Scînteia Tineretului, ianuarie 1972 (Anul 28, nr. 7038-7062)

1972-01-14 / nr. 7048

„SCâNTEIA TINERETULUI" pag. 2 VINERI 14 IANUARIE 7972 Joi dimineaţa a plecat, la Bu­dapesta, o delegaţie condusă de Iosif Banc, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, pentru a participa la intîlnirea de lucru a preşedinţilor celor două părţi în Comisia mixtă guvernamen­tală româno-ungară de colabo­rare economică.­­ * In aceeaşi zi delegaţia a sosit la Budapesta. Joi după-amiază, în clădirea parlamentului din Budapesta, au început convorbirile oficiale în cadrul intilnirii de lucru a pre­şedinţilor celor două părţi în Comisia mixtă guvernamentală româno-ungară de colaborare e­­conomică. Joi seara, s-a Înapoiat în Ca­pitală, venind din Chile, delega­ţia Partidului Comunist Român, formată din tovarăşii Petre Lupu, membru al Comitetului Executiv al C.C al P.C.R., şi Teodor Coman, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comi­tetului judeţean Tulcea al P.C.R., care a participat la ma­nifestările prilejuite de sărbă­torirea semicentenarului creării Partidului Comunist din Chile. La sosire, pe aeroportul Oto­­peni, delegaţia a fost salutată de tovarăşii Florian Dănălache, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., Ion Cîrcei, membru al C.C. al P.C.R., de activişti de partid. Delegaţia Partidului Socialist Popular din V­a­nemarca, con­dusă de Sigurd Omann, preşe­dintele partidului, deputat in Parlamentul danez, care, la in­vitaţia Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a făcut o vizită in ţara noastră, a părăsit joi dimineaţa Capitala. Joi a avut loc in Capitală ple­nara Uniunii Arhitecţilor. Cu acest prilej, au fost pre­zentate şi dezbătute studiile „Proiectarea construcţiilor in­dustriale conform cerinţelor funcţionale reale ale produc­ţiei“ şi „Căile reducerii costu­lui şi ale economiei in proiec­tare in arhitectura industrială“. Participanţii la plenara Uniu­nii Arhitecţilor din Republica Socialistă România au adresat o telegramă Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarăşului NICOLAE C­E­AU­ŞESC­U. Sub auspiciile Consiliului Cul­turii şi Educaţiei Socialiste, joi la amiază, a avut loc la Galeria de artă fotografică din Capitală vernisajul unei expoziţii de foto­grafii artistice din Republica Populară Albania, reflectind re­alizările poporului albanez in domeniile agriculturii şi electri­ficării ţării. Joi s-au încheiat manifestă­rile înscrise în programul „Zi­lele Eminescu“ iniţiat de Co­mitetul pentru cultură şi edu­caţie socialistă şi Biblioteca municipiului Tr. Severin. Timp de o săptămînă, tineri munci­tori din întreprinderile Indu­striale şi de pe şantierele de construcţii, elevi din şcolile generale şi licee, precum şi alţi cetăţeni din localitate au luat parte la seri de poezie, medalioane, montaje literar muzicale, expuneri despre via­ţa şi opera lui Eminescu. TEATRUL DE COMEDIE SE ADRESEAZĂ TINERETULUI O piesă intr-un act — „Intîl­­niri“ — și „Poezie umoristică românească“ prima înregistrînd şi un debut regizoral, actorul Mircea Albulescu, a doua purtînd girul „directorial“ al punerii în scenă. — Lucian Giurchescu A­­mindouă, lucrate atent şi îngri­jit, au fost adunate într-o re­prezentaţie pusă întâi la dispozi­ţia întregului public, timp de patru duminici. După această lună, fiind de fapt destinat ti­neretului — studenţi, elevi, mun­citori — spectacolul se va muta pe scena cluburilor lui. După cum arăta la premieră, succesul nu va ocoli această iniţiativă, datorită atît­ acurateţii artistice a realizării cit şi a participăr­ii tuturor actorilor acestui teatru inclusiv capetele de afiş : Alfiza Pellea, Ştefan Tapalagă, Sanda Toma, Silviu Stănculescu, Iurie Darie, Dem Savu, Vasilica Tas­­tamatî, Mircea Şeptilici, Stelă Popescu, plus tinerii Mihaela Buta, Iarina Demian, Vl. Găitan. Deci, destinatar — tineretul. O­­biectiv — educaţia lui etică şi estetică în „Intîlniri“ (piesă ju­cată de Silviu Stănculescu, Lili­ana Ţicău şi Iarina Demian, in decorul tinerei scenografe Elena Ionescu), autorul şi­­ regizorul au pus, cu claritate, în discuţie, tema răspunderii umane, a tă­riei interioare şi rectitudinii, as­tăzi epurate însă de uscăciune şi intoleranţă, îndemnul moral conţinut aici, a determinat ale­gerea acestei scurte drame, te­matic mai potrivită, după opinia noastră, studenţilor şi tinerilor muncitori, decit vîrstei şcolare. Pentru toţi, însă, la fel de po­trivit, de plăcut, recitalul de poezie , în selecţia lui Lu­cian Giurchescu şi Mircea Şep­tilici (totodată prezentator), după criterii expuse astfel de pri­mul : „N-am urmărit să facem o antologie (într-o singură re­prezentaţie ar fi imposibil), ci am ales poezii cu un liant sa­tiric, umoristic sau liric, înve­cinat cu umorul“. Spectacolul debutează cu „Da, nebun !“ a lui Caragiale şi se încheie cu Marin Sorescu, Eminescu, Ar­­ghezi, Topîrceanu, Gr. Alexan­­drescu, Minulescu, Ranetti, M.R Paraschivescu, Cicerone Teodorescu, A Baranga sunt reprezentați prin cele mai cu­noscute, chiar prea cunoscute, versuri. Directorul teatrului. Lu­ cian Giurchescu afirmă însă că le-a ales astfel dinadins, căci „omului, în recitalurile de poe­zie, ca şi în cele de nu­ntă, îi place să asculte mai ales ceea ce ştie. Altă­dată ne vom opri la poezii mai inedite, pentru a le da cir­culaţie în rândurile­­tinerilor“. Recitalul actual, destul de a­­tractiv, are un coeficient de ori­ginalitate faţă de altele, în spe­cial prin diversitatea forme­lor de prezentare adoptate : u­­nele versuri sunt înscenate, pan­­tomimate, deci „jucate“ de mai mulţi, altele sunt rostite de un singur actor. Ideea poetică e în felul acesta mai bine subliniată, iar mişcarea dă reprezentaţiei vioiciune şi armonie. Recită, după cum spuneam, toţi actorii Teatrului de Comedie, care n-au urmărit să se achite de o obli­gaţie şi să înjghebeze o repre­zentaţie „de serviciu“, ci una în stare să cultive în rîndul ti­nerilor gustul pentru teatru şi pentru poezia românească de valoare O INTERESANTA CULEGERE DE PIESE CORALE DIFUZATA SUB EGIDA C.C. AL U.T.C. Sub titlul „Cîntece pen­tru tineret“ Comitetul Gene­­ral al Uniunii Tineretului Co­culegere de piese corale revo­luţionare pentru tineret in care regăsim lucrări intrate de mulţi ani în patrimoniul culturii mu­ VCMCiI w Slutii H&I V€8 • ^ Bogat în grăsimi, proteine şi fos­­for, peştele congelat este gustos, 8 ' conţine multe calorii, păstrînd intacte toate calităţile celui proas­păt. Se recomandă decongelarea la temperatura camerei. Cumpă­raţi peşte congelat din MAGAZI­NELE ALIMENTARE ALE COO­­PERAŢIET DE CONSUM V. TANASESCU zicale naţionale: Tricolorul lui Ciprian Porumbescu, Pui de lei de I. G. Brătianu, Pe-al nostru steag de Ciprian Porumbescu şi înaripantele cîntece de masă făurite de cîţiva creatori din zi­lele noastre Mereu înainte de Marin Constantin pe versuri de Tiberiu Utan, Tineret glorios de Mircea Neagu pe versuri de­ Tra­­ian Iancu şi Ţară scumpă, să tră­ieşti de Anatol Vieru pe versuri de Nina Cassian. Culegerea constituie un pre­ţios ajutor pentru organizaţiile U.T.C. în activitatea de educa­ţie patriotică a tineretului, de răspîndire a cîntecului revolu­ţionar (I. S.). LA MICROFON... ALBINELE — O MICA ÎNŢEPĂTURA PENTRU RESPONSABILII CU VALORIFICAREA INVENŢIILOR Prezentată şi premiată in ca­drul sesiunii pe ţară a cercuri­lor ştiinţifice studenţeşti, lucra­rea studentului DAN BORZA : „Recunoaşterea şi anticiparea pe cale electronică a anumitor stări biologice la albina meli­­feră“, aduce pentru prima dată, faţă în faţă, albinele şi electro­nica. In momentul actual, cînd a­­paratul — creaţie a proaspătu­lui absolvent, aşteaptă o soartă corespunzătoare odihnindu-se pe un raft de dulap — cerce­tarea stării în care se află al­binele unei familii se face tot ridicind capacul stupului şi a­­preciind cu ochiul sau urechea pe baza unei experienţe mai noi sau mai vechi. Dezavanta­jele sunt evidente : pe lingă faptul că în apreciere intervine factorul subiectiv, albinele sunt deranjate, producţia de miere fiind simţitor afectată. Pe lingă aceasta, operaţia necesită pre­zenţa mai multor oameni, pen­tru un număr mare de stupi. Aparatul înlătură aceste deza­vantaje indicind direct princi­palele stări biologice ale albi­nelor, prin captarea, cu ajuto­rul unui microfon, a sunetelor emi­se de familia de albine, şi prelucrarea electronică a sem­nalelor electrice cu ajutorul u­­nui analizator spectral speciali­zat. Pe baza intensităţilor com­ponentelor din benzile de frec­venţă luate în considerare, apa­ratul defineşte în mod uni­voc starea biologică respec­tivă. în acest mod, după instalarea microfoanelor in stupi, cu un singur aparat se poate controla, de că­tre un singur om cu orice frec­vență, starea albinelor fără a le deranja. Se poate astfel inter­veni la timp, dacă albinele sunt în stare de alarmă fie din lipsă de hrană, fie din cauza unei temperaturi necorespunzătoare sau, dacă matca a plecat, pentru a preveni împrăştierea familiei. Aparatul, care a constituit su­biectul lucrării de diplomă a ti­­nărului inginer a fost realizat în laboratoarele Politehnicii, la propunerea şi cu sprijinul „Apimondiei“ și a trezit intere­sul unor largi cercuri de apicul­tori din întreaga lume. MIHAELA MIHALCU In ajustajele laminoarelor hunedorene de la începutul anului s-au realizat peste plan : 180 tone produse la laminorul de 800 mm., 250 tone la blumingurile de 1 000 și 1 300 mm., 300 tone de semifabricate, 120 tone la laminorul de sirmă • Măsurile stabilite din vreme au permis colectivului Fabricii „7 Noiembrie“ din Sibiu să realizeze suplimentar, în aceste prime zile ale noului an, 2 870 perechi ciorapi de bumbac şi 9 060 perechi din fire sintetice • La Fabrica de antibiotice din Iaşi, valoarea pro­ducţiei suplimentare din aceeaşi perioadă se ridică la peste 100 000 lei • în municipiul Rimnicu Vilcea se organizează în cinstea semicentenarului U.T.C schimburi de onoare. Astfel de acţiuni au avut loc la C.E.I.L., Grupul industrial chimic şi întreprin­derea „Vîlceana" • Constructorii şantierului 1 al Trustului de construcţii şi specialiştii de la I.N.C.E.R.C. — filiala Iaşi — au început operaţiile de încercare a rezistenţei acoperişului „Sălii sportului“ din Iaşi • Anul acesta în oraşul Vulcan se vor da în folosinţă 360 noi apartamente, iar în Valea Jiului 800. Con­structorii pregătesc încă de pe acum frontul de lucru • Sub îndrumarea prof. Traian Ilia, la Şcoala generală nr. 2 din Oradea a luat fiinţă un corc de desen şi arte plastice • De mult interes în rîndul tinerilor sibieni s-a bucurat montajul audio­vizual „Momente din istoria U.T.C.“ • Se lucrează intens la expoziţia volantă „File din lupta şi munca tineretului“ pe care Comitetul judeţean Vâlcea al U.T.C. o va prezenta în toate oraşele judeţului • In cinstea semicentenarului U.T.C., la Brăila se vor organiza trei interesante expoziţii : „Tineretul brăilean pe coordonatele societăţii socialiste multilateral dezvoltate“ (fotografii), „Tineretul, participant activ la construirea socia­lismului“ (pentru membrii cercurilor de arte plastice) şi „Pa­gini din trecutul de muncă şi viaţă a tineretului brăilean“ • Filarmonica din Satu Mare a prezentat la Uzinele „Unio“ un concert-lecţie . La clubul petroliştilor din Târgovişte s-a des­chis o expoziţie a gazetelor satirice • Un nou concurs în judeţul Hunedoara are ca temă „Circulaţia rutieră azi“.­­De la cores­pondenţii noştri : Maria Jugănariu, Ioan Vlad, Vasile Văcăriţa, Ionel Andraşoni, P. Vlad, Corvin Alexe, Cornel Mureşan, Vasile Moroşan, C. Oancea, Alex. Kulcsár, Iulian Iordache, I. Todea). „FABRICUŢA" DE LA BARU O simplă întimplare ne-a ofe­rit prilejul să fim martorii unui eveniment deosebit în viaţa unei „făbricuţe“ dintr-un sat de pe Valea Streiului, străjuit de coa­mele semeţe ale Retezatului şi Sebeşului. La Baru se sărbăto­rea semicentenarul fabricii de produse refractare. O unitate cu mulţi şi entuziaşti tineri, prin „dimensiuni“ obişnuite aparent mărunită în puzderia de unităţi industriale care există în ţară. Ceea ce o face demină de aten­ţie este importanţa pe care­ o are ea în pulsul de metal al Hune­doarei şi nu numai al acesteia. „Livram cărămizi refractare ne­cesare zidirii oalelor de turna­re de la Oţelăria electrică, oţe­­lăria „Siemens Martin“ nr. 1 de la Hunedoara, cilindrii bara­­dopului pentru oalele de turnat oţel de la Oţelul Roşu, Cîmpia Turzii, Uzinele „23 August“ şi Uzina de maşini grele din Bucu­reşti, U.C.M.-Reşiţa ş.a. — ne spune tînărul director al fabri­cii, inginerul Petru Andraş. De asemenea, plăcile termoizolante necesare căptuşirii lingotierelor de la Oţelăria „S. M.“ nr. 2, care pină de curînd se impor­tau, tot noi le furnizăm. Inchi­­puiţi-vă ce s-ar întîmpla cu în­treaga producţie de oţel a Hu­nedoarei, de pildă, dacă noi nu am trimite la timp şi in canti­tăţi suficiente materialele re­fractare!“ Tot o particularitate pentru „făbricuţa“ de la Baru este şi aceea că începînd cu di­rectorul şi inginerul şef şi pînă la ultimul muncitor, toţi sînt de fel din Baru, încetăţenind aici o adevărată tradiţie. Tinerii de azi, Nelu Coardeş, de la secţia preparare, tehnicianul Ion An­draş, Viorel Rahotă, Mariana Pop, Maria Panaite, de la sec­ d­IN STAŢIUNEA elveţiană de sporturi de iarnă Saint Moritz au început joi campionatele europe­ne de bob. După disputarea pri­melor două manşe, în proba e­­chipajelor de două persoane con­duce R. F. a Germaniei I (Froth- Bader) — 2’ 24” 35/100. Pe locurile următoare se află echipajele R.F. a Germaniei II (Zimmerer-Utz­­schneider) — 2’ 24” 82/100 şi El­veţiei­­ — 2’ 361’ 04/100. Echipa­jul prim al României, format din Stavarache-Juncu se află pe lo­cul 18, iar echipajul secund al României (Stoian­ Panaitescu) o­­cupă locul 26. Astăzi au loc ul­timele două manşe. • IN PRIMUL tur al turneu­lui internaţional de tenis de la Jacksonville (Florida), jucătorul român Ilie Năstase cîştigătorul recentulu concurs de la Balti­more, a pierdut in mod surprin­zător cu 6—7, 5—7 în faţa suede­zului Ove Bengtson. Cu o sur­priză s-a încheiat şi partida din­tre Ion Ţiriac şi Haroon Rahim, în care victoria a revenit cu 6—4, 6— 4 tenismanului pakistanez. Alte rezultate : Huggins (S.U.A.) — McManus (S.U.A.) 7—5, 4—6, 7— 6; Filol (Chile) — Osborne (S.U.A.) 7—5. 7—6. • CU DOUA RUNDE înaintea încheierii turneului internaţional de şah de la Hastings, în clasa­ment continuă să conducă tînă­rul mare maestru sovietic Ana­toli Karpov cu 10 puncte. Pe lo­cul secund se află compatriotul său Viktor Korcinoi cu 9­5 punc­te, urmat de Mecking (Brazilia) Byrne (S.U.A.) — 8,5 puncte, An­­dersson (Suedia), Guigorici (Iugo­slavia) — 7,5 puncte, Unzicker (R. F. a Germaniei), Najdorf (Ar­gentina) — 7 puncte, etc. Victor Ciociltea (România) ocupă locul 10 cu 5 puncte. CONCURSUL PRONOSPORT NR. 3 (din 16 ianuarie 1972) Bologna-Napoli lx Juventus-Fiorentina l Mantova^lnternazionale 2 Milan-Atalanta 1 Roma-Torino lx Sampdoria-Cagliarl lx Varese-Lanerossi l Verona-Cantazaro 1 Foggia-Lazio lx Perugia-Bari x Reggiana-Ternana x Sorrento-Arézzo 1x2 Taranto-Catania x ţia fasonare, Viorica Rus, de la cuptoare preiau şi duc mai de­parte un meşteşug atît de util oţelăriilor ţării. O. MILEA MESERII NOI ÎN INDUSTRIA CONSTRUCTOARE DE MAŞINI Modernizarea continuă a in­dustriei construcţiilor de maşini, ca şi complexitatea tehnică a instalaţiilor şi agregatelor indus­triale­ realizate în marile uzine şi fabrici ale ţării au impus ca în acest an să fie pregătiţi peste 45 000 tineri pentru a de­veni muncitori calificaţi. Dintre aceştia mai mult de jumătate urmează cursurile profesionale, iar restul ucenicia la locul de muncă. Caracteristic pentru pregătirea de cadre calificate, este faptul că şi această activitate poartă calificativul „modern“, întru­­cât o dată cu perfecţionarea pro­ceselor de muncă din uzine, cu introducerea de metode de mun­că bazate pe cele mai recente descoperiri ale ştiinţei, au apă­rut noi meserii, care obligă la realizarea unui nivel de cunoş­tinţe profesionale superior. De pildă, în nomenclatorul de me­serii pentru întreprinderile constructoare de maşini au fost introduse cele de : electrician­mecanic pentru aparataj de mă­sură şi automatizări, montator de aparate electronice, lăcătuş pentru motoarele de avion, structurist de aviaţie, optician pentru confecţionarea de len­tile şi prisme, operator de ma­şini electronice de calcul etc. Complexitatea pregătirii mun­citorilor pentru noile sectoare ale industriei constructoare de maşini (automatizare, electro­nică, mecanică fină etc.) a im­pus o serie de măsuri privind îmbunătăţirea procesului de in­­vățămint profesional. ^Scinteti­a tineretului UNDE NE SINT PĂPUŞARII AMATORI ? Scrisoarea dv. tovarăşe, Irina Batrîna, sintetizează intr-adevăr o realitate nedorită. Dacă in urmă cu ciţiva ani, alături de formaţiile profesioniste, care fiinţează şi astăzi, existau pe lingă casele de cultură cursuri de iniţiere pentru mînuirea pă­puşilor, cu timpul, acestea s-au autodizolvat. Nu numai în Bucureşti, ci şi în ţară, foarte multe din cercurile tinerilor păpuşari, au încetat să mai ac­tiveze. De altfel, la ultima bie­nală de teatru au participat un număr restrins de asemenea formaţii. Cauzele sunt multiple şi ele s-ar putea rezuma, în scurte cuvinte, la insuficienta preocupare acordată de institu­ţiile de cultură, acestui gen de activitate. Aşa cum ne-a infor­mat Comitetul municipal Bucu­reşti al U.T.C., au existat opinii că aceasta ar fi, în exclusivi­tate, o activitate specifică co­piilor (de ce oare numai a lor ?) şi ca atare, ea ar trebui spriji­nită, mai cu seamă, de şcoli şi organizaţiile de pionieri iar în cele din urmă din acelaşi motiv, instituţiile culturale de masă în majoritatea lor au renunţat cu totul la ea. Că nu stau tocmai aşa lucrurile, ne-o dovedesc rindurile dv. Deşi sînteţi sala­riată, mînuirea păpuşilor, este o mai veche pasiune pe care do­riţi să o împliniţi. Ne-am inte­resat asupra posibilităţilor şi am aflat că peste puţină vreme în cadrul societăţii literar-artis­­tice a elevilor din Capitală, „George Călinescu“, se va con­stitui o formaţie de păpuşari a­­matori, unde vă puteţi înscrie. Depăşind însă cadrul dialogului nostru, precum şi inerţia sau, mai bine zis, dezinteresul mani­festat pînă acum faţă de acest gen de activitate artistică de masă, sunt demne de luat în seamă şi alte cîteva greutăţi. De data aceasta însă, ele nu pot fi înlăturate numai prin bunăvoin­ţă caselor de cultură. Ne gîn­­dim la lipsa instructorilor. Şco­lile populare de artă, au acor­dat genului la care ne referim mai puţină consideraţie de­cit altora, lucru care a dus la re­ducerea instructorilor şi, cu atît mai mult, a minuitorilor de pă­puşi. Dacă mai adăugăm şi fap­tul că nici o instituţie de invă­ţămînt, nici măcar mediu, nu pregăteşte minuitori profesio­nişti, cunoscători competenţi ai tehnicii şi artei mînuirii păpu­şilor, avem imaginea cîtorva alte cauze, care au dus la „cri­za“ de instructori. Pină la solu­ţionarea problemei, pe care o supunem organelor competente, (Şcoala populară de artă şi Mi­nisterul învăţămîntului), Ca­sele de cultură nu pot absolu­tiza acest impediment real. La fel ca şi în anii trecuţi, se poa­te cere sprijinul instructorilor profesionişti existenţi, dornici să transmită şi altora arta lor. ÎNTREBĂRI CU DESTINAŢIE PRECISA „îmi este ruşine că nu mun­cesc“. Cu aceste cuvinte işi în­cepe scrisoarea tînărul Marin Bojan din Roşiori de Vede, ju­deţul Teleorman. Absolvent al liceului teoretic, a evitat pînă acum munca, după propria-i mărturisire, pentru că nu a gă­sit ceva pe placul său. Un post de funcţionar care să-l scuteas­că de prea multe eforturi fizice, care să nu-i dea prea multă bă­taie de cap. La cei 21 de ani ai săi, ocolea greutăţile muncii, preferind cafeneaua in compania unor tineri fără nici un rost, certaţi şi ei cu munca. Dar „sfa­tul“ părinţilor (era oare nevoie la virsta lui să fie împins de la spate pentru a munci ?) al adevăraţilor prieteni, l-au în­demnat să renunţe la o existen­ţă care, din nou după mărturi­sirea sa, era un mod ruşinos de a înţelege rosturile vieţii, ale în­datoririlor sociale. Şi s-a decis. Ca dovadă , scrisoarea trimisă redacţiei in care nu se sfia să califice drept parazitară, viaţa dusă după absolvirea liceului. Cuvintele „îmi este ruşine că nu muncesc“ exprimau de altfel şi lăsau să se înţeleagă că a chibzuit serios ,şi s-a hotărit să se încadreze neîntirziat în mun­că. Eram chiar rugaţi să-i spri­jinim in acest sens. Ceea ce am şi făcut. Direcţia Judeţeană pen­tru problemele de muncă şi o­­crotiri sociale Teleorman, cu care am luat legătura după pri­mirea scrisorii sale, i-a oferit posibilitatea să se încadreze la Cooperativa de Consum Măl­­dăeni. Surpriză insă. Tînărul care ne rugase stăruitor să-l a­­jutăm a refuzat postul fără nici o explicaţie. I s-a propus atunci să se califice in meseria de strungar. Pină acum, nici aceas­tă ofertă nu a găsit cu cale s-o onoreze. A renunţat oare, după numai cîteva zile, cu atita uşu­rinţă, la dorinţa de a munci ? Adresăm această întrebare di­rect, tinărului Marin Bojan din Roşiori de Vede. Aceeaşi întrebare poate fi pu­să de altfel şi altor tineri care ne-au scris, pe aceeaşi tem­ă, ca apoi să nu se prezinte la locu­rile de muncă repartizate sau să refuze posturile propuse. Radu Gh. Ilie din Tg. Ocna a fost repartizat la Grupul indus­trial Petrol-Chimie-Borzeşti, un­de se putea califica ca operator chimist, dar a refuzat. Aceeaşi atitudine a avut-o şi Stan Con­stanţa din Bucureşti, pentru­ a da încă un exemplu, care a re­fuzat pînă acum nu mai puţin de cinci locuri de muncă, prin­tre care vînzător la O.C.L. „Tex­tila I“ şi I.C.S. „Victoria“, dac­tilografă la Centrala Sării sau muncitor, în vederea calificării la Fabrica „Unirea“. De ce ? Greu de aflat înainte de a primi răspunsul tinerilor in cauză. Il aşteptăm. CURIER JURIDIC Victor Cozariuc — Bucureşti. Tinerii care frecventează cursu­rile de calificare sau cursurile de perfecţionare, organizate fă­ră scoatere de la locul de mun­că beneficiază, potrivit H.C.M. nr. 2105/1969, pe durate cursu­rilor, de retribuirea muncii pre­state în producţie şi de folosirea materialului bibliografic necesar studiilor, pe toată durata şcola­rizării. Dumneavoastră faceţi o confuzie atunci cind pretindeţi unităţii să vă acorde o Indemni­zaţie lunară egală cu media sa­lariului realizat in ultimele trei luni, premergătoare admiterii la cursuri. Această indemnizaţie se acordă persoanelor care au avut calitatea de angajat şi frecven­tează cursurile de calificare, cu scoatere din producţie. Iosif Iancovici — Arad. Ve­chimea în muncă în aceeaşi uni­tate nu se întrerupe dacă după terminarea serviciului militar vă reîncadraţi în cel mult 90 de zile în întreprinderea la care aţi lu­crat, înainte de încorporare. Dacă unitatea nu are posibili­tatea să vă reîncadreze şi con­firmă în scris această situaţie vă puteţi angaja şi într-o altă în­treprindere, fără ca vechimea în aceeaşi unitate să se considere întreruptă. Gitta Avram — Bacău, întru­­cît sînteţi angajată şi prin hotă­­rirea de divorţ, copilul v-a fost încredinţat spre creştere dv, pu­teţi cere întreprinderii să vă a­­corde alocaţia de stat. înainte însă, trebuie să prezentaţi uni­tăţii, hotărirea judecătorească rămasă definitivă. Redactorul rubricii MIRCEA NICOLAE AU APĂRUT 5 NOI CURSURI Prima sesiune de examene a anului de invăţămînt 1971— 1972, se apropie cu paşi mari. Curînd studenţii vor trebui să-şi verifice faţă în faţă cu cadrele didactice cunoştin­ţele acumulate în acest început de an universitar. Pentru a afla despre noile cursuri universi­tare apărute în acest scop, am vizitat recent Editura didactică și pedagogică unde am aflat ur­mătoarele : BOBUL- marea noastră speranță pentru OLIMPIADA ALBĂ DE LA SAPPORO • CONFESIUNI ÎNAINTEA PLECĂRII TN TARA SOARELUI-RA­SARE • GRABA......ACLIMATIZĂRII'' • PANȚURU VA PREDA „ȘTAFETA“ PE MTINI BUNE • SINAIA VA AVEA, TN CURÎND, O PISTA EXCEPTIONALA • BOBERII ROMANI VOR CON­CURA PE BOBURI DE CONSTRUCŢIE NOUA ! Piatra Arsă este un nume de re­zonanţă pentru amatorii sportului de iarnă. Ne hotârîsem să ne în­dreptam paşii spre această cetate a sportivilor, cînd o adevărată şansă ne-a scos înainte chiar pe locurile de unde ne pregăteam să luăm startul, adică la Sinaia, pe acel pe care-l căutam de fapt , pe cel mai reprezentativ sportiv român al anotimpului zăpezilor — ION PANŢURU. Dorinţa noastră de a-l întîlni avea expli­caţii fireşti , ne aflăm în preaj­ma startului olimpic de la Sap­poro. Ca şi cînd ne-am fi des­părţit de cîteva ore, am reluat interesanta discuţie pe care o în­­trerupsesem în februarie trecut, atunci cînd campionul nostru de bob se întorsese în ţară cu me­dalia de aur obţinută la con­cursul de anvergură desfăşurat la Innsbruk şi clasarea pe un loc fruntaş la C.M. de la Cervi­­nia (Italia). — încheiam, atunci, convorbi­rea, dacă-ţi aminteşti ION PAN­ŢURU, cu cîteva idei privind nădejdile bobeurilor şi ale spor­tivilor noştri, în general, în pers­pectiva anului olimpic. Cum vezi aceste perspective, acum, după 10 luni de meditaţie şi pregătiri ? — Etapa hotărîtoare dinaintea concursurilor din acest an a în­ceput pentru noi, bobeurii, de la 24 noiembrie, o dată cu întrecerile de la Königssee (R.F. a Germa­niei) unde există una dintre sin­gurele piste artificiale de bob din lume. Aici am început antrena­mentele de coborîri propriu-zise. Pista bine înghețată ne-a permis să lucrăm din plin serios. După această pregătire, alături de cî­teva din cele mai reputate echi­paje din lume, grupul nostru, compus din ION ZANGOR, DU­MITRU FOCŞENEANU, VICTOR DUMITRU PASCU, PANAITES­­CU DRAGOȘ, PAPADOPOL VIC­TOR intră în faza propriu-zisă de concurs Trebuie să vă spun că atît eu cît şi ceilalţi coechi­pieri ne simţim din ce în ce mai bine, am realizat timpuri compa­rabile cu ale multor campioni na­ţionali. — Cum aţi pregătit, în faza ini­ţială, sezonul olimpic ? — După un plan de antrena­ment foarte complex cuprin­­zînd, alături de pregătirea teore­tică, probe de motociclism viteză şi de aviaţie acrobatică. — Ce faceţi pînă în ziua star­tului întrecerilor olimpice ? — Plecăm spre Japonia, pentru aclimatizare cu condiţiile de con­curs ale Jocurilor de la Sapporo. Vom fi, deci, printre pri­mii oaspeţi ai oraşului olim­pic japonez. (N.R. Ei se află deja în Japonia de cîteva zile şi au participat la inaugura­rea pîrtiei olimpice). Dorinţa noastră de a fi prezenţi la acest eveniment ne face să nu luăm startul la C.E. unde urmează să fim reprezentaţi de două echi­paje d­in lotul de tineret. După documentarea făcută de noi, în prealabil, două elemente vor ope­ra îndeosebi selecţia concurenţi­lor. Un prim element este carac­teristica pîrtiei de concurs care la Sapporo este mai puţin rapidă, concepută cu un grad mai mare de securitate dar în acelaşi timp mai „tehnică”, solicitînd o cu­noaştere şi o utilizare a fiecărei porţiuni de teren pentru obţine­rea vitezei maxime. De pildă, la Cervinia — Italia chiar dacă bo­bul „muşcă“ din pîrtie nu pierzi prea mult timp, pe cînd la Sap­poro asta te poate costa cel puţin o secundă, în funcţie de caracte­risticile pîrtiei şi starturile vor avea pe pîrtia din Japonia un specific total diferit de acel al starturilor pe pîrtiile europene. De aceea, ne-am grăbit s-o cu­noaştem Un al doilea factor teh­nic care va influenţa concursul este introducerea recentă în competiţie a unor boburi cu pa­tine modificate, ceea ce dă un plus de viteză dar şi un procent mai mare de „piruete” pe ghea­ţa pîrtiei. Dispunem şi noi de asemenea boburi — atît la doi cît şi la patru — de cea mai mo­dernă construcţie cu care spe­ram să ne aclimatizăm pe deplin şi spre folosul nostru. — Pentru că am ajuns la... fo­losul nostru, ce şanse acorzi echi­pajului „PANŢURII“ 7 — Ar­­ fi hazardat să fac anti­cipaţii în condiţiile amintite mai sus. Intrucît, însă, mă apropii de apogeul carierei mele ca sportiv de performanţă, aş dori foarte mult să marchez cît mai remar­cabil acest moment. Ce nădăj­duiesc, deduceţi singur... — Ce preconizezi cu privire la viitorul bobului român după mo­mentul Panţurii ? — S-a ridicat în ultimul timp o pleiadă de băieţi foarte talentaţi. De la începutul acestui an ei vor dispune, la Sinaia, de una dintre cele mai bune pîrtii de concurs din lume, proiectată în întregime de ingineri români la construcţia căreia se lucrează susţinut pentru a o da In funcţiune cît mai grab­nic. In felul acesta ţara noastră va deveni şi un vestit centru in­ternaţional de boli. Corelaţi cele două elemente — talent plus con­diţii, — şi veţi obţine opinia mea despre viitor : România se va menţine in ierarhia bobului mon­dial pe unul dintre primele­­ locuri ! Interviu realizat de L. HARALAMBIE .— Suntem­ prezenţi în această săptămînă cu 5 noi cursuri uni­versitare pentru studenţii diver­selor facultăţi. Astfel a apărut manualul „Otorinolaringologie" care este semnat de prof. univ. St. Gîrbea şi colectiv. Lucrarea tratează problemele cele mai re­­cente, plus raportul profilactic şi curativ al afecţiunilor de nas­­gît şi urechi. Tot pentru studen­ţii facultăţilor de medicină a a­­părut şi cursul „Histologie“ vol. II de prof. univ. I. Diculescu de la I.M.F. Bucureşti. Manualul cuprinde histologia specială şi tratează problemele de bază pri­vitoare la organizarea micros­copică şi ultramicroscopică a di­feritelor organe care intră în al­cătuirea corpului omenesc. Cel de al treilea manual universitar apărut se intitulează „Biologie celulară“ şi este semnat de prof. univ. M. Ionescu-Varo. Per­tru studenţii facultăţilor de drept a apărut cursul semnat de prof. univ. I. Oancea şi care se intitulează „Drept penal“. El cuprinde partea generală a cursului de drept penal român şi principalele probleme ale teo­riei dreptului penal şi ale noii legislaţii penale. In afara stu­denţilor, lucrarea se adresează şi celor ce frecventează şcolile speciale, cercetătorilor şi prac­ticienilor dreptului. Manualul de „Economie poli­tică“ vol. ii — Socialismul — pentru studenţii de la toate fa­cultăţile, este din nou prezent în librării într-o continuare de tiraj. H. LEREA MECIUL SPASSKI-FISCHER In cîteva... ipoteze MAI ÎNTII ŞANSELE LUI SPASSKI Sfîrşit de noiembrie la Mos­cova. tot capitala sovietică se disputa marele Memorial Aie­­hin, la care luau parte 18 mari maeştri internaţionali. Turneul a trezit un interes enorm în rîndurile iubitorilor de şah so­vietici, dar a produs şi o uşoa­ră decepţie, deoarece în ultimul moment nu au venit Fischer şi Larsen, cei mai buni şahişti din ţările vestice. In timpul desfă­şurării turneului, întrebarea care s-a pus cu precădere a fost dacă actualul campion mon­dial Spasski va reuşi să cîştige acest mare concurs şi în acest fel să intre in cea mai bună formă sportivă înaintea dispu­tării meciului pentru titlul mondial din vara acestui an contra lui Fischer. Spas­ski nu a reuşit acest lu­cru, s-a clasat destul de mo­dest pe locurile 6-7, şi in gene­ral calitatea jocului său în mul­te partide a lăsat destul de mult de dorit. Datorită acestui lucru, mai ales, s-au creat o serie întreagă de discuţii a­­prinse între suporteri, antre­nori şi marii maeştri prezenţi la turneu sau în cluburi, s-au lansat o serie întreagă de ipo­teze in legătură cu meciul Spasski—Fischer, cu desfăşura­rea acestuia şi cu rezultatul său final. „Desigur, în faţa lui Spasski stă o sarcină foarte grea, a declarat Baturinski, di­rectorul Clubului central de şah din capitala sovietică. Cam­pionul mondial trebuie să do­vedească încă o dată superio­ritatea şcolii de şah sovietice ai cărei reprezentanţi s-au im­pus cu autoritate în arena mon­dială atît în competiţiile indi­viduale cît şi în cele pe echi­pe !“ Baturinski, care a fost conducătorul delegaţiei sovieti­ce la Buenos Aires la meciul Fischer-Petrosian, a declarat însă că şansele de victorie ale celor doi adversari vor fi apro­ximativ egale și că totul va de­pinde mai mult de pregătirea fizică și de stăpinirea nervoasă din timpul meciului... La rindul său, Petrosian a declarat că a fost surprins de modul în care Fischer a încheiat meciul de la Buenos Aires cu el (4-0 in ulti­mele patru partide) şi că pre­vede o luptă foarte grea, în care Spasski va trebui să dea dovadă de multă prudenţă pen­tru a nu permite periculosului său adversar să-şi impună tac­tica... în general, majoritatea marilor maeştri sovietici şi a antrenorilor s-au abţinut să dea vreun pronostic în legătură cu acest meci epocal, lucru destul de uşor de înţeles, a­­vînd in vedere m­ai ales fluc­tuaţiile de formă manifestate de Spasski in ultima vreme. La o conferinţă de presă, or­ganizată la Universitatea Lo­monosov cu ocazia unui simul­tan dat de subsemnatul şi de marele maestru iugoslav Par­ma, am fost supuşi în schimb unui adevărat tir de întrebări şi presupuneri din partea iubitorilor de şah din universitate şi din clu­burile moscovite. Aici s-a emis­­părerea că în general Spasski, in ultima vreme şi-a cam schimbat stilul de joc, ma­­nifestind prea multă prudenţă şi dorinţă de a încheia neînvins concursurile sau meciurile la care­­ participă. Se spune că Kotvinnik ar fi declarat că toţi campionii mondiali (inclusiv deci Spasski) îşi schimbă stilul de joc din momentul în care au cîştigat titlul ! In încheiere, iată insă şi un optimist desă­vârşit : marele maestru sovietic Karpov, unul din ciştigătorii Memorialului Alehin. El a spus textual : „Spasski va cîştiga în mod sigur cu toate că Fischer este cel mai bun calculator de variante şi de poziţii din lume Campionul mondial, în schimb îi depăşeşte pe adversarul său prin aprecierea genurilor de­poziţie şi în modul de aborda­re a luptei sportive...“. FLORIN GHEORGHIU

Next