Scînteia Tineretului, mai 1972 (Anul 28, nr. 7140-7165)
1972-05-01 / nr. 7140
„SCÎNTEIA TINERETULUI" PATRIEI ŞI POPORULUI DĂRUIM MUNCA NOASTRĂ ! Transferăm adeseori anotimpurilor, în trecerea lor inexorabilă, propriile noatre simboluri. De peste 80 de ani, în conştiinţa lumii muncitoare venirea primăverii se indentifică cu ziua de 1 Mai. Sîrguincioasele acumulări ale miezurilor pămintului, tainicele şi neabătutele asocieri de biologii înnoitoare, prefacerile tăcute şi continui care par să mărturisească sensul unui efort trainic, siIgur pe sine şi îndrăzneţ, s-au întîlnit în meta- 3 forma expresivă a sărbătorii care elogiază munca şi pe cei ce muncesc de pretutindeni. Dintr-un asemenea punct de vedere primăvara 1972 îşi află, pe meleagurile româneşti semnificaţii şi dimensiuni aparte în perspectiva evenimentelor trăite pină acum dar mai cu seamă a acelora către care abia ne îndreptăm. A fost convocată, pentru a doua jumătate a lunii iulie, Conferinţa Naţională a Partidului Comunist Român. Ea şi-a propus să dezbată modul in care se înfăptuiesc Hotăririle Congresului al X-lea al Partidului precum şi noi măsuri de perfecţionare în continuare a conducerii şi planificării activităţii economico-sociale, de dezvoltare a democraţiei socialiste. Entuziasmul angajării noastre plenare la înfăptuirea obiectivelor actualului plan cincinal, de depăşire a lor la chemarea pe care ne-o adresează partidul de a munci cu mai multă eficienţă, de a isca noi frumuseţi, la Hotărîrea adoptată în plenara C.C. al P.C.R. din aprilie a.c. de a pregăti temeinic şi din vreme cadre capabile să folosească cele mai perfecţionate sisteme de conducere a economiei naţionale, de a ne înscrie prin felul în care minuim uneltele lumii moderne şi ne raportăm la imperativele morale ale civilizaţiei socialiste în rîndul naţiunilor cu vechi tradiţii industriale, a fost dovedit odată mai mult de competiţia hărniciei desfăşurată anul trecut Multe din colectivele participante la întrecere au fost distinse, ca semn al preţuirii pe care partidul o acordă clasei muncitoare, eforturilor întregului nostru popor cu „Ordinul Muncii“. Semnificaţia acestui 1 Mai este amplificată, însă şi de rememorarea unor împrejurări istorice. Primăvara de acum un deceniu marca prin încheierea cooperativizării victoria definitivă a socialismului în oraşele şi satele româneşti. Deceniul care a urmat a fost un deceniu al rodniciei, al multiplelor argumente dovedind cu fiecare an justeţea liniei partidului în construcţia economică, a înţelepciunii programului său care definise cu claritate singura cale posibilă a desfiinţării primitivismului rural, a apropierii treptate a satului de oraş prin transformări profunde şi neabătute, prin schimbarea fundamentală a mentalităţii oamenilor. Şi pentru că de 1 Mai evocăm recunoaşterea meritelor dobîndite prin muncă, prin împlinirea datoriilor politice şi sociale faţă de popor şi faţă de patrie, ne stîrneşte un sentiment de justificată mîndrie şi de neţărmuită încredere în viitor faptul că această primăvară a aşezat pe drapelul organizaţiei noastre revoluţionare cu prilejul aniversării unei jumătăţi de secol de la înfiinţarea ei de către Partidul Comunist Român cea mai inaltă distincţie a ţării : Ordinul „Victoria Socialismului“. Antrenat, astfel, într-o vastă operă de transformare revoluţionară a societăţii, de realizare a celor mai înaintate idealuri şi aspiraţii umane, tineretul din România educat de partid îşi manifestă, în acelaşi timp, solidaritatea cu lupta pentru libertate şi dreptate a tinerilor de pretutindeni, cu marile bătălii purtate împotriva opresiunii imperialiste, a colonialismului şi neocolonialismului manifestindu-se activ pentru destindere şi colaborare între popoarele lumii. Aceste sentimente ale sale, întărite cu fapte şi acţiuni proprii, işi extrag seva din politica internaţionalistă de înaltă principialitate a partidului nostru. Recenta vizită în Africa a tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU menită să dezvolte relaţiile de prietenie şi colabon rare multilaterală cu popoarele din această jjj parte a lumii a reprezentat, aşa cum apreciau şi documentele plenarei din aprilie, o ma- nifestare fără precedent a politicii externe a partidului şi statului de solidaritate cu ţările care au scuturat jugul colonial, cu mişcările de eliberare naţională, cu toate popoarele angajate în lupta pentru apărarea şi conso- I tidarea independenţei, pentru progres şi paice în lume. „ Sărbătoarea lui I Mai în perspectiva resti tivă a căreia vom celebra la 2 Mai ..ZIUA „ TINERETULUI“ reprezintă pentru între- i gul nostru popor, pentru tineretul patriei socialiste, prilejuri minunate de afirmare aI unităţii noastre, români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi în jurul partidului, al conducerii sale, în frunte cu cel mai iubit şi mai respectat fiu al poporului nostru, tova- I răşul NICOLAE CEAUŞESCU, de amplifica- re a hotărîrii care ne animă, aceea de a unii făinui neprecupeţit programul înţelept al lui de înflorire economică şi socială a iei, de făurire a societăţii socialiste total dezvoltate. Viitor comunist de aur România are. Să lucrăm cu toţii la a ei înălţare! Desen de ŞT. COCIOABĂ Proletari din toate tarile, uniti-vă 1 ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXVIII, SERIA II Nr. 7140 4 PAGINI — 30 BANI LUNI 1 MAI 1972 NUMAI PRIN MUNCA ASIDUĂ TNZECINDU-ŞI EFORTURILE PENTRU A ÎNVĂȚA, PENTRU A PĂTRUNDE CÎT MAI ADÎNC ÎN TAINELE CUNOAŞTERII, TINERETUL SE VA PUTEA ACHITA ÎN BUNE CONDIŢII DE ÎNDATORIRILE TOT MAI MARI PE CARE LE RIDICĂ CONDUCEREA ÎNTREGII VIEŢI SOCIALE DEZVOLTAREA PRODUCŢIEI, ŞTIINŢEI ŞI TEHNICII, A CULTURII NOASTRE SOCIALISTE, PROGRESUL GENERAL AL SOCIETĂŢII Nicolae Ceauşescu IN EDITURA POLITICA A APĂRUT: NICOLAE CEAUŞESCU ROMÂNIA PE DRUMUL CONSTRUIRII SOCIETĂŢII • VI . A socialişti MNITITATERAT DEZVOLTATE (VOL. 6) Rapoarte, cuvintări, articole Mai 1971-februarie 1972 PRIN MUNCĂ MÂLTUIM VIITORUL NOSTRU, VIITORUL SOCIALISMULUI A. I. ZĂINESCU TINERI C-un trandafir punctînd cerul în uvelte Linii, cu soare de la butonieră, crud. Tineri cu-atletici muşchi, viu tresărind ca delte De lumini, voi sînteţi culorile de boltă. Destinul plinelor corăbii ce se-aud ; In steagul mîinii alb ce se dezvoltă E frăgezimea pusă de unelte, Şi-i sănătatea pietrelor în umeri, pură. Sclipirea zîmbetului, lamă de oţel pe guri. Suprema, nesfîrşita aventură A dragostei în tot ce se respiră pur. Legaţi de-o presimţire-n sentimente Cum de catarge marea, într-un port, Suspensie de puncte-adolescente Şi orizontul sud sînt eji, şi est, Şi sud şi est şi vest şi nord. Ca-ntr-o olimpiadă-a lung văzutei zile Coloanele de ani care transpar Lumina ce sorbind-o prin pupilele-absoarbe şi-ntregeşte, statuar. Insufleţitor bilanţ de Mai • IAŞI Veşti de ultimă oră, cifre îndeosebi dar cifre grăitoare ca nişte inscripţii despre felul în care oamenii muncii,din judeţele Moldovei au înţeles să întâmpine armindenul, despre hărnicia, priceperea şi puterea dăruirii se aşează acum, în momentele de sărbătoare a solidarităţii internaţionale într-un uriaş convoi, subliniind sensurile contemporane ale Internaţionalei. La Bicaz, 1 Mai e intîmpinat, cu circa 7.100 tone ciment peste plan. Cantitate vizibilă în muntele , de ciment, frate cu dimensiunile Ceahlăului pe care l-a produs în istoria ei fabrica abia zărită la confluenţa Bistriţei şi Bicazului. La Roman 600 tone ţevi, o arteră de oţel uriaşă născută peste ceea ce a fost prevăzut. La Roznov 600 tone îngrăşăminte cu azot activ. La Săvineşti 172 tone fire şi fibre sintetice. O horbotă uriaşă pusă pe obrazul frumos al judeţului Neamţ şi al locuitorilor săi cu ocazia sărbătorii. Tot la Neamţ lumina electrică pătrunsă în sate, dînd senzaţia uneiadevărate revărsări în satele cele mai ascunse. Aşa s-a Întîmplat la Cetnei, Vlădnicele, Ghidion, Veja, Armăşoaia. Cifrele de ultimă oră sunt la înălţimea metaforelor poeţilor săi, o demonstraţie pe căile destinului nostru socialist, pe căile viitorului., ION CHIRIAC • GALAŢI La şantierul naval din Galaţi, fiecare nouă navă lansată la apă prilejuieşte o adevărată sărbătoare. La sărbătoarea zilei oamenilor muncii care e şi propria lor sărbătoare, constructorii navali gălăţeni au ţinut să-şi semneze şi anul acesta un semnificativ preludiu : lansarea la apă a unui cagou de 4 500 tone D.V. cu 30 de zile mai devreme. Acest avans, ne spune Asaftei Răzvan locţiitorul secretarului comitetului U.T.C. constituie şi un mare succes al tinerilor constructori navali care au muncit cu deosebită dăruire zile şi nopţi la rînd pentru a lua-o, înaintea timpului. Dintre tineri nu...putem reţine preamulte nume, deşi într-o imagine simbolică, ar trebui să ne închipuim pe toţi susţinînd această nouă navă cu braţele lor vînjoase, ridicate în aer. Iar din iniţiativa organizaţiei U.T.C. de aici destul de numeroasă şi semnificativă, amintim pe cea care, s-a, constituit intr-o recentă duminică de muncă apatriotică la care au fost mobilizaţi mai multe brigăzide tineri, sudori şi constructori navali pentru a lucra la o navă acum lansată de cîteva ore la apă. Ne place însă să subliniem încă o dată că toţi tinerii constructori de nave din Galaţi sunt semnatari ai acestui frumos preludiu la marea sărbătoare a oamenilor muncii. ION CHIRIC • HUNEDOARA Aflîndu-ne ieri după amiază pe platforma oţelăriei, Siemens Martin nr. 2 de la Hunedoara, am găsit schimbul , condus de tînărul inginer Gheorghe Răvdan, angrenat în activităţi febrile. La fiecare din cele 8 cuptoare de cite 400 tone, topitorii dădeau bătălia pentru reducerea duratei de elaborare a şarjelor, dorind să întîmpine şi în acest an ziua de 1 Mai cu realizări pe măsura prestigiului cîştigat. Eforturile depuse nu au fost zadarnice. După cîteva ore de la intrarea în schimb, muncitorii conduşi de utecistul Răvdan au evacuat a zecea mia tonă de oţel elaborată peste pian la oţelăriile hunedorene de la începutul anului. Momentul a prilejuit o vie satisfacţie. „Schimbul tineretului“ cum e denumit el în combinat s-a angajat să adauge acestei cifre cîteva sute de tone. Dînd peste plan 10.000 tone de oţel siderurgiştii hunedoreni şi-au onorat jumătate de angajament anual, existînd premize ca acesta să fie substanţial depăşit, aşa cum s-a întîmplat în fiecare din ultimii ani. AL. BALGRADEAN • RÎMNICU VÎLCEA Pe şantierul Viitoarei salbe de lumină de pe Olt patosul muncii,a înregistrat in perioada premergătoare Zilei de 1 Mai cote dintre celerai înalte. Ct urmare a eforturilor depuse de colectivele de muncă de aici planul de producţie pe primele patru luni a fost realizat în proporţie de 126 la sută concomitent cu depăşirea productivităţii, muncii cu peste 24 la sută. Aceste, frumoase rezultate se concretizează in 88 100 m.c. excavaţii, şi 72 800 m.c. umpluturi peste plan. La Rm. Vîlcea fundaţiile barajului şi culeea malului drept au fost terminate cu trei luni mai devreme Sunt atacate lucrările de montaj la cele două turbine. Pe șantierul Hidrocentralei de la Govora lucrările au ajuns într-un stadiu avansat. Iată doar cîteva din realizările remarcabile cu care se prezintă: l£ sărbătoarea muncii, constructorii viitoarelor cetăţi vâlcene ale luminii. DORU MOŢOC CITITORILOR ZIARULUI, TUTUROR TINERILOR, calde felicitări cu prilejul Zilei de I Mail şi a Zilei tineretului,furarea de noi şi importante succese in muncă şi invafatura, in efortul dăruit cu abnegafie, alături de întregul I popor, pentru infăptu- j irea programului partidului, pentru înflorirea patriei socialiste