Scînteia Tineretului, ianuarie 1972 (Anul 28, nr. 7038-7062)
1972-01-24 / nr. 7056
„SC`NTEIA TINERETULUI" pag. 3 LUNI 24 IANUARIE 1972 Pe meleagurile Judeţului de la izvoarele Oltului şi Mureşului iarna pare să fie mai generoasă decit in altă parte, oferind amatorilor de sport posibilităţi de desfăşurare, de practicare a disciplinelor pentru care simt chemare. Patine, schiuri, crose sunt noţiuni tot atît de des folosite in aceste zile ca şi obişnuitele formule de salut. Am fi nedrepţi, însă, dacă am afirma că numai natura din generozitatea ei ne dă dreptul să vorbim de activitate sportivă cu largă audienţă in masa de tineri ai judeţului. Perfecţionarea acestei activităţi, ridicarea numărului şi a calităţii rivilor amatori, mai bine participarea la manifestări sportive organizate e o preocupare continuă a secţiei de resort din cadrul Comitetului judeţean Harghita al U.T.C. O imagine a măsurii acestei preocupări ne-o oferă însuşi programul manifestărilor sportive de iarnă Întocmit în colaborare cu inspectoratul şcolar, consiliul judeţean al organizaţiilor de pionieri şi G.J.E.F.S. Demonstraţii de patinaj artistic şi viteză, concursuri de modelaj în zăpadă şi gheaţă, Festivalul zăpezii, concursuri de schi şi săniuţe, drumeţii cu schiurile, Cupa tineretului de la sate, cu probele de patinaj, hochei, schi, săniuţe, tenis de masă, şah, cupa „Crosa de argint“, campionatul judeţean al liceelor la hochei, cupa „Patina de argint“, cupele : „Tîrnava“, „Lacul Roşu“, „Prietenii cresei“, Olimpiada de iarnă a elevilor la patinaj, cupa „Tînărul muncitor“, cupa „Semicentenarului“ sunt citeva din acţiunile preconizate ce vor reuni peste 10.000 de tineri. înfăptuirea obiectivelor propuse presupune, bineînţeles, existenţa unei baze materiale corespunzătoare, adecvate care nu răsare peste noapte şi care necesită o intensă şi continuă muncă de amenajare. In această direcţie un raid în mai multe localităţi din raza judeţului ne convinge asupra faptului că proverbul „fă-ţi vara sanie...“ e aici la el acasă, e materializat în numeroase patinoare, pîrtii de schi, trambuline pentru sărituri, terenuri de hochei, etc. Acestea din urmă depășesc cifra de 120, iar a celor care intrunesc toate exigenţele regulamentare e 26, mai mare cu 10 decit în anul trecut. Primul popas îl facem în comuna Remetea. Secretarul comitetului comunal U.T.C., tovarăşul Alexandru Tatar, ne informează cu legitimă mindrie că e cel mai frumos teren de hochei după cel din oraşul de reşedinţă al judeţului. Nivelarea terenului, confecţionarea şi montarea mantinelei, plantarea stîlpilor, montarea becurilor şi a reflectoarelor pentru nocturnă, confecţionarea porţilor şi a plasei sunt lucrări care îngemănează eforturile tinerilor din comună. La Dăneşti drapelele tricolore şi roşii care fluturau în vint la ora vizitei noastre ne asigurau că gazdele se pregătesc pentru oaspeţi. 8 echipe din judeţ urmează să se confrunte in zilele următoare în cadrul cupei „Crosa de argint“. Terenul cu instalaţie pentru nocturnă e tot atît de frumos ca şi cel de la Remetea. Ce au făcut tinerii pentru ca el să arate aşa ? Au vopsit prin muncă patriotică mantinela, au construit o tribună cu 200 de locuri, mese şi bănci pentru oficiali şi arbitri, au îmbunătăţit sistemul de alimentare cu apă. Comuna Ciuman, situată la poalele Bucinului, vrea să se situeze în primele rînduri în ceea ce priveşte amenajările pentru sporturile de iarnă. O tribună acoperită cu o capacitate de 500 de locuri, acoperirea terenului cu materiale procurate de tineri de la cetăţeni, reflectă parţial preocuparea comitetului comunal U.T.C. pentru amenajarea şi perfecţionarea bazelor sportive. Situaţii similare am găsit şi la Joseni, Ditrău, Lezaria, Sinsimion, Sintimbru şi în multe alte locuri. Pîrtia de schi de la Miercurea Ciuc e rezultatul a peste 1 500 ore, iar cea de la Bilbor peste 500 de ore muncă patriotică prestate de tineri la nivelarea terenului, defrişarea arbuştilor, scoaterea stincilor. Dar pasionaţii schiurilor îşi pot etala aptitudinile şi pe pîrtiile de la Zăpodea , Topliţa de la Valea Strimbă, Izvorul Mureşului, Racu, Vlăhiţa, Lueta, Mădăraş, Sincreieni, Sintimbru, iar începătorii vor evolua la trambulinele amenajate special pentru ei la Şuta, Şumuleu Ciuc şi Valea Strimbă. Dacă numărul patinoarelor din oraşul Miercurea Ciuc a crescut şi cu cei de la Piriul Ciopilor e un merit şi al tovarăşilor Francisc Sprenţ şi Ladislau Pongrat, activişti ai comitetului judeţean care, ei îraşişi, au pus mina alături de tineri la îndiguirea pîriului şi de multe ori la udarea terenului. Dincolo de faptul că aceste sporturi au o bună tradiţie în judeţul Harghita, activitatea sportivă de masă nu se desfăşoară la voia întâmplării. Tovarăşul Eugen Tudoran, secretar cu probleme de sport, turism şi pregătire a tineretului pentru apărarea patriei la comitetul judeţean U.T.C. ne informează că cele 49 asociaţii şi 86 cercuri sportive din mediul sătesc au la ora actuală 150 instructori sportivi din care 70 sunt pentru sporturile de iarnă , 15 instructori au fost pregătiţi in cursul acestui an. Pe lingă instruirea teoretică ei au vizionat şi toate meciurile care s-au desfăşurat în cadrul cupei „30 Decembrie“, invăţind, practic, cum se organizează o competiţie, însuşindu-şi noţiunile necesare de arbitraj. Tînărul merceolog Ladislau Ilo, de la Sinsimion, profesorul Arcadiu Ambruş de la Dăneşti, Andrei Borşoşi de la Lăzaria, Endrei Gali de la Şumuleu sunt ciţiva din cei mai noi instructori. Cit priveşte echiparea lor, unele asociaţii ca cele din Sinsimion, Şumuleu, Ciuman, Joseni, Lăzaria, Remetea au cite două rinduri de echipament. Marea lor majoritate au fost achiziţionate pe plan local, dar şi comitetul judeţean U.T.C. a sprijinit unele echipe cu materiale în valoare de peste 8 000 lei, bani proveniţi din economiile realizate la organizarea diferitelor competiţii sportive în anul precedent. Preocuparea pentru permanentizarea acestor sporturi se materializează in exigenţa a 12 centre de învăţare a patinajului şi schiului, iar în o serie de şcoli ca cele de la Dăneşti, Ciuman, Topliţa care nu dispun de săli de gimnastică, orele de educaţie fizică sunt ţinute în aer liber şi sunt destinate învăţării şi practicării sporturilor de iarnă în afară de patinaj şi schi căminele culturale şi cluburile de la sate găzduiesc, în aceste zile, antrenamentele şi competiţiile participanţilor la „Cupa tineretului de la sate“ la şah şi tenis de masă. Comunele Sîndominic, Lueta, Sîncrăieni, Sinsimion, Săcel, Praid şi-au desemnat deja concurenţii pentru etapa judeţeană a competiţiei. Nici cele 32 de terenuri acoperite de popice nu au un sezon mort. Deşi nu toate au încălzirea corespunzătoare ele asigură loc pentru distracţii unui mare număr de tineri. Dacă se poate vorbi de existenţa unor baze sportive bine amenajate şi bine utilate pentru practicarea sporturilor de iarnă în judeţul Harghita , în primul rînd meritul tinerilor din localităţile judeţului care conştienţi de necesitatea participării la amenajarea lor au răspuns chemării comitetelor comunale U.T.C., ale consiliilor populare şi ale Comitetului judeţean U.T.C., care au sprijinit nu numai moral, ci şi material finalizarea iniţiativelor locale, au urmărit folosirea judicioasă a resurselor de forţe şi materiale ale organizaţiilor săteşti. MIRCEA BORDA In judeţul harghita cele 120 PATINOARE, 12 CENTRE de iniţiere, 150 INSTRUCTORI SPORTIVI. CELE 9 COMPETIȚII LOCALE ÎNSEAMNĂ: 10 000 DE TINERI PE SCHIURI, PE PATINE... La patinoarul „23 August“ dubla intîlnire România—Iugoslavia (juniori) După consumarea etapelor campionatului de r.» gheaţă, după alcătuirea lotului reprezentativ, iată, e rîndul juniorilor să iasă la mantinelă. Echipa noastră reprezentativă a avut ca oaspete naţionala Iugoslaviei pentru o dublă intîlnire. Sîmbătă seara, pe patinoarul artificial din Parcul sportiv „23 August“ s-a disputat primul meci. Tinerii hocheişti români, dovedinduse mai tehnici şi mai bine pregătiţi, mai hotărîţi şi ambiţioşi în acţiuni, au obţinut victoria cu scorul de 12-2 (2-0, 4-0, 6-2). Ieri, a avut loc partida revanşă. Până la închiderea ediției ziarului meciul nu luase sfirșit. BAZELE SPORTIVE (Urmare din pag. I) Sfirşitul anului, se concretizează intr-un bilanţ edificator. In cursul anului 1971, ca rezultat al acţiunii-concurs „Cea mai frumoasă bază sportivă de la sate“ s-au construit şi amenajat, prin munca patriotică a tinerilor, 30 de terenuri de fotbal, 29 de handbal, 27 de volei, 3 piste de atletism (comunele Lieşti, Iveşti şi Griviţa), 4 porticuri de gimnastică, 21 de sectoare de aruncări şi sărituri, 4 terenuri de baschet, 10 popicarii — drept consecinţă s-au introdus între disciplinele „Cupei tineretului de la sate“ şi întrecerile de popice — s-au făcut alte numeroase amenajări, începind cu vopsitul împrejmuirilor, confecţionarea de firme şi terminînd cu construirea şi amenajarea de vestiare, prevăzute cu instalaţii sanitare, pentru jucători şi arbitri, cum au făcut tinerii din Lieşti, Griviţa şi Matca. Sunt demne de remarcat realizările tinerilor din Nicoreşti unde s-au amenajat 2 terenuri de fotbal — acum în comună şi în satele aparţinătoare sunt 5 terenuri de fotbal - cele din Iveşti — cu 3 terenuri noi de volei — Ghidigeni — cu 2 terenuri de volei cu zgură. Panorama comunei Costache Negri se deschide cu... Complexul sportiv. Tinerii au plantat pe două rînduri plopi, printre ei, o alee duce la terenul de fotbal. Normal, cele mai valoroase şi mai frumoase amenajări le-au făcut tinerii din comunele care au cîştigatconcursul. Locul întîi — Griviţa, unde, prin forţe locale, s-a construit un complex sportiv care dispune de terenuri de fotbal, handbal, volei, baschet, alte 2 terenuri de mini-fotbal, portic de gimnastică, piste de popice, sectoare de aruncări şi sărituri. Locul doi Asociaţia sportivă Lieşti. Tinerii de aici au construit tot un complex sportiv dotat cu terenuri de fotbal, handbal, volei, pistă de popice, pistă de atletism (100 m.), portie de gimnastică, 6 mese de tenis mozaicate etc. Baza este împrejmuită cu prefabricate, are porţi arătoase, firmă cu emblema asociaţiei sportive. Locul trei — Matca, unde edilii comunei au construit, pe lingă terenurile sportive prevăzute cu îngrădire, şi cabine pentru echiparea jucătorilor şi arbitrilor. Au fost acordate trei menţiuni asociaţiilor sportive din comunele Slobozia Conachi, Ghidigeni şi Costache Negri. Toate premiile s-au acordat numai in... materiale şi echipamente sportive. Inventarul magaziilor asociaţiilor s-a îmbogăţit, astfel, serios. Nu pentru a primi un răspuns formal, ci pentru a netezi drumul altor iniţiative în această direcţie — şi nu în ultimul rind pentru cei care încă nu ştiu (!?) „cum se nasc bazele sportive“, despre care vorbeam la început, am adresat, tovarăşului Constantin Cătană, secretar cu problemele de sport, turism şi pregătirea tineretului pentru apărarea patriei de la Comitetul judeţean Galaţi al U.T.C., această întrebare : — Cum aţi reuşit să construiţi, să amenajaţi într-un an 125 de baze sportive în mediul rural? — Simplu, nu e nici o filozofie. Totul depinde, cum se spune, de oameni. Totul e să-ncepi. Noi am mizat mult în această acţiune pe tineri, pe secretarii comitetelor U.T.C. şi preşedinţii asociaţiilor sportive, în primul rind. Am avut atîtea dovezi că ei iubesc sportul, se pasionează de asemenea acţiuni. Este, de altfel şi firesc să întilneşti la tineri o largă adeziune de masă cînd e vorba de sport. Dar asta nu-i suficient. Pentru construcţiile şi amenajările sportive ai nevoie, mai întîi de terenuri, de diferite feluri de materiale. Apoi am cerut şi am primit sprijin de la primarii comunelor. Ca urmare unele consilii populare au aprobat din bugetele proprii sume variind între 40—60 000 lei destinate Îngrădirilor de beton, sau altor amenajări în incintele bazelor sportive construite de tineri. Sigur, factorii cei mai activi rămin tot secretarii U.T.C. şi preşedinţii de asociaţii. De modul cum înţeleg ei să se achite de o atribuţie care le revine, în sportul sătesc, depinde totul. Noi avem în judeţ mulţi secretari U.T.C pe care contăm serios când e vorba de sport. Ei înşişi sunt animatori nu numai ai acţiunilor patriotice menite să dezvolte baza materială a sportului de masă, ci chiar ai întrecerilor sportive. Mă gîndesc la Dumitru Autu (Iveşti) care este un voleibalist de forţă; la Ionel Druţu (Valea Mărului) un pasionat de cros, fotbal şi volei; la Dumitru Hulea (Matca), Sabin Condur (Lieşti), la Pinica Rusu (Slobozia Conachi) care este căpitanul echipelor de handbal şi volei. Pe aceeaşi linie pot fi lăudaţi, pentru pricepere, pasiune, pentru eforturile depuse unii dintre preşedinţii asociaţiilor sportive printre care ţin neapărat să-i pomenesc pe Panfi Viorel (Matca), Valerică Şercaru (Lieşti) şi Toader Gologan (Valea Mărului). Aş mai vrea să subliniez, dacă tot ne aflăm la acest capitol al activităţii tinerilor — sportul — că dacă dorinţa de a face sport te împinge să-ţi creezi condiţiile necesare, deci terenurile, nu e mai puţin adevărat că emulaţia pentru crearea bazelor sportive, a creat un curent favorabil pentru practicarea sportului, pentru participarea lor la acţiunile organizate de organizaţiile U.T.C. şi asociaţiile sportive. UN MECI PERU—ROMANIA LA BUCUREŞTI? • REPREZENTATIVA de fotbal a statului Peru va întreprinde între 2 martie şi 28 aprilie un lung turneu peste hotare. La 14 aprilie, selecţionata Peru va juca la Moscova cu echipa U.R.S.S., iar la 23 aprilie va evolua probabil la Bucureşti. In ultimele două meciuri ale turneului, jucătorii peruani vor întîlni echipele Scoţiei (la 26 aprilie) şi R. D. Germane (la 29 aprilie). • REPREZENTATIVA de fotbal a Braziliei, campioană mondială, a acceptat să participe anul viitor la turneul internaţional ce se va desfăşura la Glasgoow. Acest turneu este organizat cu prilejul aniversării a 100 de ani de la înfiinţarea federaţiei scoţiene de fotbal. • ECHIPA selecţionată de fotbal a Uruguayului va întreprinde un turneu în Europa. Fotbaliştii uruguayeni vor juca între 27 şi 31 mai două meciuri în compania echipei R.F. a Germaniei. In continuarea turneului, echipa Uruguayans va întîlni Spania la Madrid sau Barcelona (7—10 iunie) și echipa Italiei la Milano sau Roma (14—18 iunie). • PENTRU a doua oară în cursul acestui sezon atletul australian Kerry O’Brien, recordman al lumii în proba de 3 000 m. obstacole, este obligat să-şi întrerupă antrenamentele. Internat acum o lună la spital deoarece suferise de dureri abdominale, un abces şi o întindere musculară, O’Brien îşi vede compromis programul de pregătire pentru Jocurile Olimpice de la München. El a declarat ziariştilor că dacă se va restabili îşi va relua antrenamentele şi va participa la citeva concursuri în Europa înaintea marii confruntări slimpice. DOAR 8 ABANDONURI (DIN 250 ECHIPAJE) LA RALIUL MONTE CARLO • DUPĂ PRIMELE 24 de ore de cursă în cel de-al 41-lea raliu automobiliste Monte Carlo, 250 de echipaje aleargă pe diferitele trasee. De la start s-au înregistrat pînă scura numai 8 abandonuri. In general, starea șoselelor este bună și chiar pe itinerariul reputat ca fiind cel mai dificil, cele 30 de echipaje plecate din Atena au ajuns cu bine la Belgrad, unde temperatura este cu 5 grade deasupra lui zero. STEAUA LA A TREIA INFRINGERE... TOT LA ZERO! • ECHIPA de fotbal Steaua București,, aflată In turneu în Brazilia, a jucat la Sao Paulo cu formaţia Palmeiras. Victoria a revenit fotbaliştilor brazilieni cu scorul de 7—0 (3—0). CAMPIONATUL EUROPEI !N... DEZBATERE: • Pele si Matt Busby Despre sansele finhippi României Solicitat de „Sunday Times”, săptâmînalul englez care dedică un larg spaţiu fotbalului — rubrică organizată de cunoscutul comentator Brian Glanville — Pele a făcut un comentariu al celor opt partide din sferturile de finală ale „Campionatului Europei”. Iată, in esenţă, părerea celebrului internaţional brazilian despre fiecare Intîlnire : „Disputa dintre selecţionatele Ungariei şi României, aşează faţă In faţă echipe cu stări de spirit diametral opuse Jucătorii unguri doresc să redevină ceea ce echipa lor a fost cîndva în fotbalul mondial. Internaţionalii români au ca ţintă continuarea unui drum care le-a oferit multe satisfacţii in ultimii trei ani. Cunosc mai bine actuala formaţie română pentru că am jucat în 1970 împotriva ei. Aşa cum am mai declarat, forţa sa de joc este comparabilă cu a celor mai bune, mai rafinate selecţionate naţionale. Spun asta pentru că, în finalul întîlnirii cu noi, cînd orice trac, orice reţinere i-a părăsit, fotbaliştii români s-au arătat de o dezinvoltură tehnică şi o rapiditate în gîndirea tactică excelente. Dacă mă gîndesc că românii au trecut şi al doilea examen dificil, re- Innoindu-şi intîietatea în faţa unui unsprezece aşa de complet cum este acela al Cehoslovaciei, cred că ei au prima şansă. Intre puternicele echipe ale Angliei şi Republicii Federale a Germaniei eu aleg, fără ezitare, echipa lui Schön. In momentul de faţă vest-germanii au o formaţie completă. Englezii. In schimb prezintă destule inegalităţi la toate compartimentele şi tocmai de aceea Ramsey a încercat atlţia tineri in sezonul trecut. Foarte interesantă Imi apare dubla dispută dintre selecţionatele Iugoslaviei Şi Uniunii Sovietice. De aproape zece ani, iugoslavii n-au mai Învins selecţionata sovietică. Ultimele confruntări 4—1 la Moscova Şi 3—1 la Belgrad, spun foarte mult despre dificultatea de a se adapta la stilul adversarilor lor, a fotbaliştilor iugoslavi. Reprezentativa U.R.S.S. este favorită. In ultimul joc al „sferturilor”, In ciuda acelui lot al unei selecţionate belgiene în faţa italienilor, nu poate interveni nimic care să-i salveze pe elevii lui Goethals. In..??U.CIUr“? Jucătorii italieni sunt alţii, sunt de neîmblinzit. Deci favoritele mele pentru semifinale : România, u.R S.S. R . a Germaniei şi Italia“. O **att Busby a prezentat intr-o emisiune radiofonică, o interesanta clasificare a celor opt reprezentative. Iată calificatid,e,C“nOS‘Lut'; antrenor englez, în prezent director onorific al clubului Manchester United . ,,Cele mai complete selecţionate ale momentului : U.R.S.S. şi R.F. a Germaniei. Au efectuat cele mai puţine modificări de formaţii şi mersul lor, în 1971, a fost constant şi sigur. cf£el* î?al4, neliniştiîe : ec,hlpel® Angliei și Italiei, care vor nu vor, ®ÎV*at® ?ă f»c* masive schimbări, din mers, ale dispozitivelor întrebuinţate în ultimii 3—4 ani. d^trati,bulă dei Progres : echipa României. Fiind si cea ZmMa4^mrin,^ruptä°Pt ^ PentrU Că a a°vedit » ascensiune așeza,-o pe dreAlfirA* U"garie1’ *»' «"• '«»““ »» • Cea mai capabilă de surprize: selecţionata iugoslavă care s-a dovedit adeseori dominată de forma zilei : o excelentă’ di anoziţie de joc o face învingătoare» oricărei formaţii de pe glob * Cea mai incomodă : selecţionata belgiană care a împrumutat din toate şcolile fotbalistice europene cîte ceva. Matt Busby a pronosticat şi finala. După el, în partida care va decide pe campioana Europei, se vor alinia echipele Uniunii Sovietice şi R. F. a Germaniei. FOTBALUL ITALIAN In pană de lire Ministrul italian al finanţelor, Luigi Freti, a sugerat conducătorilor cluburilor profesioniste de fotbal să cheltuiască mai puţin şi să nu se preteze la evaziuni fiscale. „Echipele profesioniste de fotbal , a declarat ministrul italian, sunt „întreprinderi” care operează în doriteriul spectacolului şi trebuie să-şi planifice mai bine bugetul, fără a solicita degrevări de impozite, pe care noi, de altfel, nu le vom accepta. Antrenorul Helenio Herrera a ajuns să primească într-un an sume exagerat de mari şi vina nu este în definitiv a lui, ci a celor care pentru reclamă jonglează cu milioanele de lire, iar acum se plîng că echipele lor trec prin mari dificultăţi financiare”. In moderna sală a sporturilor din Cluj, ieri au început campionatele internaţionale de tenis de masă ale României. La actuala ediţie a competiţiei participă jucători şi jucătoare din Anglia, Bulgaria, Cehoslovacia, R. P. Chineză, Cuba, R. D. Germană, Iugoslavia, Polonia, Ungaria şi România. Ieri au avut loc probele pe echipe (masculin şi feminin). Astăzi sunt programate eliminatoriile la probele individuale, iar marţi se vor desfăşura finalele. ÎNTRECERILE ATLETICE UNIVERSITARE DE SALĂ CONCURS SAU... SIMULACRU? siunea atletismului românesc or din păcate, ca în cursele cu obstacole, mai există „garduri“ în această ascensiune. Concret, la Concursul republican universitar de sală de la Cluj, la atletism — competiţie care se cheamă că urma să adune la start pe protagoniştii atletismului de performanţă studenţesc din toate centrele universitare ale ţării , au participat exact... 151 de atleţi şi atlete eşalonaţi pe oraşe : C.A.U. Bucureşti 44, Universitatea Cluj 28, I. P. Oradea 21, Politehnica Timişoara 17, Politehnica Braşov 15, Universitatea Iaşi 10, I. P. Tg. Mureş 9, I. P. Bacău 6, şi I. P. Piteşti. 1. Au absentat „nemotivat“ Universitatea Craiova, Institutul de mine Petroşani, Politehnica Galaţi, Institutele pedagogice din Constanţa şi Suceava. Fără să vrei îţi pui întrebarea la ce se mai cheltuiesc bani dacă, din aproximativ — după o sumară şi superficială adunare — 150 000 studenţi, ciţi există in ţară, au participat la întreceri 151 de atleţi (la care se adaugă aproximativ vreo 20 de conducători). Revine, în medie, cam un atlet la 1 000 de studenţi. Aş mai adăuga faptul că oficialii de la Cluj s-au străduit şi au reuşit — asta la modul pozitiv — să ofere condiţii optime de concurs. Cu puţine excepţii, cei Cârcul-'de disputat, antitoitatea s-au înscris în „simulacrul“ concursului, performanţele lor nefiind pe măsura a ceea ce ne aşteptam mai ales finind seama că, in atletism, sportul şcolar şi universitar oferă oameni de perspectivă. Acestea fiind spuse, îmi revine în continuare sarcina de a aminti pe cei cărei s-au clasat pe primele locuri în întrecerile disputate. înainte de aceasta însă subliniez că întrecerea cea mai disputată, şi interesantă totodată, a fost proba de înălţime băieţi, disputată sîmbătă seara pînă tirziu, cîştigător devenind, în final, vicecampionul european Csaba Dózsa cu performanţa de 2,12 m. Iată primii clasaţi in întreceriie concursului republican universitar de atletism de sală de la Cluj : prăjină — Ligor Nichifor C.A.U. Bucureşti, 4,70 m ; triplusalt Sergiu Softra C.A.U. Bucureşti 15,63 m ; 50 m plat băieţi, Szabó Toma, Polit. Timişoara — 5,7 sec ; 50 m plat fete — Anghelescu Alexandra C.A.U. Bucureşti — 6,7 sec ; lungime fete — Miloşoiu Marcela C.A.U. Bucureşti 5,45 m ; greutate fete, Uly Maria Politehnica Timişoara 13,37 m ; înălţime băieţi Csaba Dózsa I. P. Tg. Mureş 2,12 m ; 50 m garduri fete, Miloşoiu Marcela 7,5 sec ; 50 m garduri băieţi Szatmári Ştefan 6,9 sec ; greutate băieţi Suha Gheorghe C.A.U. Bucureşti 15,03 m ; cros fete 1 500 m Baciu Elisabeta 4,52 sec ; înălţime fete Comşa Draga Univ. Cluj 1,68 m ; lungime băieţi Lăzărescu Ştefan C.A.U. Bucureşti 7,30 m. VICTOR MOREA CLUJ (prin telefon) Cuvintele din titlu poate că au un iz de duritate excesivă. Vreau să mă explic, nu de alta dar am tot vorbit despre ascen- Timp de trei zile !« Cluj CAMPIONATELE DE TENIS DE MASA ALE ROMÂNIEI Antrenorii nn... „areopag“ Pentru că are dreptul de decizie în fotbal, pentru că are menirea de a hotărî în toate treburile esenţiale, de a veghea la respectarea legilor interne şi de a fi tribunalul suprem care să judece faptele trecute sau măsurile viitoare . Comitetul federal este (deşi, mai cinstit aş spune — trebuie să fie) areopagul soccerului nostru. Nu are 31 de arhonţi, ca pe vremea judecăţilor ce se ţineau pe ateniana colină a lui Ares, are 99 de membri reprezentind toate categoriile de cetăţeni care se invertesc prin fotbal , activişti şi specialişti, fotbalişti şi chiar ziarişti. E drept că numărul celor care fac fotbalul este înglijabil faţă de cei care trăiesc de pe urma fotbalului sunt aleşi în acest for numai Dembrovschi, Lereter, Lucescu şi MHMBM Nelu Nunweiller, care, de obicei, nici nu vin la şedinţe — dar aceasta este altă căciulă şi nu este cazul să o întoarcem pe fată şi pe dos acum, aici. Problema nr. 1 pusă in dezbaterile şedinţei de sîmbătă a Comitetului federal (care se reuneşte într-un an de vreo două ori) a fost îmbunătăţirea activităţii antrenorilor. Ordinea de zi a mai programat şi „Activitatea internaţională în anul 1972" şi „Bugetul pe anul 1972“, dar discuţiile cele mai aprinse şi substanţiale s-au polarizat în jurul condiţiei antrenorului de fotbal. Biroul F.R.F. a supus discuţiei un proiect de hotărîre cu privire la munca profesorilor noştri de fotbal, proiect care a stimulat discuţiile şi controversele intr-o măsură deloc aşteptată de către autorii săi. Aprecierea generală a fost că iniţiativa aceasta este deosebit de utilă şi lăudabilă, dar şi că firesc şi necesar era să se fi difuzat din timp proiectul, astfel incit membrii Comitetului federal să-l fi putut studia ca lumea (nu aşa, cu treizeci de minute înainte de a fi invitaţi să hotărască asupra lui). De asemenea, mai mulţi vorbitori au formulat o serie de obiecţiuni concrete la adresa unor prevederi (nu se spune nici un cuvînt despre cluburi — acelea care lucrează direct cu antrenorii ; se preconizează excluderea unei echipe din campionat şi anularea drepturilor jucătorilor dacă, pînă cu 30 de zile înainte de începerea anului competiţional, n-a făcut contract cu nici un antrenor ; nu se fac diferenţierile cuvenite cînd e vorba de stagiu, între un absolvent de I.E.F.S. şi ceilalţi antrenori etc. etc.), aşa incit la un moment dat cineva propusese chiar ca proiectul să nu mai fie supus votului. A fost însă votat şi aprobat (minus două abţineri) în urma intervenţiei cu miez şi înţelepciune a preşedintelui F.R.F., Mircea Anghelescu. Recunoscînd că materialul propus dezbaterii a fost alcătuit în pripă („fiindcă, în general, la federaţia noastră unde nu se poate spune, totuşi, că nu se munceşte — materialele se întocmesc în pripă“) preşedintele federaţiei a descifrat intenţiile constructive şi sensurile majore ale măsurilor puse in discuţie. Fiindcă de multe ori antrenorul apare în ipostaze umilitoare (au fost cazuri), fiindcă adesea între club şi antrenor se face un şantaj reciproc, fiindcă rămin echipe fără antrenori şi antrenori fără echipe, sau fiindcă în general antrenorul n-are stabilitate in funcţie, puţind fi demis oricînd şi de oricine — se simţea nevoia unei legi interne care să-l ocrotească dar şi să-i impună îndatoriri precise. In a—x —„„nB măsuri prevăd : gruparea antrenorilor (pe trei categorii, potrivit instruirii şi experienţei) ; angajarea şi funcţionarea prin contract (pentru ca nici clubul şi nici antrenorul să nu poată divorţa înainte de expirarea celor trei ani la „A“ ori doi ani la celelalte divizii ; publicarea listelor oficiale cu _______________ antrenorii disponibili (incit să nu mai funcţionez* * „bursa neagră“) ; obligativitatea perfecţionării (antrenorii trebuind să promoveze — ca orice om al muncii din ţara noastră — diferite etape succesive de calificare profesională). Pentru aceste considerente şi măsuri concrete (evident importante şi imperios necesare), Comitetul federal a aprobat măsurile propuse... cu condiţia îmbunătăţirii substanţiale în spiritul celor spuse răspicat de participanţii la dezbatere. Am votat şi eu (ca membru al Areopagului federal) şi am lăudat şi eu (ca microbist al fotbalului) asemenea măsuri atît de aşteptate. Am plecat, totuşi, de la şedinţa Comitetului federal cu unele nedumeriri. Adică . ...Bine, bine, avem grijă de antrenori şi-i cinstim cum se cade, şi-i ocrotim cum trebuie. Dar cînd vom face ceva eficient şi pentru reglementarea situaţiei generale privind antrenarea miilor de echipe din ţară ? Fiinţează — potrivit scriptelor federaţiei — 1796 de antrenori. Dar iată cum sunt ei distribuiţi : 5 sunt antrenori federali, 14 activează în străinătate, 61 lucrează în aparatul organizatoric (!) 508 antrenează efectiv (dar avem 2 000 secţii de fotbali), iar 1 208 antrenori nu antrenează pur şi simplu (!!!). Ca să nu mai vorbim că în timp ce unele judeţe se lăfăie în antrenori, judeţul Tulcea are 2, iar Botoşaniul 1. N-am aflat, din şedinţa Comitetului federal, ce se va întreprinde pentru soluţionarea acestei îngrijorătoare situaţii. ...N-am aflat, de asemenea, nici dacă se va face ceva împotriva antrenorilor care se înjură între ei sau cu jucătorii, în văzul tribunelor , sau împotriva antrenorilor care în locul inimii şi al conştiinţei au un buzunar, împotriva celor pe care angoasa rezultatului îi orbeşte şi Ie întunecă minţile ş.a.m.d. Am, însă, încredere în conducerea federaţiei care, probabil, încetul cu Încetul va pune ordine in toate. ...In sfirşit, legat de antrenori şi de dezbaterea asupra muncii lor de azi şi de mîine, să-mi exprim totodată mirarea că mulţi dintre ei nu se interesează de echipele de tineret (ba mai spun că acestea îi şi încurcă, nu-şi cresc aci viitorii titulari şi nu experimentează aci diferite sisteme de pregătire fizică sau tactică. Dar despre acest subiect rămîne să vorbim, mai pe îndelete, în curînd, la rubrica „Juventiştii“. G. MITROI Marginalii la recenta şedinţă a Comitetului F. R. F. SAPPORO FARA SCHI? • PREŞEDINTELE Federaţiei unionale de schi, Viktor Andreev, care este şi vicepreşedinte al federaţiei internaţionale, a declarat că Jocurile Olimpice de iarnă de la Sapporo fără probele de schi nu ar avea nici un sens şi trebuie luate toate măsurile ca schiul să rămînă în programul olimpic. La rîndul său, Konstantin Andrianov, preşedintele Comitetului olimpic al U.R.S.S. şi vicepreşedinte al C.I.O., a acordat un interviu in care a spus, între altele : „Olimpiada de iarnă fără schi ar fi ca şi Olimpiada de vară fără atletism. Toţi cei cărora le sînt scumpe idealurile olimpice, de prietenie, colaborare şi progres in domenul sportului, trebuie să se unească pentru a salva jocurile de la Sapporo. Amatorii de sport sovietici sunt îngrijoraţi de conflictul existent între mai multe federaţii naţionale şi Comitetul internaţional olimpic. La originea acestui conflict se afla relaţiile extrasportive ale unor federaţii cu fabricanţii de schiuri. Popularitatea probelor de schi alpin a fost utilizată în interese pur comerciale şi nu puţini campioni au fost transformaţi în purtători de reclamă. Noi sperăm că forurile sportive internaţionale, Comitetele olimpice naţionale vor şti să ia cele mai potrivite măsuri pentru ca Olimpiada de la Sapporo să se desfăşoară în condiţii normale şi bunul simţ să triumfe”.