Scînteia Tineretului, iunie 1972 (Anul 28, nr. 7166-7191)
1972-06-23 / nr. 7185
„SCâNTEIA TINERETULUI" pag. 2 PERSPECTIVA-subiect de meditaţie imediată Pentru uteciştii de la Combinatul de celuloză şi hîrtie din Călăraşi, activitatea cercurilor de învăţămînt politic, începută la sfârşitul anului trecut, s-a încheiat. Fireşte, etapa care urmează apare ca foarte indicată desprinderii unor concluzii pe marginea modului în care au funcţionat, relevării acumulărilor înregistrate în pregătirea politică şi ideologică a tinerilor. Prin ancheta întreprinsă in rindurile tinerilor din combinat, participanţi la învăţămîntul politic, am dorit să cunoaştem aprecierile lor în privinţa activităţii recent încheiate, cît şi ceea ce ei Înşişi consideră că mai trebuie făcut pentru ca, în perspectivă, lucrurile să meargă mai bine ca pină acum. Pe Petre Teodorescu din secţia atelierul mecanic, membru al cercului de studiere a „Tradiţiilor revoluţionare ale clasei muncitoare şi ale P.C.R." l-am rugat să se pronunţe asupra eficienţei participării la cerc pentru pregătirea personală. „In adevăratul sens al cuvîntului nu pot spune că mi-am îmbogăţit prea mult cunoştinţele. De fapt, am rămas doar cu nişte impresii destul de vagi. Asta datorită inconsecvenţei cu care s-a urmărit clarificarea temei, discutindu-se fel de fel de probleme, legate sau nu de subiectul anunţat la deschiderea cercului. Oricum, acum, în final, nu pot afirma că ştiu mai multe decît la începutul acestei activităţi“. L-am întrebat care a fost tema iniţială a cercului. Nu a ştiut să răspundă. La fel s-a întîmplat cu absolut toţi tinerii cu care am vorbit. Este şi acesta un semn care exprimă o stare de fapt simptomatică pentru a cărei înţelegere, impresiile lui Petre Teodorescu deschid un prim unghi. Un altul aparţine lui Vasile Smădu, tot din secţia atelierul mecanic, membru al aceluiaşi cerc de învăţămînt politic. Lui i-am cerut să se refere la modalitatăţile de desfăşurare a dezbaterilor din cerc. „Au avut loc lecţii ţinute de propagandist pe baza unor referate,făcute tot de el. Ne-a mai citit unele ziare, reviste, broşuri. Cei mai mulţi dintre noi n-au avut nici o altă contribuţie. Pur şi simplu l-am ascultat pe propagandist cum ne-a vorbit despre lucruri ştiute, de altfel. El şi-a luat dreptul să facă totul, noi formînd asistenţa". Drept argument, Vasile Smădu ne-a arătat caietul de însemnări de la învăţămîntul politic. Deşi voluminos, are doar citeva pagini scrise, notiţele rezumlndu-se la citeva fraze generale care nici pe departe nu conving că rezultă dintr-un studiu serios al problemelor. Intenţionînd de la început să consemnăm opinii personale, puncte de vedere proprii unui tinăr sau altul, ni s-a părut normal să abordăm şi aspectul participării la dezbateri. Iată de SFIRŞIT DE AN ÎN ÎNVĂŢĂMÎNTUL POLITICOIDEOLOGIC U.T.C. ce, pe Ion Petre din secţia celuloză l-am întrebat despre conţinutul luărilor sale la cuvînt. „Eu n-am vorbit niciodată. N-am avut ce să spun. Bineînţeles aş fi vrut să-mi exprim părerea dar nu am fost pregătit pentru aşa ceva. Ascultînd referatele n-am înţeles prea multe iar intre şedinţele de cerc nu făceam nimic. Bibliografie nu ni s-a recomandat, în combinat este o bibliotecă bine dotată dar nu a fost folosită, la fel şi cu punctul de informare şi documentare politică. Cred că propagandistul era mai interesat să-şi ţină el expunerile decît să ne asculte pe noi, să ne dea şi nouă voie să vorbim“. Ca şi în cazul ignorării temei cercurilor de studiu (l-am întîlnit şi în secţia celuloză) cu o singură excepţie, tinerii interpelaţi ne-au confirmat că nu au luat niciodată cuvîntul la învăţamintul politic. Este adevărat, dacă nu ei, totuşi alţi tineri, cîţiva la număr şi mereu aceiaşi, au încercat să confere activităţii o cît de mică atmosferă de dezbatere. Aceasta însă nu a fost o caracteristică definitorie, ci dimpotrivă, atestă faptul că marea majoritate a participanţilor au rămas pasivi, întăreşte convingerea că accentul activităţii a căzut pe ascultarea expunerilor propagandistului. Aşa cum opiniile deja reţinute cu privire la bilanţul activităţilor cercurilor se întilnesc într-un punct comun, dovedesc o profundă insatisfacţie a tinerilor, la fel şi dorinţele lor pentru îmbunătăţirea felului lor de desfăşurare se concentrează în cel puţin două direcţii principale. Una dintre ele ne-a împărtăşit-o Anghel Petcu din atelierul mecanic. „A existat o anume rigiditate a conţinutului activităţii. Rareori s-au depăşit principiile, aprecierile generale, afirmaţiile globale. Nu prea s-a discutat concret. Pe viitor ar trebui să se dea mai multă atenţie înfăţişării faptelor şi oamenilor vii care le-au făcut. Să se renunţe la scheme teoretice, să ni se înfăţişeze pe concret viaţa şi lupta clasei muncitoare şi a partidului. Convinge mai mult această modalitate decît oricare alta“. A doua a fost evidenţiată de Gheorghe Dragu din secţia celuloză : „Trebuie înlăturată situaţia ca propagandiştii să ne transforme în simpli spectatori Expunerile, referatele să fie elaborate în primul rînd de tineri, cu ajutorul lui. Altfel s-ar dezbate problemele dacă ne-am simţi cît de cît responsabili de buna desfăşurare a cercurilor, dacă n-am rămîne cu impresia că ni se pretinde doar prezenţa fizică“ Cele spuse de tineri sînt prea lipsite de echivoc pentru a fi nevoie să lungim comentariile. Merită subliniate însă cîteva observaţii. Şi anume, că trebuie depuse toate eforturile pentru ca participarea să nu rămînă la un simplu act de prezenţă, că fără dezbateri serioase, numai cu simple „lecţii“, cunoştinţele tinerilor nu vor fi mai avansate decît înainte. Este îndreptăţită, deci, solicitarea ca ei să participe direct la elaborarea materialelor necesare funcţionării cercului Apoi, cercurile de studii nu îşi propun să le ofere numai un sumum de cunoştinţe, ci şi un stimulent moral, un îndemn de a se ridica în munca şi viaţa lor curentă la înălţimea ideilor şi convingerilor care li se expun. Pentru formele de învăţămînt politic de la Combinatul de celuloză şi hîrtie, îmbunătăţirea activităţii de viitor se pune tocmai în aceste direcţii esenţiale. TRAIAN GINJU A INUNIT M. I. C. M. Şcoala profesională AUTOBUZUL anunţă că recrutează băieţi fixate între 15 şi 18 ani, absolvenţi ai feolii generale pentru meseriile strungar, lăcătuş, sculer-matriţer, sudor, vopsitor, nichelator, tinichigiu auto pentru formele de calificare prin ucenicie la locul de muncă fi curs de zi. Se primesc tineri din Bucureşti fi comunele subordonate precum şi din toate judeţele cu posibilitatea de a face naveta sau de găzduire în oraşul Bucureşti. Durata de şcolarizare este de 2—3 ani. Concursul de admitere constă în probe scrise fi orale la fizică, matematică şi chimie. Candidaţii se pot prezenta pentru înscriere între 1 şi 4 iulie cînd va avea loc examenul medical, concursul de admitere ţinîndu-se între 6 şi 14 iulie. Sunt necesare următoarele acte : 1) Buletin de identitate; 2) Certificat de naştere (copie) ; 3) Certificat de absolvire (original); 4) Fişa copilului de la 0—15 ani sau certificatul medical eliberat de circumscripţia medico-sanitară la care candidatul este luat în evidenţă ; 5) Buletinul de analiza sîngelui efectuată după 1 iunie; 6) Rezultatul examenului radiologie pulmonar efectuat după 1 aprilie 1972. Elevii şi ucenicii beneficiază de burse, indemnizaţii, vacanţe şcolare Informaţii suplimentare se pot obţine la secretariatul şcolii din Calea Şerban Vodă, 280, sector 5, telefon 23.64.02. mineina fiSSSIS VINERI, 23 IUNIE 1972 MAREA SPERANŢA ALBA : rulează la Patria (orele 10; 12,45; 18; 18,45; 21,15), Luceafărul (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 21), Grădina Doina (ora 20,30). ODISEEA GENERALULUI JOSE: rulează la Central (orele 9,15; 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30). ŞI TOTUŞI BOLIS EXISTA : rulează la Doina (orele 11,30; 13,45, 16). MĂRTURISIRILE UNUI COMISAR DE POLIŢIE FĂCUTE PROCURORULUI REPUBLICII: rulează la Sala Palatului (orele 17,15; 20,15), Capitol (orele 9, 11,15, 14; 16,15- 18 45), Favorit (orele 9,15; 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30), Modern (orele 8,45; 11,15; 13,30; 16; 18 30; 20,45), Grădina Capitol (ora 20.15), Grădina Modern (ora 20.15). AVENTURILE LUI TOM SAWYER rulează la Timpuri Noi (orele 9—18,30 in continuare) La ora 20.15 PROGRAM DE DOCUMENTARE. CASA DE SUB ARBORI : rulează la Scala (orele 8,45; 11,15; 13,45; 16,15; 18,45; 21,15), București (orele 8,45; 11, 13;15, 16; 18,30 ; 20,45), Grădina Select (ora 20,15). AVENTURI LA MAREA NEAGRA : rulează la Excelsior (orele 9; 12,30; 16; 19,30), Aurora (orele 9, 12,15; 16,30), Flamura (orele 9; 12,30; 16; 19,30), Grădina Aurora (ora 20,15). LEGENDA : rulează la Drumul Sării (orele 15,30; 17,45; 20). 20 000 DE LEGHE SUB MARI rulează la Feroviar (orele 8,30; 11; 13,30; 16; 18,15; 21), Melodia (orele 8,30; 11; 13,30; 16; 18,30; 21). FELIX ȘI OTILIA : rulează la Unirea (ora 16,30), Grădina Unirea (ora 20,30). PETRECEREA : rulează la Doina (orele 18, 20). DESCULȚ ÎN PARC : rulează la Victoria (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 20,45), Grivița (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30), Gloria (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18;15 ; 20,30). ANCHETA DE LA HOTEL EXCELSIOR : rulează la Buzești (orele 15.30; 18). Cosmos (orele 15.30; 17,45; 20). Grădina Buzesti (ora 20.30) ROBIN HOOD : rulează la Volga (orele 9; 11;15; 13,30; 16; 13.15; 20.30) Tomis (orele 9; 11,15; 13.30; 16, 18.15). Bucegi (orele 15,45; 18). Grădina Bucegi (ora 20.30). Grădina Tomis (ora 20.30). PĂDUREA PIERDUTA : rulează la Cringasi (orele 15,30; 18, 20,15). TOAMNA CHEYENNTLOR rulează la Lumina (orele 9; 12,30; 16; 19,30) , Arta (ora 16), Grădina Arta (ora 20,15). ASTA SEARA DANSAM IN FAMILIE : rulează la Ferentari (orele 15,15; 18; 20,15), Popular (orele 15,30; 18; 20,15). MAREA DRAGOSTE : rulează la Viitorul (orele 16; 18; 20). TRAFIC : rulează la Lira (orele 15,30- 18). FEMEI IN OFSAID : rulează la Moşilor (orele 15,30; 18). EVADARE DIN PLANETA MAIMUŢELOR : rulează la Dacia (orele 9; 11;15; 13,30; 16; 18,15; 20,30), Grădina Moşilor (ora 20,15). DOAMNA SI VAGABONDUL rulează la Giulești (orele 15.30; 18; 20.30) , Floreasca (orele 15.30; 18; 20.30) . SILVIA : rulează la Miorița (orele 10; 12.30; 15; 17.30; 20. 19 FETE $1 UN MARINAR : rulează la Rahova (orele 15.30; 18; 20.15). PRERIA rulează la Pacea (orele 15.45; 18. 20). Progresul (orele 15.30; 18: 20.15). TAINA SOFIEI GRUSKO : ru lează la Laromet (orele 15.30; 17.30; 19.30). LOVE STORY : rulează la Vitán (orele 15.30; 18.15) Grădina Vitán (ora 20.30) Cotroceni (orele 15.39; 18: 20.30). BATALIONUL INVIZIBIL : rulează la Munca (orele 16: 18. 20). ULTIMUL DOMICILIU CUNOSCUT : rulează la Flacăra (orele 15,30; 18; 20,15). O FLOARE ȘI DOI GRĂDINARI : rulează la Festival (orele 9; 12,20; 16; 19,15), Grădina Festival (ora 20,15). RITMURI SPANIOLE : rulează la Grădina Lira (ora 20,30), ELDORADO (orele 9,30; 11,45; 14; 16,30; 18,45), AMANŢII DIN TOLEDO (ora 21), rulează la Cinemateca „Union". VINERI, 23 IUNIE 1972 Opera Română : FLAUTUL FERMECAT — ora 19,30. Teatrul de Operetă : SE MĂRITA FETELE - ora 19,30; Teatrul Naţional „I. L. Caragiale" (Sala Comedia) : DULCEA PASARE A TINEREŢII — ora 20; Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra" (Sch. Măgureanu) : O SCRISOARE PIERDUTA - ora 20; Teatrul de Comedie (La Teatrul de vară Herăstrău) : FATA MORGANA — ora 20; Ansamblul Rapsodia Română : PE PLAIURILE MIORIŢEI — ora 18.30; Circul București : CIRCUL MARE DIN MOSCOVA — ora 19.30. A apărut nr. 6 al revistei „TÎNĂRUL LENINIST“ cu un conţinut bogat şi instructiv. Numărul conţine : Materiale închinate Conferinţei Naţionale a P.C.R. Stă în puterea noastră să îndeplinim cincinalul înainte de termen — editorial: Perfecţionarea socială de dr. Ion Iuga : Creşterea participării tineretului de Iosif Valter, secretar al C.C. al U.T.C. ; Generaţii de creatori de Cristache Nicolae. O importantă parte a numărului este acordată dezbaterii unei teme pasionante : Raportul Intre generaţii. Participă : Mircea Malita (Conversaţia generaţiilor), Mircea Horia Simionescu (Cooperarea generaţiilor) , Vladimir Trebici (Generaţiile din perspectiva demografiei) , Victor Săhleanu (Toate generaţiile...), Petru Pinzaru (Gândire şi acţiune), Nicolae Mărculescu (O generaţie cu mari posibilităţi), Aculin Cazacu (Conlucrarea generaţiilor) Pred Mahler (învăţarea „rolului de adult“), Constantin Maximilian (Cooperarea generaţiilor), Virgil Teodorescu (Memoria generaţiei). Constantin Cuciuc (Relaţii intre generaţii), Teodor Haţegan (Reprezentarea generaţiilor). Dan I. Cruceru (Climatul colaborării şi creaţiei), Andrei Crişan (O generaţie atee). Numărul mai conţine rubricile : Climate, Pile de istorie, Tribuna elevului, Evocări, Amintiri, Artă-literatură, Artăcultură, Dialog filosofic, Ştiinţă, Cronica atee, Sexologie şi cultură, precum şi secţiunea „Meridian". Pentru a vă asigura procurarea din timp a revistei TINARUL LENINIST, abonaţi-vă din timp la oficiile poştale, factorii poştali şi difuzorii voluntari din întreprinderi şi instituţii. Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, NICOLAE CEAUŞESCU, a trimis Alteţei Sale Regale, Marele Duce JEAN DE LUXEMBURG, următoarea telegramă : Cu ocazia Zilei naţionale a Marelui Ducat al Luxemburgului, adresez Alteţei Voastre cordiale felicitări şi cele mai bune urări de fericire personală şi de prosperitate pentru poporul luxemburghez, vizita făcută în ţara noastră, la invitaţia Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare şi Apelor, au părăsit Capitala. ★ Cu prilejul vizitei ministrului austriac în ţara noastră ambasadorul Eduard Tschop a oferit un cocteil. Ministrul afacerilor externe al Republicii Vietnamului de Sud, doamna Nguyen Thi Binh, a adresat un mesaj de mulțumire ministrului afacerilor externe al Republicii Socialiste România, Corneliu Mănescu, pentru urările călduroase ce i-au fost adresate cu ocazia zilei naţionale a Republicii Vietnamului de Sud. La invitaţia Camerei de Comerţ a Republicii Socialiste România, a sosit în Capitală o delegaţie turcă, condusă de dL Behcet Osmanagaoglu, preşedintele Camerei de Comerţ din Istanbul. Vicepreşedintele Consiliului de Miniştri, Gheorghe Rădulescu, a primit joi la amiază pe ministrul federal al agriculturii şi economiei forestiere din Republica Austria, dr. Oskar Weihs, şi pe specialiştii care l-au însoţit în vizita pe care a făcut-o în ţara noastră. Cu acest prilej, a avut loc o convorbire, desfăşurată într-o atmosferă cordială, privind stadiul actual şi perspectivele de dezvoltare a colaborării în domeniile agriculturii şi economiei forestiere între România şi Austria. La primire, au participat Angelo Miculescu, ministrul agriculturii, industriei alimentare şi apelor, şi Gheorghe Moldovan, adjunct al ministrului. în cursul zilei de joi, tovarăşul Virgil Trofin, preşedintele Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor din România, a primit delegaţia Federaţiei Generale a Muncii din Belgia (F.G.T.B.), formată din Andre Genot şi George Gogne, secretari naţionali ai F G.T.B. şi Germain Duhin, membru al Comitetului Executiv al F.G.T.B., secretar naţional al Centralei Metalurgiştilor, delegaţie care face o vizită în ţara noastră la invitaţia Consiliului Central al U.G.S.R. Convorbirea s-a desfăşurat într-o atmosferă de cordialitate prietenească. La invitaţia ministrului afacerilor externe al Republicii Socialiste România, Corneliu Mănescu, secretarul de stat al S.U.A., William Rogers, va face o vizită oficială în ţara noastră, împreună cu soţia, în perioada 5—6 iulie 1972. Joi la amiază a părăsit Capitala, îndreptîndu-se spre patrie, delegaţia de activişti ai P.C.U.S. condusă de tovarăşul A. F. Estokin, membru al C.C. al P.C.U.S., prim-secretar al Comitetului regional Kemerovo al P.C.U.S., care la invitaţia C.S. al P.C.R. a efectuat o vizită în schimb de experienţă în ţara noastră. La plecare, pe aeroportul Otopeni, oaspeţii au fost salutaţi de tovarăşul Aldea Militaru, membru al C.C. şi P.C.R. şef de secţie la C.C. al P.C.R A fost prezent, de asemenea, ambasadorul U.R.S.S. la Bucureşti, V. I. Drozdenko. Delegaţia de activişti ai Comitetului Regional Novgorod al P.C.U.S., condusă de tovarăşul M M. Truş, secretar al Comitetului regional, care a făcut o vizită in schimb de experienţă în judeţul Harghita, a părăsit joi Capitala, îndreptîndu-se spre patrie. După-amiază, ministrul federal al agriculturii şi economiei forestiere, dr. Oskar Weihs, şi specialiştii care l-au însoţit in A apărut : „LUPTA DE CLASĂ" organ teoretic şi politic al C.C. al P.C.R. Nr. 6, iunie 1972 DIN SUMAR : In intimpinarea Conferinţei Naţionale a P.C.R. MAXIM BERGHIANU : Planul — instrument al politicii economice a partidului ; ŞTEFAN VOICU Cu privire la dezvoltarea relaţiilor sociale socialiste de producţie ; TON FLOREA : Etica în procesul de admeire a democraţiei socialiste ; ŞTEFAN ARSENE : Unele aspecte ale acţiunii legii valorii în economia socialistă ; IOAN BORDAŞ : Conducerea colectivă formă şi substanţă ; NICOLAE TOADER : Legăturile funcţionale dintre centrală şi minister ; ION VINTU . Extinderea atribuţiilor organelor locale ; PAUL CONSTANTINESCU . Cercetarea ştiinţifică şi realizarea sistemelor informaţionale pentru conducere. A apărut numărul 6/972 al revistei PROBLEME ECONOMICE CRONICA U. T. C. Ieri a părăsit Capitala, tovarăşul Ilie Pîrvu, activist al C.C. al U.T.C., care va participa la Congresul organizaţiei Tinerii Democraţi Germani (D.J.D.) din R.F. a Germaniei. (Urmare din pag. I) cum s-au petrecut ele în urmă cu peste un an. Ce ne spune E. C. în legătură cu angajarea sa : „Cînd m-am prezentat la serviciu pe 15 ianuarie 1971 mi s-a spus că la început am să fiu în perioada de probă. Am lucrat tot ce mi s-a dat. Dar trecuseră două săptămîni fără să cunosc ce hotărîre se luase în privinţa mea. Am fost atunci în audienţă la tov. Dumitru Panait, vicepreşedinte al CJEFS. Dînsul nu mi-a reproşat nimic în legătură cu activitatea mea. Mi-a spus apoi să am răbdare pînă se va întruni biroul consiliului, cînd voi primi decizia de angajare. Apoi am primit salariul la fel ca toţi angajaţii“, întrerupem aici declaraţia tinerei. Consemnăm mai departe cuvintele tov. vicepreşedinte Dumitru Panait : „La început nu am ştiut nimic de angajare, îmi amintesc că fata a venit la mine şi i-am spus să-şi vadă mai departe de treabă. Dar la salariu a apărut pe statul de plată alături de ceilalţi angajaţi. Cînd am cercetat mai Îndeaproape situaţia am observat că nici măcar cererea sa de angajare nu era înregistrată“. — Bine, dar cum de a primit salariul ? — A fost greşeala contabilului-şef. -j- Şi atunci ? — Atunci am hotărît încadrarea fetei începînd cu 15 ianuarie 1971, adică din prima zi de serviciu. Oricum trebuia să justificăm plata făcută ! Aşa a apărut la sfîrşitul lunii ianuarie hotărirea nr. 1 a consiliului, antedatată... 15. 01. 1971. Ilegalitatea, după însăși expresia tov. vicepreşedinte, avea de acum un document de acoperire. Greşeala contabilului şef era îndreptată. Dar angajarea plasată din capul locului de CJEFS în zona „greşelii“ nu a întîrziat să adauge alte şi alte verigi la viitorul lanţ al ilegalităţilor. Prima din ele. In ciuda actului scris ce-i poartă semnătura, în care se scria negru pe alb „Biroul încadrează...“ tov. vicepreşedinte o consideră mai departe pe E. C. tot in perioada de probă timp de... 2 luni. De ce 2 luni, greu de spus, dar şi mai greu de argumentat. Codul Muncii menţionează că durata încercării nu poate fi mai mare de 6 zile pentru muncitori, 12 zile pentru funcţionari şi 30 de zile pentru cei ce urmează să fie angajaţi în funcţii de răspundere. Altfel, dacă-şi continuă activitatea şi după expirarea termenului de încercare, candidatul devine angajat. Notăm deci că E. C. era încadrată la CJEFS atit prin efectul hotărîrii nr. 1, cit și prin efectul legii. A doua ilegalitate. Pe data de 22 februarie 1971, tinerei i se desface contractul de muncă ca... necorespunzătoare. Ce s-a întîmplat de fapt în ziua aceea ? Transcriem din nou din declaraţia tinerei, acele pasaje confirmate ca reale de tov. vicepreşedinte. „M-am prezentat la tov. vicepreşedinte in legătură cu confecţionarea unor panouri şi lozinci ce urma să le execut. I-am spus că biroul în care lucram fiind foarte mic trebuie să mi se ofere un alt spaţiu. Nici nu a vrut să audă. In aceeaşi zi urma să merg de urgenţă la spital cu rezultatele unor analize medicale şi am cerut să fiu învoită. Mi s-a spus că pot merge. Nici nu am bănuit ce avea să urmeze". într-adevăr, ziua de 22 şi următoarele i-au oferit tinerei două surprize, una mai neplăcută decît cealaltă. La spital se dispune internarea ei de urgenţă pentru o intervenţie chirurgicală deosebită. Apoi, în timpul cit era internată, primeşte comunicarea potrivit căreia imediat după învoirea ei, consiliul i-a desfăcut contractul de muncă ca „necorespunzătoare" (? !) Şi asta nu era totul. La ieşirea din spital, consiliul Ii rezervă şi o altă dovadă de bunăvoinţă. Contrar legii, (HCM nr. 880 din 1965 art. 24) i se refuza plata concediului medical şi adeverinţa pentru a fi scutită de plata cheltuielilor de spitalizare. încearcă prin cîteva audienţe să-şi primească drepturile, însă consiliul o ţinea una şi bună: „începînd din 23 februarie nu mai eşti angajata noastră, nu mai avem nici o obligaţie“. E. C. şi-a primit totuşi drepturile băneşti, în cele din urmă, prin intervenţia organelor locale sindicale. Ce ar fi de reţinut pină aici. Mai întîi promptitudinea cu care consiliul se dispensează de serviciile unui tînăr angajat, în timp ce acesta era învoit pe considerente medicale. Şi ar mai fi de reţinut şi un alt fapt. Aminteam la început că măsura desfacerii contractului de muncă, ca cea mai aspră sancţiune luată împotriva unui angajat, trebuie să respecte anumite condiţii. în toate cazurile precizează art. 21 al. 3 din Codul muncii, unitatea este obligată să comunice această măsură cu arătarea motivelor şi cu precizarea textelor din C.M. pe care se întemeiază. Deşi condiţia se referă la forma actului în cazul nerespectării consecinţele juridice sunt din cele mai importante. In această idee, prin decizia nr. 869/1966, colegiul civil al Tribunalului Suprem a subliniat că „încălcarea cu privire la condiţiile de formă, dispensează instanţa de a cerceta în fond temeinicia desfacerii contractului de muncă". Alăturăm textelor, şi nu numai pentru simpla comparaţie, comunicarea ce i-a fost trimisă în spital Elvirei Căciulă. „Vă facem cunoscut că datorită faptului că nu puteţi efectua lucrările de care avem nevoie (confecţionări de panouri, lozinci de dimensiuni mari, angajarea dv. încetează începînd cu 23. 02. 1971. Atit ! Cît de legală este comunicarea îi lăsăm pe tovarăşii de la CJEFS Constanţa să aprecieze. Dincolo însă de aceste inadvertenţe formale, însăşi motivarea faptică a desfacerii contractului de muncă se clatină serios chiar şi numai la o analiză sumară. Pentru că una este „nu puteţi efectua...“ cum se scrie în comunicare, şi cu totul altceva este să ţi se asigure condiţii, aşa cum a cerut tânăra înainte cu o zi de internare. După cum ar fi foarte interesant de aflat căror savante raţionamente se datorează concluzia consiliului, după care tinăra nu putea efectua lozincile şi panourile, atîta vreme cit nici măcar o zi nu a lucrat la ele, fiind internată în spital. Sînt doar citeva fapte la care, dacă tinăra ar fi contestat imediat la judecătorie măsura îndepărtării sale din muncă, consiliul ar fi trebuit să ofere răspunsuri convingătoare. Bazate pe fapte și nu pe simple presupuneri așa cum se încearcă acum, E. C. a făcut demersuri oriunde, numai acolo unde se putea lua direct o decizie, nu. Rezultatul acestor demersuri , un singur răspuns scris pe care citindu-l nu te poţi reţine să nu exclami : unde dai şi unde crapă ! Pe baza cercetărilor efectuate de Direcţia judeţeană pentru problemele de muncă Constanţa, una din instituţiile noastre centrale, ii răspunde : „Aflăm că într-adevăr vi s-a desfăcut contractul de muncă de CJEFS, de asemenea ni se comunică, că vi s-au oferit mai multe locuri de muncă pe care dv le-aţi refuzat. Va trebui să aşteptaţi pînă se vor ivi...“ Nu mai continuăm. Rar, haina formalismului este afişată cu atîta ostentaţie. Cu atîta lipsă de solicitudine în tratarea necazurilor unui tînăr. De asemenea, tot ca urmare a sesizărilor sale, la CJEFS Constanţa se găsesc copiile a două informări trimise anul trecut de către consiliu organelor judeţene de partid, informări prin care iarăşi se recurge la tot felul de mijloace şi informaţii necinstite pentru a se încropi cu de cît un adevăr cusut cu aţă albă, o însăilătură menită să inducă în eroare şi organul de partid. Să fim bine înţeleşi : este departe de noi intenţia de a dovedi cu orice preţ, prin rindurile de faţă, că E. C. era omul cel mai potrivit pentru ocuparea postului de la CJEFS Constanţa. Ceea ce am vrut să subliniem este că, şi asupra acestui fapt am vrea să atragem atenţia organelor în drept, un tînăr a fost înlăturat din muncă într-un moment greu al vieţii sale, atunci cînd avea cel mai mult nevoie de ajutor, de un cuvînt de încurajare. El nu s-a îndoit insă nici o clipă de triumful legilor statului nostru, ale omeniei. Şi a acţionat potrivit acestei convingeri. Nimic nu ne îndreptăţeşte să-i înşelăm încrederea. Sigur, ştim că dacă E.C. s-ar fi adresat justiţiei la timpul potrivit, organelor competente, ilegalitatea ar fi fost cu operativitate înlăturată. Ştim că tinăra ar fi fost repusă în drepturile sale. E.C. s-a adresat însă mai multor foruri de unde nu a primit îndrumarea aşteptată. Să însemne asta că tinăra va rămîne nedreptăţită, că cei care au săvîrşit ilegalitatea vor rămîne nesancţionaţi ? Dată fiind gravitatea faptelor, ne exprimăm convingerea că aceasta nu se va întîmpla. Cine sancţionează un „fault“? PROGRAMUL I 9,00 Deschiderea emisiunii de dimineaţă. 9,05 Universitatea TV. 9,50 Muzică populară. 10,00 Curs de limba germană. 10,30 Desen animat. 10,45 In intimpinarea Conferinţei Naţionale a Partidului Comunist Român. Sensul acţiunii Perfecţionarea. 11,10 Retrospectivă Walt Disney. 12,00 Film serial pentru copii . Aii şi cămila. 12,15 Telejurnal. 16,00—17,00 Teleşcoală. 17,30 Deschiderea emisiunii de dupăamiază. Curs de limba germană. 18,00 Pentru sănătatea dv. 18,15 Satul contemporan. 300... fără nici o grijă. 18,45 Tragerea Loto. 19,00 Munci şi zile. 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejurnal. 20,00 In întâmpinarea Conferinţei Naţionale a Partidului Comunist Român şi a celei de a 25-a aniversări a Republicii. Ţara întreagă în întrecere. 20.20 Ancheta TV. Bine v-am găsit şi... după aceea . 21.00 Film artistic : „Bunicul automobil". 22,30 „24 de ore". 22,45 Din ţările socialiste. PROGRAMUL II 20.00 O viaţă pentru o idee : Paracelsus. 20,35 Teatru : „Seara tîrziu în tipografie" 21,10 Agenda. 21,20 Cluburi sportive bucureştene — Handbaliştii olimpici. 21,40 Film documentar. 21,55 Dans şi muzică de pretutindeni. • Peste 4 000 de spectatori au asistat la cea de-a doua reuniune a semifinalelor campionatului republican de box, care se desfășoară la arena „23 August“ din Capitală, în cel mai spectaculos meci al galei de aseară, la categoria pană, Gabriel Pometcu l-a învins la puncte pe O. Amăzăroaie. La aceeaşi categorie, P. Nedelcea şi-a adjudecat victoria la puncte în faţa lui A. Dumitrescu. în limitele categoriei semimijlocie, Al. Popa a dispus clar la puncte de Paul Dobrescu, iar V. Zilberman l-a întrecut pe I. Hodoşan. Iată şi rezultatele celorlalte întrlniri : categoria muscă : Tr. Cerchia bate la puncte pe I. Nicolau ; A. Cojan cîștigă prin neprezentarea lui Şt. Cocioc | categoria cocoş : M. Toni învinge prin abandon In rundul doi pe O. Badea; M. Peia întrece la puncte pe I. Lungu | categoria uşoară : C. Cuţov învinge prin abandon pe C. Stan | L. Mathe cîştigă prin KO (în prima repriză) meciul cu D. Moraru • categoria semigrea : P. Cîmpeanu dispune la puncte de M. Constantinescu. • CEA DE-A 17-A EDIŢIE A COMPETIŢIEI CICLISTE „DUPA VOINŢA“ a Început ieri la Tg. Mureş, reunind la start peste 100 de concurenţi din Bulgaria, Cehoslovacia, R.F. a Germaniei, Italia, Polonia, Ungaria și România. Prima etapă, Tg. Mureș-Reghin-Sovata- Tg. Mureș (133 km) a revenit rutierului vest-german Klaus Peter Thaller la 30 MW. In comuna Finiş a fost inaugurat dispensarul medical construit prin contribuţia locuitorilor şi prin munca lor voluntară • Colectivul întreprinderii de materiale de construcţii Bircea a introdus in producţie curentă plăci de argilă arsă glazurate şi neglazurate de diferite forme şi culori • Peste 500 elevi din şcolile municipiului Piteşti au participat la recoltarea plantelor medicinale din pădurea Trivale • La Izlaz s-a desfăşurat concursul de poezie patriotică „Nicolae Bălcescu", la care au participat recitatori din Întreg judeţul Teleorman • Invitat de elevii Liceului „D. Loga“, tov. Ion Darie, secretar al Comitetului judeţean Timiş al P.C.R., a vorbit despre „Realizări şi perspective de dezvoltare a economiei judeţului Timiş" • Elevele claselor a VIII-a de la Şcoala generală de 10 ani nr. 141, Bucureşti, au realizat in cinstea Conferinţei Naţionale a Partidului o depăşire a planului cu 3 000 Iei • In timpul liber, tinerii au construit pe malul Mureşului un debarcader care poate găzdui, in prezent, 10 bărci. Acest succes se adaugă celorlalte pe care tinerii din Ocna Mureş le obţin. In cinstea celor două mari sărbători ale poporului • Textilistele din Sebeș au realizat peste plan o jumătate milion de ciorapi • Constructorii de pe șantierul Uzinei de utilaj alimentar şi Integratei de bumbac din Slatina au adresat colegilor din judeţ chemarea „Fiecare investiţie, o capacitate de producţie Înainte de termen l . Trofeul „Cupa drapelului roşu" şi Diploma de onoare a Comitetului judeţean Timiş al U.T.C. au revenit — In concurs — brigăzii artistice de agitaţie de la întreprinderile textile Lugoj, iar premiul I formaţiilor de la „Electromotor" (Timişoara) „Munca" (Lugoj) şi căminul cultural din Ghizela • La Făget a avut loc o sesiune de comunicări ştiinţifice dedicată aniversării centenarului naşterii lui Traian Vuia • In cadrul Cupei tineretului de la sate s-au intilnit 28 echipe de fotbal din judeţul Harghita • Peste 18 000 elevi din judeţul Bihor vor lucra în această vacanţă la I.A.S., fabricile de conserve, şantierele de construcţii, la amenajarea drumurilor, în silvicultură. Primii elevi au plecat la „posturi" • Expoziţia şcolară inaugurată la Caracal este o veritabilă paradă a portului popular • Filiala din Tg Mureş a Societăţii de ştiinţe filologice are în pregătire un volum de tipărituri vechi Intitulat „Monumente culturale mureşene".De la corespondenţii noştri : Ioan Vlad, V. loan, Victor Cmeciu, Vasile Moroşan, Ion Petrescu, Alexandru Vasile, N. corneliu, Carol Băes, Ion Tincuț, Marin Cazacu). VINERI 23 IUNIE 7972 COSTINEŞTI , oraşul tinereţii în urmă cu câţiva ani, un reporter nota in coloanele „Scînteii tineretului“ despre Costineşti : „Vilele şi căsuţele turistice ies în întimpinarea soarelui cu pereţi proaspeţi, albi, şi ferestre care să-i reţină, multiplicat, chipul. Se aud valurile suind fremătător spre continua Intilnire cu argintul plăjii. Intre pămînt şi cer , un imperiu de veselie, bună dispoziţie, tinereţe... Nu, n-am greşit. Am anticipat numai cum va arăta Costineştiul peste cîţiva ani...“ Cel care cunoaşte Costineştiul din această vară va remarca chiar după primele ore trăite pe acest târîm al tinereţii că imaginea reportericească a fost devansată cu mult de realităţile din jur. Un veritabil orăşel al tinereţii şi al odihnei active te ia în primire de cum ai păşit dincolo de porţile complexului. De o parte şi de alta a aleilor, inundate de un superb covor floral policrom, sunt risipite vile, căsuţe, corturi cu cupole de formă geodezică. Pretutindeni chipuri tinere. Fiecare găseşte aici, potrivit gustului său, acel ceva de care este ataşat şi-l face să se simtă bine în staţiune. O discuţie cu tovarăşul Nicolae Marin, directorul complexului debutează cu cîteva elemente de „încadrare temporară“ a subiectului . „Tabăra preluată de către B.T.T. în anul 1970 a cunoscut adinei prefaceri Înnoitoare. In prezent dispune de o capacitate de cazare de 2 880 de locuri pentru fiecare din cele opt serii, ceea ce înseamnă că in tabără se vor odihni în acest an aproximativ 24 000 de tineri. Mulţi din aceştia vor veni din cele 24 de ţări cu care B.T.T. are legături turistice permanente. Tinerii vor fi cazaţi in vile, căsuţe de 2 şi 5 locuri, într-un camping alcătuit din corturi, dotate cu paturi, mese, scaune, lumină electrică. Printre ultimele noutăţi , clubul modern, in care se află o mare bibliotecă cu 4 000 de volume semnificative ale culturii româneşti şi străine, in mai multe limbi, sală de audiţii muzicale, sală de convorbiri, sală de jocuri. Am inaugurat teatrul-cinema, un mare ring de dans etc.“ Ne interesăm de profilul activităţilor din tabără ! „Consecvent principiului turismului social instructiv-educativ, B.T.T. organizează la Costineşti pe lingă programul de plajă şi baie, mese rotunde, intîlniri cu oameni de seamă, expuneri, proiecţie de diapozitive , nu sunt uitate nici serile distractive, de dans, tirul sportiv, concursurile de frumuseţe. Costineştiul este apoi, punct de plecare în interesante tururi ale litoralului, ziua şi noaptea, cu vizitarea tuturor celorlalte staţiuni, a muzeelor şi a altor obiective turistice, a litoralului bulgar, pînă la renumita staţiune Vama“. Despre perspectiva dezvoltării Costineştiului stăm de vorbă cu tovarăşul Iuliu Fejeş, preşedinte al B.T.T., pe care l-am intilnit în tabără : „In următorii ani va continua în acelaşi ritm dezvoltarea complexului, astfel ca în 1975 să dispună de 5 000 locuri pe serie, noi terenuri sportive, teatru de poezie, încă un club. Costineştiul va fi de fapt „Oraşul tineretului“ pe litoralul Mării Negre". Evident, toate sunt bune şi frumoase, în măsura în care tinerii ce beneficiază de acest complex sunt mulţumiţi şi se simt „ca acasă“. Un scurt interviu cu trei tineri întîlniţi pe plajă indică „vreme frumoasă“ pentru organizatori. Valeriu Niculescu, muncitor la Fabrica de aparataj electric din Bucureşti : „Nu credeam să-mi petrec o vacanţă atît de frumoasă. Plajă bună, căsuţe amenajate cu mult gust, un mediu prin excelenţă tineresc". Walter Schlauberg, telegrafist din Düsseldorf — R. F. a Germaniei : „Auzisem multe despre Costineşti. Complexul ii găsesc mai presus de orice imaginaţie. Frumos, curat, cu gust. Şi încă ceva — îmi place că aici se poate participa la diverse discuţii atractive despre România, despre dezvoltarea ţării în ultimii ani, pe diferite planuri“. Lorand Szilagy, muncitor la Fabrica „Csepel“ din Budapesta : „Am numai impresii frumoase despre Costineştiul prietenilor români. M-a impresionat mai ales modul funcţional în care este amenajat clubul, în care tinerii, potrivit doleanţelor lor îşi pot petrece orele..." C. RM. In tabăra de la Costineşti. Foto : GH. CUCU