Scînteia Tineretului, ianuarie 1972 (Anul 28, nr. 7038-7062)
1972-01-14 / nr. 7048
„SCâNTEIA TINERETULUI" pag. 2 VINERI 14 IANUARIE 7972 Joi dimineaţa a plecat, la Budapesta, o delegaţie condusă de Iosif Banc, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, pentru a participa la intîlnirea de lucru a preşedinţilor celor două părţi în Comisia mixtă guvernamentală româno-ungară de colaborare economică. * In aceeaşi zi delegaţia a sosit la Budapesta. Joi după-amiază, în clădirea parlamentului din Budapesta, au început convorbirile oficiale în cadrul intilnirii de lucru a preşedinţilor celor două părţi în Comisia mixtă guvernamentală româno-ungară de colaborare economică. Joi seara, s-a Înapoiat în Capitală, venind din Chile, delegaţia Partidului Comunist Român, formată din tovarăşii Petre Lupu, membru al Comitetului Executiv al C.C al P.C.R., şi Teodor Coman, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean Tulcea al P.C.R., care a participat la manifestările prilejuite de sărbătorirea semicentenarului creării Partidului Comunist din Chile. La sosire, pe aeroportul Otopeni, delegaţia a fost salutată de tovarăşii Florian Dănălache, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., Ion Cîrcei, membru al C.C. al P.C.R., de activişti de partid. Delegaţia Partidului Socialist Popular din Vanemarca, condusă de Sigurd Omann, preşedintele partidului, deputat in Parlamentul danez, care, la invitaţia Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a făcut o vizită in ţara noastră, a părăsit joi dimineaţa Capitala. Joi a avut loc in Capitală plenara Uniunii Arhitecţilor. Cu acest prilej, au fost prezentate şi dezbătute studiile „Proiectarea construcţiilor industriale conform cerinţelor funcţionale reale ale producţiei“ şi „Căile reducerii costului şi ale economiei in proiectare in arhitectura industrială“. Participanţii la plenara Uniunii Arhitecţilor din Republica Socialistă România au adresat o telegramă Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU. Sub auspiciile Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste, joi la amiază, a avut loc la Galeria de artă fotografică din Capitală vernisajul unei expoziţii de fotografii artistice din Republica Populară Albania, reflectind realizările poporului albanez in domeniile agriculturii şi electrificării ţării. Joi s-au încheiat manifestările înscrise în programul „Zilele Eminescu“ iniţiat de Comitetul pentru cultură şi educaţie socialistă şi Biblioteca municipiului Tr. Severin. Timp de o săptămînă, tineri muncitori din întreprinderile Industriale şi de pe şantierele de construcţii, elevi din şcolile generale şi licee, precum şi alţi cetăţeni din localitate au luat parte la seri de poezie, medalioane, montaje literar muzicale, expuneri despre viaţa şi opera lui Eminescu. TEATRUL DE COMEDIE SE ADRESEAZĂ TINERETULUI O piesă intr-un act — „Intîlniri“ — și „Poezie umoristică românească“ prima înregistrînd şi un debut regizoral, actorul Mircea Albulescu, a doua purtînd girul „directorial“ al punerii în scenă. — Lucian Giurchescu Amindouă, lucrate atent şi îngrijit, au fost adunate într-o reprezentaţie pusă întâi la dispoziţia întregului public, timp de patru duminici. După această lună, fiind de fapt destinat tineretului — studenţi, elevi, muncitori — spectacolul se va muta pe scena cluburilor lui. După cum arăta la premieră, succesul nu va ocoli această iniţiativă, datorită atît acurateţii artistice a realizării cit şi a participării tuturor actorilor acestui teatru inclusiv capetele de afiş : Alfiza Pellea, Ştefan Tapalagă, Sanda Toma, Silviu Stănculescu, Iurie Darie, Dem Savu, Vasilica Tastamatî, Mircea Şeptilici, Stelă Popescu, plus tinerii Mihaela Buta, Iarina Demian, Vl. Găitan. Deci, destinatar — tineretul. Obiectiv — educaţia lui etică şi estetică în „Intîlniri“ (piesă jucată de Silviu Stănculescu, Liliana Ţicău şi Iarina Demian, in decorul tinerei scenografe Elena Ionescu), autorul şi regizorul au pus, cu claritate, în discuţie, tema răspunderii umane, a tăriei interioare şi rectitudinii, astăzi epurate însă de uscăciune şi intoleranţă, îndemnul moral conţinut aici, a determinat alegerea acestei scurte drame, tematic mai potrivită, după opinia noastră, studenţilor şi tinerilor muncitori, decit vîrstei şcolare. Pentru toţi, însă, la fel de potrivit, de plăcut, recitalul de poezie , în selecţia lui Lucian Giurchescu şi Mircea Şeptilici (totodată prezentator), după criterii expuse astfel de primul : „N-am urmărit să facem o antologie (într-o singură reprezentaţie ar fi imposibil), ci am ales poezii cu un liant satiric, umoristic sau liric, învecinat cu umorul“. Spectacolul debutează cu „Da, nebun !“ a lui Caragiale şi se încheie cu Marin Sorescu, Eminescu, Arghezi, Topîrceanu, Gr. Alexandrescu, Minulescu, Ranetti, M.R Paraschivescu, Cicerone Teodorescu, A Baranga sunt reprezentați prin cele mai cunoscute, chiar prea cunoscute, versuri. Directorul teatrului. Lu cian Giurchescu afirmă însă că le-a ales astfel dinadins, căci „omului, în recitalurile de poezie, ca şi în cele de nuntă, îi place să asculte mai ales ceea ce ştie. Altădată ne vom opri la poezii mai inedite, pentru a le da circulaţie în rânduriletinerilor“. Recitalul actual, destul de atractiv, are un coeficient de originalitate faţă de altele, în special prin diversitatea formelor de prezentare adoptate : unele versuri sunt înscenate, pantomimate, deci „jucate“ de mai mulţi, altele sunt rostite de un singur actor. Ideea poetică e în felul acesta mai bine subliniată, iar mişcarea dă reprezentaţiei vioiciune şi armonie. Recită, după cum spuneam, toţi actorii Teatrului de Comedie, care n-au urmărit să se achite de o obligaţie şi să înjghebeze o reprezentaţie „de serviciu“, ci una în stare să cultive în rîndul tinerilor gustul pentru teatru şi pentru poezia românească de valoare O INTERESANTA CULEGERE DE PIESE CORALE DIFUZATA SUB EGIDA C.C. AL U.T.C. Sub titlul „Cîntece pentru tineret“ Comitetul General al Uniunii Tineretului Coculegere de piese corale revoluţionare pentru tineret in care regăsim lucrări intrate de mulţi ani în patrimoniul culturii mu VCMCiI w Slutii H&I V€8 • ^ Bogat în grăsimi, proteine şi fosfor, peştele congelat este gustos, 8 ' conţine multe calorii, păstrînd intacte toate calităţile celui proaspăt. Se recomandă decongelarea la temperatura camerei. Cumpăraţi peşte congelat din MAGAZINELE ALIMENTARE ALE COOPERAŢIET DE CONSUM V. TANASESCU zicale naţionale: Tricolorul lui Ciprian Porumbescu, Pui de lei de I. G. Brătianu, Pe-al nostru steag de Ciprian Porumbescu şi înaripantele cîntece de masă făurite de cîţiva creatori din zilele noastre Mereu înainte de Marin Constantin pe versuri de Tiberiu Utan, Tineret glorios de Mircea Neagu pe versuri de Traian Iancu şi Ţară scumpă, să trăieşti de Anatol Vieru pe versuri de Nina Cassian. Culegerea constituie un preţios ajutor pentru organizaţiile U.T.C. în activitatea de educaţie patriotică a tineretului, de răspîndire a cîntecului revoluţionar (I. S.). LA MICROFON... ALBINELE — O MICA ÎNŢEPĂTURA PENTRU RESPONSABILII CU VALORIFICAREA INVENŢIILOR Prezentată şi premiată in cadrul sesiunii pe ţară a cercurilor ştiinţifice studenţeşti, lucrarea studentului DAN BORZA : „Recunoaşterea şi anticiparea pe cale electronică a anumitor stări biologice la albina meliferă“, aduce pentru prima dată, faţă în faţă, albinele şi electronica. In momentul actual, cînd aparatul — creaţie a proaspătului absolvent, aşteaptă o soartă corespunzătoare odihnindu-se pe un raft de dulap — cercetarea stării în care se află albinele unei familii se face tot ridicind capacul stupului şi apreciind cu ochiul sau urechea pe baza unei experienţe mai noi sau mai vechi. Dezavantajele sunt evidente : pe lingă faptul că în apreciere intervine factorul subiectiv, albinele sunt deranjate, producţia de miere fiind simţitor afectată. Pe lingă aceasta, operaţia necesită prezenţa mai multor oameni, pentru un număr mare de stupi. Aparatul înlătură aceste dezavantaje indicind direct principalele stări biologice ale albinelor, prin captarea, cu ajutorul unui microfon, a sunetelor emise de familia de albine, şi prelucrarea electronică a semnalelor electrice cu ajutorul unui analizator spectral specializat. Pe baza intensităţilor componentelor din benzile de frecvenţă luate în considerare, aparatul defineşte în mod univoc starea biologică respectivă. în acest mod, după instalarea microfoanelor in stupi, cu un singur aparat se poate controla, de către un singur om cu orice frecvență, starea albinelor fără a le deranja. Se poate astfel interveni la timp, dacă albinele sunt în stare de alarmă fie din lipsă de hrană, fie din cauza unei temperaturi necorespunzătoare sau, dacă matca a plecat, pentru a preveni împrăştierea familiei. Aparatul, care a constituit subiectul lucrării de diplomă a tinărului inginer a fost realizat în laboratoarele Politehnicii, la propunerea şi cu sprijinul „Apimondiei“ și a trezit interesul unor largi cercuri de apicultori din întreaga lume. MIHAELA MIHALCU In ajustajele laminoarelor hunedorene de la începutul anului s-au realizat peste plan : 180 tone produse la laminorul de 800 mm., 250 tone la blumingurile de 1 000 și 1 300 mm., 300 tone de semifabricate, 120 tone la laminorul de sirmă • Măsurile stabilite din vreme au permis colectivului Fabricii „7 Noiembrie“ din Sibiu să realizeze suplimentar, în aceste prime zile ale noului an, 2 870 perechi ciorapi de bumbac şi 9 060 perechi din fire sintetice • La Fabrica de antibiotice din Iaşi, valoarea producţiei suplimentare din aceeaşi perioadă se ridică la peste 100 000 lei • în municipiul Rimnicu Vilcea se organizează în cinstea semicentenarului U.T.C schimburi de onoare. Astfel de acţiuni au avut loc la C.E.I.L., Grupul industrial chimic şi întreprinderea „Vîlceana" • Constructorii şantierului 1 al Trustului de construcţii şi specialiştii de la I.N.C.E.R.C. — filiala Iaşi — au început operaţiile de încercare a rezistenţei acoperişului „Sălii sportului“ din Iaşi • Anul acesta în oraşul Vulcan se vor da în folosinţă 360 noi apartamente, iar în Valea Jiului 800. Constructorii pregătesc încă de pe acum frontul de lucru • Sub îndrumarea prof. Traian Ilia, la Şcoala generală nr. 2 din Oradea a luat fiinţă un corc de desen şi arte plastice • De mult interes în rîndul tinerilor sibieni s-a bucurat montajul audiovizual „Momente din istoria U.T.C.“ • Se lucrează intens la expoziţia volantă „File din lupta şi munca tineretului“ pe care Comitetul judeţean Vâlcea al U.T.C. o va prezenta în toate oraşele judeţului • In cinstea semicentenarului U.T.C., la Brăila se vor organiza trei interesante expoziţii : „Tineretul brăilean pe coordonatele societăţii socialiste multilateral dezvoltate“ (fotografii), „Tineretul, participant activ la construirea socialismului“ (pentru membrii cercurilor de arte plastice) şi „Pagini din trecutul de muncă şi viaţă a tineretului brăilean“ • Filarmonica din Satu Mare a prezentat la Uzinele „Unio“ un concert-lecţie . La clubul petroliştilor din Târgovişte s-a deschis o expoziţie a gazetelor satirice • Un nou concurs în judeţul Hunedoara are ca temă „Circulaţia rutieră azi“.De la corespondenţii noştri : Maria Jugănariu, Ioan Vlad, Vasile Văcăriţa, Ionel Andraşoni, P. Vlad, Corvin Alexe, Cornel Mureşan, Vasile Moroşan, C. Oancea, Alex. Kulcsár, Iulian Iordache, I. Todea). „FABRICUŢA" DE LA BARU O simplă întimplare ne-a oferit prilejul să fim martorii unui eveniment deosebit în viaţa unei „făbricuţe“ dintr-un sat de pe Valea Streiului, străjuit de coamele semeţe ale Retezatului şi Sebeşului. La Baru se sărbătorea semicentenarul fabricii de produse refractare. O unitate cu mulţi şi entuziaşti tineri, prin „dimensiuni“ obişnuite aparent mărunită în puzderia de unităţi industriale care există în ţară. Ceea ce o face demină de atenţie este importanţa pe care o are ea în pulsul de metal al Hunedoarei şi nu numai al acesteia. „Livram cărămizi refractare necesare zidirii oalelor de turnare de la Oţelăria electrică, oţelăria „Siemens Martin“ nr. 1 de la Hunedoara, cilindrii baradopului pentru oalele de turnat oţel de la Oţelul Roşu, Cîmpia Turzii, Uzinele „23 August“ şi Uzina de maşini grele din Bucureşti, U.C.M.-Reşiţa ş.a. — ne spune tînărul director al fabricii, inginerul Petru Andraş. De asemenea, plăcile termoizolante necesare căptuşirii lingotierelor de la Oţelăria „S. M.“ nr. 2, care pină de curînd se importau, tot noi le furnizăm. Inchipuiţi-vă ce s-ar întîmpla cu întreaga producţie de oţel a Hunedoarei, de pildă, dacă noi nu am trimite la timp şi in cantităţi suficiente materialele refractare!“ Tot o particularitate pentru „făbricuţa“ de la Baru este şi aceea că începînd cu directorul şi inginerul şef şi pînă la ultimul muncitor, toţi sînt de fel din Baru, încetăţenind aici o adevărată tradiţie. Tinerii de azi, Nelu Coardeş, de la secţia preparare, tehnicianul Ion Andraş, Viorel Rahotă, Mariana Pop, Maria Panaite, de la sec dIN STAŢIUNEA elveţiană de sporturi de iarnă Saint Moritz au început joi campionatele europene de bob. După disputarea primelor două manşe, în proba echipajelor de două persoane conduce R. F. a Germaniei I (Froth- Bader) — 2’ 24” 35/100. Pe locurile următoare se află echipajele R.F. a Germaniei II (Zimmerer-Utzschneider) — 2’ 24” 82/100 şi Elveţiei — 2’ 361’ 04/100. Echipajul prim al României, format din Stavarache-Juncu se află pe locul 18, iar echipajul secund al României (Stoian Panaitescu) ocupă locul 26. Astăzi au loc ultimele două manşe. • IN PRIMUL tur al turneului internaţional de tenis de la Jacksonville (Florida), jucătorul român Ilie Năstase cîştigătorul recentulu concurs de la Baltimore, a pierdut in mod surprinzător cu 6—7, 5—7 în faţa suedezului Ove Bengtson. Cu o surpriză s-a încheiat şi partida dintre Ion Ţiriac şi Haroon Rahim, în care victoria a revenit cu 6—4, 6— 4 tenismanului pakistanez. Alte rezultate : Huggins (S.U.A.) — McManus (S.U.A.) 7—5, 4—6, 7— 6; Filol (Chile) — Osborne (S.U.A.) 7—5. 7—6. • CU DOUA RUNDE înaintea încheierii turneului internaţional de şah de la Hastings, în clasament continuă să conducă tînărul mare maestru sovietic Anatoli Karpov cu 10 puncte. Pe locul secund se află compatriotul său Viktor Korcinoi cu 95 puncte, urmat de Mecking (Brazilia) Byrne (S.U.A.) — 8,5 puncte, Andersson (Suedia), Guigorici (Iugoslavia) — 7,5 puncte, Unzicker (R. F. a Germaniei), Najdorf (Argentina) — 7 puncte, etc. Victor Ciociltea (România) ocupă locul 10 cu 5 puncte. CONCURSUL PRONOSPORT NR. 3 (din 16 ianuarie 1972) Bologna-Napoli lx Juventus-Fiorentina l Mantova^lnternazionale 2 Milan-Atalanta 1 Roma-Torino lx Sampdoria-Cagliarl lx Varese-Lanerossi l Verona-Cantazaro 1 Foggia-Lazio lx Perugia-Bari x Reggiana-Ternana x Sorrento-Arézzo 1x2 Taranto-Catania x ţia fasonare, Viorica Rus, de la cuptoare preiau şi duc mai departe un meşteşug atît de util oţelăriilor ţării. O. MILEA MESERII NOI ÎN INDUSTRIA CONSTRUCTOARE DE MAŞINI Modernizarea continuă a industriei construcţiilor de maşini, ca şi complexitatea tehnică a instalaţiilor şi agregatelor industriale realizate în marile uzine şi fabrici ale ţării au impus ca în acest an să fie pregătiţi peste 45 000 tineri pentru a deveni muncitori calificaţi. Dintre aceştia mai mult de jumătate urmează cursurile profesionale, iar restul ucenicia la locul de muncă. Caracteristic pentru pregătirea de cadre calificate, este faptul că şi această activitate poartă calificativul „modern“, întrucât o dată cu perfecţionarea proceselor de muncă din uzine, cu introducerea de metode de muncă bazate pe cele mai recente descoperiri ale ştiinţei, au apărut noi meserii, care obligă la realizarea unui nivel de cunoştinţe profesionale superior. De pildă, în nomenclatorul de meserii pentru întreprinderile constructoare de maşini au fost introduse cele de : electricianmecanic pentru aparataj de măsură şi automatizări, montator de aparate electronice, lăcătuş pentru motoarele de avion, structurist de aviaţie, optician pentru confecţionarea de lentile şi prisme, operator de maşini electronice de calcul etc. Complexitatea pregătirii muncitorilor pentru noile sectoare ale industriei constructoare de maşini (automatizare, electronică, mecanică fină etc.) a impus o serie de măsuri privind îmbunătăţirea procesului de invățămint profesional. ^Scintetia tineretului UNDE NE SINT PĂPUŞARII AMATORI ? Scrisoarea dv. tovarăşe, Irina Batrîna, sintetizează intr-adevăr o realitate nedorită. Dacă in urmă cu ciţiva ani, alături de formaţiile profesioniste, care fiinţează şi astăzi, existau pe lingă casele de cultură cursuri de iniţiere pentru mînuirea păpuşilor, cu timpul, acestea s-au autodizolvat. Nu numai în Bucureşti, ci şi în ţară, foarte multe din cercurile tinerilor păpuşari, au încetat să mai activeze. De altfel, la ultima bienală de teatru au participat un număr restrins de asemenea formaţii. Cauzele sunt multiple şi ele s-ar putea rezuma, în scurte cuvinte, la insuficienta preocupare acordată de instituţiile de cultură, acestui gen de activitate. Aşa cum ne-a informat Comitetul municipal Bucureşti al U.T.C., au existat opinii că aceasta ar fi, în exclusivitate, o activitate specifică copiilor (de ce oare numai a lor ?) şi ca atare, ea ar trebui sprijinită, mai cu seamă, de şcoli şi organizaţiile de pionieri iar în cele din urmă din acelaşi motiv, instituţiile culturale de masă în majoritatea lor au renunţat cu totul la ea. Că nu stau tocmai aşa lucrurile, ne-o dovedesc rindurile dv. Deşi sînteţi salariată, mînuirea păpuşilor, este o mai veche pasiune pe care doriţi să o împliniţi. Ne-am interesat asupra posibilităţilor şi am aflat că peste puţină vreme în cadrul societăţii literar-artistice a elevilor din Capitală, „George Călinescu“, se va constitui o formaţie de păpuşari amatori, unde vă puteţi înscrie. Depăşind însă cadrul dialogului nostru, precum şi inerţia sau, mai bine zis, dezinteresul manifestat pînă acum faţă de acest gen de activitate artistică de masă, sunt demne de luat în seamă şi alte cîteva greutăţi. De data aceasta însă, ele nu pot fi înlăturate numai prin bunăvoinţă caselor de cultură. Ne gîndim la lipsa instructorilor. Şcolile populare de artă, au acordat genului la care ne referim mai puţină consideraţie decit altora, lucru care a dus la reducerea instructorilor şi, cu atît mai mult, a minuitorilor de păpuşi. Dacă mai adăugăm şi faptul că nici o instituţie de invăţămînt, nici măcar mediu, nu pregăteşte minuitori profesionişti, cunoscători competenţi ai tehnicii şi artei mînuirii păpuşilor, avem imaginea cîtorva alte cauze, care au dus la „criza“ de instructori. Pină la soluţionarea problemei, pe care o supunem organelor competente, (Şcoala populară de artă şi Ministerul învăţămîntului), Casele de cultură nu pot absolutiza acest impediment real. La fel ca şi în anii trecuţi, se poate cere sprijinul instructorilor profesionişti existenţi, dornici să transmită şi altora arta lor. ÎNTREBĂRI CU DESTINAŢIE PRECISA „îmi este ruşine că nu muncesc“. Cu aceste cuvinte işi începe scrisoarea tînărul Marin Bojan din Roşiori de Vede, judeţul Teleorman. Absolvent al liceului teoretic, a evitat pînă acum munca, după propria-i mărturisire, pentru că nu a găsit ceva pe placul său. Un post de funcţionar care să-l scutească de prea multe eforturi fizice, care să nu-i dea prea multă bătaie de cap. La cei 21 de ani ai săi, ocolea greutăţile muncii, preferind cafeneaua in compania unor tineri fără nici un rost, certaţi şi ei cu munca. Dar „sfatul“ părinţilor (era oare nevoie la virsta lui să fie împins de la spate pentru a munci ?) al adevăraţilor prieteni, l-au îndemnat să renunţe la o existenţă care, din nou după mărturisirea sa, era un mod ruşinos de a înţelege rosturile vieţii, ale îndatoririlor sociale. Şi s-a decis. Ca dovadă , scrisoarea trimisă redacţiei in care nu se sfia să califice drept parazitară, viaţa dusă după absolvirea liceului. Cuvintele „îmi este ruşine că nu muncesc“ exprimau de altfel şi lăsau să se înţeleagă că a chibzuit serios ,şi s-a hotărit să se încadreze neîntirziat în muncă. Eram chiar rugaţi să-i sprijinim in acest sens. Ceea ce am şi făcut. Direcţia Judeţeană pentru problemele de muncă şi ocrotiri sociale Teleorman, cu care am luat legătura după primirea scrisorii sale, i-a oferit posibilitatea să se încadreze la Cooperativa de Consum Măldăeni. Surpriză insă. Tînărul care ne rugase stăruitor să-l ajutăm a refuzat postul fără nici o explicaţie. I s-a propus atunci să se califice in meseria de strungar. Pină acum, nici această ofertă nu a găsit cu cale s-o onoreze. A renunţat oare, după numai cîteva zile, cu atita uşurinţă, la dorinţa de a munci ? Adresăm această întrebare direct, tinărului Marin Bojan din Roşiori de Vede. Aceeaşi întrebare poate fi pusă de altfel şi altor tineri care ne-au scris, pe aceeaşi temă, ca apoi să nu se prezinte la locurile de muncă repartizate sau să refuze posturile propuse. Radu Gh. Ilie din Tg. Ocna a fost repartizat la Grupul industrial Petrol-Chimie-Borzeşti, unde se putea califica ca operator chimist, dar a refuzat. Aceeaşi atitudine a avut-o şi Stan Constanţa din Bucureşti, pentru a da încă un exemplu, care a refuzat pînă acum nu mai puţin de cinci locuri de muncă, printre care vînzător la O.C.L. „Textila I“ şi I.C.S. „Victoria“, dactilografă la Centrala Sării sau muncitor, în vederea calificării la Fabrica „Unirea“. De ce ? Greu de aflat înainte de a primi răspunsul tinerilor in cauză. Il aşteptăm. CURIER JURIDIC Victor Cozariuc — Bucureşti. Tinerii care frecventează cursurile de calificare sau cursurile de perfecţionare, organizate fără scoatere de la locul de muncă beneficiază, potrivit H.C.M. nr. 2105/1969, pe durate cursurilor, de retribuirea muncii prestate în producţie şi de folosirea materialului bibliografic necesar studiilor, pe toată durata şcolarizării. Dumneavoastră faceţi o confuzie atunci cind pretindeţi unităţii să vă acorde o Indemnizaţie lunară egală cu media salariului realizat in ultimele trei luni, premergătoare admiterii la cursuri. Această indemnizaţie se acordă persoanelor care au avut calitatea de angajat şi frecventează cursurile de calificare, cu scoatere din producţie. Iosif Iancovici — Arad. Vechimea în muncă în aceeaşi unitate nu se întrerupe dacă după terminarea serviciului militar vă reîncadraţi în cel mult 90 de zile în întreprinderea la care aţi lucrat, înainte de încorporare. Dacă unitatea nu are posibilitatea să vă reîncadreze şi confirmă în scris această situaţie vă puteţi angaja şi într-o altă întreprindere, fără ca vechimea în aceeaşi unitate să se considere întreruptă. Gitta Avram — Bacău, întrucît sînteţi angajată şi prin hotărirea de divorţ, copilul v-a fost încredinţat spre creştere dv, puteţi cere întreprinderii să vă acorde alocaţia de stat. înainte însă, trebuie să prezentaţi unităţii, hotărirea judecătorească rămasă definitivă. Redactorul rubricii MIRCEA NICOLAE AU APĂRUT 5 NOI CURSURI Prima sesiune de examene a anului de invăţămînt 1971— 1972, se apropie cu paşi mari. Curînd studenţii vor trebui să-şi verifice faţă în faţă cu cadrele didactice cunoştinţele acumulate în acest început de an universitar. Pentru a afla despre noile cursuri universitare apărute în acest scop, am vizitat recent Editura didactică și pedagogică unde am aflat următoarele : BOBUL- marea noastră speranță pentru OLIMPIADA ALBĂ DE LA SAPPORO • CONFESIUNI ÎNAINTEA PLECĂRII TN TARA SOARELUI-RASARE • GRABA......ACLIMATIZĂRII'' • PANȚURU VA PREDA „ȘTAFETA“ PE MTINI BUNE • SINAIA VA AVEA, TN CURÎND, O PISTA EXCEPTIONALA • BOBERII ROMANI VOR CONCURA PE BOBURI DE CONSTRUCŢIE NOUA ! Piatra Arsă este un nume de rezonanţă pentru amatorii sportului de iarnă. Ne hotârîsem să ne îndreptam paşii spre această cetate a sportivilor, cînd o adevărată şansă ne-a scos înainte chiar pe locurile de unde ne pregăteam să luăm startul, adică la Sinaia, pe acel pe care-l căutam de fapt , pe cel mai reprezentativ sportiv român al anotimpului zăpezilor — ION PANŢURU. Dorinţa noastră de a-l întîlni avea explicaţii fireşti , ne aflăm în preajma startului olimpic de la Sapporo. Ca şi cînd ne-am fi despărţit de cîteva ore, am reluat interesanta discuţie pe care o întrerupsesem în februarie trecut, atunci cînd campionul nostru de bob se întorsese în ţară cu medalia de aur obţinută la concursul de anvergură desfăşurat la Innsbruk şi clasarea pe un loc fruntaş la C.M. de la Cervinia (Italia). — încheiam, atunci, convorbirea, dacă-ţi aminteşti ION PANŢURU, cu cîteva idei privind nădejdile bobeurilor şi ale sportivilor noştri, în general, în perspectiva anului olimpic. Cum vezi aceste perspective, acum, după 10 luni de meditaţie şi pregătiri ? — Etapa hotărîtoare dinaintea concursurilor din acest an a început pentru noi, bobeurii, de la 24 noiembrie, o dată cu întrecerile de la Königssee (R.F. a Germaniei) unde există una dintre singurele piste artificiale de bob din lume. Aici am început antrenamentele de coborîri propriu-zise. Pista bine înghețată ne-a permis să lucrăm din plin serios. După această pregătire, alături de cîteva din cele mai reputate echipaje din lume, grupul nostru, compus din ION ZANGOR, DUMITRU FOCŞENEANU, VICTOR DUMITRU PASCU, PANAITESCU DRAGOȘ, PAPADOPOL VICTOR intră în faza propriu-zisă de concurs Trebuie să vă spun că atît eu cît şi ceilalţi coechipieri ne simţim din ce în ce mai bine, am realizat timpuri comparabile cu ale multor campioni naţionali. — Cum aţi pregătit, în faza iniţială, sezonul olimpic ? — După un plan de antrenament foarte complex cuprinzînd, alături de pregătirea teoretică, probe de motociclism viteză şi de aviaţie acrobatică. — Ce faceţi pînă în ziua startului întrecerilor olimpice ? — Plecăm spre Japonia, pentru aclimatizare cu condiţiile de concurs ale Jocurilor de la Sapporo. Vom fi, deci, printre primii oaspeţi ai oraşului olimpic japonez. (N.R. Ei se află deja în Japonia de cîteva zile şi au participat la inaugurarea pîrtiei olimpice). Dorinţa noastră de a fi prezenţi la acest eveniment ne face să nu luăm startul la C.E. unde urmează să fim reprezentaţi de două echipaje din lotul de tineret. După documentarea făcută de noi, în prealabil, două elemente vor opera îndeosebi selecţia concurenţilor. Un prim element este caracteristica pîrtiei de concurs care la Sapporo este mai puţin rapidă, concepută cu un grad mai mare de securitate dar în acelaşi timp mai „tehnică”, solicitînd o cunoaştere şi o utilizare a fiecărei porţiuni de teren pentru obţinerea vitezei maxime. De pildă, la Cervinia — Italia chiar dacă bobul „muşcă“ din pîrtie nu pierzi prea mult timp, pe cînd la Sapporo asta te poate costa cel puţin o secundă, în funcţie de caracteristicile pîrtiei şi starturile vor avea pe pîrtia din Japonia un specific total diferit de acel al starturilor pe pîrtiile europene. De aceea, ne-am grăbit s-o cunoaştem Un al doilea factor tehnic care va influenţa concursul este introducerea recentă în competiţie a unor boburi cu patine modificate, ceea ce dă un plus de viteză dar şi un procent mai mare de „piruete” pe gheaţa pîrtiei. Dispunem şi noi de asemenea boburi — atît la doi cît şi la patru — de cea mai modernă construcţie cu care speram să ne aclimatizăm pe deplin şi spre folosul nostru. — Pentru că am ajuns la... folosul nostru, ce şanse acorzi echipajului „PANŢURII“ 7 — Ar fi hazardat să fac anticipaţii în condiţiile amintite mai sus. Intrucît, însă, mă apropii de apogeul carierei mele ca sportiv de performanţă, aş dori foarte mult să marchez cît mai remarcabil acest moment. Ce nădăjduiesc, deduceţi singur... — Ce preconizezi cu privire la viitorul bobului român după momentul Panţurii ? — S-a ridicat în ultimul timp o pleiadă de băieţi foarte talentaţi. De la începutul acestui an ei vor dispune, la Sinaia, de una dintre cele mai bune pîrtii de concurs din lume, proiectată în întregime de ingineri români la construcţia căreia se lucrează susţinut pentru a o da In funcţiune cît mai grabnic. In felul acesta ţara noastră va deveni şi un vestit centru internaţional de boli. Corelaţi cele două elemente — talent plus condiţii, — şi veţi obţine opinia mea despre viitor : România se va menţine in ierarhia bobului mondial pe unul dintre primele locuri ! Interviu realizat de L. HARALAMBIE .— Suntem prezenţi în această săptămînă cu 5 noi cursuri universitare pentru studenţii diverselor facultăţi. Astfel a apărut manualul „Otorinolaringologie" care este semnat de prof. univ. St. Gîrbea şi colectiv. Lucrarea tratează problemele cele mai recente, plus raportul profilactic şi curativ al afecţiunilor de nasgît şi urechi. Tot pentru studenţii facultăţilor de medicină a apărut şi cursul „Histologie“ vol. II de prof. univ. I. Diculescu de la I.M.F. Bucureşti. Manualul cuprinde histologia specială şi tratează problemele de bază privitoare la organizarea microscopică şi ultramicroscopică a diferitelor organe care intră în alcătuirea corpului omenesc. Cel de al treilea manual universitar apărut se intitulează „Biologie celulară“ şi este semnat de prof. univ. M. Ionescu-Varo. Pertru studenţii facultăţilor de drept a apărut cursul semnat de prof. univ. I. Oancea şi care se intitulează „Drept penal“. El cuprinde partea generală a cursului de drept penal român şi principalele probleme ale teoriei dreptului penal şi ale noii legislaţii penale. In afara studenţilor, lucrarea se adresează şi celor ce frecventează şcolile speciale, cercetătorilor şi practicienilor dreptului. Manualul de „Economie politică“ vol. ii — Socialismul — pentru studenţii de la toate facultăţile, este din nou prezent în librării într-o continuare de tiraj. H. LEREA MECIUL SPASSKI-FISCHER In cîteva... ipoteze MAI ÎNTII ŞANSELE LUI SPASSKI Sfîrşit de noiembrie la Moscova. tot capitala sovietică se disputa marele Memorial Aiehin, la care luau parte 18 mari maeştri internaţionali. Turneul a trezit un interes enorm în rîndurile iubitorilor de şah sovietici, dar a produs şi o uşoară decepţie, deoarece în ultimul moment nu au venit Fischer şi Larsen, cei mai buni şahişti din ţările vestice. In timpul desfăşurării turneului, întrebarea care s-a pus cu precădere a fost dacă actualul campion mondial Spasski va reuşi să cîştige acest mare concurs şi în acest fel să intre in cea mai bună formă sportivă înaintea disputării meciului pentru titlul mondial din vara acestui an contra lui Fischer. Spasski nu a reuşit acest lucru, s-a clasat destul de modest pe locurile 6-7, şi in general calitatea jocului său în multe partide a lăsat destul de mult de dorit. Datorită acestui lucru, mai ales, s-au creat o serie întreagă de discuţii aprinse între suporteri, antrenori şi marii maeştri prezenţi la turneu sau în cluburi, s-au lansat o serie întreagă de ipoteze in legătură cu meciul Spasski—Fischer, cu desfăşurarea acestuia şi cu rezultatul său final. „Desigur, în faţa lui Spasski stă o sarcină foarte grea, a declarat Baturinski, directorul Clubului central de şah din capitala sovietică. Campionul mondial trebuie să dovedească încă o dată superioritatea şcolii de şah sovietice ai cărei reprezentanţi s-au impus cu autoritate în arena mondială atît în competiţiile individuale cît şi în cele pe echipe !“ Baturinski, care a fost conducătorul delegaţiei sovietice la Buenos Aires la meciul Fischer-Petrosian, a declarat însă că şansele de victorie ale celor doi adversari vor fi aproximativ egale și că totul va depinde mai mult de pregătirea fizică și de stăpinirea nervoasă din timpul meciului... La rindul său, Petrosian a declarat că a fost surprins de modul în care Fischer a încheiat meciul de la Buenos Aires cu el (4-0 in ultimele patru partide) şi că prevede o luptă foarte grea, în care Spasski va trebui să dea dovadă de multă prudenţă pentru a nu permite periculosului său adversar să-şi impună tactica... în general, majoritatea marilor maeştri sovietici şi a antrenorilor s-au abţinut să dea vreun pronostic în legătură cu acest meci epocal, lucru destul de uşor de înţeles, avînd in vedere mai ales fluctuaţiile de formă manifestate de Spasski in ultima vreme. La o conferinţă de presă, organizată la Universitatea Lomonosov cu ocazia unui simultan dat de subsemnatul şi de marele maestru iugoslav Parma, am fost supuşi în schimb unui adevărat tir de întrebări şi presupuneri din partea iubitorilor de şah din universitate şi din cluburile moscovite. Aici s-a emispărerea că în general Spasski, in ultima vreme şi-a cam schimbat stilul de joc, manifestind prea multă prudenţă şi dorinţă de a încheia neînvins concursurile sau meciurile la care participă. Se spune că Kotvinnik ar fi declarat că toţi campionii mondiali (inclusiv deci Spasski) îşi schimbă stilul de joc din momentul în care au cîştigat titlul ! In încheiere, iată insă şi un optimist desăvârşit : marele maestru sovietic Karpov, unul din ciştigătorii Memorialului Alehin. El a spus textual : „Spasski va cîştiga în mod sigur cu toate că Fischer este cel mai bun calculator de variante şi de poziţii din lume Campionul mondial, în schimb îi depăşeşte pe adversarul său prin aprecierea genurilor depoziţie şi în modul de abordare a luptei sportive...“. FLORIN GHEORGHIU