Scînteia Tineretului, ianuarie 1972 (Anul 28, nr. 7038-7062)

1972-01-14 / nr. 7048

Ceremonia de la Kinangoni INAUGURAREA LUCRĂRILOR MINIERE LA UN ZACAMINT DE PLUMB, CARE SE REALIZEAZĂ IN CADRUL COOPERĂRII ROMÂNO-KENYENE NAIROBI 13 (Agerpres). — In Kenya s-au inaugurat, recent, lucrările miniere la zăcămîntul de plumb de la Kinangoni, care se realizează în cadrul cooperă­rii româno-kenyene. Cu acest prilej, a avut loc o festivitate la care au participat Jomo Ke­­nyatta, preşedintele Kenyei, O. Omamo, ministrul resurselor naturale şi alte personalităţi oficiale kenyene, membri ai corpului diplomatic. Au fost prezenţi Bujor Almă­­şan, ministrul minelor, petrolu­lui şi geologiei, Ion Drînceanu, ambasadorul României în Ke­nya, precum şi specialiştii ro­mâni care lucrează la acest obiectiv. Ministrul român a înmînat preşedintelui Republicii Kenya un mesaj de prietenie din par­tea preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu. Preşedintele Kenyatta a expri­mat vii mulţumiri pentru me­sajul transmis. în discursul ţinut la ceremonia de la Kinangoni, preşedintele J. Kenyatta a subliniat rezul­tatele bune ale cooperării cu România, care au dus la crea­rea acestui obiectiv minier în ţara sa, elogiind activitatea spe­cialiştilor români în valorifica­rea bogăţiilor subsolului kenyan. In cuvintul său, Bujor Almá­son, apreciind importanţa aces­tei cooperări, şi-a exprimat con­vingerea că dezvoltarea activi­tăţii miniere din zona Kinan­goni va contribui la progresul economiei naţionale a Kenyei şi va marca începutul unei colabo­rări reciproc avantajoase, tot mai strinse între România şi Kenya. Ministrul kenyan al resurselor naturale, O. Omamo, a arătat în cuvintul său că „datorită coo­perării cu România s-a desco­perit zăcămîntul într-o zonă care şi anterior a fost cercetată de alte companii, însă fără re­zultat“. Festivitatea, la care au parti­cipat şi numeroşi locuitori din regiune, s-a desfăşurat într-o atmosferă de caldă prietenie şi s-a încheiat cu o mare serbare populară. Presa și radioteleviziunea ke­­nyană au informat pe larg des­pre acest eveniment. • Bătălia de pe pista aeroportului • Cei opt n-au putut fi regăsiţi... • Un „vas“ care se scufundă Utapao este un nume întîlnit frecvent în reportajele de răz­boi din Indochina. Utapao se află departe de linia frontului : baza aceasta este situată în Tailanda şi s-ar părea că este „cea mai mare bază aeriană a S.U.A. în Asia de sud-est", după părerea agenţiei FRANCE PRESSE. De mulţi ani, de pe pistele aeroportului decolează bombardierele care azvîrlă asupra Laosului, Cambodgiei şi Vietnamului o încărcătură adu­cătoare de moarte. Utapao şi-a cîştigat, astfel, o faimă tristă,­ omandanţii ame-­ ricani, prea puţin sensibili la consi­derente de ordin psihologic, păreau liniştiţi în privinţa securităţii acestei gigantice baze care adăposteşte cel pu­ţin 50 bombardiere „B-52“ şi încă 60 avioane-cisternă cu re­acţie „KC-135''. Luaseră stricte măsuri de precauţie, plasaseră în jurul ei instalaţii complicate născute din fantezia electroni­cii, îndepărtaseră din apropie­re pe „suspecţi". De-a lungul multor ani totul părea în re­gulă. Nici un atac nu fusese semnalat în această zonă şi americanii erau dispuşi să creadă în eficacitatea măsuri­lor luate. Totuşi, în zorii unei zile din acest ianuarie iluziile lor s-au risipit. La 10 ianuarie, un „comando" compus din pa­trioţi tailandezi a săvîrşit un curajos atac.­La ceasurile som­nolenţei acest „comando“ for­mat din numai zece oameni a reuşit să străpungă dispozitivele de pază şi să pătrundă în inte­riorul bazei. Din relatarea a­­genţiilor de presă, rezultă că ei s-au strecurat pe pistă şi au plasat încărcături de plastic în sistemele de largare ale mai multor aparate O patrulă i-a observat şi atunci a deschis focul. Trei bombardiere „B-52" au fost avariate, dintre care­­unul a fost distrus aproape complet — avea să mărturi­sească­ mai tîrziu, şeful statu­lui major al armatei tanlande­­ze, mareşalul Dawee Chulla­­sapya. Dar ce s-a întîmplat cu curajoşii atacanţi ? Doi dintre ei au căzut în luptă. Ceilalţi opt au reuşit să se retragă. Forţele armatei şi poliţiei tai­­landeze au declanşat imediat o mare operaţiune de curăţire. Zone întinse din jurul bazei au fost cercetate metru cu metru. Elicoptere au supravegheat împrejurimile. Zadarnic. Cei opt n-au putut fi găsiţi. La ora aceasta, probabil că ei şi-au reluat locurile de luptă în uni­tatea lor de guerilă... Au urmat declaraţiile publi­ce. Comandanţii lui „Strategic Air Command" au minimalizat pierderile. Avioanele avariate sau distruse păreau să-i preo­cupe mai puţin. O îngrijorare adîncă răzbătea, totuşi, din comentariile lor , aceea că rai­dul partizanilor a putut să aibă loc şi că Utapao a intrat în raza de acţiune a forţelor pa­triotice. Sentimentul „siguran­ţei" le-a fost zdruncinat defi­nitiv. Precauţia dublată de e­­lectronică s-a dovedit ineficien­tă în faţa îndrăznelii luptăto­rilor pentru libertatea Tailan­­dei. După întîmplarea de la Utapao, toate bazele aeriene din Tailanda au fost puse în „stare de alertă", încă o mă­sură de precauţie... Atacul de la Utapao a re­prezentat o surpriză pentru co­mandamentul american. Cunos­cătorii realităţilor tailandeze au fost mai puţin surprinşi. In urmă cu un an şeful marelui stat major de la Bangkok le prezenta ziariştilor o hartă a insurecţiei. Corespondentul zia­rului LE MONDE constata — privind această hartă — că „nucleele mişcării de guerilă sunt răspîndite pe aproape în­treg teritoriul ţării". Condusă de Frontul Patriotic tailandez, această mişcare s-a extins ver­tiginos. Deşi aprecierile cifrice cu privire la efectivele parti­zanilor diferă, se constată o unanimă părere în ceea ce pri­veşte potenţialul în creştere al „Armatei de eliberare a po­porului", în cinci provincii (Nan, Chang-Rai, Song-Khia, Yala, Nokhour­-Phanom) acţiu­nile sunt frecvente. Patrioţii au declanşat un atac chiar la nu­mai 22 km de Bangkok, adică în perimetrul unor „măsuri excepţionale de securitate“ ale autorităţilor. De altfel, C.S.C. (ceea ce potrivit agenţiei FRANCE PRESSE ar însemna „Comandamentul operaţional al luptei anticomuniste") a an­gajat în vasta operaţiune re­presivă peste 30 000 de mili­tari. Chiar potrivit datelor ofi­ciale, forţele guvernamentale au avut la capitolul pierderi peste 2 000 de morţi şi răniţi. Pentru a înăbuşi mişcarea populară autorităţile au recurs la tehnica militară modernă pusă la dispoziţie de S.U.A. şi au apelat şi la bombardierele americane pentru a ataca por­ţiuni din teritoriul tailandez unde se bănuieşte că s-ar fi instalat bazele patrioţilor. Pi­loţii americani acţionează în maniera din Indochina dar re­­zultatele nu sunt cele scontate. FRANCE PRESSE constata că unităţile de guerilă sunt pre­zente mai ales în nord-est, or­ganizez nu numai operaţiuni militare, ci şi întîlniri de infor­mare şi demascare a politicii oficiale. Patrioţii — avînd o uimitoare mobilitate — reu­şesc să evite ciocnirile pe care nu le doresc şi obţin clare suc­cese în ceea ce la Bangkok se denumeşte „războiul psiholo­gic". Atmosfera care domneşte în Tailanda o reflectă sugestiv un articol din BANGKOK WORLD, un ziar socotit drept in­fluent. Articolul atrage atenţia că Tailanda ar putea fi impli­cată în războiul indochinez (trupe tailandeze au fost sem­nalate pe frontul din Laos iar Bangkokul s-a declarat dispus să-i primească pe mercenarii laoţieni ai C.I.A. — „trupele speciale“ ale lui Van Po) şi cere autorităţilor să se evite o asemenea eventualitate. „Nu vrem să ne trezim într-o bună zi pe acelaşi vas cu Laosul, Cambodgia şi Vietnamul" — afirmă BANGKOK WORLD. Probabil, pentru a putea re­stabili „ordinea" a recurs pri­mul ministru Thanom Kittikat­­chorn la o stranie lovitură de stat împotriva... propriului său guvern. A fost redus la tăcere parlamentul, s-a abolit con­stituţia, instaurîndu-se autori­tatea nelimitată a cîtorva ge­nerali. Dacă în lupta pentru putere de la Bangkok, Kitti­­katehorn a marcat ceva puncte, în schimb pe planul reprimării forțelor patriotice lovitura de stat n-a avut nici un­ efect. Do­vada cea mai concludentă o oferă cele întîmplate în zorii unei zile de ianuarie la Uta­pao... M. RAMURA îmi im­enia UNIRII ANULUI II : rulează la Sala Palatului (orele 17,15; 20,15) Scala (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 21), București (orele 9; 11,15; 13,30; 16,30; 18,45; 21). SA CUMPĂRĂM O MASINA DE POMPIERI : rulează la Doina (orele 11,30 13,30; 16; 18,15; 20,30). LIVADA DIN STEPA : rulează la Flacăra (orele 15,30; 18; 20,15), Festival (orele 9, 21), LOVE STORY : rulează la Pa­tria (orele 9; 11,30; 14; 16,39; 19; 21,15), Festival (orele 9,15; 11,45; 14; 16,45) Luceafărul (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 21), Capitol (orele 9,15; 1130; 13,45; 16 la orele 20 Gala filmului cu­banez ODISEEA GENERALULUI JOSE); Favorit (orele 9;15; 11,30; 13,45; 16, 18 15, 20 30). B.D LA MUNTE SI LA MARE: rulează la victoria (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 20,45); Aurora (orele 9; 11,15; 13,30; 15,45; 38; 20,15; Tomis (orele 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18,15; 20,30). HUGO SI JOSEFINA: rulează la Timpuri Noi (orele 9—18,30 în continuare. La orele 20,15 pro­gram de desene animate). DECOLAREA : rulează la Mun­ca (orele 16, 18, 20), Giulesti (ore­le 15,30- 17,45 ; 20). CEA MAI FRUMOASA SOTIE : rulează la Feroviar (orele 8,45; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 21), Melodia (orele 9; 11;15; 13,30; 16; 18,30; 20,45), Modern (orele 9; 11;15; 13,30; 16; 18,15; 20,30), Central (orele 9 15; 11,30; 13 45; 16; 1815; 20,30); pădurea de mesteceni : rulează la Viitorul (orele 16; 18, 20). TRENUL: rulează la Excelsior (orele 9; 11,45; 14,30; 17,15; 20), Mioriţa (orele 9; 11,45; 14,30; 17,15; 20). WATERLOO : rulează la Grivi­­ţa (orele 9; 12; 16; 19,30), Volga (orele 9,30; 12,30; 16; 19,15), Fla­mura (orele 0i 12,30; 16; 19,30). SORGUL ROŞU : rulează la Progresul (orele 15,30; 18; 20,15). 12 OAMENI FURIOŞI : rulează la Bucepi (orele 16; 18,15; 20,30), Gloria (orele 9; 11;15; 13,30; 16; 18,15; 20,30). POVESTE SINGEROASA: ru­lează la Laromet (orele 15,30; 17,30; 19,30). OLIVER : rulează la Buzesti (orele 15,30; 19). NICI UN OM PENTRU CAMP DETRICH ! rulează la Ferentari (orele 15,30; 17,45 ; 20). ANNA CELOR 1 000 DE ZILE : rulează la Floreasca (orele 15,30; 19). Arta (orele 15,30; 19,15). CASTANELE SUNT BUNE : ru­lează la înfrăţirea (orele 15,30; 17.45; 20) STEAUA DE TINICHEA : ru­lează la Lumina (orele 9,21 în continuare), Crîngaşi (orele 15,30; 18; 20,15). DUEL STRANIU : rulează la Pacea (orele 15,45; 18, 20). FLOAREA DE CACTUS : rulea­ză la Unirea (orele 15,30; 18, 20). Popular (orele 10; 15,30; 18; 20,15). SCOATE-ŢI PĂLĂRIA, CINC SĂRUȚI : rulează la Lira (orele 15,30; 18, 20,15). MARELE PREMIU: rulează la Drumul Sării (orele 15,30; 19). FLOAREA SOARELUI : rulea­ză la Vitan (orele 15,30; 18, 20,15). TICK-TICK-TICK : rulează la Rahova (orele 14,30; 16,30; 18,30; 20,30). RITMURI SPANIOLE : rulează la Moşilor (orele 15,30; 17,45; 20). ARTICOLUL 420 : rulează la Cosmos (orele 15,30; 19). 0 16,00—17,00 Teleşcoala 0 In­ducţia electromagnetică. Pre­zintă lect. Lidia Panaiotu • 18,00 Căminul • 18,50 Aplauze pen­tru români — Cu ansam­blul artistic al U.T.C. în Olanda. 0 19,10 Tragerea Loto. 0 19,20 1001 de seri — „Aventu­rile lui Bobo”. 0 19 30 Telejurna­lul de seară. 0 20,00 Cronica po­litică internă de Eugen Mândrie. 0 20,10 Film artistic : Vremuri minunate la Spessart, 0 21,50 Te­lejurnalul de noapte. 0 22,00 Campionatele europene de pa­tinaj artistic. Transmisiune direc­tă de la Göteborg. Opera Română: LILIACUL — ora 19,30; Teatrul de Operetă : SOARELE LONDREI — ora 19,30; Teatrul Naţional „I. L. Caragia­­le» (Sala Comedia) : FANNY — ora 20; (Sala Studio) : TRAVESTI — ora 20; Teatrul „C. I. Nottara“ (Sala Magheru) : OMUL CARE... — ora 19,30; (Sala Studio) : GAI­ŢELE — ora 20; Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra" (Schitu Măgu­­reanu) : ZIARIŞTII — ora 20; (Sala Studio) : MINCINOSUL — — ora 20; Teatrul de Comedie : NICNIC — ora 20; Teatrul Mic : ANTIGONA — ora 19,30; Teatrul Giulești : GILCEVILE DIN CHI­­OGGIA — ora 19,30; Teatrul „C. Tănase“ (Sala Savoy) : BIMBIRI­­CA — ora 19,30; (Cal. Victoriei) : GROAPA — ora 19,30; Teatrul Ion Vasilescu : INTR-UN CEAS BUN — ora 19,30 ; Teatrul „Ion Creangă" ! N-A FOST ÎN ZADAR — ora 16; Teatrul „Țăn­dărică” (Cal. Victoriei) : BU ALX — ora 15; (Str. Academiei) : CAR­TEA CU APOLODOR — ora 17; Ansamblul „Rapsodia Română“ ; CONCERT DE MUZICĂ POPU­LARĂ ROMÂNEASCĂ — ora 19,30; Circul „Globus“ : ’72 CIRC ’72 — ora 19,30. • REPREZENTANTUL per­manent al Indiei la O.N.έ., Samar Sen, a adresat secre­tarului general al Naţiunilor Unite, Kurt Waldheim, o scri­soare prin care India in­­­formează pe membrii Con­siliului de Securitate că este gata să înceapă negocieri cu Pakistanul asupra retragerii tu­turor forţelor armate din zona de vest a conflictului, inclusiv din Jammu şi Kasmir. Samar Sen a cerut secretaru­lui general al O.N.U. să tran­smită scrisoarea tuturor mem­brilor Consiliului de Securitate. PROTOCOL ROMANO-CIPRIOT • LA NICOSIA a fost semnat protocolul privind schimburile comerciale dintre Republica So­cialistă România şi Republica Cipru in anul 1972. Protocolul prevede o majorare a acestor schimburi cu 20 la su­tă faţă de anul precedent. Ro­mânia va exporta în Cipru trac­toare, maşini unelte, diverse maşini, produse chimice, produ­se din lemn, bunuri de larg consum, materiale de construc­ţii etc., şi va importa citrice, piei, minereuri, produse textile, diverse produse manufacturate, lină şi alte produse. • LA DUBNA a avut loc se­siunea anuală a Comitetului re­prezentanţilor împuterniciţi ai statelor membre ale Institutului unificat de cercetări nucleare. La şedinţă au participat Împu­terniciţi ai Bulgariei, Cehoslova­ciei, R.P.D. Coreene, R.D. Ger­mane, Mongoliei, Poloniei, Ro­mâniei, Ungariei, U.R.S.S., R.D. Vietnam. Din partea guvernului Republicii Socialiste România, la lucrări a participat o delega­ţie condusă de prof. Ioan Ursu, preşedintele Comitetului de Stat pentru energia nucleară. • BRAZILIA continuă să fie cea mai mare ţară din lume producătoare de cafea. Aproxi­mativ jumătate din producţia mondială (48 la sută) revine a­­cestei ţări. Potrivit ultimelor date statistice, în anul 1971 Bra­zilia a exportat 18 milioane de saci de cafea — un sac fiind egal cu 60 de kilograme — alte 9 milioane fiind consumaţi în ţară. PIAJA COMUNA ŞI ANGLIA , OPOZIŢIA laburistă a ho­­tărit, miercuri seara, să proce­deze la o nouă acţiune, de ulti­mă oră, menită să împiedice gu­vernul Heath să semneze tra­tatul de aderare a Angliei la Piaţa comună. In acest scop, liderii laburişti au formulat o moţiune ce va fi supusă dezbaterii Camerei Co­munelor la 20 ianuarie, exact cu două zile înaintea semnării la Bruxelles a acordului de ade­rare. Drapelul forţelor armatei populare de eliberare din Laos flutură asupra bazei de la Long Cheng, informează agenţia Khaosan Pathet Lao, adăugind că, după victoriile pe care le-au repurtat la Sam Thong, zdrobind siste­mul de apărare exterioară al Long Cheng-ului, forţele pa­triotice au atacat, la 12 ia­nuarie, amplasamentele „for­ţelor speciale“ de mercenari ale lui Wang Pao din interio­rul acestei baze. Ele au o­­cupat succesiv aerodromul şi centrul Long Cheng-ului. Forţele patriotice au zdro­bit toate încercările de ri­postă ale inamicului, stîrnind panica în rîndul trupelor tai­­landeze şi al „forţelor spe­ciale“ ale lui Wang Pao, am­plasate pe înălţimile din a­­ceastă zonă şi în centrul Long Cheng-ului. Patrioţii au scos din luptă un mare număr de militari inamici şi continuă, în prezent, lupta împotriva forţelor inamice a­­flate încă în zona Long Cheng-ului. OPINII, CONTACTE, ÎNTÎLNIRI CONVOCĂRII CONFERINŢEI Încheierea reuniunii consultative de la Bruxelles La Bruxelles au luat sfârşit, joi la amiază, lucrările reuniu­nii consultative a reprezentanţi­lor opiniei publice din 27 ţări europene, consacrată examinării problemelor securităţii şi coo­perării pe continent. Intr-o scrisoare adresată par­ticipanţilor, ministrul de exter­ne belgian, Pierre Harmel, u­­nind succes lucrărilor reuniunii, s-a pronunţat pentru „necesita­tea îmbinării eforturilor desfă­şurate de către guverne şi di­verse personalităţi europene în scopul realizării unei atmosfere propice pentru începerea marii dezbateri privind securitatea eu­ropeană“. In cadrul reuniunii, a fost hotărîtă constituirea unui Comi­tet internaţional de iniţiativă şi a unui secretariat tehnic, în componenţa cărora au fost aleşi reprezentanţi din toate ţările participante. Din partea Româ­niei, în comitet au fost aleşi Traian Ionaşcu, preşedintele Co­misiei juridice a Marii Adunări Naţionale, Constanţa Crăciun, Eugen Jebeleanu, vicepreşedinte al Biroului Executiv al Consi­liului Naţional al Frontului Uni­tăţii Socialiste, György Kovács, membru al Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, George Ivaşcu, directorul revis­tei „România literară“, Petre Dascălu, membru al Consiliului Central al U.G.S.R. Comitetul de iniţiativă a a­­doptat o declaraţie în care pro­pune convocarea la Bruxelles, în zilele de 2­5 iunie a.c., a unei noi adunări a reprezentan­ţilor opiniei publice din ţările europene consacrată problemelor securităţii şi cooperării. Ţelul acestei iniţiative este de a con­tribui la familiarizarea opiniei publice cu problemele actuale ale organizării conferinţei eu­ropene pentru securitate şi coo­perare, la mobilizarea tuturor acelora care doresc să-şi unească eforturile pentru făurirea unui viitor mai bun şi paşnic al con­tinentului. Declaraţia conţine un­ apel adresat partidelor politice, organizaţiilor sindicale şi soci­ale, parlamentarilor, cercurilor economice, savanţilor, oamenilor­­de cultură, tuturor celor care militează pentru o „Europă a păcii, în condiţii de securitate şi cooperare". Poziţia Iugoslaviei DUPĂ CUM informează agen­ţia Tanjug, purtătorul de cuvînt al Secretariatului Federal pen­tru Afacerile Externe al R.S.F. Iugoslavia, Dragoliub Vuiţa, a confirmat joi, în cadrul unei conferinţe de presă, informaţiile potrivit cărora, la începutul lunii februarie, va avea loc o In favoarea EUROPENE întilnite între secretarul federal pentru afacerile externe, Mirko Tepavat, şi ministrul de externe al Austriei, Rudolf Kirchschlä­ger. Răspunzind unei întrebări re­feritoare la activitatea Iugosla­viei în actuala fază a pregătiri­lor în vederea conferinţei gene­­ral-europene pentru securitate, Dragoliub Vuiţa a arătat că este normal ca acum, cînd se intră în faza unor pregătiri in­tense, „Iugoslavia să continue activitatea sa şi consultările bi­laterale cu celelalte ţări“. El a subliniat hotărîrea Iugoslaviei de a participa şi la consultările multilaterale, pentru a căror începere se consideră că s-au copt condiţiile. Convorbiri bulgaro-turce AGENŢIA B.T.A. anunţă că au luat sfîrşit convorbirile din­tre Nenko Cendov, adjunct al ministrului afacerilor externe al R.P. Bulgaria, şi Orhan Eralp, secretar general la Mi­nisterul Afacerilor Externe al Turciei, aflat într-o vizită ofi­cială la Sofia. Timp de două zile, au fost dezbătute probleme legate de dezvoltarea în continuare a re­laţiilor dintre Bulgaria şi Tur­cia , activizarea schimburilor de mărfuri, lărgirea schimbu­rilor culturale şi turistice. Păr­ţile au analizat, de asemenea, probleme referitoare la secu­ritatea şi colaborarea europea­nă şi perspectivele convocării conferinţei general-europene. CREŞTEREA ROLULUI ŞI INFLUENŢEI P. C. DIN URUGUAY .MONTEVIDEO 13 (Agerpres). — Rodney Arismendi, prim-se­­cretar al C.C. al P.C. din Uru­guay, a arătat într-un interviu acordat ziarului polonez „Trybu­­na Ludu“ că, la recentele ale­geri prezidenţiale, Frente Am­­plio a pus capăt sistemului tra­diţional de forţe politice care consta din grupările bu­rghezo­­moşiereşti „Colorado» şi,,Blanco”, a mobilizat masele sub deviza luptei împotriva imperialismului şi oligarhiei, pentru reforme, şi solidaritate cu ţările care luptă pentru independenţă. Existenţa lui Frente Amplio constituie un fapt istoric şi ireversibil. Deşi acesta a fost înfiinţat doar de citeva luni şi in ciuda unei in­tense propagande anticomuniste, el a cucerit aproximativ 300 000 de voturi (la o populaţie de 2,9 milioane locuitori). Pentru pro­gramul său au votat o treime din alegătorii din capitala ţării, Mon­tevideo — unde el a reprezentat a doua forţă politică — şi fiecare al cincilea alegător din regiunile de provincie. In continuare, Rodney Aris­mendi a relevat că forţa condu­cătoare în Frente Amplio o con­stituie P.C. din Uruguay, căruia, din voturile acordate acestei coa­liţii a forţelor de stingă, i-au re­venit 32 la sută în capitală şi 31 la sută în provincie — unde a ob­ţinut de două ori mai multe vo­turi decit în alegerile precedente. Referindu-se la creşterea numă­rului membrilor P.C. din Uru­guay, Rodney Arismendi a arătat că, în ultimul deceniu, rîndurile partidului au sporit de patru ori, iar 78 la sută din membrii săi sunt muncitori. Organizaţia din capitală a partidului numără 33 000 de membri. O caracteristică a P.C. din Uruguay o constituie tinereţea membrilor săi, dintre care jumătate au între 18 și 30 ani. In încheierea interviului Rod­ney Arismendi a arătat că Frente Amplio reprezintă o verigă de seamă în procesele revoluționa­re care au loc în America La­tină. LOVITURĂ DE STAT ÎN GHANA Un grup de ofiţeri şi civili a preluat puterea Locotenent-colonel Mike Achampong a anunţat, la pos­tul de radio Accra, că un grup de ofiţeri şi civili a preluat puterea în Ghana, în urma un­ei lovituri de stat care a avut loc în noaptea de miercuri spre joi, că ţara va fi guvernată de acum înainte de un Consiliu al redeş­teptării naţionale, compus din reprezentanţi ai armatei şi lideri civili. Totodată, el a menţionat că reprezentanţi ai sindicatelor, fermierilor şi ai unor organizaţii obşteşti vor face parte din noul organism, cu titlul de consilieri. Locotenent-colonelul Mike Achampong, comandantul bri­găzii I de infanterie a arma­tei ghaneze, care a preluat puterea în Ghana, în urma lo­viturii de stat militare, a a­­nunţat că preşedintele ţării, Edward Akufo-Addo, a fost demis din funcţiile sale,­­ in­formează agenţia France Presse. Intr-o proclamaţie radiodi­fuzată, Mike Achampong a a­­nunţat, de asemenea, dizolva­rea Adunării Naţionale. Fostul premier, Kofi Busia, a fost înlăturat din funcţie. După cum relevă agenţiile de presă, Kofi Busia se afla la Londra, pentru tratament medical, în momentul loviturii de stat. Mike Achampong a declarat SEMINARUL DE LA ALGER INTERVENŢIA REPREZENTANTULUI U.T.C. La Alger continuă lucrări­le Seminarului internaţional al tinerilor petrolişti, iniţiat de organizaţia de tineret a Frontului de Eliberare Naţio­nală din Algeria, în colabora­re cu Federaţia Mondială a Tineretului Democrat şi Miş­carea panafricană de tineret. In intervenţiile lor, nume­roşi participanţi au subliniat rolul care revine muncitori­lor în mobilizarea permanen­tă a tuturor forţelor naţiona­le în lupta pentru salvarea bogăţiilor de jaful monopo­lurilor imperialiste, pentru folosirea acestor resurse în interesul exclusiv al dezvol­tării multilaterale a ţării res­pective. In intervenţia sa, reprezen­tantul Uniunii Tineretului Comunist din România, Ioan Bar, după ce a relevat aten­ţia deosebită de care se bucu­ră, în cadrul politicii econo­mice a Partidului Comunist Român şi a statului nostru, industria petrolieră a Româ­niei socialiste, a arătat că ti­neretul român dă o înaltă apreciere luptei acelor po­poare care sunt angajate în bătălia pentru recuperarea bogăţiilor lor naţionale, pen­tru obţinerea independenţei economice depline. Reprezen­tantul U.T.C. a exprimat so­lidaritatea poporului şi tine­retului din ţara noastră cu lupta poporului şi tineretu­lui algerian pentru naţiona­lizarea resurselor de hidro­carburi. ÎNTÎLNIREA TINERE­TULUI DIN AGRICULTURA R.S. CEHOSLOVACE La Praga s-au încheiat, joi după-amiază, lucrările celei de-a VIII-a­ întîlniri pe ţară a tineretului din agricultu­ră. Tineri cooperatori şi lu­crători din gospodăriile­ a­­gricole de stat au dezbătut, timp de trei zile, cele mai importante aspecte ale con­tribuţiei lor la sporirea con­tinuă a producţiei agricole. La încheierea consfătuirii, Vaclav Svoboda, secretar al C.C. al P.C.C. a rostit o cu­vântare, relevînd contribuţia tineretului sătesc la dezvol­tarea şi modernizarea agri­culturii socialiste a ţării, la activitatea culturală şi so­cială a satelor din Cehia şi Slovacia. FRONT GREVIST ÎN ANGLIA • CEA MAI MARE GREVĂ A MINERILOR BRITANICI DIN ULTIMII 46 DE ANI • EX­TINDEREA MIŞCĂRII REVENDICATIVE ÎN ÎNTREPRINDERILE BRITANICE D­e 46 de ani Marea Britanie n-a mai cunos­cut o grevă de asemenea am­ploare in indus­tria extractivă: 280 000 de muncitori grevişti, 289 puţuri de mină din marile bazine carbonifere ale Ţării Galilor, Scoţiei, Yorkshire, Derby­shire, Staffordshire, Lancas­ter au rămas închise. Greva a fost lansată ca urmare a eşuării negocierilor dintre sindicate şi Consiliul naţio­nal al cărbunelui (N.B.C.) care au durat trei luni. Mi­nerii revendică îmbunătăţi­rea condiţiilor de muncă şi de viaţă precum şi creşterea sa­lariilor cu 11 la sută. Contra­propunerea N.B.C. — de 7,9 la sută — nu a putut fi ac­ceptată de sindicate cu atit mai mult cu cit creşterea preţurilor cu 10 la sută, şo­majul care se cifrează la un milion de oameni şi inflaţia în creştere au lovit serios în standardul de viaţă al mine­rilor cu venituri şi aşa destul de reduse în comparaţie cu alte categorii de salariaţi. în­răutăţirea condiţiilor se ex­primă şi prin scăderea nu­mărului minerilor de la 700 000 la 280 000 numai in ul­timele două decenii. Pentru a acoperi necesităţile cotidie­ne ale familiilor lor, munci­torii efectuează ore supli­mentare care le încarcă săp­­tămina de lucru pînă la 64 de ore. Observatorii politici apre­ciază că greva ar putea dura o lună, ceea ce ar echivala cu o pierdere în valoare de 44 milioane de lire (produc­ţia pe săptămînă este de 2,5 milioane tone), exact suma care ar acoperi sporurile de salarii pe un an, cerute de mineri. Abandonarea minelor are repercusiuni serioase a­­supra altor sectoare din e­­conomie. Astfel, după trei săptămîni terminarea celor 32 milioane tone — cit repre­zintă rezervele de cărbune ale ţării — îşi va spune cu­vintul în industria siderurgi­că şi energetică (trei sferturi din electricitatea folosită în Anglia provine de la cele 141 de termocentrale acţionate cu cărbuni). Dar, aşa cum de­clara James Gormely, pre­şedintele Uniunii Naţionale a Minerilor, se încearcă obţi­nerea satisfacerii revendică­rilor nu printr-o lungă grevă de uzură, ci cit mai curind posibil. In calea satisfacerii cererilor justificate ale mine­rilor se ridică ca obstacol şi hotărîrea guvernului britanic de a limita la 8 la sută ori­ce creştere de salariu (în per­spectivă se prevede îngheţa­rea salariilor). Greva generală a mineri­lor se desfăşoară pe funda­lul altor acţiuni întreprinse de muncitorimea britanică in sprijinul revendicărilor ei. Am putea cita aici grevele care au avut loc la uzinele de automobile „British Ley­­land“ din Coventry şi Bir­mingham, la uzinele filialei „Chreysler“ şi la întreprin­derea „Aircraft Corporation“ din Lancaster la care au par­ticipat 13 000 de muncitori. Pe de altă parte, trei mili­oane de ingineri, 290 000 de muncitori din transporturi, 112 000 din industria energe­tică, un milion din construc­ţii, 55 000 din industria petro­liferă cer mărirea salariilor lor cu un procent superior plafonului de 8 la sută. Greva celor 280 000 de mi­neri britanici este susţinută de alte sectoare economice, 190 000 de muncitori din transporturi au refuzat să transporte cărbunele existent în depozitele din interiorul ţării. Docherii din Cardiff au refuzat şi ei descărcarea unor nave cu cărbune, dirijîndu-le spre Rotterdam ; muncitorii angajaţi la întreţinerea uti­lajelor de mină au intrat in grevă. DOINA TOPOR Mineri greviști din Țara Galilor. DEMONSTRAŢIE A ELEVILOR DIN CAPITALA ITALIEI Joi a avut loc la Roma o demonstraţie a elevilor de la şcolile medii din capitala Ita­liei şi din provincia Roma, împotriva represiunilor faţă de elementele democratice din licee şi împotriva provo­cărilor fasciste, pentru re­forma învăţămîntului. Mii de elevi de la liceele romane — împreună cu profesori, studenţi şi muncitori de la diferite fabrici angajate în lupta împotriva şomaju­lui — au străbătut, cu pancarte şi lozinci, stră­zile centrale ale oraşului, pînă în Trastevere, unde se află sediul Ministerului In­strucţiunii Publice. Această „zi de luptă“ a fost organi­zată de către sindicatele din şcoli şi la ea şi-au dat ade­ziunea federaţiile de tineret ale tuturor organizaţiilor de­mocratice, precum şi parti­dele comunist, socialist, soci­alist de unitate proletară (P.S.I.U.P.). CONFERINŢA DE LA PARIS ÎN PROBLEMA VIETNAMULUI La Paris au avut loc joi lucrările celei de-a 140-a şedinţe plenare a Confe­rinţei cvadripartite în pro­blemele Vietnamului. Luînd cuvintul, Nguyen Van Thien, adjunctul şefului dele­gaţiei Guvernului Revoluţionar Provizoriu al Republicii Vietna­mului de Sud, a arătat că atît timp cit guvernul american va menţine şi va folosi clica lui Nguyen Van Thieu ca instru­ment al politicii sale de „viet­­namizare , continuînd şi escala­­dînd războiul agresiv, nu se poate realiza reglementarea e­­chitabilă a problemei Vietnamu­lui de sud şi nici progresul con­ferinţei cvadripartite. Vorbitorul a subliniat că guvernul Revolu­ţionar Provizoriu se pronunţă pentru crearea în Vietnamul de sud a unui nou guvern în care să fie reprezentate toate forţele politice, sociale şi religioase, care tind către pace şi un con­sens naţional. In nici un caz, Guvernul Revoluţionar Provizo­riu nu tinde să acapareze pute­rea. Reprezentantul Statelor Unite şi cel al regimului de la Saigon s-au situat din nou pe poziţiile cunoscute, care trădează tendin­ţa celor două guverne de a nu angaja negocieri serioase la Conferința de la Paris. REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA 1 Bucureşti, Piaţa „Sem­tei­*. Tel. 17.60.10, 17.60.20. Abonamentele se fac la oficiile poştale şi difuzorii din întreprinderi şi instituţii. Tiparul 1 Combinatul poligrafic „Casa Sfîntei*

Next