Scînteia Tineretului, noiembrie 1971 (Anul 27, nr. 6985-7010)

1971-11-25 / nr. 7006

,"SCÂNTEIA TINERETULUI" pag. 3 JOI 25 NOIEMBRIE 1971 VIZITA DE PRIETENIE IN TARA NOASTRĂ A PREŞEDINTELUI REPUBLICII SOCIALISTE FEDERATIVE IUGOSLAVIA, IOSIP BROZ TITO. S-A ÎNCHEIAT Toastul tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Dragă tovarăşe Tito, Dragă tovarăşe Bredici, Dragi tovarăşi, îmi pare rău că timpul pe care aţi stabilit să-l petreceţi in România se apropie de sfirşit. Am însă satisfacţia să pot spune că aceste două zile au fost deosebit de folositoare. In primul rînd, v-aţi putut în­­tîlni cu zeci de mii de oameni ai muncii. Aţi putut constata că oamenii muncii din Timi­şoara, ca întregul nostru po­por, ştiu să-şi primească bine prietenii, doresc să dezvolte relaţii de prietenie cu vecinii iugoslavi, ca de altfel cu toţi vecinii. Aţi putut vedea — de­sigur în treacăt — şi cite ceva din munca muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor din Timişoara. Aţi avut posibilita­tea de a vedea că ceea ce v-am informat în legătură cu preocupările poporului nostru de construcţie socialistă con­stituie o realitate. De a­­ceea, cred că, din acest punct de vedere, vizita — deşi scurtă — a fost deosebit de utilă. In al doilea rînd, am discutat un cerc foarte larg de proble­me. In ce priveşte relaţiile bilaterale, am constatat cu sa­tisfacţie că ele au înregistrat o dezvoltare foarte puternică şi am ajuns la concluzia una­nimă că există o bază trainică pentru ca ele să cunoască în viitorii ani un progres conti­nuu. Este şi natural să fie aşa, deoarece suntem­ vecini şi în­totdeauna între popoarele noastre au fost relaţii de prie­tenie, nu a existat nici o pro­blemă care să întunece aceste relaţii. Nu o dată în decursul istoriei, popoarele noastre au luptat împreună pentru elibe­rarea lor naţională şi socială. Construim cu succes socialis­mul şi noi şi dumneavoastră , suntem­ interesaţi să realizăm asemenea forme de dezvolta­re a relaţiilor care să asigure bunăstarea şi fericirea ambe­lor noastre popoare. De aceea există o bază foarte puternică pentru o largă cooperare în toate domeniile de activitate. Am discutat, de asemenea, multe probleme internaţiona­le — şi este de înţeles aceasta pentru că construind socialis­mul în ţările noastre, dorim să avem condiţii de pace, spre a ne putea consacra eforturile în această direcţie. In acelaşi timp, înţelegem că nu se pot realiza progrese fără o largă colaborare cu toate statele , atit cu ţările socialiste cit şi cu celelalte ţări. Suntem­ interesaţi ca în Balcani să se realizeze o zonă a păcii şi cooperării. Dorim ca zona Balcanilor să nu mai poată fi niciodată manevrată de forţele imperialiste, ci dim­potrivă, să devină un puternic centru al cooperării şi păcii. De asemenea, sîntem intere­saţi în realizarea securităţii în Europa. Considerăm că sunt condiţii favorabile pentru a se ajunge la o conferinţă euro­peană, pentru a se pune bazele unor relaţii noi pe acest con­tinent, care să excludă folo­sirea forţei sau ameninţarea cu forţa în raporturile dintre state, să asigure deplina ega­litate între toate statele, res­pectul independenţei şi secu­rităţii tuturor naţiunilor, şi, totodată să creeze condiţii pentru o largă cooperare eco­nomică, ştiinţifică şi cultura­lă, fără nici o îngrădire. Ştim că realizarea securităţii euro­pene corespunde nu numai intereselor statelor de pe acest continent, dar şi cauzei coo­perării şi păcii în întreaga lume. Nu vreau să mă mai refer la celelalte probleme pe care le-am discutat. In convorbirile noastre noi am discutat şi despre Orientul Apropiat, despre situaţia din Indochina, despre agravarea relaţiilor dintre India şi Pakistan, pre­cum şi despre necesitatea de a se depune eforturi pentru încetarea războiului din Pe­ninsula Indochineză, pentru a se ajunge la pace în Orientul Apropiat, pentru a se rezolva toate problemele litigioase pe calea tratativelor, în interesul păcii in lume. Ne-am preocupat, totodată, de avîntul luptei de eliberare naţională, de sprijinirea po­poarelor care luptă pentru dreptul de a trăi libere şi de a-şi dezvolta patria lor, aşa cum o doresc. De asemenea, ne-am preocupat de dezvol­tarea relaţiilor între partidele noastre, de întărirea colaboră­rii cu partidele comuniste şi muncitoreşti, cu toate forţele revoluţionare, de eliberare na­ţională, antiimperialiste. Fiind comunişti, sîntem interesaţi în întărirea mişcării revoluţio­nare, a forţelor antiimperialis­­te, pentru ca ele să joace un rol tot mai important în dez­voltarea omenirii pe calea păcii şi progresului. Consider că tot ceea ce noi am discutat corespunde pe de­plin intereselor partidelor şi popoarelor noastre, intereselor tuturor ţărilor socialiste, miş­cării comuniste şi revoluţio­nare şi izvorăşte din dorinţa sinceră de a face totul pentru triumful ideilor socialismului, păcii şi cooperării internaţio­nale. De aceea, noi dăm o apreciere deosebită rezultate­lor vizitei şi convorbirilor,­­ care sunt, de altfel, o conti­nuare a celorlalte întâlniri şi convorbiri pe care le-am avut şi doresc să exprim convin­gerea că ele vor fi urmate de noi asemenea întilniri, de adîncirea în continuare a colaborării şi cooperării între partidele şi popoarele noastre. Doresc să ridic acest pahar pentru înflorirea continuă a relaţiilor româno-iugoslave şi să urez popoarelor Iugoslaviei succese tot mai mari în con­strucţia socialismului. Urez tovarăşului Tito, tovarăşului Biedici şi celorlalţi tovarăşi un călduros drum bun şi îmi exprim speranţa că vor duce cu ei cele mai bune sentimen­te din partea poporului şi partidului nostru . Ie doresc multă sănătate şi succes în activitatea lor ! In sănătatea dumneavoastră! Dragă tovarăşe Ceauşescu, Dragă tovarăşe Maurer, Dragi tovarăşi, Vă mulţumesc în modul cel mai deosebit pentru toas­tul dv. Vă mulţumesc foarte mult pentru primirea atît de ospitalieră pe care ne-aţi fă­­cut-o aici, în aceste două zile.. Mulţumesc, prin dv. tuturor locuitorilor care s-au aflat zile întregi, şi chiar noaptea, pe străzile Timişoarei pentru a ne saluta, exprimînd cea mai grăitoare dorinţă pentru dezvoltarea unor relaţii bune, aşa cum trebuie să existe în­tre două ţări vecine. Cred că populaţia acestui oraş nu s-a înşelat în dorinţele şi spe­ranţele sale, pentru că noi am lucrat în spiritul lor ; am în vedere, în primul rînd, dezvoltarea în continuare a relaţiilor noastre de colabo­rare multilaterală. Pe de altă parte, populaţia acestui oraş ştie că noi nu ne-am întîlnit pentru a discuta numai des­pre relaţiile noastre bilaterale, ci că am fost interesaţi să discutăm şi despre relaţiile internaţionale şi, desigur, şi despre acele relaţii internaţio­nale care nu sunt bune. Dorinţa popoarelor noastre ne obligă deci să acţionăm şi mai mult, să depunem şi mai multe e­­forturi, să fim şi mai prezenţi pentru calmarea acelor si­tuaţii care pot ameninţa ome­nirea. Sunt total de acord cu cele spuse de tovarăşul Ceauşescu, în toastul rostit aici, de aceea nu aş dori să intru în de­talii. Aş dori să subliniez doar cîteva probleme, în primul rind, aceea a situaţiei­­din a­­ceastă zonă a Balcanilor. Nu aş putea spune că este vorba de o zonă nevralgică. Ar tre­bui să acţionăm mai mult, să facem în aşa fel incit situa­ţia din Balcani să aibă in­fluenţe pozitive şi asupra si­tuaţiei mai largi, internaţio­nale. Un Balcan ferm, reali­zat în acest sens, poate să constituie o importantă con­tribuţie la înfăptuirea dorin­ţei noastre mai largi, şi a­­nume, la asigurarea securităţii europene şi a păcii în lume. Timpul cînd Balcanii erau consideraţi un „butoi de pul­bere“ a trecut, este un timp depăşit de noi. De aceea, Bal­canii trebuie să contribuie, prin reglementarea lucrurilor din această zonă, la evoluţia intr-un mod pozitiv a situa­ţiei din întreaga lume. In măsura în care mai e­­xistă încă unele elemente care mai apar în distonanţă, noi putem, prin eforturi, să le rezolvăm cu uşurinţă. Aceasta este dorinţa noastră, acesta este lucrul pe care ni-1 cer popoarele noastre. Şi această tendinţă a popoarelor noastre o vom infăptui! Aşa cum a spus tovarăşul Ceauşescu, în lume există încă multe pro­bleme care-şi caută soluţio­narea. Prin eforturi neîntre­rupte însă , ale popoarelor mici şi mijlocii, ale popoare­lor mari, fiindcă şi popoarele ţărilor mari nu urmăresc alt­ceva decît ceea ce urmărim şi noi, soluţionarea acestora — vom ajunge la aceste sco­puri pe care le urmărim, sco­puri dorite de toate popoarele, indiferent de mărimea lor. Popoare mici sau mijlocii, sau popoare mari au scopul de a trăi în egalitate, fără amestec din afară, de a-şi reglementa fiecare problemele sale aşa cum doreşte. Evident că răs­punderea cea mai mare apa­să asupra marilor puteri. Dacă privim în urmă cu trei ani, putem constata, de pildă, ce salt mare şi pozitiv s-a realizat în aceşti ani în ce priveşte evoluţia situaţiei din lume. Această evoluţie pozi­tivă nu s-a născut de la sine, ea a venit în urma unor efor­turi neîntrerupte, a unor ac­ţiuni continue, pozitive, care au influenţat şi asupra mari­lor puteri. Evident că aceasta s-a rea­lizat în cea mai mare măsură prin intermediul Naţiunilor Unite. Am obţinut anul aces­ta un lucru deosebit de pozi­tiv în direcţia transformării Naţiunilor Unite într-o orga­nizaţie universală. Intrarea Chinei în Naţiunile Unite re­prezintă un succes deosebit de însemnat în ce priveşte uni­versalizarea organizaţiei ; deci şi structura internaţio­nală s-a schimbat; forţele progresiste se evidenţiază tot mai mult. In aceste zile ale vizitei noastre în România am avut, într-adevăr,­ un program plin; am discutat foarte mult, am avut în schimb şi puţine cli­­pe libere pentru a vizita două fabrici, împreună cu tovară­şul Ceauşescu, pentru a sta­bili contacte cu muncitorii de aici, cărora — ca şi clasei muncitoare din întreaga Ro­mânie — le doresc succes deplin în îndeplinirea pro­gramului pe care îl au de realizat. Ne-am înţeles ca în­tre ţările noastre colaborarea să se extindă şi mai mult. Să colaborăm mai mult, nu nu­mai în ce priveşte relaţiile noastre bilaterale, ci şi în ce priveşte situaţia internaţio­nală. Cred că ne întoarcem din această ţară vecină, prie­tenă, cu rezultate bune. Vom avea ce spune popoarelor noastre, cărora le vom trans­mite simpatia de care ne-am bucurat din partea poporului dv. în acest oraş ; vom fi in­terpreţii fideli, la noi, ai a­­cestei simpatii a oraşului dv., transmiţîndu-le popoarelor noastre că au în poporul ro­mân un prieten foarte bun şi că perspectiva noastră este foarte pozitivă. Va trebui să facem totul pentru a asigura construirea noii orînduiri so­ciale în ţările noastre. A sosit timpul să încheiem totuşi vizita noastră în aceas­tă foarte ospitalieră ţară, să ne luăm rămas bun de la dumneavoastră, dragi tova­răşi. Ridic paharul în sănătatea dv., tovarăşe Ceauşescu şi tovarăşe Maurer, în sănătatea tuturor ! Pentru prosperita­tea României ! Pentru rela­ţiile de prietenie dintre ţă­rile noastre ! Toastul tovarăşului IOSIP BROZ TITO In vizită la Întreprinderea „Industria linii“ (Urmare din pag. I) populaţiei : aspiratoare, ventila­toare de masă sau de geam, ra­diatoare, cu ventilator pentru încălzire, executate în serii a­­nuale de sute de mii de bucăţi. Muncitorii, tehnicienii şi in­ginerii aflaţi în halele de pro­ducţie întîmpină pe tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito, cu bucurie în inimi, cu multă căldură. Ei raportează cu mîndrie rezultatele dobîndite în înfăptuirea sarcinilor de plan, expresie grăitoare a en­tuziasmului şi hotărîrii cu care colectivul de aici, asemeni tu­turor oamenilor muncii, tradu­ce neobosit în viaţă politica marxist-leninistă a Partidului Comunist Român. Nivelul teh­nic de dotare al noilor capaci­tăţi de producţie date în ex­ploatare, liniile tehnologice cu flux continuu automatizat, con­cepute şi realizate de specialiş­tii uzinei, fac o impresie plăcu­tă oaspeţilor. In discuţiile din­tre oaspeţi şi gazde se arată că larga acţiune de moderniza­re şi diversificare a fabricaţiei, extinderea acţiunii de autoutila­­re a contribuit la creşterea spectaculoasă a volumului pro­ducţiei şi productivităţii muncii, la ridicarea nivelului calitativ al producţiei, la sporirea eficien­ţei activităţii în general. In cin­cinalul trecut volumul produc­ţiei a crescut cu 68 la sută, în­­tr-un ritm mediu anual de 11,1 la sută. In ultimii ani, „Electro­motor“ Timişoara a devenit principalul furnizor de motoa­re electrice cu puteri cuprinse între 4 şi 37 Kw. Numai în două zile uzina realizează în prezent întreaga producţie valorică a anului 1948. Oaspeţii iugoslavi se intere­sează de unele aspecte ale pro­cesului de producţie, de carac­teristicile unor maşini şi uti­laje, de activitatea pe care o desfăşoară Comitetul oamenilor muncii din această întreprin­dere. Răspunzînd întrebărilor, gaz­dele informează despre reali­­lizările la zi ale întreprinderii. Oaspeţilor li se prezintă în con­tinuare în cadrul unei expozi­ţii organizate recent, o parte din cele circa 125 de produse de bază şi derivate ale uzinei. Se remarcă cu acest prilej spi­ritul novator al colectivului u­zinei, care a conceput şi reali­zat aceste produse. Cu ajuto­rul unor machete şi grafice, se arată stadiul actual de dezvol­tare şi perspectivele ce se des­chid acestei uzine în anii vii­tori. In timpul vizitei, prin hale­le de producţie, muncitorii aplaudă, salută cu deosebită os­pitalitate pe cei doi preşedinţi. Tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito răspund priete­neşte urărilor de bun venit. In încheierea vizitei în această unitate, cei doi preşedinţi mul­ţumesc gazdelor pentru primirea făcută şi le urează noi succese în activitatea viitoare pentru rea­lizarea măreţelor sarcini ce le stau în faţă în actualul plan cin­cinal. ...Pe străzile oraşului, în drum spre o altă importantă unitate industrială timişoreană — între­prinderea „Industria linii“, ve­che citadelă a mişcării muncito­reşti din ţara noastră. De-a lun­gul traseului, împodobit cu dra­pelele celor două ţări, cetăţenii salută cu bucurie pe tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito. Sosirea conducătorilor de partid şi de stat ai României şi Iugoslaviei, la această întreprin­dere prilejuieşte o puternică manifestare a sentimentelor de prietenie pe care poporul nostru le nutreşte faţă de popoarele Iugoslaviei. In secţia de filatură, directo­rul unităţii, Dumitru Vinereanu, informează pe cei doi preşedinţi că această întreprindere s-a dezvoltat simţitor. Se arată că s-a construit o vopsitorie nouă, s-a reutilat complet filatura de lină cardată şi pieptănată, iar recent a fost dată in funcţiune o nouă hală de producţie pentru filatură, care a dus la creşterea capacităţii acestui sector cu 650 tone pe an. Importante lucrări de investiţii s-au făcut şi pen­tru dezvoltarea sectorului de ţe­­­sătorie, a cărui capacitate,a cres­cut în ultimul an cu circa 1 mi­lion mp ţesături. Oaspeţii sunt invitaţi să vizi­teze apoi o expoziţie cu produse ale industriei uşoare, fabricate de întreprinderile timişorene, care deţin o pondere însemnată în producţia industriei uşoare naţionale. Sunt apreciate aici va­rietatea confecţiilor fabricate de întreprinderea „­ lume“, a ţesă­turilor realizate de Uzinele tex­tile, pantofi purtînd marca fa­bricii „Guban“, a Fabricii ■ de încălţăminte „Victoria“, produ­sele Fabricii de mânuşi şi ale altor întreprinderi. Pretutindeni, prin toate sec­ţiile vizitate oaspeţii­ sunt încon­juraţi cu dragoste, şi căldură. Un grup de muncitoare se apro­pie d­e tovarăşii­­­i Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito, le oferă flori,­ le string manile. Oamenii îşi manifestă sentimen­tele de profundul internaţiona­lism de care sunt animaţi, ex­­primîndu-şi totodată, dragostea faţă de conducătorul­ încercat al partidului şi statului n­ostru, to­varăşul Nicolae Ceauşescu. Se face, apoi, un­ popas în noul cartier muncitoresc „Zona tipo­grafilor“, unde se vizitează u­­nităţi de desfacere a produselor alimentare din cadrul marelui complex comercial de pe bule­vardul Leontin Sălăjan.­ Aici, oaspeţii se interesează îndea­proape de modul în care este or­ganizată buna aprovizionare a populaţiei, apreciind varietatea produselor, organizarea vînzării, întilnirea oaspeţilor cu colec­tivele de muncă din cele două mari întreprinderi timişorene, cu zecile de mii de cetăţeni ai oraşului, care au ţinut să-i sa­lute cu bucurie şi entuziasm, a constituit o nouă şi grăitoare manifestare a sentimentelor de preţuire şi stimă ale poporului nostru pentru popoarele Iugo­slaviei socialiste. Aşa cum sub­linia în toastul rostit la recep­ţia de miercuri seara, tovarăşul Nicolae Ceauşescu: „Aţi putut constata că oamenii muncii din Timişoara, ca întregul nostru popor, ştiu să-şi primească bine prietenii, doresc să dezvolte re­laţii de prietenie cu vecinii iu­goslavi, ca de altfel cu toţi vecinii“. Aceste întilniri directe cu oa­menii muncii­ din Timişoara au îmbogăţit agenda vizitei tovară­şului Iosip Broz Tito în ţara noastră, încheiată cu rezultate deosebit de fructuoase. Reportajul vizitei realizat de ION MARGINEANU MIRCEA S. IONESCU Foto : ANGHEL PASAT PETRE DUMITRESCU încheierea convorbirilor oficiale româno-iugoslave (Urmare din pag. I) sadorul R.S.F. Iugoslavia la Bucureşti, Miloş Milovski, consilier al Preşedintelui Re­publicii pentru afacerile ex­terne, Giuro Vucolici, director la Secretariatul Federal pen­tru Afacerile Externe, şi Murat Agovici, consilier la Secreta­riatul Federal pentru Aface­rile Externe. Cea de-a doua zi a convor­birilor a fost consacrată dis­cutării unor probleme actuale ale situaţiei internaţionale. Părţile au constatat cu satis­facţie că punctele de vedere ale României şi Iugoslaviei sunt identice sau foarte apro­piate în aprecierea evenimen­telor care au loc în viaţa in­ternaţională. Cei doi preşedinţi au apre­ciat acţiunile menite să con­tribuie la convocarea Confe­rinţei în problemele securită­ţii europene, exprimîndu-şi convingerea că trebuie im­pulsionate pregătirile în ve­derea acestei conferinţe. In cadrul convorbirilor, au fost abordate, de asemenea, problemele situaţiei din Bal­cani, subliniindu-se necesitatea întâlnirilor la diverse niveluri şi sub toate formele, între ţă­rile balcanice. Au fost abordate, de aseme­nea, probleme privind întări­rea unităţii şi coeziunii miş­cării comuniste şi muncitoreşti internaţionale, a forţelor anti­­imperialiste. Convorbirile s-au desfăşurat într-o atmosferă de prietenie, cordialitate, deplină înţelegere şi încredere reciprocă. Plecarea spre patrie a preşedintelui Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, Iosip Broz Tito Miercuri seara, s-a încheiat vizita de prietenie făcută în ţa­ra noastră, la invitaţia tovară­şului Nicolae Ceauşescu, secre­tar general al Partidului Comu­­nist Român, preşedintele Consi­liului de Stat al Republicii So­cialiste România, de tovarăşul Iosip Broz Tito, preşedintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, preşedintele Uniu­nii Comuniştilor din Iugo­slavia. Oamenii muncii din Timişoa­ra — români, germani, ma­ghiari, sîrbi şi de alte naţiona­lităţi , care timp de două zile au întîmpinat cu căldură şi dra­goste pe oaspeţii iugoslavi, ex­primîndu-şi, asemeni întregu­lui popor, sentimentele de sin­ceră prietenie care unesc par­tidele, ţările şi popoarele noas­tre, şi-au luat un vibrant rămas bun de la solii poporului iugo­slav. Pe traseul străbătut pînă la gara oraşului se aflau mii de cetăţeni, care au ţinut şi cu a­­cest prilej să-şi manifeste — prin urale şi aplauze — satis­facţia deplină pentru vizita fă­cută de tovarăşul Iosip Broz Tito, pentru rezultatele fruc­tuoase cu care s-au încheiat convorbirile dintre conducăto­rii de partid şi de stat ai celor două ţări, în gara Timişoara. Oaspeţii iugoslavi au fost conduşi de to­varăşii Nicolae Ceauşescu,­­ se­cretar general al Partidului Co­munist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republi­cii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Pre­zidiului Permanent al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Miniștri, Paul Niculescu-Mi­­zil, membru al Comitetului E­­xecutiv, al Prezidiului Perma­nent, secretar al C.C. al P.C.R., Emil Drăgănescu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Con­siliului de Miniştri, preşedinte­le părţii române în Comisia mix­tă româno-iugoslavă de co­laborare economică, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Vasile Vlad, şef de sec­ţie la C.C. al P.C.R. Erau, de asemenea, prezenţi pe platoul din faţa gării, condu­cători ai organelor locale de par­tid şi de stat, un mare număr de oameni ai muncii din între­prinderile şi instituţiile muni­cipiului Timişoara. în vizita de prietenie făcută în ţara noastră, preşedintele R.S.F. Iugoslavia a fost însoţit de tovarăşii Gemal Biedici, pre­şedintele Consiliului Executiv Federal, Dragoslav Markovici, preşedintele Adunării R. S. Serbia, membru al Prezidiului R.S.F. Iugoslavia, Stane Dolanţ, preşedintele in funcţiune al Bi­roului Executiv al Prezidiului U.C.I., Mirko Tepavaţ, secretar federal pentru afacerile externe, membru al Prezidiului U.C.I., Duşan Gligorievici, membru al Consiliului Executiv Federal, preşedintele părţii iugoslave in Comisia mixtă de colaborare e­­conomică iugoslavo-română, şi de alte persoane oficiale. Este ora 21:30. In vasta piaţă a gării, împodobită cu drapelele române şi iugoslave, o gardă mi­litară prezintă onorul. Se into­nează imnurile de stat ale celor două ţări. Tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito trec în revistă garda militară. Mul­ţimea prezentă scandează „Ceauşescu-Tito“, • „Ceauşescu- P.C.R.“. Cei doi preşedinţi şi persoa­nele oficiale care îi însoţesc se îndreaptă spre peronul gării. Tovarăşul Tito, şi ceilalţi con­ducători de partid şi de stat Iu­goslavi îşi iau rămas bun de la conducătorii de partid şi de stat români, înainte de despărţire, tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito se îmbrăţişează prieteneşte. Un mare număr de cetăţeni prezenţi pe peronul gării apla­udă, ovaţionează îndelung pen­tru prietenia româno-iugoslavă, pentru dezvoltarea colaborării dintre partidele şi popoarele ce­­lor două ţări. In aplauzele mulţimii, trenul special cu care călătoreşte to­varăşul Iosip Broz Tito părăseşte gara Timişoara, îndreptindu-se spre patrie. De la fereastra va­gonului, preşedintele Republi­cii Socialiste Federative Iugo­slavia răspunde urărilor de drum bun adresate de cei veniţi să conducă pe solii poporului iu­goslav. Pînă la punctul de frontieră Stamora-Moraviţa, tovarăşul Io­sip Broz Tito şi ceilalţi oaspeţi au fost însoţiţi de tovarăşii Ilie Verdeţ, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Perma-­­ nent al C.C. al P.C.R., prim-vice­­preşedinte al Consiliului de Mi­niştri al Republicii Socialiste România, Mihai Telescu, mem­bru supleant al Comitetului E­­xecutiv al C.C. al P.C.R., prim­­secretar al Comitetului judeţean Timiş al P.C.R., Vasile Şandru, ambasadorul României la Bel­grad, precum şi de Iso Njego­­van, ambasadorul R. S. F. Iugo­slavia la Bucureşti. în aceeaşi seară, preşedintele Iosip Broz Tito a sosit la Bel­grad La sosire a fost salutat de Mialko Todorovici, preşedintele Adunării Federale a Republicii Socialiste Federative Iugo­slavia, Krste Trvenkovski, vi­cepreşedinte al Prezidiului R.S.F. Iugoslavia, de alţi con­ducători­ de stat şi de partid iugoslavi, precum şi de mem­bri ai Ambasadei române la Belgrad. Intîlnirea dintre tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito constituie o nouă şi remar­cabilă contribuţie la întărirea şi dezvoltarea continuă a relaţiilor româno-iugoslave, pe multiple planuri. Opinia publică din ţara noas­tră a urmărit cu deosebit in­teres vizita în Republica Socia­listă România a solilor poporu­lui iugoslav, dind o înaltă apre­ciere spiritului de cordialitate, deplină înțelegere şi încredere reciprocă, care au caracterizat întreaga desfășurare a vizitei și convorbirilor. ★

Next