Scînteia Tineretului, decembrie 1971 (Anul 27, nr. 7011-7037)

1971-12-04 / nr. 7014

„SCâNTEIA TINERETULUI" pag. 2 SÍMBÁTA 4 DECEMBRIE 1971 * ^ SĂRBĂTORIREA SEMICENTENARULUI UZINEI DE AUTOCAMIOANE DIN BRAȘOV ,__________________________________________ __________________________________________________________________________________^__________ de stat sunt întîmpinați de Ioan Avram, ministrul industriei construcţiilor de maşini, Constantin Cirţînă, prim-secretar al Comitetului municipal Braşov al P. C. R., ing. Gheorghe Trică, directorul general al Centralei industriale de autocamioane şi tractoare, director general al uzinei, Pavel Ştefan, secretar al Consiliului Central al U.G.S.R., de reprezentanţi ai conducerii întreprinderii şi un mare număr de muncitori, tehnicieni şi ingineri. Populaţia muncitoare a uzinei ovaţionează îndelung, aplaudă, scandează „Ceauşescu—P.C.R.“. Tineri în salopete albastre înconjoară cu dragoste pe secretarul general al partidului, pe ceilalţi oaspeţi ; un grup de fete înmînează buchete de flori. Buchete de flori oferă şi pionierii, viitorii muncitori, tehnicieni, ingineri ai industriei braşovene. Creată în 1921 sub denumirea de fabrica românească de locomotive şi vagoane, actuala unitate industrială pentru producţia de autocamioane s-a făcut cunoscută îndeosebi în ultimul sfert de veac, cîştigindu-şi un binemeritat renume nu numai în ţară, dar şi peste hotare, autocamioanele purtînd marca uzinelor braşovene fiind cunoscute in numeroase ţări ale lumii. Se poate spune că România, cadră a progresului tehnic, s-a făcut cunoscută în bună măsură şi prin capacitatea creatoare a colectivului de muncitori şi specialişti de la această întreprindere. Uzina sărbătorită este cunoscută şi prin bogatele ei tradiţii revoluţionare. Muncitorimea de la „Astra“ — cum s-a mai numit pe parcursul vremii întreprinderea — s-a situat în primele rînduri ale luptei maselor populare conduse de partidul comunist împotriva asupririi şi exploatării, pentru transformări democratice, pentru libertatea şi independenţa patriei. După eliberare, colectivul uzinei a luat activ parte la toate marile prefaceri politice. Sunt cunoscute, de asemenea, contribuţia meritorie a acestei unităţi, rolul ei deosebit în refacerea şi modernizarea unor ramuri industriale de vitală însemnătate pentru economia naţională. Din 1953, cînd s-a hotărît să se pună în ţara noastră temeliile unei ramuri noi a industriei noastre socialiste, construcţia de autocamioane, sarcină încredinţată colectivului braşovean, muncitorii, inginerii, tehnicienii uzinei au trecut cu succes dificile probe de pricepere profesională şi maturitate tehnică. Secretarul general al partidului, ceilalţi conducători de partid şi de stat sunt invitaţi să ia cunoştinţă de cîteva din înfăptuirile importante ale întreprinderii. In faţa unei machete, a unor grafice, inginerul Gheorghe Trică dă ample explicaţii cu privire la stadiul actual al întreprinderii, perspectivele ei de dezvoltare. De altfel, întreg perimetrul acestei mari unităţi de producţie înfăţişează imaginea unui vast şi complex şantier. Alături de hale şi ateliere mai vechi, redimensionate pe parcursul anilor, de halele intrate succesiv în producţie în anii din urmă, se află în diferite stadii de realizare alte noi şi impunătoare construcţii care vor deveni importante secţii de producţie, în actualul cincinal, prin extinderea capacităţilor de producţie, prin asimilarea de produse noi, uzina de autocamioane — Braşov îşi va dubla aproape volumul producţiei. Se va dubla, de asemenea, volumul producţiei destinate exportului. La finele cincinalului, producînd în serie mare anumite tipuri de motoare Diesel, uzina va atinge un înalt grad de specializare şi integrare. Se vizitează uzina. Itinerariul, care înscrie cîteva din sectoarele noi, are ca prim obiectiv turnătoria de fontă. Activitatea de producţie ce se desfăşoară aici nu aminteşte prin nimic de atmosfera încărcată de fum şi zgură care definea tradiţionalele turnătorii. Totul în această „vatră de foc“ a uzinei se mişcă şi se dirijează automat, de la încărcarea şi descărcarea cuptoarelor, pînă la sensibilele analize chimice şi metalografice cerute obligatoriu de procesul modern şi complex de elaborare şi turnare a metalului. Muncitorii, unii dintre ei care au lucrat şi cu lopata grea a încărcătorului de cuptor, stau acum instalaţi comod la pupitre de comandă, dirijînd, prin simple apăsări de butoane întreg procesul de topire şi turnare informe a metalului. In prezent, turnătoria de fontă de la Uzina de autocamioane se numără printre cele mai mari şi mai moderne turnătorii de acest gen din Europa. Muncitorii fac o primire deosebit de călduroasă secretarului general al partidului, celorlalţi oaspeţi. Topitorul Ion Cîmpeanu, care lucrează la linia nr. 3 de formare, linie complet automatizată, adresează o urare de bun venit şi exprimă angajamentul topitorilor şi turnătorilor de a munci fără preget pentru îndeplinirea sarcinilor de plan, pentru ridicarea continuă a calităţii producţiei, a productivităţii muncii, pentru înfăptuirea politicii marxist-leniniste, interne şi externe, a partidului. Metalul fluid elaborat aici se converteşte în multiplele repere ce intră în componenţa celor 35 000 de autocamioane produse anual. Producţia de piese turnate realizată in această secţie va însuma anual circa 65 000 tone. In dialogul cu factorii de răspundere din uzină, cu ministrul industriei construcţiilor de maşini, secretarul general al partidului recomandă să se folosească în chip cît mai judicios metalul, să se acţioneze perseverent împotriva risipei, a supradimensionărilor. Cercetarea ştiinţifică uzinală trebuie să-şi propună ca scop permanent căutarea de soluţii noi, care să conducă la economie de metal, fără ca aceasta să afecteze calitatea, performanţele tehnice ale produselor. De asemenea, tovarăşul Nicolae Ceauşescu recomandă conducerii uzinei şi a ministerului să se realizeze aici piese şi maşini-agregat necesare şi altor întreprinderi constructoare de maşini din ţară, precum şi pentru export. La sectorul tratament termic, care urmează în succesiunea vizitei, se urmăresc o serie de operaţii, de asemenea, dirijate prin acţionări electronice. Dispozitivele automate, aparatele de măsură şi control perfecţionate au simplificat efortul muncitorului şi au mărit considerabil productivitatea muncii. Piesele trec printr-un labirint de instalaţii, tratamentul termic primar cuprinzînd patru linii de fabricaţie, două cuptoare şi un agregat de călire-revenire. Tratamentul secundar se face in atelierul cuptoarelor cu mers intermitent şi cu atmosferă controlată. Se vizitează în continuare hala învecinată, nouă şi aceasta, a tratamentului de suprafaţă. In anii 1969—1970, arată ing. Viorica Dumitrescu, şeful sectorului, au intrat în funcţiune linii de zincare şi cuprare cu o capacitate totală de 415 000 mp. Cei care lucrează la aceste agregate moderne sunt felicitaţi şi li se recomandă să se preocupe de folosirea cu maximum de randament a întregii capacităţi a utilajelor. In hala şasiu, unde se execută roţile dinţate de la punţile motoare, axele satelit, axele planetare, punţile motoare pentru autocamioanele de 8 şi 10 tone, împreună cu toate piesele danturate pentru noile motoare Diesel, lucrează aproape 1 000 de muncitori. Unităţile de producţie din această secţie au fost organizate pe ateliere şi linii de fabricaţie, ceea ce permite prelucrarea în flux tehnologic a tuturor reperelor. Montajul subansamblelor şi ansamblelor se execută, de asemenea, în flux tehnologic, iar transportul interoperaţional se face mecanizat. Este urmărit procesul de asamblare a punţilor motoare. Piesele lunecă pe un conveior de montaj-antrenaj echipat cu toate instalaţiile necesare, după care trec în zona de control şi grunduire. Pe parcurs este prezentat un stand de scule şi dispozitive realizate în uzină în cadrul acţiunii de autoutilare. Preocuparea în această direcţie este mai mult decît revelatoare, despre activitatea de concepţie şi realizare de agregate, dispozitive,, maşini-unelte, vorbind masiva prezenţă din, dotarea uzinei a utilajului purtînd marca U.A.B., între care o linie automată în secţia turnătorie fontă. Numai în anul 1970 în uzină aufost fabricate 199 de maşini-unelte convenţionale în valoare de aproape 35 milioane lei, fapt care demonstrează capacitatea, creatoare a specialiştilor întreprinderii. In discuţiile purtate cu specialiştii, secretarul general recomandă să se folosească în mod cît mai judicios utilajele, pentru a se obţine o producţie suplimentară pe suprafaţa existentă şi cu utilajele existente Totodată, a indicat să se acorde o mai mare atenţie acţiunii de autodotare. După terminarea vizitei prin secţii şi sectoare de producţie ale uzinei, secretarul general, ceilalţi conducători de partid şi de stat sunt conduşi în impunătoarea şi frumoasa clădire a sculăriei, unde este organizată o expoziţie jubiliară. Aici sunt prezentate o serie de date în legătură cu evoluţia de-a lungul celor 50 de ani a unităţii, cele mai noi realizări ale constructorilor de autocamioane şi preocupările colectivului întreprinderii pentru diversificarea fabricaţiei şi îmbunătăţirea produselor. Drumul în fabricaţia de autopaţie şi „Bucegi“ care sunt fabricate în uzină în 59 de tipuri şi 199 de variante. Anual, ies de pe porţile întreprinderii aproximativ 35 000 , de autocamioane. Până acum, aici s-au fabricat 260 000 autocamioane. Dar progresele înregistrate de-a lungul anilor de industria de autocamioane românești au fost încununate anul acesta prin realizarea autocamioanelor de 12 tone, echipate cu motor Diesel. In urmă cu cîteva luni, în preajma zilei de 23 August, de pe banda de montaj a uzinei au ieşit primele autocamioane de acest tip, pe care constructorii braşoveni au ţinut să le prezinte, cu justificată mîndrie, secretarului general, conducătorilor de partid şi de stat, aducîndu-le pe platoul din faţa sediului Comitetului Central. Specialiştii uzinei au arătat cu acel prilej că întreaga familie de autocamioane de mare tonaj, cu motor Diesel, după licenţa M.A.N., va fi asimilată treptat în cursul actualului cincinal. Secretarul general a recomandat atunci constructorilor să ia toate măsurile pentru grăbirea integrării în fabricaţia de serie a acestor produse, să perfecţioneze continuu procesul de producţie, în vederea realizării unor autocamioane de cea mai bună calitate. Trecînd la traducerea în viaţă a acestei preţioase indicaţii, gazdele informează că preocuparea întregului colectiv este ca noile produse să se situeze la nivelul celor mai prestigioase mărci şi clase de autovehicule de transport de acest gen din lume. In actualul cincinal, vor urma alte noi şi importante înfăptuiri. Din această ultimă familie de autocamioane de mare tonaj — care poartă denumirea „Roman“ , vor fi asimilate 13 tipuri de bază în 43 de variante constructive, cu posibilitatea de adîncire a diversificării. Ele au şasiu portant şi sunt echipate cu motoare Diesel de 135 CP, cu trei punţi-motoare. Noul camion, a cărui fabricaţie de serie va începe anul viitor, este construit pentru a fi folosit pe orice fel de teren. Inginerul Constantin Vlad arată că în actualul plan cincinal uzina va fi completată cu noi suprafeţe de producţie pentru motor Diesel, ramă-şasiu, cutia de viteză, tratament termic primar, turnătoria de neferoase şi o hală pentru montaj general al autocamioanelor Diesel. „Vom îndeplini, tovarăşe secretar general, indicaţia pe care ne-aţi dat-o de a diversifica producţia de motoare Diesel, în vederea utilizării lor la mai multe feluri de autovehicule fabricate în ţara noastră“. Prin intermediul unor grafice de producţie se urmăreşte ascensiunea principalilor indicatori tehnico-economici ai întreprinderii. Producţia globală la finele anului 1970 a fost de 24,3 ori mai mare decit cea a anului 1954, iar producţia marfă a crescut de 39 ori. . Datorită procesului de continuă modernizare a întreprinderii s-a ajuns astăzi ca la fiecare 6 minute de pe banda de montaj general să plece în probă un autocamion. Secretarul general arată că în atenţia întregului colectiv trebuie să stea preocuparea depăşirii sarcinilor de plan, reducerea preţului de cost, sporirea beneficiilor uzinei. După vizitarea principalelor sării a 50 de ani de existenţă a întreprinderii, „ Sunt prezenţi mii de muncitori, ingineri şi tehnicieni, constructori de autocamioane, foşti muncitori ai întreprinderii, precum şi invitaţi din alte mari unităţi industriale braşovene. Domneşte o atmosferă de puternic entuziasm, caracteristică intilnirilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu cu cei ce muncesc. Este o expresie adine grăitoare a unităţii de monolit dintre partid şi popor. Hala oferă privirilor o imagine impunătoare. La înălţimea unor instalaţii şi agregate sunt arborate drapele roşii şi tricolore, lozinci care slăvesc partidul, patria. Apariţia în tribună a tovarăşilor Nicolae Ceauşescu şi Ion Gheorghe Maurer, a celorlalţi conducători de partid şi de stat este intimpinată cu o adevărată furtună de aplauze îndelungi. Mitingul este deschis de tovarăşul Constantin Drăgan, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean Braşov al P.C.R., care a spus : Vă rog să-mi permiteţi ca, în aceste momente solemne, în numele organizaţiei judeţene de partid Braşov, al tuturor locuitorilor acestui străvechi oraş de la poalele Tîmpei, să adresăm din toată inima tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, sentimentele noastre de adîncă bucurie şi nemărginită satisfacţie pentru cinstea ce ne-o face venind din nou în judeţul nostru, să salutăm prezenţa celorlalţi conducători de partid şi de stat la sărbătorirea celor 5 decenii de existenţă a uzinei care făureşte autocamionul românesc. Şi cu acest prilej memorabil, gindurile nobile de dragoste şi recunoştinţă fierbinte ale miilor de constructori de camioane, ca şi ale celorlalţi comunişti şi oameni ai muncii din municipiul şi judeţul Braşov, se îndreaptă cu deplin ataşament către gloriosul nostru partid, către dumneavoastră, tovarăşe secretar general, fiu iubit şi devotat al poporului român, care în fruntea partidului şi statului conduceţi cu mină sigură destinele patriei noastre socialiste, spre culmi tot mai înalte ale prosperităţii şi fericirii sale. Această aniversare are loc în anul în care comuniștii, întregul nostru popor au sărbătorit cu entuziasm, cu sentimente profund patriotice, gloriosul semicentenar al Partidului Comunist Român. Se poate spune cu justificată mîndrie că de-a lungul anilor această uzină s-a afirmat în cronica acţiunilor revoluţionare din Braşov ca o puternică citadelă a conştiinţei muncitoreşti, cu tradiţii de luptă care au fost înscrise în slove de aur în istoria glorioasă a partidului şi poporului nostru. Dar o adevărată viaţă omenească, adevăratele împliniri au fost realizate abia după eliberarea patriei de sub jugul fascist, cînd clasa muncitoare şi-a dobîndit dubla ei calitate de producător şi proprietar al mijloacelor de producţie. Muncitorii uzinei, întregul colectiv de muncă, răspunzînd cu dăruire şi elan revoluţionar chemării partidului, au realizat cu succes primul autocamion românesc, multiplicat pînă în prezent în peste un sfert de milion, în numeroase tipuri şi variante, mărturie a iscusinţei şi priceperii constructorilor braşoveni. Folosesc acest prilej pentru a vă informa, stimate tovarăşe secretar general, că acest climat de iniţiaţia judeţului Braşov, ele fiind hotărîte să depună toate eforturile pentru realizarea indicatorilor de plan pe anul 1971 ca şi a angajamentelor asumate în faţa conducerii partidului şi statului nostru. Această hotărîre a căpătat o nouă şi puternică afirmare cu ocazia dezbaterii de către toţi oamenii muncii a vastului program de dezvoltare superioară a conştiinţei socialiste care a generat şi în judeţul nostru ample măsuri politice şi organizatorice menite să ridice la noi dimensiuni activitatea de înnobilare spirituală a maselor. Succesele dobîndite de muncitorii, tehnicienii, inginerii din Uzinele de autocamioane, ca şi de ceilalţi din economia judeţului, le raportăm cu mindrie conducerii partidului şi statului, ele fiind strîns legate de ajutorul permanent şi substanţial primit din partea dumneavoastră, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, la faţa locului, cu ocazia vizitelor de lucru întreprinse în unităţile industriale, pe şantierele de construcţii, ca şi în nenumărate alte prilejuri. Vă mulţumim călduros şi vă încredinţăm că oamenii muncii din judeţul Braşov — români, maghiari, germani— vor face totul pentru îndeplinirea exemplară a programului de dezvoltare multilaterală a patriei noastre socialiste stabilit de Congresul alX-lea al Partidului Comunist Român. Acestea sunt gindurile noastre cele mai sincere cu care va înconjurăm, acestea sunt, simţămintele fierbinţi pe care constructorii de autocamioane, toţi locuitorii judeţului Braşov, le afirmă acum în faţa dumneavoastră iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu (Aplauze). In prezenţa participanţilor la miting are loc solemnitatea înmînării unor înalte ordine şi titluri ale Republicii Socialiste România. înaltele distincţii au fost înmînate de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România. Secretarul Consiliului de Stat, tovarăşul Constantin Stătescu, a dat citire decretelor Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România prin care se conferă Ordinul „Steaua Republicii Socialiste România“ clasa I Uzinei de autocamioane Braşov, titlul de :.Erou al Muncii Socialiste“ şi Medalia de Aur „Secera şi Ciocanul“ unor muncitori şi tehnicieni din uzină. De asemenea, prin Decret al Consiliului de Stat, pentru merite deosebite în muncă, cu prilejul aniversării a 50 de ani de la înfiinţarea Uzinei de autocamioane Braşov, au fost conferite Ordinul 23 August clasa I tovarăşului Gheorghe S. Voina, pensionar din municipiul Braşov ; Ordinul Muncii clasa I tovarăşilor Constantin I. Balea, strungar, Pavel G. Pleşu, pensionar, Ştefan Martin B. Szász, trezor ; Ordinul Steaua Republicii Socialiste România, clasa a Il-a tovarăşului loan St. Marin, maistru oţelar ; Ordinul 23 August clasa a Il-a tovarăşilor Alexandru A. Marica, lăcătuş, şi Alexandru A. Oros, secretarul. Comitetului de partid al uzinei ; Ordinul Muncii clasa a Il-a tovarăşilor Mihai C. Baltac, inginer mecanic, loan I. Bucurenci, maistru, Octavian V. Căpitanu, director tehnic, Gavrilă P. Ciocoiu, sudor, loan C. Dumitru, lăcătuş, Tănase C. Ioniţă, maistru mecanic, Nicolae N. Preda, pensionar, loan G. Suleanu, intuitor, şi Florian I Truţă, turnător-formator. A luat apoi cuvintul directorul general al Centralei industriale de autocamioane şi tractoare Braşov, ing. Gh. Trică, care a spus : Sărbătoarea noastră are o profundă semnificaţie prin onoarea pe care ne-o faceţi, iubite tovarăşe secretar general, participînd alături de noi la acest eveniment. Vă rog să-mi permiteţi, tovarăşe Nicolae Ceauşescu, ca in numele întregului colectiv de muncă al uzinei de autocamioane, căruia astăzi i-aţi acordat înaltul ordin al Republicii noastre socialiste, să vă adresăm din adincul fiinţei noastre — copleşiţi şi fericiţi de această înaltă cinstire — mulţumirile fierbinţi, profunda noastră recunoştinţă, angajamentul nostru solemn că vom răspunde prin fapte încrederii acordate. Oamenii muriți din uzina noastră — români, maghiari, germani — înfrăţiţi in muncă şi viaţă, văd în acest jubileu un minunat prilej de a evoca cu emoţie drumul parcurs, de a face bilanţul marilor înfăptuiri din clocotitoarea epocă a construcţiei socialiste. Mulţi dintre cei care participăm la această vibrantă manifestare işi amintesc că, pe aceste meleaguri, uzina şi-a început existenţa printr-o făbricuţă rudimentară de reparat vagoane. Primele două decenii din existenţa ei sunt încărcate de povara unei munci grele, a unei vieţi aspre, de cruntă exploatare, de şomaj şi mizerie, toate îndreptate impotriva celor ce munceau în nedreptele rînduieli ale regimului burghezo-moşieresc. In aceste timpuri grele şi în uzina noastră, ca şi in celelalte întreprinderi din ţară, s-a dezvoltat conştiinţa revoluţionară a proletariatului, care s-a ridicat la luptă — sub conducerea comuniştilor — impotriva exploatării capitaliste, pentru libertate, pentru o viaţă mai bună. Istoria uzinei noastre cuprinde pagini de glorie, scrise de comunişti, de muncitorii ei luminaţi, care, cu preţul vieţii, au propagat, in anii ilegalităţii, cuvintul partidului, au sabotat maşina de război hitleristă, aducîndu-şi contribuţia, alături de clasa noastră muncitoare, de întregul popor, la eliberarea patriei de sub jugul fascist. După măreţul act istoric de la 23 August 1944, care a deschis o nouă eră în istoria ţării, uzina noastră din Braşov s-a înscris ca o unitate de şoc în refacerea economică a ţării ; aici s-au produs vagoane, utilaj petrolier şi minier, maşini-unelte complexe, utilaje pentru siderurgie, bunuri de larg consum. O dată cu naţionalizarea mijloacelor de producţie şi uzina noastră a intrat pe făgaşul unei vertiginoase dezvoltări. 1949 rămine în istoria industriei noastre anul în care uzina „Steagul Roşu“ a produs primii rulmenţi. Un moment crucial în viaţa uzinei l-a constituit hotărirea partidului şi statului de a încredinţa colectivului nostru de muncă misiunea de înaltă responsabilitate de a produce autocamioane. Anul 1954 marchează astfel făurirea primului autocamion românesc. Este deosebit de concludent faptul că de la 800 de salariaţi in 1928, la 6 000 in momentul naţionalizării — am ajuns la peste 15 000 salariaţi, care realizează întreaga producţie a anului 1928 în numai 8 zile. In anii construcţiei socialiste și uzina noastră a cunoscut o puternică dezvoltare, ajungînd in 1971 să produc” (Urmare din pag. 1)