Scînteia Tineretului, mai 1972 (Anul 28, nr. 7140-7165)

1972-05-01 / nr. 7140

„SCÎNTEIA TINERETULUI" PATRIEI ŞI POPORULUI DĂRUIM MUNCA NOASTRĂ ! T­ransferăm adeseori anotimpurilor, în trecerea lor inexorabilă, propriile noa­­tre simboluri. De peste 80 de ani, în con­ştiinţa lumii muncitoare venirea primăverii se indentifică cu ziua de 1 Mai. Sîrguincioa­­sele acumulări ale miezurilor pămintului, tai­nicele şi neabătutele asocieri de biologii în­noitoare, prefacerile tăcute şi continui care par­­ să mărturisească sensul unui efort trainic, si­­I­gur pe sine şi îndrăzneţ, s-au întîlnit în meta- 3 forma expresivă a sărbătorii care elogiază­­ munca şi pe cei ce muncesc de pretutindeni. Dintr-un asemenea punct de vedere pri­măvara 1972 îşi află, pe meleagurile româ­neşti semnificaţii şi dimensiuni aparte în perspectiva evenimentelor trăite pină acum dar mai cu seamă a acelora către care abia ne îndreptăm. A fost convocată, pentru a doua jumătate a lunii iulie, Conferinţa Na­ţională a P­artidului Comunist Român. Ea şi-a propus să dezbată modul in care se în­făptuiesc Hotăririle Congresului al X-lea al Partidului precum şi noi măsuri de perfec­ţionare în continuare a conducerii şi plani­ficării activităţii economico-sociale, de dez­voltare a democraţiei socialiste. Entuziasmul angajării noastre plenare la înfăptuirea obi­ectivelor actualului plan cincinal, de depăşi­re a lor la chemarea pe care ne-o adresează partidul de a munci cu mai multă eficienţă, de a isca noi frumuseţi, la Hotărîrea adopta­tă în plenara C.C. al P.C.R. din aprilie a.c. de a pregăti temeinic şi din vreme cadre ca­pabile să folosească cele mai perfecţionate sisteme de conducere a economiei naţionale, de a ne înscrie prin felul în care minuim uneltele lumii moderne şi ne raportăm la imperativele morale ale civilizaţiei socialis­te în rîndul naţiunilor cu vechi tradiţii in­dustriale, a fost dovedit odată mai mult de competiţia hărniciei desfăşurată anul trecut Multe din colectivele participante la întrece­re au fost distinse, ca semn al preţuirii pe care partidul o acordă clasei muncitoare, e­­forturilor întregului nostru popor cu „Ordinul Muncii“. Semnificaţia acestui 1 Mai este amplificată, însă şi de rememorarea unor împrejurări istorice. Primăvara de acum un deceniu mar­ca prin încheierea cooperativizării victoria definitivă a socialismului în oraşele şi satele româneşti. Deceniul care a urmat a fost un deceniu al rodniciei, al multiplelor argumen­te dovedind cu fiecare an justeţea liniei par­tidului în construcţia economică, a înţelep­ciunii programului său care definise cu cla­ritate singura cale posibilă a desfiinţării pri­mitivismului rural, a apropierii treptate a satului de oraş prin transformări profunde şi neabătute, prin schimbarea fundamentală a mentalităţii oamenilor. Şi pentru că de 1 Mai evocăm recunoaşte­rea meritelor dobîndite prin muncă, prin împlinirea datoriilor politice şi sociale faţă de popor şi faţă de patrie, ne stîrneşte un sentiment de justificată mîndrie şi de neţăr­­muită încredere în viitor faptul că această primăvară a aşezat pe drapelul organizaţiei noastre revoluţionare cu prilejul aniversării unei jumătăţi de secol de la înfiinţarea ei de către Partidul Comunist Român cea mai inaltă distincţie a ţării : Ordinul „Victoria Socialismului“. Antrenat, astfel, într-o vastă operă de transformare revoluţionară a societăţii, de realizare a celor mai înaintate idealuri şi aspiraţii umane, tineretul din România edu­cat de partid îşi manifestă, în acelaşi timp, solidaritatea cu lupta pentru libertate şi drep­tate a tinerilor de pretutindeni, cu marile bătălii purtate­ împotriva opresiunii imperi­aliste, a colonialismului şi neocolonialismu­­lui manifestindu-se activ pentru destindere şi colaborare între popoarele lumii. Aceste sentimente ale sale, întărite cu fapte şi ac­ţiuni proprii, işi extrag seva din politica in­ternaţionalistă de înaltă principialitate a par­tidului nostru. Recenta vizită în Africa a tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU menită să dezvolte relaţiile de prietenie şi colabo­­n­ rare multilaterală cu popoarele din această jjj parte a lumii a reprezentat, aşa cum apreciau­­ şi documentele plenarei din aprilie, o ma-­­ nifestare fără precedent a politicii externe a­­ partidului şi statului de solidaritate cu ţările­­ care au scuturat jugul colonial, cu mişcările­­ de eliberare naţională, cu toate popoarele­­ angajate în lupta pentru apărarea şi conso- I tidarea independenţei, pentru progres şi pa­­i­ce în lume. „ Sărbătoarea lui I Mai în perspectiva res­­ti tivă a căreia vom celebra la 2 Mai ..ZIUA „ TINERETULUI“ reprezintă pentru între- i gul nostru popor, pentru tineretul patriei­­ socialiste, prilejuri minunate de afirmare a­­I unităţii noastre, români, maghiari, germani­­ şi de alte naţionalităţi în jurul partidului, a­l conducerii sale, în frunte cu cel mai iubit şi­­ mai respectat fiu al poporului nostru, tova- I răşul NICOLAE CEAUŞESCU, de amplifica-­­ re a hotărîrii care ne animă, aceea de a un­ii făinui neprecupeţit programul înţelept al­­ lui de înflorire economică şi socială a iei, de făurire a societăţii socialiste total dezvoltate.­­ Viitor comunist de aur România are. Să lucrăm cu toţii la a ei înălţare! Desen de ŞT. COCIOABĂ Proletari din toate tarile, uniti-vă 1 ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXVIII, SERIA II Nr. 7140 4 PAGINI — 30 BANI LUNI 1 MAI 1972 NUMAI PRIN MUNCA ASIDUĂ TNZECINDU-ŞI EFORTURILE PEN­TRU A ÎNVĂȚA, PENTRU A PĂ­TRUNDE CÎT MAI ADÎNC ÎN TAI­NELE CUNOAŞTERII, TINERETUL SE VA PUTEA ACHITA ÎN BUNE CON­DIŢII DE ÎNDATORIRILE TOT MAI MARI PE CARE LE RIDICĂ CONDU­CEREA ÎNTREGII VIEŢI SOCIALE DEZVOLTAREA PRODUCŢIEI, ŞTI­INŢEI ŞI TEHNICII, A CULTURII NOASTRE SOCIALISTE, PROGRE­SUL GENERAL AL SOCIETĂŢII Nicolae Ceauşescu IN EDITURA POLITICA A APĂRUT: NICOLAE CEAUŞESCU ROMÂNIA PE DRUMUL CONSTRUIRII SOCIETĂŢII • V­I . A socialişti MNIT­ITATERAT DEZVOLTATE (VOL. 6) Rapoarte, cuvintări, articole Mai 1971-februarie 1972 PRIN MUNCĂ MÂLTUIM VIITORUL NOSTRU, VIITORUL SOCIALISMULUI A. I. ZĂINESCU TIN­ERI C-un trandafir punctînd cerul în uvelte Linii, cu soare de la butonieră, crud. Tineri cu-atletici muşchi, viu tresărind ca delte De lumini, voi sînteţi culorile de boltă. Destinul plinelor corăbii ce se-aud ; In steagul mîinii alb ce se dezvoltă E frăgezimea pusă de unelte, Şi-i sănătatea pietrelor în umeri, pură. Sclipirea zîmbetului, lamă de oţel pe guri. Suprema, nesfîrşita aventură A dragostei în tot ce se respiră pur. Legaţi de-o presimţire-n sentimente Cum de catarge marea, într-un port, Suspensie de puncte-adolescente Şi orizontul sud sînt eji, şi est, Şi sud şi est şi vest şi nord. Ca-ntr-o olimpiadă-a lung văzutei zile Coloanele de ani care transpar Lumina ce sorbind-o prin pupile­le-absoarbe şi-ntregeşte, statuar. Insufleţitor bilanţ de Mai • IAŞI Veşti de ultimă oră, cifre în­­deosebi dar cifre grăitoare ca nişte inscripţii despre felul în care oamenii muncii,din jude­ţele Moldovei au înţeles să în­tâmpine armindenul, despre hăr­nicia, priceperea şi puterea dă­ruirii se aşează acum, în mo­mentele de sărbătoare a solida­rităţii internaţionale într-un uriaş convoi, subliniind sensu­rile contemporane ale Interna­ţionalei. La Bicaz, 1 Mai e in­­tîmpinat, cu circa 7.­100­ tone ci­ment peste plan. Cantitate vi­zibilă în muntele , de ciment, frate cu dimensiunile Ceahlău­lui pe care l-a produs în isto­ria ei fabrica abia zărită la con­fluenţa Bistriţei şi Bicazului. La Roman 600 tone ţevi, o arteră de oţel uriaşă născută peste ceea ce a fost prevăzut. La Roznov 600 ton­e îngrăşăminte cu azot activ. La Săvineşti 172 tone fire şi fibre sintetice. O horbotă uriaşă pusă pe obra­zul frumos al judeţului Neamţ şi al­­ locuitorilor săi cu ocazia sărbătorii. Tot la Neamţ lumina electrică pătrunsă în sate, dînd senzaţia unei­­adevărate revăr­sări în satele cele mai ascunse. Aşa s-a Întîmplat la Cet­nei, Vlădnicele, Ghidion, Veja, Ar­­măşoaia. Cifrele de ultimă oră­ sunt la înălţimea metaforelor poeţilor săi,­ o demonstraţie pe căile destinului nostru socialist, pe căile viitorului., ION CHIRIAC • GALAŢI La şantierul naval din­ Galaţi, fiecare nouă navă lansată la apă prilejuieşte o adevărată sărbătoare. La sărbătoarea zilei oamenilor muncii care e şi pro­pria lor sărbătoare, constructo­rii navali gălăţeni au ţinut să-şi semneze­ şi anul acesta un sem­nificativ preludiu : lansarea la apă a unui cagou de 4 500 tone D.V. cu 30 de zile mai de­vreme.­­ Acest avans, ne spune A­­saftei Răzvan locţiitorul secre­tarului comitetului U.T.C. con­stituie şi un mare succes al ti­nerilor constructori navali care au muncit cu deosebită dărui­re zile şi nopţi la rînd pentru a lua-o, înaintea timpului. Dintre tineri nu...putem reţi­­­­ne prea­­multe nume, deşi în­tr-o imagine simbolică, ar tre­bui să ne închipuim pe toţi sus­­ţinînd această nouă navă cu bra­ţele lor vînjoase, ridicate în aer. Iar din iniţiativa organiza­ţiei U.T.C. de aici destul de nu­meroasă şi semnificativă, amin­tim pe cea care, s-a, constituit intr-o recentă duminică de muncă apatriotică la­ care au fost mobilizaţi mai multe brigăzi­­de­ tineri, sudori şi constructori navali pentru a lucra la o navă acum lansată de cîteva ore la apă. Ne place însă­ să subliniem încă o dată că toţi tinerii con­­structori de nave din Galaţi sunt semnatari ai acestui­­ fru­mos preludiu la marea sărbă­toare a oamenilor muncii. ION CHIRIC • HUNEDOARA Aflîndu-ne ieri după amiază pe platforma oţelăriei, Siemens Martin nr. 2 de la Hunedoara, am găsit schimbul , condus de tînărul inginer Gheorghe Răv­­dan, angrenat în activităţi fe­­brile. La fiecare din cele 8 cup­toare de cite 400 tone, topito­rii dădeau bătălia pentru redu­cerea duratei de elaborare a şarjelor, dorind să­ întîmpine şi în acest an ziua de 1 Mai cu realizări pe măsura prestigiu­lui cîştigat. Eforturile depuse nu au fost zadarnice. După cî­teva ore de la intrarea în schimb, muncitorii­ conduşi de utecistul Răvdan au evacuat a­­ zecea mia tonă de oţel elabo­rată peste pian la oţelăriile hu­­nedorene de la începutul anu­lui. Momentul a­­ prilejuit o vie satisfacţie. „Schimbul tineretu­lui“ cum e denumit el în com­binat s-a angajat să adauge a­­cestei cifre cîteva sute de tone. Dînd peste plan 10.000 tone de oţel siderurgiştii hunedoreni şi-au onorat jumătate de anga­jament anual, existînd premize ca acesta să fie substanţial de­păşit, aşa cum s-a întîmplat în fiecare din ultimii ani. AL. BALGRADEAN • RÎMNICU VÎLCEA Pe şantierul Viitoarei salbe de lumină de pe Olt patosul muncii,a înregistrat in perioa­da premergătoare Zilei de 1 Mai cote dintre celer­­ai înal­te. C­t urmare a eforturilor de­puse de colectivele de muncă de aici planul de producţie pe primele patru luni a fost reali­zat în proporţie de 126 la sută concomitent cu depăşirea pro­ductivităţii, muncii cu­­ peste 2­4 la sută. Aceste, frumoase re­zultate se concretizează in 88 100 m.c. excavaţii, şi­ 72 800 m.c. umpluturi peste plan. La Rm. Vîlcea fundaţiile ba­rajului şi culeea malului drept au fost terminate cu trei luni mai devreme Sunt atacate lu­crările de montaj la cele două turbine. Pe șantierul Hidrocen­tralei de la Govora lucrările au ajuns într-un stadiu avansat. Iată doar cîteva din realizările remarcabile cu care se prezin­tă: l£ sărbătoarea muncii, con­structorii viitoarelor cetăţi vâl­­cene ale luminii. DORU MOŢOC CITITORILOR ZIA­RULUI, TUTUROR TINE­RILOR, calde felicitări cu prilejul Zilei de I Mail şi a Zilei tineretului,f­urarea de noi şi impor­tante succese in muncă şi invafatura, in efortul­­ dăruit cu abnegafie,­­ alături de întregul I popor, pentru infăptu- j irea programului parti­­dului, pentru înflorirea patriei socialiste

Next