ti­neri, de la Lugaş, Aleşd, Va­dul Crişului, Diosig ş.a., mun­că ce va avea drept rezultat eliberarea altor sute de hectare de povara apelor şi redarea a­­devăratului lor potenţial pro­ductiv. I­­­n judeţul vecin, SATU MARE, poposim la şan­tierul de desecări Someş— Crasna, unul din multele şan­tiere în care aportul tine­reţii este substanţial. 400 dintre cei 560 de dragli­­nişti, buldozerişti, mecanici, tehnicieni sunt tineri, aşa că de felul în care muncesc ei de­pinde hotărîtor mersul tuturor lucrărilor. „Şantierul se întin­de pe o suprafaţă de peste 20.000 de hectare , ne spunea şeful şantierului, inginerul Gheorghe Ţigan. Termenul de predare este 30 noiembrie a.c. Stadiul actual al lucrărilor ne permite însă să devansăm a­­cest termen, drept consecinţă a depăşirilor de plan la exca­vaţii, realizate de tineri, a aju­torului primit în timpul verii din partea celor 500 de liceeni, elevi de la şcolile generale, tineri cooperatori, în toate punctele de lucru : Berveni, Boghiş, Lucăceni, Doba, Că­­pleni, Comăneşti, Vetiş. Stră­batem şi noi o parte din cei 530 kilometri de canale cu aju­torul cărora apa va fi strînsă şi dirijată în riul Crasna, pen­tru a vedea la lucru pe cîţiva din autorii lor. Despre Florian Nedelcu şi Ioan Zaha, care­ con­­duc uriaşul buldozer S-1500, Ioan Mateiaş, Traian Vintilă, Aron Zah, tot buldozerişti, Ni­colae Socaciu, Zoltan Balaş, draglinişti, ni se spusese că sunt aşi ai meseriei, că fac lu­cru frumos. „Frumos în mese­ria noastră înseamnă să exe­cuţi lucrările de excavare şi împrăştiere ca la carte, totul să fie drept şi curat“ — ne ex­plică Aron Zah. în urma ta tre­buie să rămînă un canal per­fect, cu maluri netede, tăiate milimetric, iar pămîntul rezul­tat să fie, aşa de bine întins încît să nu se mai cunoască ur­mele trecerii maşinilor. Şi tot frumos înseamnă să-ţi faci pla­nul, să-l depăşeşti“. Pe dragli­­na 482 lucrează fraţii loan şi Petru Ursuţ. In timp ce unul se odihneşte, celălalt lucrează. loan, care e în schimb, ne spu­ne că au la activ pînă acum a­­proape 200 000 m.c. excavaţi, faţă de planul anual de 120 000 m.c. Cum anul mai are 3 luni pînă se va încheia, in dreptul celor doi fraţi, pe fişele de pontaj, vor fi trecute deci alte zeci de mii de metri cubi. O cifră ase­mănătoare ne-o relatează şi Gheorghe Rădelu şi Nicu La­zar, conducătorii draglinei 445. Unul are 28 de ani iar celălalt 25, înainte au lucrat în Insula Mare a Brăilei. „Dragostea pen­tru meserie, pentru maşini ne-a minat pînă aci , ne spune Gh. Rădelu, primit de curind în rîndul comuniştilor. De altfel, cine nu are pasiune pentru draglină nu face treabă bună. Condiţiile de şantier sunt, oricum, mai dificile decit cele dintr-o fabrică spre exemplu, şi cine vine să lucreze aici tre­buie să o facă din toată inima“. Tot pasiunea i-a „ţinut“ pe loc şi pe fraţii loan şi Petru Cotea, de fel din comuna Năjarid, ju­deţul Bihor. „întîi s-a calificat, fratele meu Petru — ne po­vestea mezinul. După aceea m-a „tras“ şi pe mine. Lucrez de 2 ani şi pot să vă spun că acum cunosc bine şi greutăţile dar şi frumuseţile meseriei. Nu-mi pare rău că am urmat această cale. Am o bucurie mare cînd văd în urma mea kilometri de canale pe care este mai puţin interesantă şi iniţiativa studentului Călin Popa din anul­ II al Facultăţii de arhitectură de a proiecta un club studenţesc a cărui con­strucţie este asigurată, astfel, de la concepţie la execuţie de că­tre principalii beneficiari. Dar nu numai prezenţa stu­denţilor in producţie, in labora­toare sau în atelierele-şcoală constituie elementul accentuării caracterului practic al învăţă­­mîntului. Realizarea unor cursuri la locul de muncă, a unor semi­­narii în producţie, a vizitelor demonstrative, a prezenţei spe­cialiştilor din întreprinderi la catedre sunt noi argumente pe c­apa se va scurge, lăsînd pămân­­tul să răsufle uşurat“. Ca şi ei, ceilalţi 400 de tineri ai şantie­­rului s-au angajat ca zilnic să depăşească prevederile de plan permiţind să se înceapă lucră­rile unui nou şantier încă îna­inte de sosirea iernii. Uteciştii din comunele Pău­­leşti, Culciu, Vediş, Moftiu, Li­vada, Dorolţ, Valea Vinului s-au angajat să întreţină toate canalele aflate pe suprafeţele cooperativelor agricole de pro­ducţie. Cei de la Turlung, Ghe­­ţa Mică, Oraşul Nou, Călineşti, Gheţa Mare, să execute defri­şarea a 7 hectare din cadrul lucrărilor ce vor preveni inun­daţiile pe valea rîurilor Tur şi Tarna. Acolo unde va fi ne­voie, ei vor fi prezenţi pentru ca, pe măsura forţelor lor, să contribuie la înfăptuirea exem­plară a programelor de îmbu­nătăţiri funciare. Vor să poată­­ afirma cu toţii : „Aici, unde am lucrat noi, apa nu mai este o povară pentru ogoare“.­tru pregătirea multilaterală a viitorului absolvent. Este de re­levat faptul că din acest seme­stru 31 de cadre cu înaltă cali­ficare din unităţile economice vor fi prezente la seminarii, lu­crări de laborator, cursuri. Dis­ciplina de protecţia muncii va fi predată exclusiv de cadre din producţie, ca şi alte discipline legate direct de activitatea uni­tăţilor economice : organizarea producţiei, automatizări, anali­za activităţii economice. Este de menţionat şi faptul că o parte dintre asistenţii reţinuţi în a­­cest an la catedre fac practică în producţie înainte de a trece efectiv la îndrumarea studenţi­lor. In cadrul apropierii fondu­lui teoretic de cunoştinţe al stu­denţilor de cerinţele progresu­lui industrial a fost introdusă din acest an şi predarea esteti­cii industriale a cărei programă a fost realizată în institut de cadre de specialitate în colabo­rare cu cadre de la catedra de ştiinţe sociale. Organizarea se­­minariilor în producţie este de acum o practică frecventă la întreprinderea de reţele electri­ce, la întreprinderea regională de drumuri, la Electromotor şi la alte unităţi timişorene care asigură locurile de practică şi îndrumarea unor cadre califica­te. Conducerea lucrărilor de an şi de diplomă este încredinţată din acest semestru specialiştilor din producţie, care vor dirija tematicile în funcţie de planu­rile de cercetare aplicativă. La întreprinderea regională de drumuri majoritatea subiectelor tematicii lucrărilor de diplomă vor fi realizate efectiv pe şan­tiere, unele dintre ele cu parti­ciparea directă a studenţilor. In acelaşi timp tematica de cerce­tare este, de pildă, la faculta­tea de chimie industrială, core­lată cu planurile de cercetare, nu numai ale catedrelor, dar şi a unităţilor industriale ale in­dustriei chimice timişorene ca Solventul, Azur, Fabrica de de­tergenţi. ■Ministerului Invăţămîntului îi revine datoria de a accelera legiferarea prevederilor legate de participarea cadrelor din producţie in învăţămînt, după cum ministerelor economice le revine sarcina expresă de a transforma toate promisiunile în realităţi concrete, de a oferi­ un sprijin material substanţial învă­­ţămîntului, care îi asigură pre­gătirea viitoarelor cadre de spe­cialişti. Esenţialul rămîne faptul că toţi studenţi sunt antrenaţi e­­fectiv în practica de iniţiere, de producţie şi de proiectare, în care o serie de obiective vor fi realizate integral prin contribu­ţia lor, iar procesului de învăţă­­mînt de la Institutul politehnic timişorean i s-a asigurat prin­­tr-o participare sporită a spe­cialiştilor producţiei un carac­ter practic superior anilor tre­cuţi. CARACTERUL PRACTIC AL ÎNVĂŢĂMÎNTULUI BRIGADĂ MODEL­Ă CONSTITUITA DIN „CEI MAI RAI1­ TINERI „La secția cazangerie, s-a creat în cadrul brigăzilor la un moment dat impresia că toate neajunsurile, neîndeplinirile de norme etc. sunt cauzate de ti­neri“, ne spune Marcel Vrîn­­ceanu, secretarul comitetului U.T.C. de la Uzina „Progresul“ din Brăila. Şi cum în parte chiar aşa era, tinerii au cerut insis­tent, în adunările generale U.T.C., să se constituie în bri­găzi de tineret, în cadrul cărora prin autoeducaţie, prin autocontrol să demons­treze că pot fi corecţi, că sunt capabili să îndeplinească normele, să dea produse de bună calitate. Aşa s-a născut­ ideea constituirii unei brigăzi din tinerii „cei mai răi" ai sec­ţiei cazangerie... Ideea, privită la început, de unii, cu scepti­cism, s-a dovedit eficientă. Azi, cei 36 de tineri selecţionaţi pe baza criteriului amintit alcă­­u­esc o brigadă socotită model. Sub conducerea lui Neagu Fri­­geriu, un muncitor cu experienţă, şi în acelaşi timp un bun peda­gog, ei obţin rezultate excelente, nu mai lipsesc, dau lucrări de bună calitate, pe scurt, fac de­monstraţia clară că pot alcătui un colectiv de nădejde. (ing. M. JUSTIN). CONCERT PENTRU ELEVI Duminică dimineaţă, la Ate­neul Român, va avea loc pri­mul din concertele pentru elevi organizate de Filarmonica bucu­­reşteană in această stagiune. Tema concertului , „Sentimen­tul patriotic în muzica Corală românească“, îşi dau concursul Corul Filarmonicii „George E­­nescu" dirijat de Vasile Pântea. (I. S.). ATENEUL TINERETULUI Unul din cele mai interesante titluri din agenda de manifes­tări din luna octombrie a Pala­tului Culturii din Braşov : „A­­teneul tineretului", un ciclu de concerte organizat cu concursul celor mai valoroşi studenţi ai conservatoarelor şi liceelor de muzică din ţară. (I. S.). PE URMELE LUI AVRAM IANCU 10 elevi de la Şcoala generală nr. 9 din Hunedoara constituiţi în echipajul „Ioan Corvin“, au intreprins, sub îndrumarea pro­fesorului Marius Constantinescu, cercetări folclorice şi istorice în două zone de însemnătate isto­rică : zona străbătută de răs­coala lui Horia, Cloşca şi Cri­­şart şi cea în care s-a desfă­ şurat revoluţia lui Avram Iancu. Materialele culese fac parte a­­cum din expoziţia inaugurată In cadrul şcolii. (prof. IOAN VLAD). NEAGOE BASARAB IN MEMORIA CONTEMPORANILOR Intre 11—17 octombrie, Comi­tetul pentru Cultură şi Educaţie Socialistă al judeţului Argeş şi Consiliul Popular al oraşului Curtea de Argeş, organizează un amplu program cultural-ar­tistic şi ştiinţific cu prilejul a­­niversării a 450 de ani de la moartea lui Neagoe Basarab. Din acest program desprindem ver­nisajul expoziţiilor : „Argeşul în cărţi şi documente", „Arge­şul în pictură şi grafică“ (sala de­ expoziţii a Muzeului de artă din Piteşti), „Arta populară din zona Argeşului“ (sala Liceului forestier din Curtea de Argeş), un spectacol de teatru.*„Pe ur­mele Basarabilor“ oferit de Tea­trul de Stat din Piteşti, o întil­­nire cu autorii lucrării despre „învăţăturile lui Neagoe Basa­rab către fiul său Teodosie“ şi o sesiune de comunicări ştiin­ţifice unde vor fi prezenţi prin­tre alţii : Virgil Cîndea, Edgar Papu, Ion C. Chiţimia, Dan Zam­­firescu, Aurelian Sacerdoţeanu, Paul Anghel, George Mihăilă. In încheierea acestui program în zilele de 16 şi 17 octombrie mai menţionăm organizarea u­nei mari adunări populare con­sacrată memoriei lui Neagoe Basarab ca şi constituirea unei societăţi culturale locale. (M.C.). PLUTOANE ALBASTRE 12.000 de tineri din Timişoa­ra au participat recent la deschi­derea anului sportiv şcolar, universitar şi de pregătire a ti­neretului pentru apărarea pa­triei. Cu acest prilej a fost în­­mînat drapelul de centru frun­taş Institutului agronomic şi Li­ceului nr. 6. In prezenţa orga­nelor locale de partid şi de stat, a unor ofiţeri superiori din garnizoana oraşului, 15 plu­toane în uniforme albastre, în­­tr-o perfectă ordine şi-au măr­turisit hotărîrea de a răspunde in orice clipă la chemarea ţării. Apoi, alături de o subunitate militară din oraş, care a pre­zentat asistenţei o seamă de exerciţii tactice şi de luptă, alte trei plutoane, aparţinînd cen­trului de pregătire militară a întreprinderii Dermatina, au do­vedit aceeaşi măiestrie în exe­cuţia comenzilor militare. In continuare s-au desfăşurat în­treceri de atletism, ciclism, fotbal, inclusiv feminin, car­ting şi alte discipline sportive, concurenţii dovedind şi cu acest prilej că oraşul Timişoara (deşi nu are „fotbal de A“), continuă să rămînă un repre­zentativ centru al sportului ro­mânesc. (I. D.). • Siderurgiştii hunedoreni, au realizat, peste plan, in prima de­cadă a trimestrului IV, 8 600 tone aglomerate, 60 tone cocs, 930 tone oţel, 250 tone laminate finite • Un prim bilanţ la Şantierul naval din Tr. Severin, unde lucrează peste 1000 de utecişti , s-au realizat peste plan 2 cargouri de 1 500—2 000 tone şi 2 şlepuri de 1 200 tone. • Recent, întreprinderea de industrie locală „6 Martie" — Slobozia, in cadrul căreia lucrează şi 240 de tineri, şi-a realizat sarcinile de plan pe anul 1971 la producţia globală şi marfă. Realizări deosebite : s-au confecţionat 300 m­p de covoare, cu toate că planul nu prevedea acest sortiment • In judeţul Ialo­miţa peste 13 000 de tineri, muncitori şi elevi, participă la re­coltarea şi depănuşarea porumbului de pe cele 124 671 ha • Arhitecţii de la I.P.J. Dolj elaborează proiectul de execuţie al unui magazin universal care va ocupa, în zona centrală a Craiovei, 6 400 m­p. Şeful proiectului, tânărul arhitect Dan Bu­­dică • Economiile realizate de colectivul Uzinei de autoca­mioane din Braşov, prin aplicarea inovaţiilor şi gospodărirea materiei prime şi a materialelor, însumează 15,5 milioane lei • Comitetul judeţean Brăila al U.T.C. şi-a îndeplinit planul la activităţile de muncă patriotică finanţate, realizînd —­in total — 909 436 lei • La Deva şi-a început activitatea Clubul de in­formare politică pentru tineret • Arheologii Muzeului Ţării Crişurilor din Oradea au reluat săpăturile in apropierea satului Tăşad, descoperind un bogat material ceramic si numeroase unelte din fier datind din sec. III—I î.e.n. • In pădurea Murta din zona Ocolului silvic Sadova au sosit noii „locatari" : 20 de cerbi carpatini aduşi din judeţele Neamţ, Covasna, Harghita şi Suceava • Societatea de lectură „Mihai Eminescu" din Beiuş i-a antrenat pe elevi la elaborarea de microstudii, redactarea bibliografiei eminesciene şi formarea unei biblioteci specializate • In municipiul Gheorghe Gh­eorghiu-Dej s-au inaugurat sta­dionul de fotbal cu o capacitate de 5 000 locuri şi sala de box şi lupte avind 2 000 locuri, construite in mare parte de tineri, prin muncă patriotică • La Casa studenţilor din Braşov — în cadrul ciclului „Confruntări ideologice" — s-a prezentat tema „Aspecte actuale ale conflictului ştiinţă-religie". • Liceele teo­retice, de specialitate şi cele două institute de învăţămînt su­perior din Galaţi au organizat „Sărbătoarea bobocilor" * L.­ Gropeni (Brăila) s-a inaugurat un cămin cultural construit şi prin contribuţia tinerilor • Cele 11 cercuri şi 9 formaţii de amatori de la Casa de cultură a studenţilor din Cluj şi-au reluat activitatea • „Orele tineretului" — acţiune cu caracter permanent organizată la Casa de cultură a sindicatelor din Mediaş — cuprinde expuneri, dezbateri pe probleme etice, cul­turale, ştiinţifice • La Călăraşi s-a deschis un şantier de lucru in pădurea Jirlăului pentru amenajarea unei baze spor­tive şi de agrement a tineretului şcolar • Institutul pedagogic din Oradea a găzduit simpozionul „Dacii, istoria şi civilizaţia lor", la care a participat şi acad. prof. Constantin Daicoviciu • De pe loturile şcolare din judeţul Ialomiţa s-au recoltat 10 000 kg de roşii, 8 000 kg varză, 100 tone porumb şi 10 kg săminţă de flori.­­De la corespondenţii noştri : Gheorghe Nica, Alexandru R. Viorel Furtună, Angela Dragomir, Benone Nea­goe, Corneliu Crăciun, Jean Ionescu, Laurian Bodeanu). CONFERINŢELE JUDEŢENE ALE ORGANIZAŢIEI PIONIERILOR S-au încheiat conferinţele ju­deţene ale Organizaţiei pionieri­lor. In cadrul lor s-a analizat ac­tivitatea depusă de consiliile or­ganizaţiei, de unităţile şi detaşa­mentele de pionieri, modul cum au fost traduse în viaţă măsurile stabilite de Plenara C.C. al P.C.R. din aprilie 1966 cu privire la îmbunătăţirea muncii pionie­reşti. Conferinţele au dezbătut, de asemenea, modul în care va trebui să acţioneze organizaţia pionierilor pentru a transpune în viaţă indicaţiile conducerii de partid, ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu, măsurile adoptate de Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R., privind îmbunătăţirea muncii politico-ideologice şi cul­tural-educative în rîndurile tine­rei generaţii. Largi discuţii s-au purtat pe marginea proiectului Statutului Organizaţiei pionierilor din Repu­blica Socialistă România şi a proiectului Regulamentului consi­liilor organizaţiilor pionierilor. Lucrările conferinţelor au reu­nit prim-secretari, secretari şi membri ai birourilor comitetelor judeţene de partid, reprezentanţi ai consiliilor populare, al organi­zaţiilor de masă şi obşteşti, ai instituţiilor judeţene, muncitori, tehnicieni şi ingineri din fabrici şi uzine, din unităţi agricole, pă­rinţi, utecişti. Au participat, de asemenea, în cadrul unor secţiuni special constituite, pionieri-dele­­gaţi şi reprezentanţi ai unităţilor detaşamentelor. In cadrul secţiunilor comandan­ţilor de unităţi şi detaşamente s-a dezbătut, în spiritul unei înalte exigenţe partinice, felul cum au fost valorificate condiţiile puse la dispoziţie de societatea noastră pentru educarea comunistă a ti­nerei generaţii. S-au reliefat cu acest prilej modalităţile de care dispune organizaţia pentru a se integra mai activ şi mai eficient în munca de intensificare a edu­caţiei ideologico-politice a pionie­rilor şi şcolarilor, corespunzător cerinţelor puse în faţa şcolii şi organizaţiilor obşteşti de condu­cerea partidului. S-au adoptat măsuri pentru sporirea contribu­ţiei organizaţiei la educarea răs­punderii faţă de principala lor îndatorire — învăţătura, faţă de muncă, pentru educarea copiilor în spiritul ataşamentului faţă de patria socialistă şi Partidul Co­munist Român. In secţiunile pentru pionieri s-a făcut o trecere în revistă a celor mai reuşite acţiuni pioniereşti, au fost criticate unele neajunsuri existente în activitatea pionie­rească şi s-au făcut propuneri refe­ritoare la îmbunătăţirea ei, la in­tensificarea vieţii de organizaţie. De asemenea, s-a reliefat dorinţa pionierilor de a participa la ac­ţiuni de muncă patriotică. De altfel, în numeroase judeţe ale ţării, între care Ilfov, Vrancea, Neamţ, Cluj, Mureş, Argeş, dele­gaţii la secţiunile pentru pionieri ale conferinţelor s-au constituit în brigăzi de muncă patriotică, ce au lucrat pe şantiere, în cooperative agricole de producţie, au contribuit la înfrumuseţarea şi întreţinerea străzilor şi a parcurilor. Conferinţele judeţene au trimis telegrame Comitetului Central al Partidului Comunist Român, per­sonal tovarăşului NICOLAIE CEAUŞESCU, în care delegaţii îşi exprimă recunoştinţa pentru gri­ja pe care conducerea partidului o manifestă faţă de pionieri şi şcolari, angajîndu-se să devină demni urmaşi ai comuniştilor. GRUIA şi GAŢU , aceste două mari şi incontestabile per­sonalităţi ale handbalului mon­dial, au devenit, în ultimii ani, la fel de nedespărţiţi, ca Ilie Năstase şi Ion Ţiriac. Colegi de­ echipă, la Steaua, coechipieri în lotul reprezen­tativ, campioni mondiali, maeştri emeriţi ai sportului şi, fireşte, prieteni foarte buni, cei doi mari „G“ ai handbalului se completează reciproc in joc, pu­­nînd deseori în dilemă galerii­­le, care nu mai ştiu ce nume să scandeze : al lui Gruia sau al lui Gaţu ?! Şi e normal să fie aşa, pentru că oricare dintre noi a rămas cel puţin o dată mut de admiraţie privind fantastica să­ritură a lui Gruia şi şutul său incredibil de puternic, sau fenta lui Gaţu care „paralizase“ în­treaga apărare adversă. Şi pen­tru că toată lumea îi admiră, pentru că amindoi candidează, cu şanse la fel de mari, la titlul de „cel mai bun handbalist al lumii“ am socotit interesant să discutăm cu fiecare dintre ei... despre celălalt ! Primul inter­vievat a fost Gaţu, care ur­mărea liniştit jocul Dinamo Bucureşti — Di­namo Braşov. Iată ce ne-a de­clarat cunoscu­tul internaţional despre Gruia : „II cunosc pe George de foar­te mulţi ani. îmi amintesc foar­te bine că pe vremea cînd jucam încă în echipa Şcolii sportive nr.2, Gruia reprezenta şi pentru mine — ca de altfel pentru oricare handbalist — culmea măiestriei in acest sport. Anii au trecut şi am fost întii adversarul lui George, moment din care am simţit un şi mai mare respect pentru acest uriaş cu forţă her­­culeană dar, in acelaşi timp, în­zestrat cu o uimitoare supleţe şi detentă. De cîţiva ani suntem­ colegi de echipă şi am putut să-l cunosc toate atributele fizice, iar acum afirm cu certitudine că în el se îmbină atitea cali­tăţi incit, cu doar cîteva cu­noştinţe elementare, poate prac­tica foarte bine orice joc cu mingea ! Ca handbalist el a fost şi continuă să fie — pentru mine cel puţin — primul jucător al lumii şi asta datorită faptului că este singurul care atunci cînd vrea înscrie ! In echipă re­prezintă cel mai lucid, mai calm şi mai optimist coleg, mobilizin­­du-ne pe toţi în momentele mai critice. Ca om­ este ireproşabil, dar trăsătura lui caracteristică o reprezintă umorul, un umor fin, subtil, care-l face deosebit de agreabil — un adevărat prie­ten !“ Am mai zăbo­vit cîteva minu­te lingă Cristian Gaţu, discutind despre partida care se desfăşu­ra, apoi, slalo­­mînd prin în­ghesuiala din tribune, am re­uşit să „prind“ un sfert de loc în vecină­tatea lui Gruia. Aflînd des­pre ce e vorba (nu i-am dez­văluit că cerusem aceleaşi amă­nunte şi în... sens invers) maes­trul emerit al sportului Gheor­ghe Gruia a zîmbit și a început să-mi vorbească despre mai tî­­nărul lui coleg atît de curgător, de parcă ar fi scris o carte cu acest subiect, iar acum nu fă­cea altceva decit să citeze un pasaj... „Cristî reprezintă aceea ce se cheamă un fenomen ! Dar un fenomen se repetă de cel puţin două ori, alt jucător ca Gaţu nu am întilnit încă ! El este jucăto­rul de echipă şi in acelaşi timp jucătorul vedetă, el este cel care dă culoare meciurilor, imprimă fantezie in joc, element atît de necesar unei echipe „grele" ca a noastră. Cristian Gaţu este ceea ce numim noi jolly-joker, căci poate juca la fel de bine pe orice post, dar marea lui ca­litate rămîne simţul de a crea faze uluitoare. Pentru mine ei reprezintă, atît în echipa de club, cit şi în naţională, ...penultimul om intr-o fază, mai precis acela care dă pasa decisivă. Şi nu o dată pasa lui te găseşte nepre­gătit, deşi te aştepţi s-o pri­meşti, iar asta pentru că ima­ginaţia lui teribilă oferă întot­deauna o altă soluţie decit cea precedentă, decit cea obişnuită ! Şi cred că nu greşesc dacă afirm că Gaţu a îmbogăţit arsenalul handbalului, inventind pur şi simplu pase, fente şi chiar sche­me tactice noi. Cristinel — cum ii alintăm noi — iubeşte mingea, ea ii incintă şi îl fascinează de­venind totodată in mina lui un fel de baghetă magică cu care ri­diculizează deseori apărarea ad­versă, hipnotizind-o ! Ca om ii stimez şi îl apreciez, atit pentru seriozitatea lui profesională (Gaţu este inginer — n.n.), cit şi pentru uluitorul lui simţ de a... prezice ! ! Cred că nimeni nu a ciştigat un pariu făcut cu Gaţu ! !“. Iată deci că primii doi jucă­tori de handbal ai lumii se ca­racterizează reciproc, prezen­­tîndu-se cititorilor noştri aşa cum se văd el în teren şi in viaţă.­ La cele spuse de Gruia şi Gaţu nu mai putem adăuga decît că nici unul dintre ei n-a ştiut că va fi caracterizat, în acelaşi timp, de celălalt ! GAJU DESPRE GRUIA ŞI GRUIA DESPRE GAJU HORIA ALEXANDRESCU FINALA PETROSIAN - FISCHER, PARTIDĂ CU PARTIDĂ (IV) REMIZĂ DE MARI MAEŞTRI IN PARTIDA A PATRA După cum se ştie, primele trei partide ale meciului final al candidaţilor, dintre Bobby Fis­cher şi Tigran Petrosian, au avut o desfăşurare furtunoasă, aducînd printre altele şi o în­­frîngere neaşteptată a campio­nului american in partida a doua. Scorul se menţinea egal : 11/2 — 1 1/2 şi în cea de a pa­tra partidă programată ieri seară Petrosian juca cu piesele albe. Având în vedere că cei doi adversari avuseseră o peri­oadă de odihnă îndelungată, (circa cinci­ zile) între cea de a treia şi a patra partidă, toată lumea se aştepta la o dispută şahistă înverşunată, la cel mai înalt nivel. De data aceasta însă, Petrosian a jucat foarte precaut, într-o variantă teore­tică, care dă de obicei avantaj albului, a provocat foarte multe schimburi şi a rezultat o poziţie complet egală, cu toate că, apa­rent, finalul lui Fischer era chiar ceva mai bun. In faţa acestei situaţii, cei doi adver­sari au convenit asupra remi­zei, la mutarea douăzecea, iar scorul meciului a devenit 2-2. PARTIDA A PATRA T. Petrosian-R. Fischer Apărarea siciliană 1.c4 05 ; 2.Cf3 g6 ; 3 d4 cxd4 ; 4 Cxd4 Cc6 ; 5 64 Cf6 (cea mai bună continuare considerată de teorie ca egalizatoare. Ideea mu­tării acesteia este schimbul unei perechi de cai și aducerea da­mei albe pe cîmpul central d4, unde ar putea fi atacată cu tempo). 6 Cc3 d6; 7f3 Cxd4; 8Dxd4 Ng7 ; 9. Ne3 0-0; 10 Dd2 Da5 ; 11 Tel Ne6; 12 b3 (Con­tinuarea aceasta echivalează cu o propunere de remiză din par­tea lui Petrosian . Mult mai bine este, conform rezultatelor din ultimele mari turnee, 12 Cd5 Dxd2 + 13 Rxd2 și albul are­ avantaj in toate variantele. Se pare că marele maestru sovie­tic s-a temut de vreo întărire a jocului din partea redutabi­lului său adversar). 12... Tfc8 ; 13 Ne2 a6 ; 14 Cd5 Dx­d2 + ; 15 Bx d2 Cx d5 ; 16 cxd5 Nd7 ; (vezi diagrama). In urma manevrelor simplifi­catoare ale albului a rezultat după cum se vede un final de turnuri şi nebuni complet egal­­în continuare cei doi marii ma­eştri schimbă şi turnurile pe coloana C... 17. Txc8 + Txc8 ; 18 Tel Txcl; 19 Rxcl Rf8 ; 20 Re2 e6 remiză. FLORIN GHEORGHIU • IN SALA SPORTURI­LOR de la Floreasca, peste 1 000 de spectatori au urmă­rit aseară întilnirea amica­lă internaţională de hand­bal dintre echipele Steaua Bucureşti şi TSKA Moscova. Handbaliştii români au do­minat, obţinînd o meritată victorie cu scorul de 21—19 (13—10). • COMPETIŢIA CICLIS­­TA „Circuitul orașului Laussane“ a fost dominată de spaniolul Luis Ocana care a realizat cel mai bun timp în clasamentul general — 22’59” 3/10. El a fost urmat de belgianul Eddy Merckx — 23'10“3/10. Această întrece­re a cuprins două probe. De remarcat că în ambele probe Merckx a sosit pe locul doi, după Ocana. • CUNOSCUTUL FOTBA­LIST Giaconto Faccheti, în vîrstă de 29 de ani, a sta­bilit un record in ţara sa. Fotbalistul italian (fundaş stingă în echipa Internazio­­nale din Milano) a jucat in meciul cu Suedia pentru a 60-a oară consecutiv în se­lecţionata ţării. El și-a fă­cut debutul in echipa Italiei la 27 martie 1963.

Next