Scînteia Tineretului, noiembrie 1971 (Anul 27, nr. 6985-7010)

1971-11-25 / nr. 7006

„SCÂNTEIA TINERETULUI" pag. 2 • PRIN DECRET AL CON­SILIULUI DE STAT, tovarăşul Tudor Zamfira, a fost numit in calitatea de ambasador extraor­dinar şi plenipotenţiar al Repu­blicii Socialiste România in Re­publica Democrată Vietnam, în locul tovarăşului Constantin Bă­­beanu, care a fost nechemat in centrala Ministerului Afacerilor Externe. • CU PRILEJUL împlinirii a două secole şi jumătate de exis­tenţă a mişcării teatrale de ama­tori, miercuri a avut loc la Miercurea Ciuc o sesiune ştiin­ţifică. Cercetători din localitate, din Bucureşti, Cluj, Tg. Mureş şi Sfintu Gheorghe, au susţinut mai multe comunicări de spe­cialitate. • AMBASADORUL Republicii Zair la Bucureşti, Jules Bokingi, a oferit, miercuri, o recepţie cu prilejul aniversării a şase ani de la instaurarea actualului gu­vern al ţării sale. Au participat reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Externe, ai altor ministere şi instituţii centrale, oameni de ştiinţă şi cultură, ziarişti. Au luat parte, şefi de misiuni diplomatice şi alţi membri ai corpului diplomatic. (Agerpres) La Uzinele „7 Noiembrie“ — din Craiova a început producţia unei noi maşini : „Plugul dezaxat pentru livadă — P.D.L. 4“ • Minerii din Lupeni au realizat suplimentar, în IX luni, 34 000 de tone de cărbune • Planul de producţie al cooperativei meşteşu­găreşti „Retezatul“ din Haţeg a fost realizat pe primele 11 luni ale anului cu cîteva săptămini înainte de termen. Indicele pro­ducţiei marfă a fost depăşit cu 2,6 la sută . Au fost redate agri­culturii judeţului Dolj încă 3 700 ha. teren, în zona de desecare Nedeea — Măceşul — Bistreţ, punctul Stejarul . Anul acesta, în judeţul Buzău s-au asfaltat şi modernizat 65 de km. de dru­muri . Tinerii din judeţul Sălaj au plantat prin muncă patrio­tică 10 ha, cu puieţi şi au întreţinut puieţii de pe alte 45 de ha. • In 25 de centre de comune ale judeţului Teleorman s-a deschis noul ciclu de pregătire a tineretului pentru apărarea pa­triei a Comitetul municipal Tulcea al U.T.C. a organizat acţiuni e­­du­cat­iv-ideologice pentru îndrumarea tinerilor către producţie • In satele judeţului Maramureş s-au deschis peste 200 de cercuri de invăţămînt politico-ideologic . „Caracterul nociv al sectelor şi cultelor religioase11 a fost tema expunerii care a avut loc re­cent la Grupul şcolar de construcţii din Cluj • La Şimleul Sil­vania­ s-a organizat competiţia sportivă „Cupa U.T.C.“ • 70 de tineri absolvenţi ai Institutelor agronomice au discutat, in jurul unei mese rotunde organizată la Zalău, despre perspectivele de dezvoltare ale agriculturii judeţului şi sarcinile ce revin tineri­lor • La clubul „Siderurgistul“ din Hunedoara a avut loc un „Dialog pe aceeaşi scenă“ la care au participat artiştii amatori din C.S.R. şi I.C.S.H. • Zilele trecute, în cadrul universităţii populare din Constanţa a început pregătirea celor 150 de ghizi turistici pen­tru sezonul estival 1972. In mai multe oraşe ale judeţului Arad s-au constituit centre de informare şi documentare politică • Pentru tinerii din judeţul Dolj sunt organizate simpozioane cu tema „Patriotismul socialist — factor esenţial în educarea comunistă a tineretului“, la care sunt invitaţi membri din ilegalitate ai P.C.R., ofiţeri activi şi în rezervă . La Casa agronomului din Craiova au început cursurile de perfecţionare a brigadierilor din C.A.P. • Echipa anul ID , „Săgeata“, a Liceului pedagogic din Piatra Neamţ, a fost declarată campioană de toamnă la handbal şi minifotbal . In colaborare cu „Tehnic-club“, Liceul „Gh.­şin­ea!“ din Capitală a organizat ciclul „Dialog cu tineretul“, prof. univ. Marcel Breazu şi dr. Popescu-Sibiu au vorbit despre „Relaţia etic-estetic in artă“. A fost inaugurat şi ciclul pe teme ateist-ştiinţifice. Prima expunere a tratat despre „Modernismul religiilor“ • 300 de conducători auto din judeţul Tulcea au parti­cipat la simpozionul „Respectarea legislaţiei rutiere“. (De la co­respondenţii noştri : B. Vasile, J. Ada, Carmen Aldea, Gheorghe Voicu, Ioan Vlad, Vasile Moroşan, Mircea Dorgoşan, Ilie Barză, Eugen Ghiurea, Ioan Iuga, Viorel Furtună, Vasile Neamţu, Ionel Andraşoni). ARGEŞ : DECADA CÂRŢII SOCIAL-POLITICE Timp de 10 zile, in judeţul Argeş se desfăşoară „Decada cărţii social-politice, pentru tineret“, acţiune iniţiată de Comitetul judeţean al U.T.C. în colaborare cu C.L.D.C. pen­tru sprijinirea propagandişti­lor de la învăţămintul politic U.T.C. In cadrul deschiderii de­cadei, la Librăria „Mihail Emi­­nescu“ din Piteşti, a avut loc expunerea „Rolul cărţii social­­politice în educarea comunistă a tineretului“, însoţită de pre­zentarea unor cărţi, făcută de Constantin Rădulescu activist al comitetului judeţean U.T.C. Pe timpul acţiunii se vor or­ganiza, la Uzinele de autoturis­me Piteşti, Grupul industrial petrochimic, Liceele nr. 1 şi A APĂRUT „LUPTA DE CLASĂ“ II — noiembrie 1971 nr. SUMAR Rolul activ, dinamizator al conştiinţei socialiste, al mun­cii ideologice ; TEODOR BRA­­TEŞ : Socialul „în“ şi „dinco­lo“ de economie ; ŞTEFAN MILCU : Responsabilitatea so­cială a oamenilor de ştiinţă ; CĂLINA MARE : Corelaţia dintre ştiinţă şi ideologie ; MIHAI BENIUC : Sensul lite­raturii angajate : activa con­fruntare cu realitatea ; MIHAI CARANFIL : Reflecţii asupra relaţiilor umane în socialism ; STELIAN DINESCU : Zooteh­­nia — nu „cenuşăreasă“, ci ramură importantă a agricul­­turii. EDUCAREA COMUNISTĂ A TINEREI GENERAŢII MIHAI IORDANESCU : în­semnătatea instructiv-educati­­vă a practicii ; SILVIU CER­­CEA : Caracterul militant al predării ştiinţelor sociale ; EUGEN POPESCU : Cîteva consideraţii asupra rolului eco­nomiei politice în educarea elevilor ; EMILIA CIURARU : O eficienţă mai înaltă a pre­dării. VALORIFICAREA CRITICĂ A OPEREI LUI OCTAVIAN GOGA MIRCEA ZACIU : Evoluţia receptării poeziei lui Octavian Goga . VALERIU RÂPEANU : Permanenţe etice în poezia lui Octavian Goga ; ARON PETRIC : Octavian Goga — gînditor şi om politic. CONSULTAŢII MIRCEA BULGARU : Politi­ca Partidului Comunist Român de dezvoltare intensă, pe baze moderne, a forţelor de pro­ducţie. DOCUMENTAR NICOLAE IORDACHE, RO­MULUS NEAGU : România şi Organizaţia Naţiunilor Unite . Faptul economic şi semnifica­ţia sa. ________ DE MANIFESTARE PRILEJUITĂ DE ANIVERSAREA UZINEI AUTOCAMIOANE DIN BRAŞOV In cadrul manifestărilor prile­juite de aniversarea a 50 de ani de existenţă a Uzinei de auto­camioane, la clubul marii între­prinderi braşovene a avut loc, miercuri, o sesiune ştiinţifică, la care au participat specialişti ai uzinei, de la institute din ţară, reprezentanţi ai Ministerului In­dustriei Construcţiilor de Ma­şini, precum şi ai organelor lo­cale de partid şi de stat. Au fost prezentate comunicări şi referate privind dezvoltarea deosebită pe care această unita­te industrială a cunoscut-o in anii socialismului. Participanţii la dezbateri au subliniat impor­tanţa pe care au avut-o în viaţa uzinei extinderea şi perfecţiona­rea tehnicii de fabricaţie a auto­camionului românesc, introduce­rea informaticii, folosirea de noi tehnologii, mărirea capacităţilor de producţie, realizarea de ma­şini şi utilaje prin autodotare etc. 175 de ani de la naşterea lui Stephan Ludwig Roth Cu prilejul împlinirii a 175 de ani de la­ naşterea lui Stephan Ludwig Roth, cărturar de seamă şi pedagog progresist, luptător re­voluţionar care a militat neabă­tut pentru înfrăţirea oamenilor muncii, indiferent de naţionali­tate, la liceul din Mediaş, care-i poartă numele, a avut loc festi­vitatea dezvelirii unui bust, ope­ră a sculptorului Kurt Handel. Despre personalitatea marelui revoluţionar şi om de cultură a vorbit Iosif Eckenreiter, secretar al comitetului municipal de partid. Participanţii la festivitate au vizitat, apoi, Casa memorială­­ „St. L. Roth“ şi au urmărit un recital de poezie patriotică, in­terpretat de elevi, în limbile ro­mână, germană şi maghiară. Tot la liceul din Mediaş a fost dezvelită o placă memorială în semn omagiu adus profeso-­­ rului Stephan Ludwig Roth, care a predat în această școală între anii 1821—1834. I nr. 2, în oraşele Curtea de Ar­geş, Cimpulung, Topoloveni, vitrine şi expoziţii, întilniri, standuri cu vînzare. IAŞI : DECADA CÂRTII PENTRU TINERET In perioada 20—30 noiembrie, in judeţul Iaşi se desfăşoară „Decada cărţii pentru tineret“, organizată de Comitetul jude­ţean al U.T.C. în colaborare cu Centrul de librării Iaşi. Aula „Mihail Eminescu“ a Universităţii „Al. I. Cuza“ a găzduit prima acţiune , dezba- REINNOITI-VA ABONAMENTUL PENTRU ANUL 1972 LA ZIARUL ABONAMENTELE SE PRIMESC LA TOATE OFICIILE ŞI AGENŢIILE P.T.T.R. DE LA ORAŞE ŞI SATE, FACTORII POŞ­TALI, DIFUZORII DE PRESA DIN ÎNTREPRINDERI, ŞCOLI ŞI FACULTĂŢI. NU TE ÎNTOARCE : rulează la Central (orele 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20,15). SALTUL : rulează la Sala Pala­tului (orele 17,15; 20,15), Luceafă­rul (orele 9- 11,15; 13,30; 16; 18,30; 21). MIHAIL STROGOFF : rulează la București (orele 8,30; 11; 13,30; 16- 18,30; 21). Favorit (orele 9,15; 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30), Fero­viar (orele 8,45; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 21). UN AMANET CIUDAT : rulează la Doina (orele 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30), OLIVER : rulează la Patria (o­­rele 13; 16,30; 20), Modern (o­­ rele 9,30, 12,30; 16,30; 19.30), Capitol (orele 10; 13,30; 16,45; 20). PIAŢA ROŞIE : rulează la Bu­­zeşti (orele 16; 19,15). ANIA CELOR O MIE DE ZILE : rulează la Scala (orele 9,30; 13; 16,30; 20) Festival (orele 8,30; 11,30; 14,30; 17,30; 20,30). POVESTIRILE PITICULUI BIM­BO : rulează la Timpuri Noi (o­­rele 9—17 în continuare ; Program de filme documentare orele 18,45; 20,15 în continuare). CASTANELE SlNT BUNE : ru­lează la Gloria (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30), Victoria (orele 9; 11,15 ; 13,30; 16; 18,30; 20,45), Tomis (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30). MIHAI VITEAZUL : rulează la Moșilor (orele 15, 19). MARELE PREMIU : rulează la Lumina (orele 9,30—19,30 în conti­nuare) ; Excelsior (orele 9,30; 13; 16,30; 20), Melodia (orele 9; 12,30; 16; 19,30). VINOVATUL ESTE IN CASA : rulează la Giulesti (orele 15,30; 18). FLOAREA DE CACTUS: ru­lează la Griviţa (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30). Volga (orele 9, 11,15- 13,30; 15,45; 18,15; 20,30). ASTEPTAREA : rulează la Pa­cea (orele 15,45; 18, 20). STEAUA DE TINICHEA : ru­lează la Bucegi (orele 15,45; 18 ; 20,15). BRIGADA DIVERSE IN ALER­TĂ : rulează la Unirea (orele 15,30; 18; 20,15). B.D. INTRA IN ACTIUNE ; BRIGADA DIVERSE IN ALER­TĂ : rulează la Munca (orele 15,15, 19). AEROPORTUL : rulează la Dru­mul Sării (orele 16; 19,30), Popu­lar (orele 16, 19). SCOATE-ŢI PĂLĂRIA CINC SĂRUŢI : rulează la Arta (orele 15,30; 18; 20,30). TICK, TICK, TICK : rulează la Crîngaşi (orele 15,30; 18; 20,15). VIS DE DRAGOSTE : rulează la Miorița (orele 10, 16; 19,30). N-AM CONTAT NICIODATĂ PENTRU TATA • rulează la Flo­­reasca (orele 15,30; 18; 20,30). SOARELE ALB AL PUSTIU­LUI : rulează la înfrățirea (orele 15,30; 17,45; 20). HELLO, DOLLY ! : rulează la Viitorul (orele 16, 19). Rahova (o­rele 15,30; 19). VOI SĂRI DIN NOU PESTE BĂLTOACE : rulează la Cosmos (orele 15,30; 18; 20,15). RITMURI SPANIOLE : rulează la Aurora (orele 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20,15), Flamura (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30). FACEREA LUMII : rulează la Flacăra (orele 15,30; 18; 20,15). SUNETUL MUZICII : rulează la Progresul (orele 15,15; 19). TIMPUL BERZELOR : rulează la Vitan (orele 15,30; 17,45; 20). ARTICOLUL 420 rulează la Laromet (orele 15,30; 18,30). O FLOARE ȘI DOI GRĂDI­NARI : rulează la Lira (orele 15,30; 19). CERMEN : rulează la Ferentari (orele 15,30; 17,45; 20). MARILE SPERANŢE (orele 10- 12; 14,15), SHERLOCK JUNIOR ŞI GENERALUL (orele 16,30; 18,45) rulează la Cinemateca — Union. JOI, 25 NOIEMBRIE 1971 Teatrul de Operetă : MY FAIR LADY — ora 19,30; Teatrul Na­ţional „I. L. Caragiale­ (Sala Co­media) : TAKE, IANKE ŞI CA­­DIR — ora 20; (Sala Studio) : TRAVESTI — ora 20; Teatrul „C. I. Nottara" (B-dul Magheru) : SCHIMBUL — ora 19,30; (Sala Studio) : O LUNĂ LA ŢARĂ — ora 20 ; Teatrul de Comedie : NICNIC — ora 20 ; Teatrul „C. Tănase" (Sala Savoy) : BIMBIRI­­CA — ora 19,30­ (Cal. Victoriei) : VOX BOEMA — ora 19,30; Teatrul „Ion Vasilescu" : FLOAREA DE CACTUS — ora 19,30; Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra" (Schitu Măgureanu) ZIARIŞTII — ora 20; (Sala Studio) : DOMNIŞOARA DE BELLE-ISLE — ora 20; Stu­dioul „Casandra“ al I.A.T.C. : TU TE-AI NĂSCUT DIN SETE DE DREPTATE — ora 20; Teatrul Giuleşti ; OMUL, CARE A VĂZUT MOARTEA — ora 19,30; Ansam­blul „Rapsodia Română“ ; CON­CERT DE MUZICĂ POPULARĂ ROMÂNEASCĂ — ora 19,30; Cir­cul „Globus“ ; PARADA RUSULUI — ora 19,30. JOI, 25 NOIEMBRIE 1971 PROGRAMUL I 17,30 Deschiderea emisiunii. E­­misiune în limba maghiară. 18,30 La volan — emisiune pentru con­ducătorii auto; 18,50 Timp şi ano­timp în agricultură; 19,10 Pentru sănătatea dv. „Ce, cum, cît şi cînd mîncăm?“ Invitatul emisiunii: dr. Dan Sdrobici; 19,20 1001 de seri; 19,30 Telejurnalul de seară; 20,00 Cincinalul în acţiune; 20,10 Eroul de la sfera 79 — reportaj de George Pietraru şi Mihai Crîş­­maru■ 20,25 Avanpremieră; 20,30 Pagini de umor. Mari comici ai ecranului. Pelicule celebre cu : Charlie Chaplin, Fatty Arbuckle, Buster Keaton, D. Pollard, S. Howard; 21,30 Interpretul săptă­­mînii : Benone Sinulescu; 21,45 Cadran internaţional; 22,30 Lumi­nile rampei; Arii din opere; 22,50 Telejurnalul de noapte. PROGRAMUL II 20,00 Concert simfonic. Inter­pretează Orchestra simfonică a Radioteleviziunii dirijată de E­­manuel Elenescu şi Iosif Conta. In pauză • Viaţa economică a Capitalei; 22,00 Buletin de ştiri; 22,05 Film serial „Patru tanchişti şi un ciine“ (II). O EXPOZIŢIE ORIGINALĂ Acum cîteva zile, în munici­piul Suceava a avut loc verni­sajul unei interesante şi originale expoziţii intitulată „Mîini de aur“. Ea cuprinde peste 4 000 de exponate realizate de elevi în cadrul atelierelor-şcoală din ju­deţ. Un exemplu de măiestrie, un omagiu adus muncii. (AUREL ST­AV­AH­ACHE). ­­teri pe marginea cărţilor ro­mâneşti de marxism-leninism. La Casa de cultură din Paş-­­­cani, la căminele culturale din Ruginoasa şi Belceşti au avut loc simpozioane pe tema „Li-­­ teratura social-politică şi tine­retul“. Tinerii de la U.M. Ni­­colina, „Moldova“ —­ tricotaje, Uzina de fibre sintetice şi Casa I de cultură a tineretului şi stu­denţilor discută despre cărţile apărute în colecţiile lor prefe-­­ rate : „Evocări“, „Idei contem­porane“, „Memoria pămintu­­lui românesc“, „Colocviile ado-­­ lescenţei“... In programul de­cadei se-nscriu şi alte acţiuni : discuţii despre poezia contem­porană, cartea ştiinţifică şi de­­ propagandă ateistă, răspunsuri la întrebarea : „E frumos ce-i frumos sau e frumos ce-mi­­ place mie ?“ Casa memorială „Ilie Pintilie“ va fi gazda „Ma­gazinului istoric pentru tine-­­ ret“. Ultima zi este dedicată unui dialog intre poeţii ieşeni şi tineri, (prof. VASILE VA­­CARIŢA, din subredacţia jude- ’ ţeană). NE VIZITEAZĂ GRUPUL FOLCLORIC LJUBLJANA De citeva zile se află în tur­neu in ţara noastră Grupul fol­cloric „France Marolt“ din Iu­goslavia. Condus de Toncko Marolt şi Mirko Ramovs, An­samblul îşi propune să prezin­te iubitorilor de artă din ţara noastră cîteva dintre comorile artei populare iugoslave. La Bucureşti formaţia din Ljublja­na va susţine spectacole în zi­lele de 29 şi 30 noiembrie în sala Ansamblului „Rapsodia Română“ (I. S.). JOI 25 NOIEMBRIE 1977 ÎNVINGÎND ECHIPA ŢĂRII GALILOR (2-0), • România dintre primele opt echipe ale fotbalului european _ 11 declaraţii după • victoria 11-Sut românesc MORRIS (secretar general al Federaţiei Galeze de Fotbal) . Conducerea federaţiei, jucătorii şi antrenorii noştri felicită e­­chipa României şi publicul­­ spectator pentru performanţa obţinută , calificarea în sortu­rile de finală ale campionatului european. Consider victoria ab­solut meritată. Personal mi-a plăcut întreaga echipă română şi în mod special nr. 9 (Dobrin). ALFRED DELCORNT (arbi­tru — Belgia): Aşa cum m-am aşteptat, formaţia dumneavoas­tră a cîştigat partida — şi încă 1 într-un stil de mare echipă. Mul­ţumesc jucătorilor ambelor echi­pe care, sfidind miza partidei,­­ au dat dovadă de desăvîşit fair­­play. Remarc in mod deosebit evoluţia lui Dobrin. Mare plă- I cere mi-ar face un joc Belgia- România, dar să aibă un... ca­racter amical. ANGELO NICULESCU : Meci dîrz. Adversarul şi-a confirmat­ valoarea. Consider că scorul nu reflectă situaţia de pe teren.­­ După acest joc îmi va fi mai greu să fiu consecvent ideii de a mă retrage (contractul meu cu­­ echipa naţională a expirat), dar o voi face, totuşi. MILLINGTON : Victorie meri­tată. Din echipa dumneavoastră remarc în mod deosebit pe Do­brin şi Iordănescu. Succes sin­cer în viitoarele meciuri din Campionatul european. DOBRIN : Consider că 2-0 este insuficient faţă de fazele create. Mulţumesc încă o dată publicului care a fost tot timpul alături de noi. DUMITRU : Meci foarte greu — şi cînd mă gîndesc la ce va urma... Totuşi am ratat prea multe ocazii clare de gol. Mul­ţumesc publicului care ne-a în­curajat permanent cu o deosebi­tă căldură. RON DAVIES : Joc peste aş­teptări de bun al echipei Româ­niei. Nu ştiu ce echipă din Eu­ropa ar fi putut ciştiga azi la Bucureşti. Din echipa dv. re­marc în mod special nr. 6, 3 şi 9 (Dinu, Lupescu şi Dobrin). LUCESCU : Scor suficient pentru calificare, dar insuficient faţă de ocaziile create. Echipa a confirmat forma din meciul cu Cehoslovacia şi consider că a avut momente cînd chiar a depăşit-o, avînd în vedere jocul mult peste aşteptări al galezilor. DOVE BROWN (managerul e­­chipei Ţării Galilor) : Victorie absolut meritată. Vă doresc în continuare succes în jocurile pe care le veţi susţine în cadrul Campionatului European. RADUCANU : De fapt, astăzi nu putea ciştiga decit o singură echipă : a noastră. Mulţumesc conducerii formaţiei care mi-a acordat in continuare încredere — şi mulţumesc acestui excepţio­nal public, care, de două meciuri încoace, ne face să simţim în sfîrşit că jucăm la noi acasă. DELEANU : Dăruirea cu care am înţeles să răspundem cerin­ţelor perioadei de pregătire şi­ a spus, cred, cuvîntul. Consider că acest 2-0 fixează echipa Româ­niei, pentru o bună perioadă de timp, în prim-planul fotbalului european. Declaraţii consemnate de CORNEL IONESCU FILMUL UNEI CALIFICĂRI : Vă amintiţi? Aşa a început. Bucureşti : ROMÂNIA—FINLANDA : 3—0 ! Un rezultat rotund, dar echipa nu a mers grozav. Cardiff : ŢARA GALILOR—ROMÂNIA 0—0. Echipa a făcut o partidă extraordinară, Răducanu a apărat de nota 10. Acest drag a fost, se pare, cheia succesului nostru. Băieţii s-au bătut ca leii, îmi amintesc, că la ieşirea de pe teren tricourile păreau scoase din cazan. Publicul a aplaudat şi a rămas profund impresionat de calităţile fizice, tehnice şi tactice ale fotbaliştilor români, aplaudîndu-i la scenă deschisă. Bra­tislava , CEHOSLOVACIA—ROMÂNIA 1—0. După un joc de o factură tehnică mediocră şi foarte puţin spectaculos, gazdele obţin victoria într-un mod norocos, lăsînd în continuare, lupta des­chisă pentru calificare, echilibrînd şansele celor două echipe. Apoi, din nou Helsinki : FINLAN­DA—ROMÂNIA 0—4. Tricolorii evoluează de o manieră ireproşabilă şi înving la un scor mult mai puţin sever decît ar fi indicat dominarea teritorială, superioritatea tehnică şi tactică avute în acest meci. Speranţele încep să renască. In acest meci debutează strălucit — Iordănescu. Bucureşti: ROMÂNIA—CEHOSLOVACIA: 2—1. Ascensiunea noastră valorică continuă. Băieţii fac un meci de zile mari şi obţin o victorie mult mai clară decît o arată scorul. Partidă dramatică : Răducanu oferă adversarului un gol pe tavă, iar Lucescu ratează un penalty. Dar Dembrovski şi Dobrin, mai ales Dobrin se opun neşansei. După acest meci, în clasamentul grupei I a Cupei Europei conduce, totuşi, Cehoslovacia, la două puncte diferenţă. Cu victoria de la Bucureşti am refăcut din handicap, dar, ciudat, pentru ultima partidă — cea cu Ţara Galilor — ne rămîne numai o şansă — victorie cu orice preţ — în vreme ce cehoslovacii, deşi şi-au încheiat jocurile în grupă, păstrează două şanse : victorie sau un meci nul realizate de gelozi. Bucureşti, 24 noiem­brie 1971: ROMANIA—ŢARA GALILOR : 2—0 — şi reprezentativa noastră se califică în sferturile de finală ale Cupei Europei. O desfăşurare dramatică, un­ film demn de faima Fotbalului... Şi cînd te gîndeşti că toate acestea nu reprezintă decît un episod ! Căci, să nu uităm, urmează sfertu­rile — şi abia apoi turneul final... Cum s-ar spune : serialul continuă ! C. V. Doi din eroii meciului, Iordănescu şi Nunti­eiller spulberînd spe­ranţele disperate ale fundaşului galez S-A SFIRŞIT UN DRUM, dar Începe altul şi mai greu Mai greu, ori mai uşor, ia­­tă-ne ajunşi victorioşi la ca­pătul unei curse cu obstacole, spectaculoasă şi deopotrivă de dramatică. La această oră, se cunosc, practic, toate cîştigă­­toarele seriilor Cupei Euro­pei — Anglia, Italia, R.F. a Germaniei, U.R.S.S., Ungaria, Belgia, Iugoslavia, cărora li se alătură România. Acest succes de prestigiu internaţio­nal vine să ateste un lucru de necontestat: ascensiunea valo­rică a soccerului românesc, rezultat al condiţiilor din ce în ce mai bune conferite dez­voltării acestui sport, talentu­lui şi aptitudinilor înnăscute ale tineretului nostru pentru sportul rege, existenţei unui rezervor bogat de talente şi a unui detaşament de tehnicieni valoroşi. Oricum am vrea s-o luăm, România, în acest mo­ment, se află între primele 8 echipe din Europa şi nu în ju­rul cifrelor 15 şi 20, cum nu cu mulţi ani în urmă se situa potrivit unor clasamente fă­cute, să zicem, de publicaţia „France-Football“. Ieri fotbalul românesc a în­registrat cea de a doua mare izbîndă din istoria sa (prima fiind, se ştie, calificarea pen­tru turneul final al C.M. din Mexic). Ieri, în ultimul lor meci din grupă, în ultima lor „încerca­re de foc“, tricolorii, dînd do­vadă de admirabile calităţi fi­zice şi umane — o mare capa­citate de efort, mobilizare şi concentrare în momentele de­cisive, o voinţă şi dăruire ne­strămutate în lupta pentru victorie — ne-au oferit una din acele mari şi rare bucu­rii. Intrucît era şi ultima, şi se cunoştea rezultatul final, am gustat-o din plin şi pe-n­­delete. Le mulţumim din ini­mă, băieţilor şi antrenorilor, pentru această zi fericită a ca­lificării, în faţa succesului, a­­cum cînd nu ne mai rămîn nici un fel de calcule de fă­cut — pînă la tragerea la sorţi stăm cu inima ferită de tensiune, de încordare — cu­vintele parcă-s mai lipsite de nuanţă, se refuză. Se ştie to­tul, filmul meciului, minut cu minut, secundă cu secundă, l-a înregistrat fiecare dintre noi. Lupescu ni s-a părut magnific atunci, în min. 9, cînd, cu o lovitură de maestru, a marcat un gol antologic a­­nunțînd­ victoria finală . Li*­COS CU aVA «onvind tări pentru cele două mari greșeli din meciul cu Ceho­slovacia — de care ar fi pu­tut atîrna calificarea sau ex­cluderea din cursă — atunci, cînd, în min. 74 a urcat sco­rul la 2—0, dîndu-ne siguran­ţa victoriei finale ; ne-au uns la inimă cursele şi driblingu­rile lui Iordănescu ; ne-au fas­cinat fentele drăceşti şi pase­le trimise ca pe sfoară de Do­brin ; am admirat luciditatea şi efortul uriaş depus de cei doi mijlocaşi, Radu Nunweil­ler şi Dumitru — două pistoa­ne care au pus într-o func­ţiune perfectă întregul angre­naj al echipei , ne-a încîntat siguranţa apărării şi spiritul ei ofensiv ; în ultimă instan­ţă, poate că în această clipă nici nu mai regretăm atîta că cele două bare au fost... bare şi nu goluri (Dembrovschi, min. 26, şi Dobrin min. 70) şi că Iordănescu, de la 2 m tri­mite, încet, în braţele porta­rului Millington — derutat desigur, de culoarea galbenă a tricoului acestuia ; în fond, nici n-au fost numai acestea ocaziile de a majora scorul i­­vite de-a lungul celor 90 de minute de joc. După cum, cel puţin 2—3 ocazii bune au ra­tat şi oaspeţii — cea mai ma­re, evident, aceea din min. 78, cînd mingea expediată fulge­rător de Cyril Davies, a întîl­­nit bara. Cea mai mare satisfacţia ne-o provoacă însă faptul că echipa noastră a demonstrat, prin jocul făcut ieri, în com­pania fotbaliştilor galezi — toţi sau aproape toţi virtuoşi ai balonului, amintind de şcoa­la englezească de fotbal — că este o echipă matură, extrem de bine sudată între compar­timente, cu o concepţie flexi­bilă de joc şi cu un joc elas­tic — de la acţiuni dinamice, prin alternanţă, la momente de temporizare şi de con­strucţie lucidă la mijlocul te­renului — care nu pot să ex­prime altceva decît reale vir­tuţi tehnice, talent şi o pre­gătire fizică adecvată, calităţi care le permit să joace eco­miiu­lLUO) vacii xim­­on­o, avuraj exact ceea ce vor şi e’ce le con­vine cel mai bine. Da, echipa noastră întruneşte într-un înalt grad atributele unui team redutabil, cu un stil pro­­priu de joc. Şi, pentru a în­cheia, bucuria noastră mai vi­ne şi de-acolo că în meciurile calificării, din motive forţate sau nu, au fost încercaţi sau au fost cooptaţi în tot cîţiva tineri care au dat satisfacţie deplină, oameni de mare per­spectivă : Iordănescu, Anca, Năstase, Vlad, Vigu... Proce­sul infuziei de tinereţe n-a dereglat maşinăria ci i-au dat şi mai multă viaţă, prospeţi­me şi suflu. Am început cu Dumitrache şi am încheiat cu Iordănescu. Pe banca rezer­velor stau valori autentice. Putem, astfel, privi viitorul — al competiţiei şi al fotba­lului nostru — cu încredere şi speranţe legitime. Şi aceas­ta nu-i lucru puţin ! Pentru că s-a isprăvit un drum, dar începe altul şi mai greu. VASILE CÂBULEA CEI UNSPREZECE MAGNIFICI (Urmare din pag. I) de o supremă dăruire, de cheltuire a propriei fiinţe pină la limită. Să ne sfiim să-i numim pe aceşti bă­ieţi — în stare de orice sa­crificiu, în numele bucuriei noastre — eroii acestei zile cusută pe margini cu fir de aur ? Niciodată nu am vă­zut echipa noastră cu min­tea mai curată şi cu voinţa mai neclintită decît în aceas­tă zi in care unsprezece oa­meni şi unsprezece nume s-au adunat ca într-un sin­gur om şi ca într-un sin­gur nume. Copleşit de gra­vitatea evenimentului, Do­brin, personalitatea cea mai rotundă şi mai in­vază a echipei, a înţeles că e mai important să se confunde cu trupa, să-şi împartă ta­lentul in unsprezece bucăţi egale, să ia pentru el cit mai puţin şi să dea pentru ceilalţi cit mai mult. Do­brin — un superb şi nobil anonim sună la fel de fru­mos ca „Dobrin — eroul de la 14 noiembrie“. După el sunt obligat să vi-l aşez în faţa cinstitelor dumneavoas­tră priviri pe Nicolae Lu­pescu, figură aşezată deja în galeria marilor fotbalişti români, căreia Grantul tre­buie să-i aşeze o statuie pe teritoriul său, cu contribu­ţia tuturor celor care se bucură şi suferă pentru soarta întregului fotbal ro­mânesc. Numele cui să-l scriu după asta ? Poate numele lui Iordănescu, copilul pre­coce şi teribil al naţionalei, jucătorul balerin, in stare să danseze cinci minute în şir în jurul mingiei, obli­­gînd adversarul să-şi încru­cişeze mîinile şi să pri­vească. Apoi, în această clipă de bucurie, să îndrep­tăm o frintură­ de gind fru­mos către Deleanu, glorie renăscută din spuza indife­renţei care l-a acoperit vre­me de cîţiva ani, către Cor­nel Dinu, omul care n-a ier­tat şi care n-a greşit nimic ieri, jucînd ca un desăvir­­şit robot în care se afla un suflet uriaş, către Răduca­nu, mucalitul balcanic care s-a purtat ca un lord, către Dumitru, numit şi omul-zid sau „pe aici nu se trece“, către Radu Nunweiller, al­bina echipei, către Lajos Sătmăreanu, care a jucat tot timpul atît de fotogenic in­cit să lase în stare de leşin tot circlul de admiratoare care-l înconjoară. Să-i să­rutăm cîrlionţii căpitanului Lucescu, fiinţa cea mai de­licată şi modestă pe care am întîlnit-o în fotbalul nostru, cel ce ne-a adus golul al doilea şi ne-a pus pe limbă mireasma dulce a victoriei indiscutabile. Nu voi spune nimic despre Dembrovschi, jucătorul pe care nu l-am văzut în tim­pul meciului — luaţi asta ca o laudă şi ca o completare la ideea că echipa noastră a fost un singur om — dîrz, lucid şi sublim prin patima sa devorantă pentru victorie. Iertaţi-mă, spectatori, dacă am să vă reproşez mîhni­­rea mea din minutul 90. Doboriţi de frig, de obo­seală şi de bătaia infernală a inimilor, aţi uitat să nă­văliţi pe teren şi să-i pur­taţi pe braţe pe cei ce v-au făcut, fericiţi. O fac eu pen­tru voi. Iată-i în această clipă adunaţi pe palmele mele, mîngiiaţi-i şi săru­­taţi-i. Un ultim cuvînt, Angelo, rămîi printre noi ! P. S. : Am văzut o buca­­tă din victoria de la Arad. Toreadorii portughezi cre­deau că pot face corrida cu Domide și bătrinul Lereter. Iluzie ! Aradul s-a dovedit, din­ nou, o cetate bine zidi­tă a fotbalului nostru, peste meterezele căreia nu mai trece oricine la ora actuală. Bravo, arădani ! Frumoasă adendă ne-aţi făcut in a­­ceastă miraculoasă mier­­cure. U.TA a surclasat clar pe Vittoria Setubal m fost m vis... (Prin telefon). — Alaltăieri, sin­cer vorbind, puţini dintre noi speram ca meciul de la Arad să aibă un asemenea deznodămînt. Speram ce-i drept, într-o com­portare demnă a U.T.A.-ei, îi dă­deam prima șansă, credeam în steaua lui Domide, în pătrunde­rile lui Broşovski sau în săgeţile lansate de Kun II. Credeam, dar un scor atît de categoric cum a fost cel de ieri, părea aşa cum am încercat să sugerez în cores­pondenţa transmisă ieri „Scînteii tineretului“, de domeniul unui vis dintr-o frumoasă noapte de iarnă... Dar iată că n-am aţipit la gura sobei, n-am auzit pisica torcînd, ci am văzut o echipă — U.T.A. — jucînd într-adevăr la nivel con­tinental, am auzit un public ge­neros, care a înfruntat iarna ve­nind pe stadion pentru a da aripi formaţiei favorite... Dar iată for­maţiile : U.T.A. : Vidac, Mirău Lereter, Pojoni, Popovici, Fetescu, Domide, Sima (Axente), Kann II, Brosovschi, Roth. VITTORIA SE­TUBAL : Torres, Rebelo, Correia, Mendes, Carriga, Octavio (Praia), Matiné, Jose Maria Cuerreiro, Jose Torres, Jacinto Joao. Con­ducătorul meciului : Antoine Quedeville din Luxemburg, care a ştiut să ţină bine în mină frîul jocului. Mi-e greu acum, cînd entu­ziasmul din jurul meu este încă incandescent, să judec evenimen­tul la rece... A avut U.T.A. şan­să ? A jucat Setubal mai slab (poate din cauza trecerii de la vara portugheză prelungită, la neaşteptata noastră iarnă­ ? A fost mai palid Torres, „uriaşul de la careu“ ? Nu . Pot spune chiar că U.T.A. n-a avut şansă. Pentru că, dacă avea, atunci pu­blicul portughez care a urmărit la radio tot meciul, ar fi rămas paralizat de cele 6 sau 7 goluri pe care băieţii noştri puteau să le înscrie. Dacă nu erau pierdute mingile în prima repriză (n-a finalizat de cîteva ori bunn­­i şi colegii săi de linie), atunci rucsa­cul cu golul­­ al Vittoriei Setubal ar fi fost acum mai greu. Cît pri­veşte evoluţia portughezilor, nu se poate spune că ei nu au jucat, ci că nu au fost lăsaţi să joace. Apărarea arădană, în frunte cu Pojoni şi Lereter, linia de mijloc, toţi de altfel, s-au bătut serios pentru a fi primii la minge. Asta, în vreme ce atacul a hărţuit con­tinuu coloana defensivă a oaspe­ţilor. Dacă regret ceva, este că tele­spectatorii n-au putut vedea în întregime jocul de la Arad. Mi­nute în şir U.T.A. a combinat, a creat, a şutat cu o dezinvoltură şi un aplomb cum nu-mi amin­tesc să o fi văzut vreodată ! Re­zultatul de azi este rodul unui efort­ general, pentru care băieţii lui Coco Dumitrescu merită sin­cere felicitări. Antrenorul U.T.A.-ei vădit emo­ţional, amintindu-mi mina pe care o avea după neuitatul joc cu Feijenoord, mi-a spus la cî­teva minute după final : „Meciul a fost al nostru. Puteam marca mult mai mult. Vă rog să nu mă întrebaţi pe cine aş remarca de la noi, căci răspunsul meu poate fi numai unul , pe toţ­i băieţii. Setubal — echipa cu multe per­sonalităţi — rămîne un adversar redutabil pentru retur. Dar noi avem datoria să sperăm“. In ceea ce îl priveşte pe antrenorul oas­peţilor, Jose Maria Pedroto, el a recunoscut : „U.T.A. a jucat ex­celent. Pot spune că nu am pier­dut noi, ei că au cîştigat. Am rămas încîntat de felul în care publicul din acest oraş ştie să-şi încurajeze echipa. A fost un joc al fair-play-ului. Despre arbitraj am cuvinte bune, cu toate că, cred, ni s-a refuzat o lovitură de la 11 metri“. După ce aţi urmărit o parte a partidei la televizor, ce s-ar mai putea spune ? în primul rînd că azi am văzut un Domide de zile mari, un jucător de mare talent, care aşteptăm să confirme. Ier­i s-a prezentat la nivelul unui mare tehnician. Golul Jiu Domide (min. 9), cel al lui Sima (min. 17) cît și punctul marcat dintr-o lo­vitură liberă de Kann II dau serioase speranţe pentru o po­­sibiă prezenţă a U.T.A-ei în sfer­turile de finală ale Cupei U.E.F.A. Acum putem vorbi altfel despre... visul unei nopţi de iarnă ?... ARISTIDE BIJHOIU • ••

Next