Scînteia Tineretului, ianuarie 1972 (Anul 28, nr. 7038-7062)

1972-01-24 / nr. 7056

„SC`NTEIA TINERETULUI" pag. 3 LUNI 24 IANUARIE 1972 Pe meleagurile Judeţului de la izvoarele Oltului şi Mureşu­lui iarna pare să fie mai gene­roasă decit in altă parte, oferind amatorilor de sport posibilităţi de desfăşurare, de practicare a disciplinelor pentru care simt chemare. Patine, schiuri, crose sunt noţiuni tot atît de des fo­losite in aceste zile ca şi obiş­nuitele formule de salut. Am fi nedrepţi, însă, dacă am afir­ma că numai natura din gene­rozitatea ei ne dă dreptul să vorbim de activitate sportivă cu largă audienţă in masa de tineri ai judeţului. Perfecţio­narea acestei activităţi, ridica­rea numărului şi a calităţii r­­­ivilor amatori, mai bine participarea la manifestări sportive organizate e o pre­ocupare continuă a secţiei de resort din cadrul Comitetului judeţean Harghita al U.T.C. O imagine a măsurii acestei pre­ocupări ne-o oferă însuşi pro­gramul manifestărilor sportive de iarnă Întocmit în colaborare cu inspectoratul şcolar, consi­liul judeţean al organizaţiilor de pionieri şi G.J.E.F.S. De­monstraţii de patinaj artistic şi viteză, concursuri de modelaj în zăpadă şi gheaţă, Festivalul zăpezii, concursuri de schi şi săniuţe, drumeţii cu schiurile, Cupa tineretului de la sate, cu probele de patinaj, hochei, schi, săniuţe, tenis de masă, şah, cupa „Crosa de argint“, campionatul judeţean al liceelor la hochei, cupa „Patina de argint“, cupe­le : „Tîrnava“, „Lacul Roşu“, „Prietenii cresei“, Olimpiada de iarnă a elevilor la patinaj, cupa „Tînărul muncitor“, cupa „Semicentenarului“ sunt citeva din acţiunile preconizate ce vor reuni peste 10.000 de tineri. în­făptuirea obiectivelor propuse presupune, bineînţeles, existen­ţa unei baze materiale cores­punzătoare, adecvate care nu răsare peste noapte şi care ne­cesită o intensă şi continuă muncă de amenajare. In această direcţie un raid în mai multe localităţi din raza judeţului ne convinge asupra faptului că proverbul „fă-ţi vara sanie...“ e aici la el acasă, e materiali­zat în numeroase patinoare, pîrtii de schi, trambuline pen­tru sărituri, terenuri de ho­chei, etc. Acestea din urmă depășesc ci­fra de 120, iar a celor care in­­trunesc toate exigenţele regula­mentare e 26, mai mare cu 10 de­cit în anul trecut. Primul popas îl facem în comuna Remetea. Secretarul comitetului comunal U.T.C., tovarăşul Alexandru Ta­tar, ne informează cu legitimă mindrie că e cel mai frumos te­ren de hochei după cel din oraşul de reşedinţă al judeţului. Nive­larea terenului, confecţionarea şi montarea mantinelei, plantarea stîlpilor, montarea becurilor şi a reflectoarelor pentru nocturnă, confecţionarea porţilor şi a pla­sei sunt lucrări care îngemănea­ză eforturile tinerilor din co­mună. La Dăneşti drapelele tri­colore şi roşii care fluturau în vint la ora vizitei noastre ne a­sigurau că gazdele se pregătesc pentru oaspeţi. 8 echipe din ju­deţ urmează să se confrunte in zilele următoare în cadrul cupei „Crosa de argint“. Terenul cu instalaţie pentru nocturnă e tot atît de frumos ca şi cel de la Remetea. Ce au făcut tinerii pentru ca el să arate aşa ? Au vopsit prin muncă patriotică mantinela, au construit o tribu­nă cu 200 de locuri, mese şi bănci pentru oficiali şi arbitri, au îmbunătăţit sistemul de alimen­tare cu apă. Comuna Ciuman, situată la poalele Bucinului, vrea să se si­tueze în primele rînduri în ceea ce priveşte amenajările pentru sporturile de iarnă. O tribună a­­coperită cu o capacitate de 500 de locuri, acoperirea terenului cu materiale procurate de tineri de la cetăţeni, reflectă parţial preo­cuparea comitetului comunal U.T.C. pentru amenajarea şi perfecţionarea bazelor sporti­ve. Situaţii similare am găsit şi la Joseni, Ditrău, Leza­­ria, Sinsimion, Sintimbru şi în multe alte locuri. Pîrtia de schi de la Miercurea Ciuc e rezulta­tul a peste 1 500 ore, iar cea de la Bilbor peste 500 de ore mun­că patriotică prestate de tineri la nivelarea terenului, defrişarea arbuştilor, scoaterea stincilor. Dar pasionaţii schiurilor îşi pot etala aptitudinile şi pe pîrtiile de la Zăpodea , Topliţa de la Va­lea Strimbă, Izvorul Mureşului, Racu, Vlăhiţa, Lueta, Mădăraş, Sincreieni, Sintimbru, iar înce­pătorii vor evolua la trambuli­nele amenajate special pentru ei la Şuta, Şumuleu Ciuc şi Valea Strimbă. Dacă numărul patinoa­relor din oraşul Miercurea Ciuc a crescut şi cu cei de la Piriul Ciopilor e un merit şi al tovară­şilor Francisc Sprenţ şi Ladislau Pongrat, activişti ai comitetului judeţean care, ei îraşişi, au pus mina alături de tineri la îndigui­rea pîriului şi de multe ori la u­­darea terenului. Dincolo de faptul că aceste sporturi au o bună tradiţie în judeţul Harghita, activitatea sportivă de masă nu se desfă­şoară la voia întâmplării. Tova­răşul Eugen Tudoran, secretar cu probleme de sport, turism şi pre­gătire a tineretului pentru apă­rarea patriei la comitetul jude­ţean U.T.C. ne informează că cele 49 asociaţii şi 86 cercuri sportive din mediul sătesc au la ora actuală 150 instructori spor­tivi din care 70 sunt pentru spor­turile de iarnă , 15 instructori au fost pregătiţi in cursul acestui an. Pe lingă instruirea teoretică ei au vizionat şi toate meciurile care s-au desfăşurat în cadrul cupei „30 Decembrie“, invăţind, practic, cum se organizează o competiţie, însuşindu-şi noţiunile necesare de arbitraj. Tînărul merceolog Ladislau Ilo, de la Sinsimion, profesorul Arcadiu Ambruş de la Dăneşti, Andrei Borşoşi de la Lăzaria, Endrei Gali de la Şumuleu sunt ciţiva din cei mai noi instructori. Cit priveşte echiparea lor, unele asociaţii ca cele din Sinsimion, Şumuleu, Ciuman, Joseni, Lăza­ria, Remetea au cite două rin­­duri de echipament. Marea lor majoritate au fost achiziţionate pe plan local, dar şi comitetul judeţean U.T.C. a sprijinit u­­nele echipe cu materiale în va­loare de peste 8 000 lei, bani proveniţi din economiile reali­zate la organizarea diferitelor competiţii sportive în anul pre­cedent. Preocuparea pentru perma­nentizarea acestor sporturi se materializează in exigenţa a 12 centre de învăţare a patinajului şi schiului, iar în o serie de şcoli ca cele de la Dăneşti, Ciuman, Topliţa care nu dispun de săli de gimnastică, orele de educaţie fizică sunt ţinute în aer liber şi sunt destinate învăţării şi p­racticării sporturilor de iarnă î­n afară de patinaj şi schi că­minele culturale şi cluburile de la sate găzduiesc, în aceste zile, antrenamentele şi competiţiile participanţilor la „Cupa tinere­tului de la sate“ la şah şi tenis de masă. Comunele Sîndominic, Lueta, Sîncrăieni, Sinsimion, Săcel, Praid şi-au desemnat deja concurenţii pentru etapa jude­ţeană a competiţiei. Nici cele 32 de terenuri aco­perite de popice nu au un sezon mort. Deşi nu toate au încălzi­rea corespunzătoare ele asigură loc pentru distracţii unui mare număr de tineri. Dacă se poate vorbi de existenţa unor baze sportive bine amenajate şi bine utilate pentru practicarea spor­turilor de iarnă în judeţul Har­ghita , în primul rînd meritul tinerilor din localităţile judeţu­lui care conştienţi de necesitatea participării la amenajarea lor au răspuns chemării comitetelor comunale U.T.C., ale consiliilor populare şi ale Comitetului ju­deţean U.T.C., care au sprijinit nu numai moral, ci şi material finalizarea iniţiativelor locale, au urmărit folosirea judicioasă a resurselor de forţe şi materi­ale ale organizaţiilor săteşti. MIRCEA BORDA In judeţul harghita cele 120 PATINOARE, 12 CENTRE de iniţiere, 150 INSTRUCTORI SPORTIVI. CELE 9 COMPETIȚII LOCALE ÎNSEAMNĂ: 10 000 DE TINERI PE SCHIURI, PE PATINE... La patinoarul „23 August“ dubla intîlnire România—Iugoslavia (juniori) După consumarea etapelor campionatului de r.» gheaţă, după alcătuirea lotu­lui reprezentativ, iată, e rîn­­dul juniorilor să iasă la man­tinelă. Echipa noastră repre­zentativă a avut ca oaspete naţionala Iugoslaviei pentru o dublă intîlnire. Sîmbătă seara, pe patinoa­rul artificial din Parcul sportiv „23 August“ s-a dis­putat primul meci. Tinerii hocheişti români, dovedindu­­se mai tehnici şi mai bine pregătiţi, mai hotărîţi şi am­biţioşi în acţiuni, au obţinut victoria cu scorul de 12-2 (2-0, 4-0, 6-2). Ieri, a avut loc partida re­vanşă. Până la închiderea edi­ției ziarului meciul nu luase sfirșit. BAZELE SPORTIVE (Urmare din pag. I) Sfirşitul anului, se concretizea­ză intr-un bilanţ edificator. In cursul anului 1971, ca rezultat al acţiunii-concurs „Cea mai frumoasă bază sportivă de la sate“ s-au construit şi amena­jat, prin munca patriotică a ti­nerilor, 30 de terenuri de fot­bal, 29 de handbal, 27 de volei, 3 piste de atletism (comunele Lieşti, Iveşti şi Griviţa), 4 por­ticuri de gimnastică, 21 de sec­toare de aruncări şi sărituri, 4 terenuri de baschet, 10 popicarii — drept consecinţă s-au intro­dus între disciplinele „Cupei ti­neretului de la sate“ şi întrece­rile de popice — s-au făcut alte numeroase amenajări, începind cu vopsitul împrejmuirilor, con­fecţionarea de firme şi termi­­nînd cu construirea şi amenaja­rea de vestiare, prevăzute cu in­stalaţii sanitare, pentru jucători şi arbitri, cum au făcut tinerii din Lieşti, Griviţa şi Matca. Sunt demne de remarcat realizările tinerilor din Nicoreşti unde s-au amenajat 2 terenuri de fotbal — acum în comună şi în satele aparţinătoare sunt 5 terenuri de fotbal - cele din Iveşti — cu 3 terenuri noi de volei — Ghi­­digeni — cu 2 terenuri de volei cu zgură. Panorama comunei Costache Negri se deschide cu... Complexul sportiv. Tinerii au plantat pe două rînduri plopi, printre ei, o alee duce la tere­nul de fotbal. Normal, cele mai valoroase şi mai frumoase ame­najări le-au făcut tinerii din comunele care au cîştigat­­con­cursul. Locul întîi — Griviţa, unde, prin forţe locale, s-a con­struit un complex sportiv care dispune de terenuri de fotbal, handbal, volei, baschet, alte 2 terenuri de mini-fotbal, portic de gimnastică, piste de popice, sectoare de aruncări şi sărituri. Locul doi Asociaţia sportivă­ Lieşti. Tinerii de­ aici au con­struit tot un complex sportiv dotat cu terenuri de fotbal, hand­bal, volei, pistă de popice, pistă de atletism (100 m.), portie de gimnastică, 6 mese de tenis mo­­zaicate etc. Baza este împrejmui­tă cu prefabricate, are porţi a­­rătoase, firmă cu emblema­ aso­ciaţiei sportive. Locul trei — Matca, unde edilii comunei au construit, pe lingă terenurile sportive prevăzute cu îngrădire, şi cabine pentru echiparea ju­cătorilor şi arbitrilor. Au fost acordate trei menţiuni asocia­ţiilor sportive din comunele Slobozia Conachi, Ghidigeni şi Costache Negri. Toate premiile s-au acordat numai in... mate­riale şi echipamente sportive. Inventarul magaziilor asociaţii­lor s-a îmbogăţit, astfel, serios. N­u pentru a primi un răs­puns formal, ci pentru a netezi drumul altor ini­ţiative în această direcţie — şi nu în ultimul rind pentru cei care încă nu ştiu (!?) „cum se nasc bazele sportive“, despre care vorbeam la început, am adresat, tovarăşului Constantin Cătană, secretar cu problemele de sport, turism şi pregătirea tineretului pentru apărarea pa­triei de la Comitetul judeţean Galaţi al U.T.C., această între­bare : — Cum aţi reuşit să con­struiţi, să amenajaţi într-un an 125 de baze sportive în mediul rural? — Simplu, nu e nici o filozo­fie. Totul depinde, cum se spu­ne, de oameni. Totul e să-ncepi. Noi am mizat mult în această acţiune pe tineri, pe secretarii comitetelor U.T.C. şi preşedinţii asociaţiilor sportive, în primul rind. Am avut atîtea dovezi că ei iubesc sportul, se pasionea­ză de asemenea acţiuni. Este, de altfel şi firesc să întilneşti la tineri o largă adeziune de masă cînd e vorba de sport. Dar asta nu-i suficient. Pentru construc­ţiile şi amenajările sportive ai nevoie, mai întîi de terenuri, de diferite feluri de materiale. A­­poi am cerut şi am primit spri­jin de la primarii comunelor. Ca urmare unele consilii populare au aprobat din buge­tele proprii sume variind între 40—60 000 lei destinate Îngrădi­rilor de beton, sau altor ame­najări în incintele bazelor spor­tive construite de tineri. Sigur, factorii cei mai activi rămin tot secretarii U.T.C. şi preşedinţii de asociaţii. De modul cum în­ţeleg ei să se achite de o atri­buţie care le revine, în sportul sătesc, depinde totul. Noi avem în judeţ mulţi secretari U.T.C pe care contăm serios când e vorba de sport. Ei înşişi sunt animatori nu numai ai acţiuni­lor patriotice menite să dezvol­te baza materială a sportului de masă, ci chiar ai întrecerilor sportive. Mă gîndesc la Dumi­tru Autu (Iveşti) care este un voleibalist de forţă; la Ionel Druţu (Valea Mărului) un pa­sionat de cros, fotbal şi volei; la Dumitru Hulea (Matca), Sa­bin Condur (Lieşti), la Pinica Rusu (Slobozia Conachi) care este căpitanul echipelor de handbal şi volei. Pe aceeaşi li­nie pot fi lăudaţi, pentru pri­cepere, pasiune, pentru efortu­rile depuse unii dintre preşedin­ţii asociaţiilor sportive printre care ţin neapărat să-i pomenesc pe Panfi­ Viorel (Matca), Vale­­rică Şercaru (Lieşti) şi Toader Gologan (Valea Mărului). Aş mai vrea să subliniez, dacă tot ne aflăm la acest capitol al activităţii tinerilor — sportul — că dacă dorinţa de a face sport te împinge să-ţi creezi condiţii­le necesare, deci terenurile, nu e mai puţin adevărat că emu­laţia pentru crearea bazelor sportive, a creat un curent fa­vorabil pentru practicarea spor­tului, pentru participarea lor la acţiunile organizate de orga­nizaţiile U.T.C. şi asociaţiile sportive. UN MECI PERU—ROMANIA LA BUCUREŞTI? • REPREZENTATIVA de fotbal a statului Peru va în­treprinde între 2­ martie şi 28 aprilie un lung turneu peste hotare. La 14 aprilie, selecţio­nata Peru va juca la Moscova cu echipa U.R.S.S., iar la 23 aprilie va evolua probabil la Bucureşti. In ultimele două meciuri ale turneului, jucăto­rii peruani vor întîlni echipele Scoţiei (la 26 aprilie) şi R. D. Germane (la 29 aprilie). • REPREZENTATIVA de fotbal a Braziliei, campioană mondială, a acceptat să parti­cipe anul viitor la turneul in­ternaţional ce se va desfăşura la Glasgoow. Acest turneu este organizat cu prilejul aniversă­rii a 100 de ani de la înfiin­ţarea federaţiei scoţiene de fotbal. • ECHIPA selecţionată de fotbal a Uruguayului va în­treprinde un turneu în Europa. Fotbaliştii uruguayeni vor juca între 27 şi 31 mai două me­ciuri în compania echipei R.F. a Germaniei. In continuarea turneului, echipa Uruguayans va întîlni Spania la Madrid sau Barcelona (7—10 iunie) și echipa Italiei la Milano sau Roma (14—18 iunie). • PENTRU a doua oară în cursul acestui sezon atletul australian Kerry O’Brien, re­cordman al lumii în proba de 3 000 m. obstacole, este obligat să-şi întrerupă antrenamente­le. Internat acum o lună la spital deoarece suferise de du­reri abdominale, un abces şi o întindere musculară, O’Brien îşi vede compromis programul de pregătire pentru Jocurile Olimpice de la München. El a declarat ziariştilor că dacă se va restabili îşi va relua antre­namentele şi va participa la citeva concursuri în Europa înaintea marii confruntări s­­limpice. DOAR 8 ABANDONURI (DIN 250 ECHIPAJE) LA RALIUL MONTE CARLO • DUPĂ PRIMELE 24 de ore de cursă în cel de-al 41-lea raliu automobiliste Monte Carlo, 250 de echipaje aleargă pe diferitele trasee. De la start s-au înregistrat pînă s­­cura numai 8 abandonuri. In general, starea șoselelor este bună și chiar pe itinerariul reputat ca fiind cel mai difi­cil, cele 30 de echipaje plecate din Atena au ajuns cu bine la Belgrad, unde temperatura este cu 5 grade deasupra lui zero. STEAUA LA A TREIA IN­­FRINGERE... TOT LA ZERO! • ECHIPA de fotbal Steaua București,, aflată In turneu în Brazilia, a jucat la Sao Paulo cu formaţia Palmeiras. Victo­ria a revenit fotbaliştilor bra­zilieni cu scorul de 7—0 (3—0). CAMPIONATUL EUROPEI !N... DEZBATERE: • Pele si Matt Busby Despre sansele finhippi României Solicitat de „Sunday Times”, săptâmînalul englez care dedică un larg spaţiu fotbalului — rubrică organizată de cunoscutul co­mentator Brian Glanville — Pele a făcut un comentariu al celor opt partide din sferturile de finală ale „Campionatului Europei”. Iată, in esenţă, părerea celebrului internaţional brazilian despre fiecare Intîlnire : „Disputa dintre selecţionatele Ungariei şi României, aşează faţă In faţă echipe cu stări de spirit diametral opuse Jucătorii unguri doresc să redevină ceea ce echipa lor a fost cîndva în fotbalul mondial. Internaţionalii români au ca ţintă continuarea unui drum care le-a oferit multe satisfacţii in ultimii trei ani. Cunosc mai bine actuala formaţie română pentru că am jucat în 1970 împo­­triva ei. Aşa cum am mai declarat, forţa sa de joc este compa­rabilă cu a celor mai bune, mai rafinate selecţionate naţionale. Spun asta pentru că, în finalul întîlnirii cu noi, cînd orice trac, orice reţinere i-a părăsit, fotbaliştii români s-au arătat de o dezin­voltură tehnică şi o rapiditate în gîndirea tactică excelente. Dacă mă gîndesc că românii au trecut şi al doilea examen dificil, re- Innoindu-şi intîietatea în faţa unui unsprezece aşa de complet cum este acela al Cehoslovaciei, cred că ei au prima şansă. Intre puternicele echipe ale Angliei şi Republicii Federale a Ger­maniei eu aleg, fără ezitare, echipa lui Schön. In momentul de faţă vest-germanii au o formaţie completă. Englezii. In schimb pre­­zintă destule inegalităţi la toate compartimentele şi tocmai de aceea Ramsey a încercat atlţia tineri in sezonul trecut. Foarte in­teresantă Imi apare dubla dispută dintre selecţionatele Iugoslaviei Şi Uniunii Sovietice. De aproape zece ani, iugoslavii n-au mai În­vins selecţionata sovietică. Ultimele confruntări 4—1 la Moscova Şi 3—1 la Belgrad, spun foarte mult despre dificultatea de a se adapta la stilul adversarilor lor, a fotbaliştilor iugoslavi. Repre­zentativa U.R.S.S. este favorită. In ultimul joc al „sferturilor”, In ciuda acelui lot al unei selecţionate belgiene în faţa italienilor, nu poate interveni nimic care să-i salveze pe elevii lui Goethals. In..??U.CIUr“? Jucătorii italieni sunt alţii, sunt de neîmblinzit. Deci favoritele mele pentru semifinale : România, u.R S.S. R . a Germaniei şi Italia“. O **att Busby a prezentat intr-o emisiune radiofonică, o interesanta clasificare a celor opt reprezentative. Iată calificati­­d,e,C“nOS‘Lut'­;­ antrenor englez, în prezent director onori­­fic al clubului Manchester United . ,,Cele mai complete selecţionate ale momentului : U.R.S.S. şi R.F. a Germaniei. Au efectuat cele mai puţine modificări de formaţii şi mersul lor, în 1971, a fost constant şi sigur. cf£el* î?al4, neliniştiîe : ec,hlpel® Angliei și Italiei, care vor nu vor, ®ÎV*at® ?ă f»c* masive schimbări, din mers, ale dispozitivelor întrebuinţate în ultimii 3—4 ani. d^trati,bu­lă dei Progres : echipa României. Fiind si cea ZmMa4^mrin,^ruptä°Pt ^ PentrU Că a a°vedit » ascensiune așeza,-o­ pe dreAlfirA* U"garie1’ *»' «"• '«»““­ »» • Cea mai capabilă de surprize: selecţionata iugoslavă care s-a dovedit adeseori dominată de forma zilei : o excelentă’ di anozi­ţie de joc o face învingătoare» oricărei formaţii de pe glob * Cea mai incomodă : selecţionata belgiană care a împrumutat din toate şcolile fotbalistice europene cîte ceva. Matt Busby a pronosticat şi finala. După el, în partida care va decide pe campioana Europei, se vor alinia echipele Uniunii Sovie­tice şi R. F. a Germaniei. FOTBALUL ITALIAN In pană de lire Ministrul italian al finanţe­lor, Luigi Freti, a sugerat con­ducătorilor cluburilor profe­sioniste de fotbal să cheltuias­că mai puţin şi să nu se pre­teze la evaziuni fiscale. „E­­chipele profesioniste de fotbal , a declarat ministrul italian, sunt „întreprinderi” care ope­rează în doriteriul spectacolu­lui şi trebuie să-şi planifice mai bine bugetul, fără a soli­cita degrevări de impozite, pe care noi, de altfel, nu le vom accepta. Antrenorul Helenio Herrera a ajuns să primească într-un an sume exagerat de mari şi vina nu este în defi­nitiv a lui, ci a celor care pentru reclamă jonglează cu milioanele de lire, iar acum se plîng că echipele lor trec prin mari dificultăţi finan­ciare”. In moderna sală a sportu­rilor din Cluj, ieri au înce­put campionatele internaţio­nale de tenis de masă ale Ro­mâniei. La actuala ediţie a competiţiei participă jucători şi jucătoare din Anglia, Bul­garia, Cehoslovacia, R. P. Chineză, Cuba, R. D. Germa­nă, Iugoslavia, Polonia, Un­garia şi România. Ieri au avut loc probele pe echipe (masculin şi feminin). Astăzi sunt programate eli­minatoriile la probele indi­viduale, iar marţi se vor desfăşura finalele. ÎNTRECERILE ATLETICE UNIVERSITARE DE SALĂ CONCURS SAU... SIMULACRU?­ siunea atletismului românesc or din păcate, ca în cursele cu ob­stacole, mai există „garduri“ în această ascensiune. Concret, la Concursul republican universi­tar de sală de la Cluj, la atle­tism — competiţie care se chea­mă că ur­ma să adune la start pe protagoniştii atletismului de performanţă studenţesc din toa­te centrele universitare ale ţă­rii , au participat exact... 151 de atleţi şi atlete eşalonaţi pe oraşe : C.A.U. Bucureşti 44, U­­niversitatea Cluj 28, I. P. Oradea 21, Politehnica Timişoara 17, Politehnica Braşov 15,­ Univer­sitatea Iaşi 10, I. P. Tg. Mureş 9, I. P. Bacău 6, şi I. P. Piteşti. 1. Au absentat „nemotivat“ U­­niversitatea Craiova, Institutul de mine Petroşani, Politehnica Galaţi, Institutele pedagogice din Constanţa şi Suceava. Fără să vrei îţi pui întrebarea la ce se mai cheltuiesc bani dacă, din aproximativ — după o su­mară şi superficială adunare — 150 000 studenţi, ciţi există in ţară, au participat la întreceri 151 de atleţi (la care se adaugă aproximativ vreo 20 de condu­cători). Revine, în medie, cam un atlet la 1 000 de studenţi. Aş mai adăuga faptul că oficialii de la Cluj s-au străduit şi au reuşit — asta la modul pozitiv — să ofere condiţii optime de concurs. Cu puţine excepţii, cei Cârc­ul-'d­e disputat, antitoitatea s-au înscris în „simulacrul“ concursului, performanţele lor nefiind pe măsura a ceea ce­ ne aşteptam mai ales finind seama că, in atletism, sportul şcolar şi universitar oferă oameni de perspectivă. Acestea fiind spuse, îmi revine în continuare sar­cina de a aminti pe cei cărei s-au clasat pe primele locuri în întrecerile disputate. înainte de aceasta însă subliniez că între­cerea cea mai disputată, şi in­teresantă totodată, a fost proba de înălţime băieţi, disputată sîmbătă seara pînă tirziu, cîş­­tigător devenind, în final, vice­­campionul european Csaba Dó­zsa cu performanţa de 2,12 m. Iată primii clasaţi in întreceriie concursului republican universi­tar de atletism de sală de la Cluj : prăjină — Ligor Nichifor C.A.U. Bucureşti, 4,70 m ; tri­­plusalt Sergiu Softra C.A.U. Bucureşti 15,63 m ; 50 m plat băieţi, Szabó Toma, Polit. Timi­şoara — 5,7 sec ; 50 m plat fete — Anghelescu Alexandra C.A.U. Bucureşti — 6,7 sec ; lungime fete — Miloşoiu Marcela C.A.U. Bucureşti 5,45 m ; greutate fete, Uly Maria Politehnica Timişoa­ra 13,37 m ; înălţime băieţi Csa­ba Dózsa I. P. Tg. Mureş 2,12 m ; 50 m garduri fete, Miloşoiu Marcela 7,5 sec ; 50 m garduri băieţi Szatmári Ştefan 6,9 sec ; greutate băieţi Suha Gheorghe C.A.U. Bucureşti 15,03 m ; cros fete 1 500 m Baciu Elisabeta 4,52 sec ; înălţime fete Comşa Draga Univ. Cluj 1,68 m ; lungime bă­ieţi Lăzărescu Ştefan C.A.U. Bucureşti 7,30 m. VICTOR MOREA CLUJ (prin telefon) Cuvintele din titlu poate că au un iz de duritate excesivă. Vreau să mă explic, nu de alta dar am tot vorbit despre ascen- Timp de trei zile !« Cluj CAMPIONATELE DE TENIS DE MASA ALE ROMÂNIEI Antrenorii nn... „areopag“ Pentru că are dreptul de de­cizie în fotbal, pentru că are menirea de a hotărî în toate treburile esenţiale, de a veghea la respectarea legilor interne şi de a fi tribunalul suprem care să judece faptele trecute sau măsurile viitoare . Comitetul federal este (deşi, mai cinstit aş spune — trebuie să fie) areo­pagul soccerului nostru. Nu are 31 de arhonţi, ca pe vremea ju­decăţilor ce se ţineau pe ate­niana colină a lui Ares, are 99 de membri reprezentind toate categoriile de cetăţeni care se invertesc prin fotbal , activişti şi specialişti, fotbalişti şi chiar ziarişti. E drept că numărul ce­lor care fac fotbalul este­ în­glijabil faţă de cei care trăiesc de pe urma fotbalului­­ sunt aleşi în acest for numai Dem­­brovschi, Lere­ter, Lucescu şi MHMBM Nelu Nunweil­­ler, care, de obi­cei, nici nu vin la şedinţe — dar aceasta este altă căciulă şi nu este cazul să o întoarcem pe fa­tă şi pe dos acum, aici. Problema nr. 1 pusă in dez­­baterile şedin­­ţei de sîmbătă a Comitetului federal (care se reu­neşte într-un an de vreo două ori) a fost îmbunătăţirea activi­tăţii antrenorilor. Ordinea de zi a mai programat şi „Activitatea internaţională în anul 1972" şi „Bugetul pe anul 1972“, dar dis­cuţiile cele mai aprinse şi sub­stanţiale s-au polarizat în jurul condiţiei antrenorului de fotbal. Biroul F.R.F. a supus discu­ţiei un proiect de hotărîre cu privire la munca profesorilor noştri de fotbal, proiect care a stimulat discuţiile şi controver­sele intr-o măsură deloc aştep­tată de către autorii săi. Apre­cierea generală a fost că ini­ţiativa aceasta este deosebit de utilă şi lăudabilă, dar şi că fi­resc şi necesar era să se fi di­fuzat din timp proiectul, astfel incit membrii Comitetului fede­ral să-l fi putut studia ca lu­mea (nu aşa, cu treizeci de mi­nute înainte de a fi invitaţi să hotărască asupra lui). De ase­menea, mai mulţi vorbitori au formulat o serie de obiecţiuni concrete la adresa unor preve­deri (nu se spune nici un cu­­vînt despre cluburi — acelea care lucrează direct cu antreno­rii ; se preconizează excluderea unei echipe din campionat şi a­­nularea drepturilor jucătorilor dacă, pînă cu 30 de zile înainte de începerea anului competiţio­­nal, n-a făcut contract cu nici un antrenor ; nu se fac diferen­ţierile cuvenite cînd e vorba de stagiu, între un absolvent de I.E.F.S. şi ceilalţi antrenori etc. etc.), aşa incit la un moment dat cineva propusese chiar ca proiectul să nu mai fie supus votului. A fost însă votat şi a­­probat (minus două abţineri) în urma intervenţiei cu miez şi înţelepciune a preşedintelui F.R.F., Mircea Anghelescu. Recunoscînd că materialul propus dezbaterii a fost alcătuit în pripă („fiindcă, în general, la federaţia noastră unde nu se poate spune, totuşi, că nu se munceşte — materialele se în­tocmesc în pripă“) preşedintele federaţiei a descifrat intenţiile constructive şi sensurile majore ale măsurilor puse in discuţie. Fiindcă de multe ori antrenorul apare în ipostaze umilitoare (au fost cazuri), fiindcă adesea în­tre club şi antrenor se face un şantaj reciproc, fiindcă rămin echipe fără antrenori şi antre­nori fără echipe, sau fiindcă în general antrenorul n-are stabi­litate in funcţie, puţind fi de­mis oricînd şi de oricine — se simţea nevoia unei legi interne care să-l ocrotească dar şi să-i impună îndatoriri precise. In a­­—x —„„n­B măsuri prevăd : gruparea antrenorilor (pe trei categorii, potrivit instruirii şi experienţei) ; angajarea şi func­ţionarea prin contract (pen­tru ca nici clu­bul şi nici an­trenorul să nu poată divorţa înainte de expi­rarea celor trei ani la „A“ ori doi ani la cele­lalte divizii ; publicarea lis­telor oficiale cu _______________ antrenorii dis­ponibili (incit să nu mai func­ţionez* * „bursa neagră“) ; obli­gativitatea perfecţionării (an­trenorii trebuind să promo­veze — ca orice om al mun­cii din ţara noastră — di­ferite etape succesive de cali­ficare profesională). Pentru a­­ceste considerente şi măsuri concrete (evident importante şi imperios necesare), Comitetul federal a aprobat măsurile pro­puse... cu condiţia îmbunătăţirii substanţiale în spiritul celor spuse răspicat de participanţii la dezbatere. Am votat şi eu (ca membru al Areopagului federal) şi am lăudat şi eu (ca microbist al fotbalului) asemenea măsuri a­­tît de aşteptate. Am plecat, to­tuşi, de la şedinţa Comitetului federal cu unele nedumeriri. Adică . ...Bine, bine, avem grijă de antrenori şi-i cinstim cum se cade, şi-i ocrotim cum trebuie. Dar cînd vom face ceva eficient şi pentru reglementarea situaţiei generale privind antrenarea miilor de echipe din ţară ? Fiin­ţează — potrivit scriptelor fede­raţiei — 1796 de antrenori. Dar iată cum sunt ei distribuiţi : 5 sunt antrenori federali, 14 acti­vează în străinătate, 61 lucrea­ză în aparatul organizatoric (!) 508 antrenează efectiv (dar a­­vem 2 000 secţii de fotbal­­i), iar 1 208 antrenori nu antrenea­ză pur şi simplu (!!!). Ca să nu mai vorbim că în timp ce unele judeţe se lăfăie în antrenori, judeţul Tulcea are 2, iar Boto­­şa­niul 1. N-am aflat, din şe­dinţa Comitetului federal, ce se va întreprinde pentru soluţio­narea acestei îngrijorătoare si­tuaţii. ...N-am aflat, de asemenea, nici dacă se va face ceva îm­potriva antrenorilor care se în­jură între ei sau cu jucătorii, în văzul tribunelor , sau împo­triva antrenorilor care în locul inimii şi al conştiinţei au un buzunar, împotriva celor pe care angoasa rezultatului îi or­beşte şi Ie întunecă minţile ş.a.m.d. Am, însă, încredere în conducerea federaţiei care, pro­babil, încetul cu Încetul va pune ordine in toate. ...In sfirşit, legat de antrenori şi de dezbaterea asupra muncii lor de azi şi de mîine, să-mi exprim totodată mirarea că mulţi dintre ei nu se interesea­ză de echipele de tineret (ba mai spun că acestea îi şi în­curcă, nu-şi cresc aci viitorii titulari şi nu experimentează aci diferite sisteme de pregătire fizică sau tactică. Dar despre acest subiect rămîne să vorbim, mai pe îndelete, în curînd, la rubrica „Juventiştii“. G. MITROI Marginalii la recenta şedinţă a Comitetului F. R. F. SAPPORO FARA SCHI? • PREŞEDINTELE Federaţi­ei unionale de schi, Viktor Andreev, care este şi vicepre­şedinte al federaţiei interna­ţionale, a declarat că Jocurile Olimpice de iarnă de la Sappo­ro fără probele de schi nu ar avea nici un sens şi trebuie luate toate măsurile ca schiul să rămînă în programul olim­pic. La rîndul său, Konstantin Andrianov, preşedintele Comi­tetului olimpic al U.R.S.S. şi vicepreşedinte al C.I.O., a a­­cordat un interviu in care a spus, între altele : „Olimpia­da de iarnă fără schi ar fi ca şi Olimpiada de vară fără a­­tletism. Toţi cei cărora le sînt scumpe idealurile olimpice, de prietenie, colaborare şi pro­gres in domenul sportului, tre­buie să se unească pentru a salva jocurile de la Sapporo. Amatorii de sport sovietici sunt îngrijoraţi de conflictul existent între mai multe fede­raţii naţionale şi Comitetul in­ternaţional olimpic. La origi­nea acestui conflict se afla relaţiile extrasportive ale u­­nor federaţii cu fabrican­ţii de schiuri. Popularita­tea probelor de schi al­pin a fost utilizată în interese pur comerciale şi nu puţini campioni au fost transformaţi în purtători de reclamă. Noi sperăm că forurile sportive in­ternaţionale, Comitetele olim­pice naţionale vor şti să ia cele mai potrivite măsuri pen­tru ca Olimpiada de la Sappo­ro să se desfăşoară în condiţii normale şi bunul simţ să triumfe”.

Next