Scînteia Tineretului, octombrie 1971 (Anul 27, nr. 6959-6984)
1971-10-14 / nr. 6970
Lucrările sesiunii O.N.U. In continuarea, 'dezbaterilor generale de la Organizaţia Naţiunilor.. Unite, a luat cuvîntul ministrul afacerilor externe al Bulgariei, Ivan Raşev, care a declarat că ţara sa nu va precupeţi nici un efort pentru a menţine şi întări încrederea şi înţelegerea reciprocă dintre statele din Balcani — condiţie indispensabilă a transformării acestei regilări într-o zonă denuclearizată, a stabilităţii şi unei păci trainice. Referindu-se la problemele europene, vorbitorul a arătat că a sosit momentul să se treacă, fără condiţii sau rezerve, la pregătirea practică a conferinţei generaleuropene,care va reprezenta un important pas înainte, spre eliminarea divizării Europei şi spre edificarea ‘'iupui‘,şi sfera de securitate colectivă. Reprezentantul Cubei, Ricardo Quesada, a condamnat războiul de agresiune dus de Statele Unite împotriva popoarelor, vietnamez, cambodgian şi laoţian. Reprezentantul,. Etiopiei, Yohannes Tseghe, a subliniat necesitatea. . înfăptuirii universalităţii O.N.U ..şi. restabilirii drepturilor legitime . ale R.P. Chineze la Naţiunile Unite. Convingerea fermă a ţării, mele, a arătat vorbitorul* «este că problemele majore care confruntă astăzi omenirea nupot fi rezolvate fără participarea activă a reprezentanţilor marelui popor chinez. ■ Reprezentantul Indoneziei, R. Djajadiningrat, a arătat că ţara sa consideră că ,,China este una şi indivizibilă şi că ea trebuie, în consecinţă, să-şi recapete drepturile legitime, la Naţiunile Unite“. Referindu-se apoi la situaţia din Indochina, vorbitorul a declarat că pacea in această parte a lumii nu poate fi obţinută decit prin respectarea aspiraţiilor legitime ale popoarelor indochineze. Miercuri, ministrul afacerilor externe al României, Corneliu Mănescu, a avut la New York o întrevedere cu secretarul de stat al S. U. A., William Rogers. Cei doi miniştri au făcut un schimb de vederi asupra unor probleme importante aflate pe agenda sesiunii Adunării Generale şi care concentrează atenţia majorităţii covîrşitoare a statelor, asupra securităţii europene şi pregătirilor pentru convocarea unei conferinţe privind securitatea şi cooperarea europeană, precum şi asupra unor aspecte ale relaţiilor bilaterale. In după-amiaza aceleiaşi zile, Corneliu Mănescu a avut o întrevedere cu ministrul afacerilor externe al Republicii Populare Albania, Nesti Naşe. Cu acest prilej, miniştrii român şi albanez au discutat diverse probleme internaţionale aflate în atenţia Organizaţiei Naţiunilor Unite şi care îşi aşteaptă rezolvări juste potrivit principiilor Cartei şi normelor dreptului internaţional, precum şi probleme ale relaţiilor bilaterale în continuă dezvoltare dintre cele două ţări socialiste. Totodată, ministrul de externe al României a avut o întrevedere de lucru cu ministrul afacerilor externe, al Israelului, Abba Eban. Au fost abordate probleme aflate pe agenda Sesiunii, între care problema soluţionării conflictului din Orientul Apropiat pe baza rezoluţiei Consiliului de Securitate din noiembrie 1967, precum şi aspecte, ale securității europene. Delegaţia P.C.R. in India • LA 12 OCTOMBRIE, delegaţia C.C. al P.C.R., formată din tovarăşii Mihai Dalea, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., preşedintele Colegiului Central de Partid, şi Ştefan Voicu, membru al C.C. al P.C.R., s-a întilnit la New Delhi cu reprezentanţii conducerii P.C. din India (MI) — E. M. S. Nambudiripad şi Rasavapunaiah, membri ai Biroului Politic. In cursul întrevederii, desfăşurată într-o atmosferă cordială, prietenească, s-a procedat la o informare reciprocă în legătură cu preocupările şi activitatea celor două partide. Sărbătoarea Republicii Malgaşe Astăzi este sărbătoarea naţională a Republicii Malgaşe. Eliberarea de sub dominaţia colonială a constituit un eveniment remarcabil în viaţa poporului malgaş, ea fiind rezultatul unei îndelungate lupte pentru apărarea demnităţii naţionale. Scăldată de apele Oceanului Indian, Republica Malgaşă cunoscută şi sub denumirea de Madagascar — este un stat insular (a şasea insulă, ca mărime, din lume insumind 600 000 km.p. — cu Franţa, Belgia, Olanda şi Luxemburg la un loc). Coastele malgaşe măsoară peste 5 000 de kilometri. Populaţia se cifrează la circa şapte milioane de locuitori. Frumuseţile şi exotismul marii insule l-au atras, de-a lungul secolelor, denumiri dintre cele mai poetice. Navigatorii arabi au denumit-o, in vremuri indepărtate „insula lunii". Mai tirziu, conchistadorii spanioli au descris-o ca „insula comorilor". In timpurile moderne, reporterii au obişnuit s-o denumească „insula parfumată". Dincolo de decorul natural fascinant — îngemănarea de munţi înalţi şi junglă feerică — insula dispune de preţioase zăcăminte de grafit, mică, crom, urahiotorianită. Solul oferă bune condiţii culturilor de orez şi cafea. Republica Malgaşă este o ţară cu o economie agrară, aproape 90 la sută din valoarea exportului fiind furnizată de produsele agricole. Se cultivă orez, cafea, trestie de zahăr, cacao, bumbac, arahide, plante aromatice, sisal (una din principalele surse de venituri ale ţării). In perioada care a trecut de la dobîndirea independenţei şi proclamarea republicii, poporul malgaş a depus eforturi continue pentru înlăturarea urmărilor dominaţiei coloniale, pentru lichidarea subdezvoltării prin valorificarea resurselor naturale de care dispune ţara. In prezent, Republica Malgaşă, angrenată intr-un amplu proces de dezvoltare a economiei, urmăreşte realizarea obiectivelor prevăzute în cel de-al doilea plan naţional, întocmit pe o perioadă de cinci ani : sporirea şi diversificarea producţiei agricole şi construirea unor importante obiective industriale. Concomitent, autorităţile malgaşe se preocupă activ de formarea unor cadre de specialişti autohtoni care să contribuie direct la ridicarea economică, culturală şi socială a ţării. Fonduri însemnate au fost alocate dezvoltării reţelei şcolilor de toate gradele. Pe plan internaţional, Republica Malgaşă promovează o politică de pace şi colaborare cu toate statele lumii. Deşi geografic se află la distanţe apreciabile, Republica Malgaşă şi Republica Socialistă România au stabilit şi dezvoltă relaţii de colaborare economică, comercială şi culturală in interesul ambelor popoare, al cauzei păcii şi înţelegerii internaţionale. Cu prilejul sărbătorii naţionale a poporului malgaş, tineretul român, ca şi Întregul nostru popor, livrează noi succese pe calea dezvoltării economice şi sociale, a prosperităţii. TIMPUL BERZELOR : rulează la Scala (orele 10, 13; 16,15; 18,30; 21). * N-AM CINTAT NICIODATĂ PENTRU TATA: rulează la Capitol (orele 9; 11; 13; 15; 17; 19, 21). RITMURI SPANIOLE : rulează la Luceafărul (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 21). Festival (orele 8,30; 10,30; 12,45; 14,45; 17; 19,15; 21,30). FRAȚII: rulează la Central (orele 9,15; 11,30; 13,45; 18; 18,15; 20,30), pacea (orele 15,45; 18, 20). STEAUA DE TINICHEA : rulează la București (orele 8,45; 10,45; 12,45; 14,45; 16,45; 19, 21), Favorit (orele 9,15; Í&30; 13,45; 16; 18,15; 20,30). MARELE PREMIU : rulează la Patria (orele 9,30; 13; 16,30; 20). PARADA CIRCULUI : rulează la Timpuri Noi (orele 9,30—20,30 în continuare). CROMWELL : rulează la Griviţa (orele 9; 12; 16,15; 19,30), Mioriţa (orele 9; 12,15; 15,45; 19,15), Flamura (orele 9; 12,30; 16; 19,30). AEROPORTUL : rulează la Feroviar (orele 8,30; 11,30; 14,30; 17,30; 20,30), Excelsior (orele 9; 12,15; 16,15; 19,30), Gloria (orele 9; 12,30; 16; 19,30), Modern (orele 8,30; 11,30; 14,30; 17,30; 20,30). ROMANTICII : rulează la Volga (orele 9,15; 11,30; 13,45; 16; 18;15, 20). TICK, TICK, TICK : rulează la înfrăţirea (orele 15,30; 17,45; 20). ŞANSA :rulează la Popular (orele 15,30; 18; 20,15). DUPĂ VULPE : rulează la Aurora (orele 9,15; 11,15; 13,30 ; 15,45; 18; 20,15), Tomis (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 20,30). AŞTEPTAREA : rulează la Laromet (orele 16,00; 19,00). SIMON BOLIVAR : rulează la Unirea (orele 15,30; 18; 20,15). ASEDIUL: rulează la Viitorul (orele 15,30; 18; 20,30). START LA MOȘTENIRE : rulează la Drumul Sării (orele 15,30; 17,45; 20), Floreasca (orele 15,30; 18,00; 20,30). HELLO DOLLY : rulează la Bucegi (orele 9,30; 16,00; 19,15), Melodia (orele 9,00; 12,15; 16,00; 19,30). OMUL ORCHESTRA : rulează la Lira (orele 15,30; 18,00; 20,15), Progresul (orele 15,30; 18,00; 20,15). CORTUL ROȘU : rulează la Buzești (orele 16; 19,30), Cosmos (orele 15,30; 19). ULTIMUL SAMURAI : rulează la Doina (orele 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30). BRIGADA DIVERSE IN ALERTA : rulează la Victoria (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 20,45), Flacăra (orele 15,30; 18; 20,15). ARTICOLUL 420 : rulează la Lumina (orele 9—19,15 in continuare). CELE ȘAPTE LOGODNICE ALE CAPORALULUI ZBRUIEV : rulează la Arta (orele 15,30; 18; 20,15). CERMEN : rulează la Moşilor (orele 16,00; 18,00; 20,00). FLOAREA SOARELUI : rulează la Ferentari (orele 15,30; 17,45; 20). Crîngaşi (orele 15,30; 18; 20,15). BOXERUL : rulează la Giuleşti (orele 15,30; 18; 20,15). TABLA VISELOR : rulează la Rahova (orele 15,30; 18; 20,15). ZESTREA DOMNIŢEI RALU ; SAPTAMINA NEBUNILOR : rulează la Vitan (orele 15,30; 19). O FLOARE ŞI DOI GRĂDINARI : rulează la Munca (orele 10; 15,30; 19,00). Teatrul de Operetă : MY FAIR LADY — ora 19,30 ; Teatrul Naţional „I. L. Caragiale“ (Sala Studio) ; CUI TE FRICĂ DE VIRGINIA WOOLF ? — ora 20 ; Teatrul de Comedie : NICNIC — ora 20 ; Teatrul Giulești : OMUL CARE A VĂZUT MOARTEA — ora 19.30 ; Teatrul „Ion Creangă" : PINOCCHIO — ora 16 ; Teatrul Evreiesc de Stat : OAMENI CARE TAC — ora 19.30 ; Teatrul „Ţăndărică" (Cal. Victoriei) : O POVESTE CU CINTEC — ora 17 ; (Str. Academiei) ; CARTEA CU APOLODOR — ora 17; Teatrul „Ion Vasilescu" ; FLOARE DE CACTUS — ora 19,30. PROGRAMUL 1 • 17,30 Deschiderea emisiunii • 18,30 La volan — emisiune pentru conducătorii auto • 18,50 Timp și anotimp în agricultură • 19,10 Pentru sănătatea dv. • 19,20 1001 de seri — emisiune pentru cei mici • 19,30 Telejurnalul de seară • 20,00 Reflector • 20,15 Interpretul săptămînii : Anca Agemolu • 20,30 Pagini de umor: „Stan şi Bran delincvenţi" * 21,20 Cadran internaţional • 22,10 Serenade, canţonete • 22,45 Telejurnalul de noapte. PROGRAMUL II • 20,00 Transmisiunea concertului orchestrei simfonice a Radioteleviziunii • 21,00 Buletin de ştiri • 21,05 Viața economică a Capitalei • 21,25 Film serial 5 „Planeta giganților". . DELEGAŢIA ROMÂNĂ IN MALTA La invitaţia guvernului Maltei, in capitala malteză a sosit o delegaţie română, condusă de Bujor Almăşan, ministrul minelor, petrolului şi geologiei. Delegaţia a fost primită de către Sir Anthony Mamo, guvernatorul general al Maltei, iar apoi de primul ministru, Dom Mintoff. Cu acest prilej, primul ministru maltez a relevat că rezultatele obţinute de România in dezvoltarea sa multilaterală, precum şi politica sa externă sunt cunoscute şi apreciate în Malta. Delegaţia română a avut, de asemenea, discuţii cu J. Micallef, ministrul industriei, agriculturii şi comerţului, Abert Hyzler, ministrul dezvoltării, şi J. Abela, ministrul finanţelor. Continuînd lupta pentru victoria cauzei lor drepte, patrioţii sud-vietnamezi dau zi de zi noi lovituri trupelor americano-saigoneze. In fotografie , ostaşi ai forţelor patriotice atacînd un tanc inamic im. moitimi timinii unsului . Apelul prinţului Sufanuvong Cu prilejul zilei de 12 octombrie, cea de-a 26-a aniversare a proclamării independenţei Laosului, prinţul Sufanuvong, preşedintele C.C. al Partidului Neo Lao Haksat, a lansat un apel către poporul şi forţele patriotice din ţară. Documentul arată , că în prezent în regiunile eliberate de către forţele patriotice, care reprezintă două treimi din teritoriul ţării, se înregistrează numeroase realizări in domeniile economic, cultural-educativ, sanitar etc., îmbunătăţindu-se nivelul de trai material şi spiritual al populaţiei. In cursul celor 26 de ani de la dobîndirea independenţei, forţele patriotice au scos din luptă peste 222 380 militari inamici, au doborit sau au distrus la sol peste 2 240 avioane, au capturat sau distrus însemnate cantităţi de arme şi muniţii. Apelul exprimă recunoştinţa poporului laoţian faţă de ajutorul şi sprijinul preţios acordat de ţările socialiste cauzei drepte a popoarelor din Indochina. In continuare, apelul adresează Întregii populaţii chemarea la întărirea unităţii dintre diferitele naţionalităţi din Laos, dintre Frontul patriotic şi forţele patriotice neutraliste, în lupta pentru aplicarea soluţiei F.P.L., privind reglementarea paşnică a problemei laoţiene, la o şi mai strînsă coordonare a eforturilor poporului laoţian cu cele ale popoarelor vietnamez şi cambodgian, pentru a pune capăt războiului de agresiune purtat de imperialismul S.U.A. in Indochina. In Încheierea apelului, se exprimă încrederea fermă în victoria luptei drepte a poporului laosian. Declaraţiile preşedintelui Pakistanului • ÎNTR-UN DISCURS RADIODIFUZAT, preşedintele Pakistanului, Yahya Khan, a declarat că este hotărît să ducă la îndeplinire planurile privind transferarea puterii „reprezentanţilor aleşi ai poporului". In context, el a anunţat că proiectul noii constituţii a ţării va fi publicat la 20 decembrie, iar Adunarea Naţională se va reuni cu o săptămînă mai tirziu pentru a forma un nou guvern central. Preşedintele a menţionat, totodată, că va continua să-şi exercite prerogativele de şef al statului cel puţin 90 de zile după întrunirea Adunării Naționale, pentru a participa la procesul de transferare a puterii. Vizita delegaţiei guvernamentale române in R. P. D. Coreeană PHENIAN 13 (Agerpres). — Agenţia A.C.T.C. relatează că guvernul R.P.D. Coreene a organizat un banchet în onoarea delegaţiei guvernamentale române, conduse de Ioan Avram, ministrul industriei construcţiilor de maşini din Republica Socialistă România, care efectuează o vizită în R.P.D. Coreeană. La banchet au participat Zong Zun Tek, vicepreşedinte al Cabinetului de Miniştri, Ke In Thia, ministru al comerţului exterior, Kye Hyon Sun, ministru al primului Minister al Industriei Construcţiilor de Maşini, miniştri adjuncţi şi alte persoane oficiale. A fost prezent Aurel Mălnăşan, ambasadorul României la Phenian. Kye Hyon Sun şi Joan Avram au toastat pentru prietenia şi solidaritatea frăţească dintre popoarele român şi coreean, pentru dezvoltarea relaţiilor economice şi comerciale dintre cele două ţări, menţionează A.C.TIC. • AMBASADORUL EXTRAORDINAR şi plenipotenţiar al Republicii Socialiste România în Republica Turcia, George Marin, şi-a prezentat scrisorile de acreditare preşedintelui Republicii Turcia, Cevdet Sunay. La ceremonie a asistat Osman Altay, ministrul afacerilor externe. După prezentarea scrisorilor de acreditare, între preşedintele Republicii Turcia şi ambasadorul român a avut loc o convorbire cordială. In aceeaşi zi, ambasadorul român, însoţit de membrii ambasadei, a depus o coroană de flori la Mausoleul lui Kemal Atatürk. Unul din locurile istorice, reconstituite, unde se vor desfăşura festivităţile consacrate împlinirii a 2 500 de ani de la întemeierea statului persan. Vestitele „propilee ale lui Xerxes" — vestigii arhitectonice ale unei străvechi civilizaţii • LA MOSCOVA A AVUT LOC şedinţa Consiliului Băncii Internaţionale de Coborare Economică. Consiliul a aprobat planul de credite al băncii şi planul de activitate pe anul 1972. Şedinţa s-a desfăşurat intr-o atmosferă de prietenie şi deplină înţelegere reciprocă. • AGENŢIA M.T.I. anunţă că la Pecs, în Ungaria, a luat sfirşit a 21-a şedinţă a Comisiei permanente C.A.E.R. pentru geologie. In cursul şedinţei au fost stabilite măsurile pentru înfăptuirea programului complex şi a fost aprobat planul de muncă al comisiei pe 1972. La şedinţă a fost examinat proiectul de acord cu privire la colaborarea tehnico-ştiinţifică a ţărilor C.A.E.R. interesate în „cercetarea mărilor şi oceanelor în scopul folosirii rezervelor de minereuri ale acestora“, care a fost recomandat spre semnare ţărilor C.A.E.R. interesate. DINTR-UN COMUNICAT al Ministerului Economiei Naţionale al Greciei se arată că recenta vizită a titularului acestui minister, Gh. Pezopoulos, in Bulgaria s-a soldat cu rezultate pozitive pentru colaborarea dintre cele două ţări. INTERVIUL MINISTRULUI AFACERILOR EXTERNE AL R. D. VIETNAM După cum informează agenţia V.N.A., Nguyen Duy Trinh, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri şi ministru al afacerilor externe al R.D. Vietnam, a acordat un interviu unui corespondent al postului de televiziune japonez „NIHON DENPA“, în care a arătat printre altele, că „politica americană de „vietnamizare" a războiului din Vietnamul de sud“ urmăreşte consolidarea administraţiei marionetă şi mărirea armatei acesteia, prin ajutor american în arme, consilieri şi personal militar, precum şi cu sprijinul logistic şi aerian al S.U.A., în vederea înlocuirii trupelor americane cu armata marionetă saigoneză, pentru continuarea războiului. Faptele din ultimii ani au dovedit că politica de vietnamizare a războiului a suferit eşecuri umilitoare, a continuat Nguyen Duy Trinh. Administraţia lui Nguyen Van Thieu este sfişiată de ascuţite contradicţii interne, trecînd printr-o gravă criză, iar armata marionetă saigoneză nu poate nici să înlocuiască trupele S.U.A., nici să seapere pe ea însăşi. Poporul vietnamez — a continuat el — este pe deplin cond GRUPUL DE OFIŢERI ROMÂNI, condus de generalul de armată Ion Tutoveanu, comandantul Academiei Militare, care se află la odihnă în R.P. Chineză, s-a întilnit cu Li Că-sin, membru supleant al Biroului Politic al C.C. al P.C. Chinez, şeful Direcţiei generale politice a Armatei Populare Chineze de Eliberare, şi Pin Sao-hui, membru al C.C. al P.C. Chinez, locţiitor al şefului Marelui Stat Major al Armatei Populare Chineze de Eliberare. Cu acest prilej, a avut loc o convorbire cordială, prietenească, ştient că, aşa cum arăta preşedintele Ho Şi Min, „nimic nu este mai preţios decit independenţa şi libertatea". Vietnamul este o ţară cu un teritoriu nu prea mare, cu o populaţie nu prea numeroasă şi cu un potenţial militar şi economic mai mic faţă de cel al Statelor Unite. Dar, poporul vietnamez este susţinut de forţa invincibilă a cauzei sale drepte și de hotărîrea sa de a-și alege singur destinul; lupta sa va fi încununată de victorie. „Şomajul cu diplomă" în S.U.A. Sute de mii de studenţi americani care termină anul acesta cursurile nu-şi pot găsi un loc de muncă în specialitatea pentru care s-au pregătit. Revista „UNITED STATES NEWS AND WORLD REPORT" apreciază că „studenţimea de astăzi va simţi, la rîndul său rezultatele recesiunii economice de care suferă de mai mult timp reprezentanţii generaţiei mai în vîrstă. Mulţi tineri specialişti vor lua, ca şi in alţi ani, drumul unor profesii care nu au nici o tangenţă cu aceea pentru care s-au pregătit. Pentru a lucra ca şoferi de taxi, vînzători sau muncitori cu ziua, nu este nevoie să termini un institut de învăţămînt superior..." • CONSILIUL DE SECURITATE şi-a încheiat marţi seara dezbaterile asupra plîngerii Zambiei împotriva actelor de agresiune ale Republicii Sud-Africane. In unanimitate a fost adoptată o rezoluţie care „face apel la R.S.A. pentru a respecta pe deplin suveranitatea şi integritatea teritorială a Zambiei“. Rezultatele definitive ale scrutinului austriac • MARŢI SEARA,Ministerul de Interne al Austriei a dat publicităţii rezultatele definitive ale alegerilor parlamentare, după numărarea ultimelor 105 000 voturi trimise prin corespondenţă. Partidului socialist i-au revenit, în mod definitiv, 93 mandate, Partidului populist — 80, iar liberalilor — 10. Teroarea din Republica Dominicană • UN VAL DE INDIGNARE a cuprins populaţia dominicană după recenta descoperire — în apropierea capitalei — a cadavrelor a cinci tineri. Membri ai unor organizaţii progresiste, cele cinci persoane au căzut victime actelor de teroare ale elementelor de extremă dreaptă, grupate în organizaţia „La Banda“, înainte de a fi asasinate, victimele au fost torturate. • MIERCURI, PREŞEDINTELE REPUBLICII ARABE A EGIPTULUI, Anwar Sadat, şi-a încheiat vizita oficială în U.R.S.S., efectuată la invitaţia C.C. al P.C.U.S., a Prezidiului Sovietului Suprem şi a guvernului sovietic. • MIERCURI AU FOST RELUATE LA BERLIN tratativele dintre Michael Kohl, secretar de stat la Consiliul de Miniştri al R.D. Germane, şi Egon Bahr, secretar de stat la Cancelaria federală a R.F. a Germaniei. Părţile au convenit să continue convorbirile şi în cursul zilei de joi. « COMUNICATUL COMUN dat publicităţii în urma întilnirii ce a avut loc la Hassi Messaoud între preşedintele Algeriei, Houari Boumediene, şi preşedintele Consiliului Comandamentului Revoluţiei din Libia Moamer El Gedafi, informează că, în cursul întrevederii, care s-a desfăşurat ,,într-o atmosferă de sinceritate şi Înţelegere", au fost examinate acordurile de cooperare dintre ţările lor. „ZIUA ROMÂNIEI“ LA TIRGUL DE LA BAGDAD In cadrul Tirgului Internaţional de la Bagdad, a fost organizată o „Ziua României". Cu acest prilej, consilierul economic de pe lingă Ambasada României în Irak, Constantin Roşea, şi directorul pavilionului României, Nicolae Vrabie, au oferit o recepţie, la care au participat directorul general al Tirgului, consilieri economici ai ţărilor participante, directori de pavilioane, numeroşi oameni de afaceri, ziarişti. Totodată, televiziunea irakiană a transmis imagini de la pavilionul românesc, postul de radio Bagdad a difuzat un interviu acordat de directorul pavilionului țării noastre, iar ziarele care apar în capitala Irakului au inserat în paginile lor articole despre comerțul exterior al Republicii Socialiste România.. REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA I Bucureşti, Piaţa „Sfintei", Tel. 17,80.10, 17.60.20. Abonamentele se tac la oficiile poştale şi difuzorii din întreprinderi şi instituţii. Repere ale învăţămîntului iranian In Iran, in anul de învăţămînt 1969-70 frecventau şcolile elementare 2 916 000 elevi, dintre care 1 756 000 la oraşe, restul în zonele rurale ; 897 000 elevi erau înscrişi la licee, cu 15,9 la sută mai mulţi decit în anul precedent. Numărul total al elevilor din şcoli şi licee a crescut de la 3 813 000 în 1969-70 la 4 553 000 în 1970-71. Corespunzător, s-a mărit şi numărul şcolilor, de la 22 871 în 1967-68 la 26 926 în 1970-71. In anul 1968, şcolile profesionale şi tehnice cuprindeau în procesul de învăţămînt 16 722 elevi, urmind ca potrivit celui de al patrulea plan cincinal de dezvoltare (1968-73), efectivul de elevi să ajungă la 50 000. Acest nivel a fost, însă, atins cu doi ani mai devreme , în toamna acestui an, 50 464 de elevi au intrat pe porţile şcolilor tehnice şi profesionale. In universităţile şi instituţiile superioare iraniene studiază 59 200 studenţi cărora li s-au adăugat luna aceasta alţi 9 000 — selecţionaţi pe baza unor examene severe, dintre 63 000 de candidaţi. Universităţile iraniene au o tradiţie deosebită : acum 2000 de ani prima universitate din lume, numită Gondi Shapur, se construia la Susa. Astăzi, lingă ruinele ei, se înalţă o universitate nouă, purtînd acelaşi nume, cu două colegii de agricultură şi medicină ; universitatea din Ispahan are cinci colegii şi pînă în 1973 se prevede ca ea să găzduiască 30 000 studenţi ; cea mai modernă este universitatea Paulavi din Shiraz, frecventată de 2 000 de studenţi. Reforma învăţămîntului iranian a îndreptat universităţile pe o linie modernă de dezvoltare. La reuşita reformei a contribuit şi regionalizarea organizării educaţiei pe baza a 52 de consilii care se vor multiplica ajungînd la 107 pînă la sfîrşitul lunii martie 1972. Consiliile respective au o arie destul de întinsă de preocupări, cea mai importantă fiind, însă, promovarea şi organizarea învăţămîntului pe plan local. Cursurilor de alfabetizare li s-a acordat o atenţie deosebită. In 1968-69, 945 000 de adulţi primeau primele noţiuni de aritmetică, citit şi scris de la tinerii profesori, membri ai corpului de alfabetizare. Din cele aproximativ 25 000 şcoli primare, care funcţionează în satele iraniene marea majoritate au fost construite în ultimii 7-8 ani. Alocaţii din bugetul statului care însumează anual 20 miliarde de riali sunt destinate atragerii în circuitul valorilor educaţionale a zonelor mai îndepărtate de fo,carele de cultură. Se întreprind eforturi concertate în acest sens, în toată ţara : Organizaţia imperială pentru servicii sociale contribuie cu fonduri speciale pentru tipărirea manualelor care sunt livrate gratuit elevilor din primele patru clase ale şcolilor elementare ; în 1966, Şahinşahul Iranului, in calitatea sa de comandant suprem al forţelor armate imperiale, a dispus transferarea unui fond de mai multe sute de mii de dolari din bugetul armatei în cel al ministerului învăţămîntului, pentru creşterea salariilor unui număr de 6 000 de profesori. Recent, la apelul lansat de Consiliul central de organizare a festivităţilor consacrate aniversării întemeierii imperiului persan, pentru stringerea de fonduri în vederea construirii a 2 500 de şcoli la sate, populaţia ţării a răspuns cu entuziasm. Roadele se vor culege în viitorii ani , nu 2 500, ci 4 000 de şcoli vor primi noii elevi. DOINA TOPOR In cadrul manifestărilor prilejuite de aniversarea a 2 500 de ani de la întemeierea statului persan, în localitatea Shiraz s-a deschis, miercuri, un Congres internaţional de iranologie, cu tema „Continuitatea civilizaţiei şi culturii iraniene". Aproximativ 300 de personalităţi ale vieţii ştiinţifice şi culturale din 34 de ţări participă la lucrările congresului, care vor dura trei zile. Un milion de copii spanioli în afara şcolii In Spania nu frecventează şcoala 14 la sută dintre copiii in vîrstă de 6-9 ani şi 40 la sută dintre cei în vîrstă de 10-16 ani. Cu alte cuvinte peste 1 milion de copii spanioli nu merg la şcoală. Datele de mai sus au fost relatate de ziarul „Informaciones" și citate într-o declarație publică făcută de deputatul Fernandes Cantos. Tiparul 1 Combinatul poligrafie „(Sasa Seinteil*