Scînteia Tineretului, octombrie 1971 (Anul 27, nr. 6959-6984)

1971-10-14 / nr. 6970

Lucrările sesiunii O.N.U. In continuarea, 'dezbaterilor generale de la Organizaţia Na­ţiunilor.. Unite, a luat cuvîntul ministrul afacerilor externe al Bulgariei, Ivan Raşev, care a declarat că ţara sa nu va pre­cupeţi nici u­n efort pentru a menţine şi întări încrederea şi înţelegerea reciprocă dintre sta­tele din Balcani — condiţie in­dispensabilă­ a transformării acestei regilări înt­r­-o zonă de­­nuclearizată, a stabilităţii şi unei păci trainice. Referindu-se la problemele europene, vorbi­torul a arătat că a sosit mo­mentul să se treacă, fără con­diţii sau rezerve, la pregătirea practică a conferinţei general­­europene,­care va reprezenta un important pas­ înainte, spre eli­minarea divizării Europei şi spre edificarea ‘'iupui‘,şi­ sfera de securitate colectivă. Reprezentantul Cubei, Ricardo Quesada, a condamnat războiul de agresiune dus de Statele U­­nite împotriva­ popoarelor, viet­namez, cambodgian şi laoţian. Reprezentantul,. Etiopiei, Y­o­­hannes Tseghe, a subliniat ne­cesitatea. . înfăptuirii universali­­tăţii O.N.U­ ..şi. restabilirii drep­turilor legitime . ale R.P. Chi­neze la Naţiunile Unite. Con­vingerea fermă a ţării, mele, a arătat vorbitorul* «este că pro­blemele majore care confruntă astăzi omenirea nu­­pot fi rezol­vate fără participarea activă a reprezentanţilor marelui popor chinez. ■ Reprezentantul Indoneziei, R. Djajadiningrat, a arătat că ţara sa consideră că ,,China este una şi indivizibilă şi că ea trebuie, în consecinţă, să-şi recapete drepturile legitime, la Naţiunile Unite“. Referindu-se apoi la si­tuaţia din­ Indochina, vorbito­rul a declarat că pacea in a­­ceastă parte a lumii nu poate fi obţinută decit prin respectarea aspiraţiilor legitime ale popoa­relor indochineze. Miercuri, ministrul afacerilor externe al României,­ Corneliu Mănescu, a avut la New York o întrevedere cu secretarul de stat al S. U. A., William Rogers. Cei doi miniştri au făcut un schimb de vederi asupra unor probleme im­portante aflate pe agenda se­siunii­ Adunării Generale şi care concentrează atenţia ma­jorităţii covîrşitoare a statelor, asupra securităţii europene şi pregătirilor pentru convocarea unei conferinţe privind secu­ritatea şi cooperarea europea­nă, precum şi asupra unor as­pecte ale relaţiilor bilaterale. In după-amiaza aceleiaşi zile, Corneliu Mănescu a avut o în­trevedere cu ministrul afaceri­lor externe al Republicii Popu­lare Albania, Nesti Naşe. Cu a­­cest prilej,­ miniştrii român şi albanez au discutat diverse probleme internaţionale aflate în atenţia Organizaţiei Naţiu­nilor Unite şi care îşi aşteaptă rezolvări juste potrivit princi­piilor Cartei şi normelor drep­tului internaţional, precum şi probleme ale relaţiilor bilate­rale în continuă dezvoltare din­tre cele două ţări socialiste. Totodată, ministrul de exter­ne al României a avut o între­vedere de lucru cu ministrul a­­facerilor externe, al Israelului, Abba Eban. Au fost abordate probleme aflate pe agenda Se­siunii, între care problema so­luţionării conflictului din O­­rientul Apropiat pe baza rezo­luţiei Consiliului de Securitate din noiembrie 1967, precum şi aspecte, ale securității europene. Delegaţia P.C.R. in India • LA 12 OCTOMBRIE, de­legaţia C.C. al P.C.R., formată din tovarăşii Mihai Dalea, membru supleant al Comitetu­lui Executiv al C.C. al P.C.R., preşedintele Colegiului Central de Partid, şi Ştefan Voicu, membru al C.C. al P.C.R., s-a întilnit la New Delhi­ cu re­prezentanţii conducerii P.C. din India (MI) — E. M. S. Nambu­­diripad şi Rasavapunaiah, mem­bri ai Biroului Politic. In cursul întrevederii, desfă­şurată într-o atmosferă cordia­lă, prietenească, s-a procedat la o informare reciprocă în legă­tură cu preocupările şi activi­tatea celor două partide. Sărbătoarea Republicii Malgaşe Astăzi este sărbătoarea na­ţională a Republicii Malgaşe. Eliberarea de sub dominaţia colonială a constituit un eve­niment remarcabil în viaţa poporului malgaş, ea fiind re­zultatul unei îndelungate lup­te pentru apărarea demnităţii naţionale. Scăldată de apele Oceanu­lui Indian, Republica Malgaşă cunoscută şi sub denumirea de Madagascar — este un stat insular (a şasea insulă, ca mărime, din lume insumind 600 000 km.p. — cu­ Franţa, Belgia, Olanda şi Luxemburg la un loc). Coastele malgaşe măsoară peste 5 000 de kilo­metri. Populaţia se cifrează la circa şapte milioane de lo­cuitori. Frumuseţile şi exotismul marii insule l-au atras, de-a lungul secolelor, denumiri dintre cele mai poetice. Na­vigatorii arabi au denumit-o, in vremuri indepărtate „insula lunii". Mai tirziu, conchista­dorii spanioli au descris-o ca „insula comorilor". In timpu­rile moderne, reporterii au obişnuit s-o denumească „insula parfumată". Dincolo de decorul natural fascinant — îngemănarea de munţi înalţi şi junglă feerică — insula dispune de preţioase zăcăminte de grafit, mică, crom, urahiotorianită. Solul oferă bune condiţii culturilor de orez şi cafea. Republica Malgaşă este o ţară cu o economie agrară, aproape 90 la sută din valoa­rea exportului fiind furnizată de produsele agricole. Se cul­tivă orez, cafea, trestie de za­hăr, cacao, bumbac, arahide, plante aromatice, sisal (una din principalele surse de ve­nituri ale ţării). In perioada care a trecut de la dobîndirea independen­ţei şi proclamarea republicii, poporul malgaş a depus efor­turi continue pentru înlătu­rarea urmărilor dominaţiei coloniale, pentru lichidarea subdezvoltării prin valorifica­rea resurselor naturale de care dispune ţara. In prezent, Republica Malgaşă, angrena­tă intr-un amplu proces de dezvoltare a economiei, urmă­reşte realizarea obiectivelor prevăzute în cel de-al doilea plan naţional, întocmit pe o perioadă de cinci ani : spori­rea şi diversificarea produc­ţiei agricole şi construirea unor importante obiective in­dustriale. Concomitent, auto­rităţile malgaşe se preocupă activ de formarea unor cadre de specialişti autohtoni care să contribuie direct la ridi­carea economică, culturală şi socială a ţării. Fonduri însem­nate au fost alocate dezvol­tării reţelei şcolilor de toate gradele. Pe plan internaţional, Re­publica Malgaşă promovează o politică de pace şi colabo­rare cu toate statele lumii. Deşi geografic se află la dis­tanţe­ apreciabile, Republica Malgaşă şi Republica Socia­listă România au stabilit şi dezvoltă relaţii de colaborare economică, comercială şi cul­turală in interesul ambelor popoare, al cauzei păcii şi în­ţelegerii internaţionale. Cu prilejul sărbătorii naţio­nale a poporului malgaş, tine­retul român, ca şi Întregul nostru popor, li­vrează noi succese pe calea dezvoltării economice şi sociale, a pros­perităţii. TIMPUL BERZELOR : rulează la Scala (orele 10, 13; 16,15; 18,30; 21). * N-AM CINTAT NICIODATĂ PENTRU TATA: rulează la Ca­pitol (orele 9; 11; 13; 15; 17; 19, 21). RITMURI SPANIOLE : rulează la Luceafărul (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 21). Festival (orele 8,30; 10,30; 12,45; 14,45; 17; 19,15; 21,30). FRAȚII­: rulează la Central (o­­rele 9,15; 11,30; 13,45; 18; 18,15; 20,30), pacea (orele 15,45; 18, 20). STEAUA DE TINICHEA : ru­lează la București (orele 8,45; 10,45; 12,45; 14,45; 16,45; 19, 21), Favorit (orele 9,15; Í&30; 13,45; 16; 18,15; 20,30). MARELE PREMIU : rulează la Patria (orele 9,30; 13; 16,30; 20). PARADA CIRCULUI : rulează la Timpuri Noi (orele 9,30—20,30 în continuare). CROMWELL : rulează la Grivi­­ţa (orele 9; 12; 16,15; 19,30), Mioriţa (orele 9; 12,15; 15,45; 19,15), Fla­mura (orele 9; 12,30; 16; 19,30). AEROPORTUL : rulează la Fe­roviar (orele 8,30; 11,30; 14,30; 17,30; 20,30), Excelsior (orele 9; 12,15; 16,15; 19,30), Gloria (orele 9; 12,30; 16; 19,30), Modern (orele 8,30; 11,30; 14,30; 17,30; 20,30). ROMANTICII : rulează la Vol­ga (orele 9,15; 11,30; 13,45; 16; 18;15, 20). TICK, TICK, TICK : rulează la înfrăţirea (orele 15,30; 17,45; 20). ŞANSA :­­rulează la Popular (orele 15,30; 18; 20,15). DUPĂ VULPE : rulează la Au­rora (orele 9,15; 11,15; 13,30 ; 15,45; 18; 20,15), Tomis (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 20,30). AŞTEPTAREA : rulează la La­­romet (orele 16,00; 19,00). SIMON BOLIVAR : rulează la Unirea (orele 15,30; 18; 20,15). ASEDIUL: rulează la Viitorul (orele 15,30; 18; 20,30). START LA MOȘTENIRE : ru­lează la Drumul Sării (orele 15,30; 17,45; 20), Floreasca (orele 15,30; 18,00; 20,30). HELLO DOLLY : rulează la Bucegi (orele 9,30; 16,00; 19,15), Me­lodia (orele 9,00; 12,15; 16,00; 19,30). OMUL ORCHESTRA : rulează la Lira (orele 15,30; 18,00; 20,15), Pro­gresul (orele 15,30; 18,00; 20,15). CORTUL ROȘU : rulează la Bu­­zești (orele 16; 19,30), Cosmos (o­­rele 15,30; 19). ULTIMUL SAMURAI : rulează la Doina (orele 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30). BRIGADA DIVERSE IN ALER­TA : rulează la Victoria (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 20,45), Fla­căra (orele 15,30; 18; 20,15). ARTICOLUL 420 : rulează la Lumina (orele 9—19,15 in conti­nuare). CELE ȘAPTE LOGODNICE ALE CAPORALULUI ZBRUIEV : ru­lează la Arta (orele 15,30; 18; 20,15). CERMEN : rulează la Moşilor (orele 16,00; 18,00; 20,00). FLOAREA SOARELUI : rulează la Ferentari (orele 15,30; 17,45; 20). Crîngaşi (orele 15,30; 18; 20,15). BOXERUL : rulează la Giuleşti (orele 15,30; 18; 20,15). TABLA VISELOR : rulează la Rahova (orele 15,30; 18; 20,15). ZESTREA DOMNIŢEI RALU ; SAPTAMINA NEBUNILOR : ru­lează la Vitan (orele 15,30; 19). O FLOARE ŞI DOI GRĂDI­NARI : rulează la Munca (orele 10; 15,30; 19,00). Teatrul de Operetă : MY FAIR LADY — ora 19,30 ; Teatrul Na­ţional „I. L. Caragiale“ (Sala Stu­dio) ; CUI T­E FRICĂ DE VIRGI­NIA WOOLF ? — ora 20 ; Teatrul de Comedie : NICNIC — ora 20 ; Teatrul Giulești : OMUL CARE A VĂZUT MOARTEA — ora 19.30 ; Teatrul „Ion Creangă" : PINOC­CHIO — ora 16 ; Teatrul Evreiesc de Stat : OAMENI CARE TAC — ora 19.30 ; Teatrul „Ţăndărică" (Cal. Victoriei) : O POVESTE CU CINTEC — ora 17 ; (Str. Acade­miei) ; CARTEA CU APOLODOR — ora 17; Teatrul „Ion Vasiles­­cu" ; FLOARE DE CACTUS — ora 19,30. PROGRAMUL 1 • 17,30 Deschiderea emisiunii • 18,30 La volan — emisiune pen­tru conducătorii auto • 18,50 Timp și anotimp în agricultură • 19,10 Pentru sănătatea dv. • 19,20 1001 de seri — emisiune pentru cei mici • 19,30 Telejurnalul de sea­ră • 20,00 Reflector • 20,15 In­terpretul săptămînii : Anca Age­­molu • 20,30 Pagini de umor: „Stan şi Bran delincvenţi" * 21,20 Cadran internaţional • 22,10 Se­renade, canţonete • 22,45 Tele­jurnalul de noapte. PROGRAMUL II • 20,00 Transmisiunea concertu­lui orchestrei simfonice a Radio­­televiziunii • 21,00 Buletin de ştiri • 21,05 Viața economică a Capitalei • 21,25 Film serial 5 „Planeta giganților". . DELEGAŢIA ROMÂNĂ IN MALTA La invitaţia guvernului Maltei, in capitala malteză a sosit o delegaţie română, condusă de Bujor Almăşan, ministrul minelor, petrolului şi geologiei. Delegaţia a fost primită de către Sir Anthony Mamo, guvernatorul general al Maltei, iar apoi de pri­mul ministru, Dom Mintoff. Cu­ acest prilej, primul mi­nistru maltez a relevat că rezultatele obţinute de Ro­mânia in dezvoltarea sa multilaterală, precum şi po­litica sa externă sunt cunos­cute şi apreciate în Malta. Delegaţia română a avut, de asemenea, discuţii cu J. Micallef, ministrul industriei, agriculturii şi comerţului, Abert Hyzler, ministrul dez­voltării, şi J. Abela, minis­trul finanţelor. Continuînd lupta pentru vic­toria cauzei lor drepte, pa­trioţii sud-vietnamezi dau zi de zi noi lovituri trupelor americano-saigoneze. In fo­tografie , ostaşi ai forţelor patriotice atacînd un tanc inamic im. moitimi timinii unsului . Apelul prinţului Sufanuvong Cu prilejul zilei de 12 octom­brie, cea de-a 26-a aniversare a proclamării independenţei Laosului, prinţul Sufanuvong, preşedintele C.C. al Partidului Neo Lao Haksat, a lansat un apel către poporul şi forţele pa­triotice din ţară. Documentul arată , că în­­ prezent în regiunile eliberate de către forţele pa­triotice, care reprezintă două treimi din teritoriul ţării, se înregistrează numeroase reali­zări in domeniile economic, cul­­tural-educativ, sanitar etc., îm­­bunătăţindu-se nivelul de trai material şi spiritual al popu­laţiei. In cursul celor 26 de ani de la dobîndirea independenţei, forţele patriotice au scos din luptă peste 222 380 militari ina­mici, au doborit sau au distrus la sol peste 2 240 avioane, au capturat sau distrus însemnate cantităţi de arme şi muniţii. Apelul exprimă recunoştinţa poporului laoţian faţă de ajuto­rul şi sprijinul preţios acordat de ţările socialiste cauzei drepte a popoarelor din Indochina. In continuare, apelul adresea­ză Întregii populaţii chemarea la întărirea unităţii dintre dife­ritele naţionalităţi din Laos, dintre Frontul patriotic şi for­ţele patriotice neutraliste, în lupta pentru aplicarea soluţiei F.P.L., privind reglementarea paşnică a problemei laoţiene, la o şi mai strînsă coordonare a eforturilor poporului laoţian cu cele ale popoarelor viet­namez şi cambodgian, pentru a pune capăt războiului de agre­siune purtat de imperialismul S.U.A. in Indochina. In Încheierea apelului, se ex­primă încrederea fermă în vic­toria luptei drepte a poporului laosian. Declaraţiile preşedintelui Pakistanului • ÎNTR-UN DISCURS RA­DIODIFUZAT, preşedintele Pa­kistanului, Yahya Khan, a de­clarat că este hotărît să ducă la îndeplinire planurile privind transferarea puterii „reprezen­tanţilor aleşi ai poporului". In context, el a anunţat că pro­iectul noii constituţii a ţării va fi publicat la 20 decembrie, iar Adunarea Naţională se va reuni cu o săptămînă mai tirziu pen­tru a forma un nou guvern central. Preşedintele a menţio­nat, totodată, că va continua să-şi exercite prerogativele de şef al statului cel puţin 90 de zile după întrunirea Adunării Naționale, pentru a participa la procesul de transferare a pu­terii. Vizita delegaţiei guvernamentale române in R. P. D. Coreeană PHENIAN 13 (Agerpres). — Agenţia A.C.T.C. relatează că guvernul R.P.D. Coreene a or­ganizat un banchet în onoarea delegaţiei guvernamentale româ­ne, conduse de Ioan Avram, mi­nistrul industriei construcţiilor de maşini din Republica Socia­listă România, care efectuează o vizită în R.P.D. Coreeană. La banchet au participat Zong Zun Tek, vicepreşedinte al Ca­binetului de Miniştri, Ke In Thia, ministru al comerţului ex­terior, Kye Hyon Sun, ministru al primului Minister al Industriei Construcţiilor de Maşini, miniştri adjuncţi şi alte persoane oficiale. A fost prezent Aurel Mălnăşan, ambasadorul României la Phe­nian. Kye Hyon Sun şi Joan Avram au toastat pentru prietenia şi solidaritatea frăţească dintre po­poarele român şi coreean, pentru dezvoltarea relaţiilor economice şi comerciale dintre cele două ţări, menţionează A.C.TIC. • AMBASADORUL EXTRA­ORDINAR şi plenipotenţiar al Republicii Socialiste România în Republica Turcia, George Marin, şi-a prezentat scrisorile de acreditare preşedintelui Re­publicii Turcia, Cevdet Sunay. La ceremonie a asistat Osman Altay, ministrul afacerilor ex­terne. După prezentarea scrisorilor de acreditare, între preşedinte­le Republicii Turcia şi amba­sadorul român a avut loc o convorbire cordială. In aceeaşi zi, ambasadorul ro­mân, însoţit de membrii amba­sadei, a depus o coroană de flori la Mausoleul lui Kemal A­­tatü­rk. Unul din locurile istorice, reconstituite, unde se vor desfăşura festivităţile consacrate împlinirii a 2 500 de ani de la întemeierea statului persan. Vestitele „propilee ale lui Xerxes" — ves­tigii arhitectonice ale unei străvechi civilizaţii • LA MOSCOVA A AVUT LOC şedinţa Consiliului Băncii Internaţionale de Co­borare Economică. Consiliul a aprobat planul de credite al băncii şi planul de activitate pe anul 1972. Şedinţa s-a desfăşurat in­tr-o atmosferă de prietenie şi deplină înţelegere reciprocă. • AGENŢIA M.T.I. anunţă că la Pecs, în Ungaria, a luat sfirşit a 21-a şedinţă a Comi­siei permanente C.A.E.R. pentru geologie. In cursul şedinţei au fost stabilite măsurile pentru înfăptuirea programului complex şi a fost aprobat planul de mun­că al comisiei pe 1972. La şedinţă a fost examinat proiectul de acord cu privire la colaborarea tehnico-ştiinţifică a ţărilor C.A.E.R. interesate în „cercetarea mărilor şi oceanelor în scopul folosirii rezervelor de minereuri ale acestora“, care a fost recomandat spre semnare ţărilor C.A.E.R. interesate. D­INTR-UN COMUNICAT al Ministerului Economiei Naţio­nale al Greciei se arată că re­centa vizită a titularului acestui minister, Gh. Pezopoulos, in Bulgaria s-a soldat cu rezul­tate pozitive pentru colaborarea dintre cele două ţări. INTERVIUL MINISTRULUI AFACERILOR EXTERNE AL R. D. VIETNAM După cum informează agenţia V.N.A., Nguyen Duy Trinh, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri şi ministru al afacerilor externe al R.D. Vietnam, a a­­cordat un interviu unui cores­pondent al postului de televi­ziune japonez „NIHON DEN­­PA“, în care a arătat printre altele, că „politica americană de „vietnamizare" a războiului din Vietnamul de sud“ urmăreşte consolidarea administraţiei ma­rionetă şi mărirea armatei a­­cesteia, prin ajutor american în arme, consilieri şi personal mi­litar, precum şi cu sprijinul lo­gistic şi aerian al S.U.A., în ve­derea înlocuirii trupelor ame­ricane cu armata marionetă saigoneză, pentru continuarea războiului. Faptele din ultimii ani au dovedit că politica de vietnamizare a războiului a su­ferit eşecuri umilitoare, a con­tinuat Nguyen Duy Trinh. Ad­ministraţia lui Nguyen Van Thieu­ este sfişiată de ascuţite contradicţii interne, trecînd printr-o gravă criză, iar arma­ta marionetă saigoneză nu poa­te nici să înlocuiască trupele S.U.A., nici să se­­apere pe ea însăşi. Poporul vietnamez — a con­tinuat el — este pe deplin con­d GRUPUL DE OFIŢERI RO­MÂNI, condus de generalul de armată Ion Tutoveanu, coman­dantul Academiei Militare, care se află la odihnă în R.P. Chi­neză, s-a întilnit cu Li Că-sin, membru supleant al Biroului Politic al C.C. al P.C. Chinez, şeful Direcţiei generale politice a Armatei Populare Chineze de Eliberare, şi Pin Sao-hui, mem­bru al C.C. al P.C. Chinez, loc­ţiitor al şefului Marelui Stat Major al Armatei Populare Chineze de Eliberare. Cu acest prilej, a avut loc o convorbire cordială, prietenească, ştient că, aşa cum arăta pre­şedintele Ho Şi Min, „nimic nu este mai preţios decit indepen­denţa şi libertatea". Vietnamul este o ţară cu un teritoriu nu prea mare, cu o populaţie nu prea numeroasă şi cu un po­tenţial militar şi economic mai mic faţă de cel al Statelor Uni­te. Dar, poporul vietnamez este susţinut de forţa invincibilă a cauzei sale drepte și de hotărî­­rea sa de a-și alege singur des­tinul; lupta sa va fi încununată de victorie. „Şomajul cu diplomă" în S.U.A. Sute de mii de studenţi americani care termină anul acesta cursurile nu-şi pot găsi un loc de muncă în spe­cialitatea pentru care s-au pregătit. Revista „UNI­TED STATES NEWS AND WORLD REPORT" aprecia­ză că „studenţimea de astăzi va simţi, la rîndul său re­zultatele recesiunii economi­ce de care suferă de mai mult timp reprezentanţii ge­neraţiei mai în vîrstă. Mulţi tineri specialişti vor lua, ca şi in alţi ani, drumul unor profesii care nu au nici o tangenţă cu aceea pentru care s-au pregătit. Pentru a lucra ca şoferi de taxi, vîn­­zători sau muncitori cu ziua, nu este nevoie să termini un institut de învăţămînt su­perior..." • CONSILIUL DE SECURI­TATE şi-a încheiat marţi seara dezbaterile asupra plîngerii Zambiei împotriva actelor de agresiune ale Republicii Sud-A­­fricane. In unanimitate a fost adoptată o rezoluţie care „face apel la R.S.A. pentru a respecta pe deplin suveranitatea şi inte­gritatea teritorială a Zambiei“. Rezultatele definitive ale scrutinului austriac • MARŢI SEARA,­­Ministerul de Interne al Austriei a dat publicităţii rezultatele definitive ale alegerilor parlamentare, după numărarea ultimelor 105 000 voturi trimise prin co­respondenţă. Partidului socialist i-au revenit, în mod definitiv, 93 mandate, Partidului populist — 80, iar liberalilor — 10. Teroarea din Repu­blica Dominicană • UN VAL DE INDIGNARE a cuprins populaţia dominicană după recenta descoperire — în apropierea capitalei — a cada­vrelor a cinci tineri. Membri ai unor organizaţii progresiste, cele cinci persoane au căzut vic­time actelor de teroare ale ele­mentelor de extremă dreaptă, grupate în organizaţia „La Banda“, înainte de a fi asasi­nate, victimele au fost torturate. • MIERCURI, PREŞEDIN­TELE REPUBLICII ARABE A EGIPTULUI, Anwar Sadat, şi-a încheiat vizita oficială în U.R.S.S., efectuată la invitaţia C.C. al P.C.U.S., a Prezidiului Sovietului Suprem şi a guver­nului sovietic. • MIERCURI AU FOST RE­LUATE LA BERLIN tratative­le dintre Michael Kohl, secre­tar de stat la Consiliul de Mi­niştri al R.D. Germane, şi Egon Bahr, secretar de stat la Can­­­celaria federală a R.F. a Ger­maniei. Părţile au convenit să continue convorbirile şi în cursul zilei de joi. « COMUNICATUL COMUN dat publicităţii în urma întilnirii ce a avut loc la Hassi Messaoud în­tre preşedintele Algeriei, Houari Boumediene, şi preşedintele Con­siliului Comandamentului Revo­­luţiei din Libia Moamer El Ge­­dafi, informează că, în cursul în­trevederii, care s-a desfăşurat ,,într-o atmosferă de sinceritate şi Înţelegere", au fost examinate acordurile de cooperare dintre ţă­rile lor. „ZIUA ROMÂNIEI“ LA TIRGUL DE LA BAGDAD In cadrul Tirgului Inter­naţional de la Bagdad, a fost organizată o „Ziu­a României". Cu acest prilej, consilierul economic de pe lingă Amba­sada României în Irak, Con­stantin Roşea, şi directorul pavilionului României, Ni­­colae Vrabie, au oferit o recepţie, la care au partici­pat directorul general al Tirgului, consilieri economici ai ţărilor participante, di­rectori de pavilioane, nume­roşi oameni de afaceri, zia­rişti. Totodată, televiziunea ira­kiană a transmis imagini de la pavilionul românesc, pos­tul de radio Bagdad a difu­zat un interviu acordat de directorul pavilionului țării noastre, iar ziarele care apar în capitala Irakului au inserat în paginile lor arti­cole despre comerțul exterior al Republicii Socialiste Ro­mânia.. REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA I Bucureşti, Piaţa „Sfintei­", Tel. 17,80.10, 17.60.20. Abonamentele se tac la oficiile poştale şi difuzorii din întreprinderi şi instituţii. Repere ale învăţămîntului iranian In Iran, in anul de învă­­ţămînt 1969-70 frecventau şcolile elementare 2 916 000 elevi, dintre care 1 756 000 la oraşe, restul în zonele ru­rale ; 897 000 elevi erau în­scrişi la licee, cu 15,9 la sută mai mulţi decit în anul pre­cedent. Numărul total al ele­vilor din şcoli şi licee a cres­cut de la 3 813 000 în 1969-70 la 4 553 000 în 1970-71. Cores­punzător, s-a mărit şi numă­rul şcolilor, de la 22 871 în 1967-68 la 26 926 în 1970-71. In anul 1968, şcolile profesio­nale şi tehnice cuprindeau în procesul de învăţămînt 16 722 elevi, urmind ca potrivit ce­lui de al patrulea plan cin­cinal de dezvoltare (1968-73), efectivul de elevi să ajungă la 50 000. Acest nivel a fost, însă, atins cu doi ani mai devreme , în toamna acestui an, 50 464 de elevi au intrat pe porţile şcolilor tehnice şi profesionale. In universită­ţile şi instituţiile superioare iraniene studiază 59 200 stu­denţi cărora li s-au adăugat luna aceasta alţi 9 000 — se­lecţionaţi pe baza unor exa­mene severe, dintre 63 000 de candidaţi. Universităţile ira­niene au o tradiţie deose­bită : acum 2000 de ani prima universitate din lume, numită Gondi Shapur, se construia­ la Susa. Astăzi, lingă ruinele ei, se înalţă o universitate nouă, purtînd acelaşi nume, cu două colegii de agricul­tură şi medicină ; universi­tatea din Ispahan are cinci colegii şi pînă în 1973 se pre­vede ca ea să găzduiască 30 000 studenţi ; cea mai mo­dernă este universitatea Pa­­u­lavi din Shiraz, frecventată de 2 000 de studenţi. Reforma învăţămîntului iranian a îndreptat univer­sităţile pe o linie modernă de dezvoltare. La reuşita re­formei a contribuit şi regio­­nalizarea organizării educa­ţiei pe baza a 52 de consilii care se vor multiplica ajun­gînd la 107 pînă la sfîrşitul lunii martie 1972. Consiliile respective au o arie destul de întinsă de preocupări, cea mai importantă fiind, însă, promovarea şi organizarea învăţămîntului pe plan local. Cursurilor de alfabetizare li s-a acordat o atenţie deose­bită. In 1968-69, 945 000 de adulţi primeau primele no­ţiuni de aritmetică, citit şi scris de la tinerii profesori, membri ai corpului de alfa­betizare. Din cele aproxima­tiv 25 000 şcoli primare, care funcţionează în satele irani­ene marea majoritate au fost construite în ultimii 7-8 ani. Alocaţii din bugetul statu­lui care însumează anual 20 miliarde de riali sunt desti­nate atragerii în circuitul valorilor educaţionale a zo­nelor mai îndepărtate de fo­,­carele de cultură. Se între­prind eforturi concertate în acest sens, în toată ţara : Or­ganizaţia imperială pentru servicii sociale contribuie cu fonduri speciale pentru tipă­rirea manualelor care sunt livrate gratuit elevilor din primele patru clase ale şco­lilor elementare ; în 1966, Şah­inşahul Iranului, in cali­tatea sa de comandant su­prem al forţelor armate im­periale, a dispus transfera­rea unui fond de mai multe sute de mii de dolari din bugetul armatei în cel al ministerului învăţămîntului, pentru creşterea salariilor unui număr de 6 000 de pro­fesori. Recent, la apelul lan­sat de Consiliul central de organizare a festivităţilor consacrate aniversării înte­meierii imperiului persan, pentru stringerea de fonduri în vederea construirii a 2 500 de şcoli la sate, populaţia ţă­rii a răspuns cu entuziasm. Roadele se vor culege în vii­torii ani , nu 2 500, ci 4 000 de şcoli vor primi noii elevi. DOINA TOPOR In cadrul manifestărilor prilejuite de aniversarea a 2 500 de ani de la întemeierea statului persan, în localitatea Shiraz s-a deschis, miercuri, un Congres internaţional de iranologie, cu tema „Continuitatea civilizaţiei şi culturii iraniene". Aproxima­tiv 300 de personalităţi ale vieţii ştiinţifice şi culturale din 34 de ţări participă la lucrările congresului, care vor dura trei zile. Un milion de copii spanioli în afara şcolii In Spania nu frecventează şcoala 14 la sută dintre copiii in vîrstă de 6-9 ani şi 40 la sută dintre cei în vîrstă de 10-16 ani. Cu alte cuvinte peste 1 milion de copii spa­nioli nu merg la şcoală. Da­tele de mai sus au fost re­latate de ziarul „Informacio­­nes" și citate într-o declara­ție publică făcută de depu­tatul Fernandes Cantos. Tiparul 1 Combinatul poligrafie „(Sasa Seinteil*

Next