Scînteia Tineretului, noiembrie 1971 (Anul 27, nr. 6985-7010)

1971-11-25 / nr. 7006

OJ.O.: Dezbaterile privind conferinţa mondia­l a dezarmării Intervenţia reprezentantului Românie! In continuarea dezbaterilor din plenara Adunării Generale a O.N.U. asupra propunerii sovietice cu privire la necesitatea convocării unei conferinţe mondiale de dezarmare, au luat cu­­vîntul reprezentanţii Belgiei, Norvegiei, României, Venezue­­lei şi Mexicului. Edouard Longestaly (Belgia) a subliniat că în cadrul consul­tărilor preliminare pentru pre­gătirea conferinţei, ce trebuie ţinută sub auspiciile O.N.U., este esenţial să se asigure cea mai largă participare a statelor,, iar dezbaterile să se axeze pe iniţierea unor măsuri concrete, capabile să asigure progresul o­­menirii pe calea dezarmării ge­nerale şi totale şi, în primul rînd, a dezarmării nucleare. Reprezentantul Norvegiei, Osmund Faremo, a subliniat că pericolele mari pe care le pre­zintă continuarea cursei înar­mărilor nucleare şi convenţio­nale pentru pacea şi securitatea lumii, lipsa unor progrese con­crete in dezbaterile de pînă a­­cum asupra dezarmării reco­mandă conferinţa mondială pen­tru dezarmare drept un for competent să adopte măsurile necesare reversării acestui curs periculos. A urmat la cuvînt Nicolae E­­cobescu, adjunct al ministrului afacerilor externe, care a salu­tat iniţiativa Uniunii Sovietice de a se convoca o conferinţă mondială asupra dezarmării şi a subliniat necesitatea de a se da curs unei asemenea propu­neri. Cursa înarmărilor şi îndeosebi a înarmărilor nucleare, a subli­niat vorbitorul, constituie un a­­nacronism cu repercusiuni grave pentru viaţa şi munca po­poarelor, contravine sensului general de dezvoltare a isto­riei, tendinţelor pozitive din viaţa internaţională, paşilor întreprinşi sau pe cale de rea­lizare în vederea îmbunătăţirii climatului politic şi destinderii, a întăririi securităţii şi coope­rării statelor. Un anacronism, rămăşiţă a epocii „războiului rece“, îl constituie menţinerea blocurilor militare opuse, un factor generator de animozitate şi suspiciune, o piedică în calea procesului firesc de conlucrare fructuoasă şi de bună înţelegere între naţiuni. După cum un a­­nacronism îl reprezintă şi faptul că, la aproape 27 de ani de la terminarea războiului, continuă să se menţină trupe şi baze străine pe teritoriile altor state. Vorbitorul a arătat că intere­sele superioare ale tuturor na­ţiunilor lumii, ale păcii şi secu­rităţii internaţionale, impun in­tensificarea eforturilor destinate înfăptuirii dezarmării. El a o­­pinat că este necesar să se a­­dopte în Adunarea Generală o hotărîre privind convocarea conferinţei mondiale pentru dezarmare şi să se treacă la e­­fectuarea pregătirilor practice pentru ţinerea ei. Referindu-se la problematica unei asemenea conferinţe, vor­bitorul a subliniat că delegaţia noastră porneşte de la poziţia de principiu a guvernului ro­mân, potrivit căreia nici o ches­tiune care priveşte soarta po­poarelor, indiferent de natura sa, nu poate fi rezolvată numai de unele state sau de anumite grupuri de state. Viaţa a impus adevărul şi oferă mereu noi con­firmări că toate ţările, în virtu­tea principiului egalităţii, a suveranităţii şi independenţei lor naţionale, au dreptul şi în­datorirea de a lua parte la exa­minarea şi soluţionarea marilor probleme ale epocii, între care dezarmarea ocupă un loc cen­tral. In conformitate cu această poziţie de principiu, delegaţia română consideră că la pregă­tirea conferinţei mondiale de dezarmare şi la lucrările aces­teia trebuie să ia parte toate ţările, indiferent dacă sunt sau nu membre ale O.N.U. Iar centrul preocupărilor con­ferinţei mondiale trebuie să se afle problemele cardinale pri­vind încetarea cursei înarmări­lor şi, realizarea dezarmării ge­nerale, în primul rînd cele refe­ritoare la interzicerea şi distru­gerea armelor nucleare. Repre­zentantul român a menţionat că interzicerea folosirii armelor nu­cleare, crearea de zone denu­­clearizate, însoţite de garanţii adecvate, încetarea producţiei şi experimentării armelor nucle­are, reducerea şi lichidarea tu­turor stocurilor de astfel de arme şi mijloacelor de trans­portare a lor la ţintă trebuie să fie examinate şi soluţionate cu prioritate la această conferinţă. Subliniind faptul că Organiza­ţiei Naţiunilor Unite îi revine un rol esenţial în menţinerea­ păcii şi securităţii lumii, repre­zentantul român a arătat că O.N.U. va trebui să-şi aducă în­treaga contribuţie la pregătirea, organizarea şi desfăşurarea cu succes a conferinţei. In ce pri­veşte activitatea de pregătire a conferinţei, este indispensabilă crearea din timp a unei struc­turi organizatorice corespunză­toare. In acest scop, s-ar putea avea în vedere constituirea unui comitet special, soluţie preconi­zată, de altfel, de mai multe delegaţii. In încheiere, vorbitorul a subliniat că alături de celelalte ţări socialiste, alături de toate statele lumii, România îşi va a­­duce contribuţia la pregătirea, convocarea şi desfăşurarea cu succes a conferinţei mondiale de dezarmare. MOSCOVA Sesiunea Sovietului Suprem MOSCOVA 24 (Agerpres).­­ La Moscova s-au deschis, miercuri, lucrările Sovietului Su­prem al U.R.S.S., în prezenţa lui Leonid Brejnev, Alexei Kosî­­ghin, Nikolai Podgornîi şi a al­tor conducători sovietici. Pe or­dinea de zi a sesiunii sunt înscri­se — după cum transmite Agenţia TASS — discutarea proiectului planului economiei naţionale în perioada 1971—1975, proiectul planului şi bugetului de stat pe anul viitor, precum şi aprobarea decretelor emise de Prezidiul So­vietului Suprem al U.R.S.S. în perioada care a trecut de la ulti­ma sa sesiune. Raportul cu privire la planul de dezvoltare în perioada cinci­nalului şi la planul pe 1972 a fost prezentat de Alexei Kosîghin, preşedintele Consiliului de Mi­niştri al U.R.S.S. In 1975 — se arată în raport — volumul pro­ducţiei industriale a Uniunii So­vietice va atinge valoarea de a­­proape 550 miliarde ruble. Pro­ducţia de energie electrică va depăşi un trilion de kWh, cea de oţel va fi de aproape 150 mi­lioane tone, extracţia de petrol se va ridica la 500 milioane tone. La sfîrşitul cincinalului, produc­ţia globală de cereale trebuie să depăşească 200 milioane tone. Ministrul finanţelor al U.R.S.S., Vasili Garbuzov, a prezentat apoi principalele prevederi ale bugetului pe anul viitor. Cornel Burtică la Pekin • MINISTRUL COMERŢULUI EXTERIOR AL ROMÂNIEI, Cornel Burtică, a sosit miercuri la Pekin pentru a semna acor­dul comercial între cele două ţări pe anul 1972. Pe aeroport, ministrul român a fost întimpinat de Pai Sian- Kuo, ministrul comerţului exte­rior al R.P. Chineze, de alte persoane oficiale. Au fost pre­zenţi Aurel Duma, ambasadorul României la Pekin, membri ai ambasadei şi agenţiei comerciale române. Mobilizare militară în Pakistan • REZERVIŞTII armatei şi marinei pakistaneze au fost mo­bilizaţi, în baza unui ordin emis, miercuri, de statul major al for­ţelor militare pakistaneze — in­formează agenţia France Presse. • DIRECTORUL GENERAL al Organizaţiei Naţiunilor U­­nite pentru Alimentaţie şi A­­gricultură (F.A.O.), Addeke Boerma, a propus, marţi, „sa fie luate măsurile necesare pentru ca Republica Populară Chineză să-şi poată ocupa lo­cul în această organizaţie“, iar acest lucru să fie posibil fără îndeplinirea unor „forma­lităţi speciale“. Addeke Boerma a declarat că dreptul de repre­zentare al emisarilor d­anbai­­sişti a fost contestat formal încă din 1951, reprezentantul legitim al Chinei in organizaţie fiind guvernul Republicii Popu­lare Chineze. • SENATUL S.U.A. a apro­bat, marţi, bugetul militar al Statelor Unite pe anul fiscal vi­itor, care se cifrează la 70,8 mi­liarde dolari. El este cu 2,7 mi­liarde mai mic decit fondurile solicitate de Administraţie şi cu 200 milioane dolari inferior pro­iectului de buget votat, anterior, de Camera Reprezentanţilor. In timpul dezbaterilor, Senatul a respins, ca urmare a inter­venţiei directe a preşedintelui Nixon amendamentul senatoru­lui Mike Mansfield referitor la reducerea cu 60 000 de militari a efectivului trupelor americane staţionate în Europa occidentală. • CASA ALBA a anunţat că primul ministru al Israelului, Golda Meir, va face, la începu­tul lunii viitoare, o vizită neo­ficială în S.U.A. O nouă întîlnire la Panmunion • AGENŢIA A.C.T.C. infor­mează că la Panmunjon a avut loc, miercuri, o nouă întîlnire în cadrul , convorbirilor preli­minare dintre­­ reprezentanţii organizaţiilor de Cruce Roşie din R.P.D. Coreeană şi Coreea de sud. Cu acest prilej, au con­tinuat discuţiile în legătură cu problema agendei convorbiri­lor propriu-zise.­­ PREŞEDINTELE GUATE­­MA­LEI, Carlos Arana- Osorio, a anunţat ridicarea stării ex­cepţionale instituite în întrea­ga­­ţară la 13 noiembrie 1970. Guvernul guatemalez, a spus el, consideră­ că ,este necesar „să­­se revină la funcţionarea normală a instituţiilor“. Această măsură urmează nu­meroaselor proteste faţă de a­­buzurile forţelor poliţieneşti care, invocînd starea excepţio­nală, au instaurat in ţară o at­mosferă de teroare. • ÎNTILNIREA dintre pre-­ şedintele Franţei, Georges Pompidou, şi cancelarul R.F. a Germaniei, Willy Brandt, a fost fixată pentru 3 şi 4 decem­brie, anunţă comunicate ofi­ciale publicate simultan la Pa­ris şi Bonn. După cum se ştie, acestei intilniri, care va avea loc la Bonn, i se conferă o im­portanţă deosebită, aşteptin­­du-se ca ea să permită soluţio­narea divergenţelor care per­sista între cele două ţări­­în problemele actualei crize mo­netare occidentale şi care îm­piedică adoptarea unei poziţii­ comune a membrilor C.E.E. în confruntarea cu S.U.A. • CA REPRESALII împo­triva grevei declanşate luni într-o serie de întreprinderi metalurgice din nordul landu­lui vest-german Baden-Wü­r­­temberg, Asociaţia patronală a hotărit marţi să declare lock­out (concedierea temporară a muncitorilor pînă ce ei vor ac­cepta condiţiile patronilor) pentru toate întreprinderile cu peste 109 de salariaţi. • SECRETARUL DE STAT pentru probleme externe al Pakistanului, Sultan • Moham­mad Khan, aflat intr-o vizită la Bonn, a fost primit de can­celarul R.F. a Germaniei, Willy Brandt. Potrivit unui purtător de cuvânt vest-german — anun­ţă agenţia U.P.I. —, tema principală a discuţiilor a con­­stituit-o situaţia de la frontie­ra indo-pakistaneză. JAPONIA.­­ Milioane de locuitori au demonstrat zilele acestea împotriva menţinerii de baze americane în Okinawa. Mii de demonstranţi au fost arestaţi. • COMANDAMENTUL SUPREM al Armatei popu­lare de eliberare din Laos a dat publicităţii un comu­nicat care relevă importan­tele victorii obţinute de forţele patriotice şi popu­laţia laoţiană in anotimpul ploios (perioada dintre iu­nie şi octombrie) al anului 1971 — anunţă agenţia Kha­­osan Pathet Lao. Potrivit unor bilanţuri încă incom­plete — se spune în comu­nicat —, forţele patriotice laoţiene din întreaga ţară au scos din luptă in această perioadă 7 000 de militari inamici, au distrus şi cap­turat 1 900 tunuri şi mortie­­re şi o mare cantitate de diverse alte arme şi mate­rial de război şi au doborit 49 de avioane şi elicoptere americane. Aceste victorii — arată comunicatul — au făcut să eşueze manevrele intervenţioniştilor ameri­cani, care aveau ca scop să saboteze din nou regiunile eliberate. Reprezentantul R.P. Chineze a participat la sesiunea Consiliului de NEW YORK 24 (Agerpres). — Reprezentantul permanent al Republicii Populare Chine­ze în Consiliul de Securitate, Huang Hua, a participat, marţi, la sesiunea Consiliului — informează Agenţia China Nouă. El a fost salutat de re­prezentanţii statelor membre ale Consiliului de Securitate, care asistau la reuniune. In cuvîntul de răspuns, Huang Hua, relevînd rolul Consiliului de Securitate în a-­­­plicarea principiilor Cartei O.N.U., a arătat că R.P. Chi­neză va fi alături de toate ţă­rile şi popoarele , care luptă pentru apărarea independenţei şi suveranităţii naţionale, pen­tru salvgardarea păcii şi pro­movarea progresului uman. Consiliul de Securitate a tre­cut apoi la examinarea proble­melor înscrise pe ordinea de zi — raportul Comisiei specia­le însărcinate cu anchetarea acţiunilor agresive întreprinse de Portugalia împotriva Repu­blicii Senegal şi situaţia din Namibia. Misiunea S. U. A. la Tel Aviv TEL AVIV 24 (Agerpres). — Preşedintele Senegalului, Leo­pold Sedar Senghor, şeful sta­tului nigerian, Yakubu Gowon, şi reprezentanţii preşedinţilor Camerunului şi Republicii Zair, — membri ai misiunii Comitetu­lui O.U.A. însărcinaţi cu facilita­rea aplicării rezoluţiei Consiliu­lui de Securitate privind regle­mentarea crizei din Orientul A­­propriat, — au sosit, miercuri, la Tel Aviv, venind de la Cairo. In aceeaşi zi, ei au avut o primă întrevedere cu premierul Israe­lului, Golda Meir, şi cu minis­trul de externe Abba Eban. Con­vorbirile vor continua joi. După cum s-a anunţat, de la Tel Aviv membrii misiunii O.U.A. se vor înapoia în capitala senega­­leză, pentru a raporta Comitetu­lui O.U.A. pentru problemele O­­rientului Apropiat rezultatele noi­lor convorbiri avute în cursul vi­zitelor întreprinse în Republica Arabă Egipt și Israel. R.P. POLONA. Material didactic produs într-o fabrică din Poznan PARLAMENTUL JAPONEZ A APROBAT ACORDUL DE RETROCEDARE A OKINATEI După o am­inare de şase zile, miercuri a avut loc şedinţa plenară a Camerei Reprezentanţi­lor a Japoniei la care au participat deputaţii P.L.D., P.S.D. şi Ko­­meito. Deputaţii P.C.J. şi P.S.D. au refuzat să ia parte la şedinţă, continuînd să boicoteze dezbate­rile pentru a protesta împotriva acţiunii de săptămîna trecută a liberal-democraţilor prin care, înainte de a se încheia discuţiile, au votat, în­ Comitetul pentru Okinawa, acordul de retrocedare a insulei. In lipsa reprezentanţilor P.C.J. şi P.S.D., acordul de retrocedare a Okinawei a fost aprobat cu 285 de voturi pentru şi 73 con­tra. Toţi liberal-democraţii au fost în favoarea acordului, iar deputaţii socialişti-democratici şi ai Komeito s-au opus. In acest fel, s-a netezit calea pentru ratificarea lui automată de către Camera Consilierilor, peste 30 de zile, adică la 24 decem­brie, ultima zi a actualei sesiuni extraordinare a Dietei , convo­cată pentru a ratifica acordul de retrocedare a Okinawei. Ca răspuns la votul din parla­ment, P.C.J. şi P.S.D. au organi­zat, miercuri seara o mare de­monstraţie de protest, la care au participat aproximativ 300 000 de persoane. De pe coloanele Voggi, unde a avut loc mitin­gul comun al comuniştilor şi so­cialiştilor, demonstranţii au por­nit spre cartier,i se află sediile oficiilor guverna­mentale ale Dietei şi al ambasa­dei americane. Autorităţile au mobilizat un mare efectiv poli­ţienesc pentru a întîmpina pe demonstranţii ce protestează de şase zile împotriva acordului de retrocedare a Okinawei în formu­la sa actuală. BRUXELLES Dificultăţi­ la tratativele CE.E. privind, agricultura BRUXELLES 24 (Agerpres). Unicul rezultat concret al reuniu­nii de două zile a miniştrilor agriculturii din ţările membre ale C.E.E., încheiată marţi seara la Bruxelles, a fost fixarea pre­ţurilor orientative la vinuri, pen­tru anul 1972. In ce priveşte aplicarea „pla­nului Mansholt“, problemă că­reia cei şase miniştri i-au rezer­vat „mai multe ore de reflecţie“, agenţia France Presse consideră că „discuţia este departe de a fi încheiată“. Unul dintre punc­tele divergente l-a constituit cri­teriul care trebuie să stea la baza aplicării acestui plan, punctul de vedere exprimat de ministrul francez al agriculturii, Michel Contat, fiind diferit de cel al autorului proiectului. Aflîndu-se în imposibilitatea de a încheia discuţiile, care s-au izbit de o serie de probleme teh­nice, cei şase miniştri ai agri­culturii au hotărât să transmită această sarcină unui „Comitet special pentru probleme agrico­le“, în speranţa abordării cu mai multe şanse a chestiunii la ur­mătoarea reuniune, de la 14 de­cembrie. • DUPĂ ZECE ZILE DE NEGOCIERI, la Salisbury a fost semnat, miercuri, 24 no­iembrie, un acord între Marea Britanie şi autorităţile rasiste din Rhodesia, intitulat „Pro­puneri pentru o reglementare“. Propunerile vor fi prezenta­te, simultan, parlamentelor ce­lor două ţări, la 25 noiembrie. • AGENŢIA B.T.A. infor­mează că Todor Jivkov, prim-secretar al C.C. al P.C. Bulgar, preşedintele Consi­liului de Stat, împreună cu alţi conducători bulgari au vizitat şantierul primei cen­trale atomoelectrice bulgare care se construieşte în apro­pierea oraşului Kozlodui. Salutind colectivul de mun­citori de pe şantier. Todor Jivkov a amintit că Plenara din noiembrie a C.C. al P.C. Bulgar a aprobat construirea de centrale atomoelectrice ca direcţie principală a dezvol­tării energeticii ţării. Todor Jivkov a sprijinit propunerea C.C. al Uniunii Tineretului Comunist Dimitrovist de a adresa tineretului chemarea să participe activ la construc­ția primei centrale atomoe­lectrice din țară, la făurirea energeticii­ atomice a Bulga­riei. Tineretul şi securitatea europeană ■qbbbbbbhb DEŢIN­ PREGĂTIRILE PENTRU CONFERINŢA INTERNAŢIONALĂ A TINE­RETULUI DE LA FLORENŢA ÎN FAZA FINALĂ • DEZVOLTAREA U­­NITÅTII DE ACŢIUNE A DIFERITELOR ORGANIZAŢII DE TINERET PE PLATFORMA APĂRĂRII PĂCII DE LA SNAGOV I • PR • EXEMPLUL „MESEI ROTUNDE1 Giuseppe Pizza, membru al secretariatului naţional al Miş­cării Tineretului Democrat-Creştin din Italia, vorbeşte „Scînteii tineretului" Primele întrebări au fost puse de către oaspete : obiec­tul curiozităţii sale îl reprezenta ziarul „Scînteia tinere­tului". Apoi, lucrurile au intrat în ordinea lor firească — reporterul a întrebat iar interlocutorul său — agreabil şi binevoitor — şi-a expus pe larg opiniile. Convorbirea cu GIUSEPPE PIZZA, membru al secretariatu­lui naţional al Mişcării Tinere­tului Democrat-Creştin din Ita­lia, a abordat, de la început, probleme privind apropiata Conferinţă internaţională a ti­neretului pentru securitate eu­ropeană, pe care o va găzdui Florenţa. Oaspetele — membru al Comitetului italian care pre­găteşte conferinţa — ne-a spus: — Conferinţa de la Florenţa este pregătită în comun de că­tre organizaţiile democratice de tineret din Italia. Democrat­­creştinii, comuniştii, socialiştii au o experienţă comună care le-a îngăduit să elaboreze o platformă pe baza căreia să acţioneze pentru progresul so­cietăţii italiene şi pentru pace în lume. Raporturile dintre or­ganizaţiile noastre s-au dezvol­tat mai ales în lupta antifascis­tă, ceea ce a facilitat hotărîrea de a ne aduce contribuţia, îm­preună, la o iniţiativă care să favorizeze destinderea în lume. In acest cadru s-a născut ideea conferinţei de la Florenţa la care am invitat organizaţii de tineret din toate statele Euro­pei (în privinţa Greciei, Spa­niei şi Portugaliei invitaţiile au fost adresate mişcărilor demo­cratice, antidictatoriale). La Florenţa, avem convingerea, va fi reprezentată cvasitotalita­­tea organizaţiilor ce exprimă opţiunile politice ale tinerilor din Europa — de la comunişti, socialişti, democrat-creştini, re­tori englezi şi gaulliştii fran­cezi. Scopul nostru este, în pri­mul rînd, acela de a strînge la aceeaşi masă toate forţele re­prezentative ale tineretului eu­ropean animat de idealurile păcii. În intenţia Comitetului italian de organizare, conferin­ţa de la Florenţa trebuie să stimuleze o liberă confruntare politică între tinerii democraţi de pe continent asupra proble­melor fundamentale : destinde­rea europeană şi pacea. Docu­mentul unitar, elaborat de Co­mitetul italian, oferă, după pă­rerea noastră, baza necesară u­­nei discuţii profunde, sincere, deschise. Giuseppe Pizza, subli­niază, în continuare, convingerea profundă care animă pe organiza­torii conferinţei că exis­tă condiţii favorabile pentru a dezvolta unita­tea de acţiune a gene­raţiei tinere a Europei. — In baza experienţei pe care o are, Comitetul ita­lian constată că în rîndu­­rile tineretului se manifestă o tendinţă spre unitate, pro­venită din dorinţa noilor ge­neraţii de a acţiona eficace în sprijinul ideilor progre­siste, ale destinderii şi păcii. Acest imbold n-are o semnifi­caţie exclusiv tinerească, ci are ca bază creşterea forţelor care — deşi diferite prin origine ideologică — sunt unite într-un efort comun pentru progres so­cial, pentru îmbunătăţirea cli­matului mondial. Comitetul nos­tru crede ferm în posibilitatea unităţii, deoarece forţele gene­raţiei tinere care se pronunţă în sprijinul securităţii europene sunt angajate, de asemenea, în exprimarea unor revendicări sociale, pentru transformări profunde în societate, în lupta studenţească şi în bătăliile an­­tiimpe­rialiste. Aceste forţe sunt disponibile pentru o iniţiativă constructivă, fapt relevat în a­­deziunile pe care le-a obţinut conferinţa­­noastră. Sunt convins că în aceste zile, în care mă aflu la Bucureşti, noi adeziuni ne parvin la Florenţa. Credem că toate statele Europei vor fi reprezentate la conferinţă de una sau mai multe organizaţii de tineret. Conştienţi de rolul pe care tineretul îl are în efor­tul pentru securitate europea­nă, apreciem că în cadrul con­ferinţei trebuie să se afirme cî­­teva exigenţe de fond : • recunoaşterea graniţelor de după cel de-al doilea război mondial ca şi recunoaş­terea realităţilor statale care s-au dezvoltat în aceste împre­jurări ; • inadmisibilitatea războiu­lui, excluderea forţei sau a a­­meninţării cu forţa din relaţii­­le între state ; GIUSEPPE PIZZA, MEMBRU Al SECRETA­RIATULUI NAŢIONAL Al MIŞCĂRII TINERETULUI .5 “t r - ’ DEMOCRAT-CREŞTIN ' ' ' ..SL VA DIN ITALIA VORBEŞTE „SCÎNTEII TINERETULUI" • eliminarea tuturor focare­lor de război care există ac­tualmente în lume ; • încetarea cursei înarmări­lor şi, ca un prim pas spre o dezarmare generală, luarea u­­nor măsuri de reducere efecti­vă a armamentelor; • creşterea cooperării eco­nomice şi, pe alte planuri în­tre toate statele europene. Comitetul italian consideră că o conferinţă general-euro­­peană nu trebuie concepută drept un dialog între blocuri militare, ci ca un pas decisiv spre depăşirea politicii blocu­rilor militare, spre înfrîngerea forţelor care se opun dezvol­tării autonome a fiecărui stat din Europa şi din lume. Pacea este aspiraţia tuturor popoare­lor dar pacea nu poate fi re­dusă la un moment între două războaie. O pace trainică pre­supune abordarea în adîncime şi soluţionarea pozitivă a pro­blemelor esenţiale ale lumii în care trăim, lume în care există ţări bogate şi ţări sărace, ţări care oprimă şi ţări oprimate. Interlocutorul nostru prezintă, apoi, cîteva a­­mănunte de ordin con­cret despre conferinţa de la Florenţa : — La conferinţă vor lua parte aproape 500 de delegaţi la care trebuie adăugaţi re­prezentanţii diplomatici ai sta­telor europene, comisiile de po­litică externă ale Camerei şi Senatului italian şi, fireşte, zia­riştii. Se prevede, de aseme­nea, participarea cîtorva zeci de observatori, în majoritate experţi în materie de politică internaţională. Printre organi­zaţiile internaţionale invitate se afla F.M.T.D., I.U.S.Y., Uniunea Europeană a Tineretului Demo­­cratt-Creştin, C.E.N.Y.C, Inter­naţionala tineretului liberal-ra­dical. Salutul oficial ori guver­nului italian va fi adus de vice­­ministrul de externe. Giuseppe Pizza doreşte să facă o subliniere : — Întîlnirea de la Florenţa n-ar fi fost posibilă fără „masa rotundă" pe care U.T.C. din România a organizat-o la Sna­­gov şi care a fost urmată şi la alte reuniuni printre care cea de la Helsinki. In Comitetul ita­lian de organizare a conferin­ţei de la Florenţa se găsesc participanţi la „masa rotundă" şi ei au utilizat experienţa acu­mulată la această manifestare care s-a bucurat de un răsu­net puternic. Semnalînd interlocuto­rului nostru interesul deo­sebit pe care îl suscită dezvoltarea acţiunilor u­­nitare ale organizaţiilor de tineret din Italia, îl rugăm să ne releve fac­torii care au stimulat a­­­ceastă evoluţie. Tran­scriem din răspunsul său : — Tinerii duc multe bătălii comune în şcoli, în universităţi, în uzine, în oraşe ca şi la sate. Democrat-creştini, comunişti, socialişti — ei se pregătesc, deseori, împreună în sprijinul unor revendicări care le apar­ţin. Raporturile optime dintre tineretul democrat-creştin şi cel comunist se fondează pe con­vingerea ca pentru­­întărirea flemotaci'AL-Jn.,kiJîÎQ* ieft Noi, tinerii democraţi-creştini, vrem să lichidăm vechile pozi­ţii politice din perioada războ­iului rece, să acţionăm potrivit tradiţiilor sociale ale catolicilor şi democraţilor. Considerăm că „Centrul stînga" — colaborare cvadripartită pe care o apre­ciem utilă — trebuie să deschi­dă calea spre raporturi mai a­­vansate şi că pentru soluţiona­rea problemelor majore ale Italiei este necesar acordul tu­turor forţelor politice care au dus lupta antifascistă. După ce ne-a relatat pe larg opiniile sale pri­­­­vind evoluţiile din sânul democraţiei­ creştine ca şi în legătură cu poziţia forţelor de stînga, oas­petele abordează o altă temă : interesul cu care este urmărit în Italia ac­tivitatea internaţională a României. — Tineretul italian admiră în mod profund eforturile Româ­niei pentru destindere şi pace în Europa, pentru afirmarea drepturilor popoarelor la o dezvoltare autonomă şi demo­cratică. Ţara dumneavoastră contribuie cu consecvenţă şi în­tr-un mod eficace la­­ unirea forţelor ce sunt interesate în stabilirea unor noi şi juste ra­porturi între state, pentru elimi­narea războiului rece şi a con­secinţelor sale, pentru a depăşi anacronismul blocurilor milita­re. Sperăm că raporturile de prietenie şi de colaborare în­tre popoarele român şi italian — care sunt deja solide — se vor dezvolta nu numai în nu­mele originii noastre comune latine, ci mai ales datorită as­piraţiilor de pace care ne ani­mă, a dorinţei — exprimată în termeni destul de apropiaţi — de a se convoca conferinţa general-europeană pe care o vedem ca un mijloc de a elimi­na tot ceea ce se opune des­tinderii şi securităţii, de a de­păşi schemele rigide care, în­tr-o anumită măsură, traumati­zează încă viaţa continentului nostru. EUGENIU OBREA SAVANŢII­­­REA DEZARMĂRII La Berlin şi-a încheiat lucrările Conferinţa Federaţiei mon­diale a oamenilor de ştiinţă, pe tema „Pericolul pe care îl pre­zintă armele atomice, chimice şi bacteriologice, posibilităţile de dezarmare generală şi răspunderea oamenilor de ştiinţă". La conferinţă au participat personalităţi ştiinţifice din 21 de ţări, intre care şi o delegaţie din ţara noastră, compusă din acad. Nicolae Teodorescu, vicepreşedinte al Asociaţiei oameni­lor de ştiinţă din Republica Socialistă România, prof. Corneliu Penescu, secretar general al asociaţiei, şi prof. Ludovic Takacs. Participanţii au făcut un schimb de păreri în legătură cu mijloacele care pot duce la dezarmarea generală, la crearea unui climat de înţelegere intre popoare, pentru eliberarea ome­nirii de povara înarmărilor. Ei au subliniat necesitatea convo­cării unei conferinţe mondiale pentru dezarmare, la care să participe toate statele. Conferinţă a examinat rolul şi răs­punderile omului de ştiinţă în lumea contemporană. In cadrul conferinţei, delegaţia română a prezentat referatul „Rolul oamenilor de ştiinţă în susţinerea unui climat de înte­­iere şi colaborare internaţională". REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA : Bucureşti, Piaţa „Scînteii“, Tel. 17.60.10, 17.60.20. Abonamentele se fac la oficiile poştale şi difuzării din întreprinderi şi instituţii. Tiparul­­ Combinatul poligrafia „Casa Scînteii“ Convorbiri Ciu En-l­ai—Fam Wan Dong • AGENŢIA CHINA NOUA informează că la Pekin au con­tinuat convorbirile dintre Ciu En-lai, membru al Comitetului Permanent al Biroului Politic al C.C. al P.C. Chinez, premie­rul Consiliului de Stat, alţi conducători de partid şi de stat chinezi şi delegaţia de partid şi guvernamentală vietnameză, condusă de Fam Van Dong, membru al Biroului Politic al C.C. al Partidului celor ce Muncesc din Vietnam, primul ministru al R.D. Vietnam, care se află în vizită la Pekin. Con­vorbirile, precizează agenţia, s-au desfăşurat într-o atmosfe­ră cordială, prietenească.

Next