Scînteia Tineretului, iunie 1972 (Anul 28, nr. 7166-7191)

1972-06-23 / nr. 7185

„SCâNTEIA TINERETULUI" pag. 2 PERSPECTIVA-subiect de meditaţie imediată Pentru uteciştii de la Combi­natul de celuloză şi hîrtie din Călăraşi, activitatea cercurilor de învăţămînt politic, începută la sfârşitul anului trecut, s-a în­cheiat. Fireşte, etapa care ur­mează apare ca foarte indicată desprinderii unor concluzii pe marginea modului în care au funcţionat, relevării acumulări­lor înregistrate în pregătirea politică şi ideologică a tinerilor. Prin ancheta întreprinsă in rindurile tinerilor din combinat, participanţi la învăţămîntul poli­tic, am dorit să cunoaştem apre­cierile lor în privinţa activităţii recent încheiate, cît şi ceea ce ei Înşişi consideră că mai trebuie făcut pentru ca, în perspectivă, lucrurile să meargă mai bine ca pină acum. Pe Petre Teodorescu din sec­ţia atelierul mecanic, membru al cercului de studiere a „Tra­diţiilor revoluţionare ale clasei muncitoare şi ale P.C.R." l-am rugat să se pronunţe asupra efi­cienţei participării la cerc pen­tru pregătirea personală. „In adevăratul sens al cuvîn­­tului nu pot spune că mi-am îmbogăţit prea mult cunoştinţele. De fapt, am rămas doar cu nişte impresii destul de vagi. Asta datorită inconsecvenţei cu care s-a urmărit clarificarea temei, discutindu-se fel de fel de pro­bleme, legate sau nu de subiectul anunţat la deschiderea cercului. Oricum, acum, în final, nu pot afirma că ştiu mai multe decît la începutul acestei activităţi“. L-am întrebat care a fost tema iniţială a cercului. Nu a ştiut să răspundă. La fel s-a întîmplat cu absolut toţi tinerii cu care am vorbit. Este şi acesta un semn care exprimă o stare de fapt simptomatică pentru a cărei în­ţelegere, impresiile lui Petre Teodorescu deschid un prim un­ghi. Un altul aparţine lui Vasile Smădu, tot din secţia atelierul mecanic, membru al aceluiaşi cerc de învăţămînt politic. Lui i-am cerut să se refere la mo­­dalitatăţile de desfăşurare a dezbaterilor din cerc. „Au avut loc lecţii ţinute de propagandist pe baza unor refe­­rate,făcute tot de el. Ne-a mai citit unele ziare, reviste, broşuri. Cei mai mulţi dintre noi n-au avut nici o altă contribuţie. Pur şi simplu l-am ascultat pe pro­pagandist cum ne-a vorbit des­pre lucruri ştiute, de altfel. El şi-a luat dreptul să facă totul, noi formînd asistenţa". Drept ar­gument, Vasile Smădu ne-a ară­tat caietul de însemnări de la învăţămîntul politic. Deşi volu­minos, are doar citeva pagini scrise, notiţele rezumlndu-se la citeva fraze generale care nici pe departe nu conving că rezultă dintr-un studiu serios al proble­melor. Intenţionînd de la început să consemnăm opinii personale, puncte de vedere proprii unui tinăr sau altul, ni s-a părut nor­mal să abordăm şi aspectul participării la dezbateri. Iată de SFIRŞIT DE AN ÎN ÎNVĂŢ­ĂMÎNTUL POLITICO­IDEOLOGIC U.T.C. ce, pe Ion Petre din secţia celu­loză l-am întrebat despre conţi­nutul luărilor sale la cuvînt. „Eu n-am vorbit niciodată. N-am avut ce să spun. Bineînţe­les aş fi vrut să-mi exprim pă­rerea dar nu am fost pregătit pentru aşa ceva. Ascultînd refe­ratele n-am înţeles prea multe iar intre şedinţele de cerc nu făceam nimic. Bibliografie nu ni s-a recomandat, în combinat este o bibliotecă bine dotată dar nu a fost folosită, la fel şi cu punc­tul de informare şi documenta­re politică. Cred că propagan­distul era mai interesat să-şi ţină el expunerile decît să ne asculte pe noi, să ne dea şi nouă voie să vorbim“. Ca şi în cazul ignorării temei cercurilor de studiu (l-am întîl­­nit şi în secţia celuloză) cu o singură excepţie, tinerii interpe­laţi ne-au confirmat că nu au luat niciodată cuvîntul la învăţa­­mintul politic. Este adevărat, dacă nu ei, totuşi alţi tineri, cîţiva la număr şi mereu ace­iaşi, au încercat să confere acti­vităţii o cît de mică atmosferă de dezbatere. Aceasta însă nu a fost o caracteristică definitorie, ci dimpotrivă, atestă faptul că marea majoritate a participanţi­lor au rămas pasivi, întăreşte convingerea că accentul activită­ţii a căzut pe ascultarea expu­nerilor propagandistului. Aşa cum opiniile deja reţinute cu privire la bilanţul activităţi­lor cercurilor se întilnesc într-un punct comun, dovedesc o pro­fundă insatisfacţie a tinerilor, la fel şi dorinţele lor pentru îm­bunătăţirea felului lor de des­făşurare se concentrează în cel puţin două direcţii principale. Una dintre ele ne-a împărtă­şit-o Anghel Petcu din atelierul mecanic. „A existat o anume rigiditate a conţinutului activităţii. Rareori s-au depăşit principiile, aprecie­rile generale, afirmaţiile globale. Nu prea s-a discutat concret. Pe viitor ar trebui să se dea mai multă atenţie înfăţişării faptelor şi oamenilor vii care le-au fă­cut. Să se renunţe la scheme teoretice, să ni se înfăţişeze pe concret viaţa şi lupta clasei muncitoare şi a partidului. Con­vinge mai mult această modali­tate decît oricare alta“. A doua a fost evidenţiată de Gheorghe Dragu din secţia celuloză : „Trebuie înlăturată situaţia ca propagandiştii să ne transforme în simpli spectatori Expunerile, referatele să fie elaborate în primul rînd de tineri, cu ajutorul lui. Altfel s-ar dezbate proble­mele dacă ne-am simţi cît de cît responsabili de buna desfăşurare a cercurilor, dacă n-am rămîne cu impresia că ni se pretinde doar prezenţa fizică“ Cele spuse de tineri sînt prea lipsite de echivoc pentru a fi nevoie să lungim comentariile. Merită subliniate însă cîteva ob­servaţii. Şi anume, că trebuie depuse toate eforturile pentru ca participarea să nu rămînă la un simplu act de prezenţă, că fără dezbateri serioase, numai cu simple „lecţii“, cunoştinţele ti­nerilor nu vor fi mai avansate decît înainte. Este îndreptăţită, deci, solicitarea ca ei să partici­pe direct la elaborarea materia­lelor necesare funcţionării cercu­lui Apoi, cercurile de studii nu îşi propun să le ofere numai un sumum de cunoştinţe, ci şi un stimulent moral, un îndemn de a se ridica în munca şi viaţa lor curentă la înălţimea ideilor şi convingerilor care li se expun. Pentru formele de învăţămînt politic de la Combinatul de ce­luloză şi hîrtie, îmbunătăţirea activităţii de viitor se pune toc­mai în aceste direcţii esen­ţiale. TRAIAN GINJU A IN­U­NI­T M. I. C. M. Şcoala profesională AUTOBUZUL anunţă că recrutează băieţi fi­xate între 15 şi 18 ani, ab­solvenţi ai feolii generale pentru meseriile strungar, lăcătuş, sculer-matriţer, sudor, vopsitor, nichelator, tinichigiu auto pen­tru formele de calificare prin ucenicie la locul de muncă fi curs de zi. Se primesc tineri din Bucureşti fi comunele subordonate precum şi din toate judeţele cu posibilitatea de a face naveta sau de găzduire în oraşul Bucureşti. Durata de şcolarizare este de 2—3 ani. Concursul de admitere constă în probe scrise fi orale la fizică, matematică şi chimie. Candidaţii se pot prezenta pentru înscriere între 1 şi 4 iulie cînd va avea loc examenul medical, concursul de admitere ţinîndu-se între 6 şi 14 iulie. Sunt nece­sare următoarele acte : 1) Buletin de identitate; 2) Certificat de naştere (copie) ; 3) Certificat de absolvire (original); 4) Fişa copilului de la 0—15 ani sau certificatul medical eliberat de circumscripţia medico-sanitară la care candi­datul este luat în evidenţă ; 5) Buletinul de analiza sîngelui efectuată după 1 iunie; 6) Rezultatul examenului radiologie pulmonar efectuat după 1 aprilie 1972. Elevii şi ucenicii beneficiază de burse, indemnizaţii, vacanţe şcolare Informaţii suplimentare se pot obţine la secretariatul şcolii din Calea Şerban Vodă, 280, sector 5, telefon 23.64.02. m­ineina fiSSSIS VINERI, 23 IUNIE 1972 MAREA SPERANŢA ALBA : ru­lează la Patria (orele 10; 12,45; 18; 18,45; 21,15), Luceafărul (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 21), Grădina Doina (ora 20,30). ODISEEA GENERALULUI JOSE: rulează la Central (orele 9,15; 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30). ŞI TOTUŞI BOLIS EXISTA : rulează la Doina (orele 11,30; 13,45, 16). MĂRTURISIRILE UNUI COMI­SAR DE POLIŢIE FĂCUTE PRO­CURORULUI REPUBLICII: rulea­ză la Sala Palatului (orele 17,15; 20,15), Capitol (orele 9, 11,15, 14; 16,15- 18 45), Favorit (orele 9,15; 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30), Modern (orele 8,45; 11,15; 13,30; 16; 18 30; 20,45), Grădina Capitol (ora 20.15), Grădina Modern (ora 20.15). AVENTURILE LUI TOM SA­WYER rulează la Timpuri Noi (orele 9—18,30 in continuare) La ora 20.15 PROGRAM DE DOCU­MENTARE. CASA DE SUB ARBORI : rulea­ză la Scala (orele 8,45; 11,15; 13,45; 16,15; 18,45; 21,15), București (orele 8,45; 11, 13;15, 16; 18,30 ; 20,45), Gră­dina Select (ora 20,15). AVENTURI LA MAREA NEA­GRA : rulează la Excelsior (orele 9; 12,30; 16; 19,30), Aurora (orele 9, 12,15; 16,30), Flamura (orele 9; 12,30; 16; 19,30), Grădina Aurora (ora 20,15). LEGENDA : rulează la Drumul Sării (orele 15,30; 17,45; 20). 20 000 DE LEGHE SUB MARI­­ rulează la Feroviar (orele 8,30; 11; 13,30; 16; 18,15; 21), Melodia (orele 8,30; 11; 13,30; 16; 18,30; 21). FELIX ȘI OTILIA : rulează la Unirea (ora 16,30), Grădina Uni­rea (ora 20,30). PETRECEREA : rulează la Doina (orele 18, 20). DESCULȚ ÎN PARC : rulează la Victoria (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 20,45), Gri­vița (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30), Gloria (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18;15 ; 20,30). ANCHETA DE LA HOTEL EX­CELSIOR : rulează la Buzești (o­rele 15.30; 18). Cosmos (orele 15.30; 17,45; 20). Grădina Buzesti (ora 20.30) ROBIN HOOD : rulează la Volga (orele 9; 11;15; 13,30; 16; 13.15; 20.30) Tomis (orele 9; 11,15; 13.30; 16, 18.15). Bucegi (orele 15,45; 18). Grădina Bucegi (ora 20.30). Grădi­na Tomis (ora 20.30). PĂDUREA PIERDUTA : rulează la Cringasi (orele 15,30; 18, 20,15). TOAMNA CHEYENNTLOR ru­lează la Lumina (orele 9; 12,30; 16; 19,30) , Arta (ora 16), Grădina Arta (ora 20,15). ASTA SEARA DANSAM IN FA­MILIE : rulează la Ferentari (orele 15,15; 18; 20,15), Popular (orele 15,30; 18; 20,15). MAREA DRAGOSTE : rulează la Viitorul (orele 16; 18; 20). TRAFIC : rulează la Lira (orele 15,30- 18). FEMEI IN OFSAID : rulează la Moşilor (orele 15,30; 18). EVADARE DIN PLANETA MAI­MUŢELOR : rulează la Dacia (ore­le 9; 11;15; 13,30; 16; 18,15; 20,30), Grădina Moşilor (ora 20,15). DOAMNA SI VAGABONDUL­­ rulează la Giulești (orele 15.30; 18; 20.30) , Floreasca (orele 15.30; 18; 20.30) . SILVIA : rulează la Miorița (o­rele 10; 12.30; 15; 17.30; 20­. 19 FETE $1 UN MARINAR : ru­lează la Rahova (orele 15.30; 18; 20.15). PRERIA rulează la Pacea (ore­le 15.45; 18. 20). Progresul (orele 15.30; 18: 20.15). TAINA SOFIEI GRUSKO : ru­ lează la Laromet (orele 15.30; 17.30; 19.30). LOVE STORY : rulează la Vitán (orele 15.30; 18.15) Grădina Vitán (ora 20.30) Cotroceni (orele 15.39; 18: 20.30). BATALIONUL INVIZIBIL : ru­lează la Munca (orele 16: 18. 20). ULTIMUL DOMICILIU CUNOS­CUT : rulează la Flacăra (orele 15,30; 18; 20,15). O FLOARE ȘI DOI GRĂDINARI : rulează la Festival (orele 9; 12,20; 16; 19,15), Grădina Festival (ora 20,15). RITMURI SPANIOLE : rulează la Grădina Lira (ora 20,30), ELDORADO (orele 9,30; 11,45; 14; 16,30; 18,45), AMANŢII DIN TOLE­DO (ora 21), rulează la Cinemateca „Union". VINERI, 23 IUNIE 1972 Opera Română : FLAUTUL FER­MECAT — ora 19,30. Teatrul de Operetă : SE MĂRITA FETELE - ora 19,30; Teatrul Naţional „I. L. Caragiale" (Sala Comedia) : DUL­CEA PASARE A TINEREŢII — ora 20; Teatrul „Lucia Sturdza Bu­­landra" (Sch. Măgureanu) : O SCRISOARE PIERDUTA - ora 20; Teatrul de Comedie (La Teatrul de vară Herăstrău) : FATA MORGA­NA — ora 20; Ansamblul Rapsodia Română : PE PLAIURILE MIORI­ŢEI — ora 18.30; Circul București : CIRCUL MARE DIN MOSCOVA — ora 19.30. A apărut nr. 6 al revistei „TÎNĂRUL LENINIST“ cu un conţinut bogat şi in­structiv. Numărul conţine : Materiale închinate Conferinţei Naţionale a P.C.R. Stă în puterea noas­tră să îndeplinim cincinalul înainte de termen — editorial: Perfecţionarea socială de dr. Ion Iuga : Creşterea participă­rii tineretului de Iosif Valter, secretar al C.C. al U.T.C. ; Ge­neraţii de creatori de Cristache Nicolae. O importantă parte a numă­rului este acordată dezbaterii unei teme pasionante : Rapor­tul Intre generaţii. Participă : Mircea Malita (Conversaţia ge­neraţiilor), Mircea Horia Si­­mionescu (Cooperarea genera­ţiilor) , Vladimir Trebici (Ge­neraţiile din perspectiva de­mografiei) , Victor Săhleanu (Toate generaţiile...), Petru Pinzaru (Gândire şi acţiune), Nicolae Mărculescu (O genera­ţie cu mari posibilităţi), Aculin Cazacu (Conlucrarea generaţii­lor) Pred Mahler (învăţarea „rolului de adult“), Constantin Maximilian (Cooperarea gene­­raţiilor), Virgil Teodorescu (Me­moria generaţiei). Constantin Cuciuc (Relaţii intre generaţii), Teodor Haţegan (Reprezentarea generaţiilor). Dan I. Cruceru (Climatul colaborării şi crea­ţiei), Andrei Crişan (O gene­raţie atee). Numărul mai conţine rubri­cile : Climate, Pile de istorie, Tribuna elevului, Evocări, A­­mintiri, Artă-literatură, Artă­­cultură, Dialog filosofic, Ştiin­ţă, Cronica atee, Sexologie şi cultură, precum şi secţiunea „Meridian". Pentru a vă asigura procu­rarea din timp a revistei TINARUL LENINIST, abona­­ţi-vă din timp la oficiile poşta­le, factorii poştali şi difuzorii voluntari din întreprinderi şi instituţii. Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Româ­nia, NICOLAE CEAUŞESCU, a trimis Alteţei Sale Regale, Marele Duce JEAN DE LUXEMBURG, următoarea telegramă : Cu ocazia Zilei naţionale a Marelui Ducat al Luxemburgului, adresez Alteţei Voastre cordiale felicitări şi cele mai bune urări de fericire personală şi de prosperitate pentru poporul luxem­burghez, vizita făcută în ţara noastră, la invitaţia Ministerului Agricul­turii, Industriei Alimentare şi Apelor, au părăsit Capitala. ★ Cu prilejul vizitei ministrului austriac în ţara noastră amba­sadorul Eduard Tschop a oferit un cocteil. Ministrul afacerilor externe al Republicii Vietnamului de Sud, doamna Nguyen Thi Binh, a adresat un mesaj de mulțu­mire ministrului afacerilor ex­terne al Republicii Socialiste România, Corneliu Mănescu, pentru urările călduroase ce i-au fost adresate cu ocazia zilei naţionale a Republicii Vietnamului de Sud. La invitaţia Camerei de Co­merţ a Republicii Socialiste România, a sosit în Capitală o delegaţie turcă, condusă de dL Behcet Osmanagaoglu, preşedin­tele Camerei de Comerţ din Istanbul. Vicepreşedintele Consiliului de Miniştri, Gheorghe Rădu­­lescu, a primit joi la amiază pe ministrul federal al agricul­turii şi economiei forestiere din Republica Austria, dr. Oskar Weihs, şi pe specialiştii care l-au însoţit în vizita pe care a făcut-o în ţara noastră. Cu acest prilej, a avut loc o convorbire, desfăşurată într-o atmosferă cordială, privind sta­diul actual şi perspectivele de dezvoltare a colaborării în do­meniile agriculturii şi econo­miei forestiere între România şi Austria. La primire, au participat An­gelo Miculescu, ministrul agri­culturii, industriei alimentare şi apelor, şi Gheorghe Moldo­van, adjunct al ministrului. în cursul zilei de joi, tovarăşul Virgil Trofin, preşedintele Con­siliului Central al Uniunii Gene­rale a Sindicatelor din România, a primit delegaţia Federaţiei Ge­nerale a Muncii din Belgia (F.G.T.B.), formată din Andre Genot şi George Gogne, secre­tari naţionali ai F G.T.B. şi Germain Duhin, membru al Co­mitetului Executiv al F.G.T.B., secretar naţional al Centralei Metalurgiştilor, delegaţie care face o vizită în ţara noastră la invitaţia Consiliului Central al U.G.S.R. Convorbirea s-a desfăşurat în­tr-o atmosferă de cordialitate prietenească. La invitaţia ministrului afa­cerilor externe al Republicii Socialiste România, Corneliu Mănescu, secretarul de stat al S.U.A., William Rogers, va face o vizită oficială în ţara noastră, împreună cu soţia, în perioada 5—6 iulie 1972. Joi la amiază a părăsit Capi­tala, îndreptîndu-se spre patrie, delegaţia de activişti ai P.C.U.S. condusă de tovarăşul A. F. Estokin, membru al C.C. al P.C.U.S., prim-secretar al Co­mitetului regional Kemerovo al P.C.U.S., care la invitaţia C.S. al P.C.R. a efectuat o vizită în schimb de experienţă în ţara noastră. La plecare, pe aeroportul O­­topeni, oaspeţii au fost salutaţi de tovarăşul Aldea Militaru, membru al C.C. şi P.C.R. şef de secţie la C.C. al P.C.R A fost prezent, de asemenea, ambasadorul U.R.S.S. la Bucu­reşti, V. I. Drozdenko. Delegaţia de activişti ai Co­mitetului Regional Novgorod al P.C.U.S., condusă de tovarăşul M M. Truş, secretar al Comi­tetului regional­, care a făcut o vizită in schimb de experien­ţă în judeţul Harghita, a pără­sit joi Capitala, îndreptîndu-se spre patrie. După-amiază, ministrul fede­ral al agriculturii şi economiei forestiere, dr. Oskar Weihs, şi specialiştii care l-au însoţit in A apărut : „LUPTA DE CLASĂ" organ teoretic şi politic al C.C. al P.C.R. Nr. 6, iunie 1972 DIN SUMAR : In intimpinarea Conferinţei Naţionale a P.C.R. MAXIM BERGHIANU : Pla­nul — instrument al politicii economice a partidului ; ŞTE­FAN VOICU Cu privire la dezvoltarea relaţiilor sociale socialiste de producţie ; TON FLOREA : Etica în procesul de adm­ei­re a democraţiei socia­liste ; ŞTEFAN ARSENE : Une­le aspecte ale acţiunii legii va­lorii în economia socialistă ; IOAN BORDAŞ : Conducerea colectivă formă şi substanţă ; NICOLAE TOADER : Legătu­rile funcţionale dintre centrală şi minister ; ION VINTU . Ex­tinderea atribuţiilor organelor locale ; PAUL CONSTANTI­­NESCU . Cercetarea ştiinţifică şi realizarea sistemelor infor­maţionale pentru conducere. A apărut numărul 6/972 al revistei PROBLEME ECONOMICE CRONICA U. T. C. Ieri a părăsit Capitala, to­varăşul Ilie Pîrvu, activist al C.C. al U.T.C., care va participa la Congresul orga­nizaţiei Tinerii Democraţi Germani (D.J.D.) din R.F. a Germaniei. (Urmare din pag. I) cum s-au petrecut ele în urmă cu peste un an. Ce ne spune E. C. în legă­tură cu angajarea sa : „Cînd m-am prezentat la serviciu pe 15 ianuarie 1971 mi s-a spus că la început am să fiu în perioa­da de probă. Am lucrat tot ce mi s-a dat. Dar trecuseră două săptămîni fără să cunosc ce hotărîre se luase în privinţa mea. Am fost atunci în audien­ţă la tov. Dumitru Panait, vi­cepreşedinte al CJEFS. Dînsul nu mi-a reproşat nimic în le­gătură cu activitatea mea. Mi-a spus apoi să am răbdare pînă se va întruni biroul consiliului, cînd voi primi decizia de an­gajare. Apoi am primit sala­riul la fel ca toţi angajaţii“, întrerupem aici declaraţia ti­nerei. Consemnăm mai departe cuvintele tov. vicepreşedinte Dumitru Panait : „La început nu am ştiut nimic de angajare, îmi amintesc că fata a venit la mine şi i-am spus să-şi vadă mai departe de treabă. Dar la salariu a apărut pe statul de plată alături de ceilalţi anga­jaţi. Cînd am cercetat mai În­deaproape situaţia am observat că nici măcar cererea sa de an­gajare nu era înregistrată“. — Bine, dar cum de a primit salariul ? — A fost greşeala contabilu­­lui-şef. -j- Şi atunci ? — Atunci am hotărît înca­drarea fetei începînd cu 15 ia­nuarie 1971, adică din prima zi de serviciu. Oricum trebuia să justificăm plata făcută ! Aşa a apărut la sfîrşitul lunii ianuarie hotărirea nr. 1 a con­siliului, antedatată... 15. 01. 1971. Ilegalitatea, după însăși expresia tov. vicepreşedinte, a­­vea de acum un document de acoperire. Greşeala contabilului şef era îndreptată. Dar anga­jarea plasată din capul locului de CJEFS în zona „greşelii“ nu a întîrziat să adauge alte şi alte verigi la viitorul lanţ al ilegalităţilor. Prima din ele. In ciuda ac­tului scris ce-i poartă semnă­tura, în care se scria negru pe alb „Biroul încadrează...“ tov. vicepreşedinte o consideră mai departe pe E. C. tot in perioa­da de probă­­ timp de... 2 luni. De ce 2 luni, greu de spus, dar şi mai greu de argumentat. Co­dul Muncii menţionează că durata încercării nu poate fi mai mare de 6 zile pentru mun­citori, 12 zile pentru funcţio­nari şi 30 de zile pentru cei ce urmează să fie angajaţi în funcţii de răspundere. Altfel, dacă-şi continuă activitatea şi după expirarea termenului de încercare, candidatul devine an­gajat. Notăm deci că E. C. era încadrată la CJEFS atit prin efectul hotărîrii nr. 1, cit și prin efectul legii. A doua ilegalitate. Pe data de 22 februarie 1971, tinerei i se desface contractul de muncă ca... necorespunză­toare. Ce s-a întîmplat de fapt în ziua aceea ? Transcriem din nou din declaraţia tinerei, acele pasaje confirmate ca reale de tov. vicepreşedinte. „M-am prezentat la tov. vice­preşedinte in legătură cu con­fecţionarea unor panouri şi lo­zinci ce urma să le execut. I-am spus că biroul în care lu­cram fiind foarte mic trebuie să mi se ofere un alt spaţiu. Nici nu a vrut să audă. In aceeaşi zi urma să merg de urgenţă la spital cu rezultatele unor ana­lize medicale şi am cerut să fiu învoită. Mi s-a spus că pot merge. Nici nu am bănuit ce avea să urmeze". într-adevăr, ziua de 22 şi ur­mătoarele i-au oferit tinerei două surprize, una mai neplă­cută decît cealaltă. La spital se dispune internarea ei de ur­genţă pentru o intervenţie chi­rurgicală deosebită. Apoi, în timpul cit era internată, pri­meşte comunicarea potrivit că­reia imediat după învoirea ei, consiliul i-a desfăcut contractul de muncă ca „necorespunzătoa­­re" (? !) Şi asta nu era totul. La ieşirea din spital, consiliul Ii rezervă şi o altă dovadă de bu­năvoinţă. Contrar legii, (HCM nr. 880 din 1965 art. 24) i se re­fuza plata concediului medical şi adeverinţa pentru a fi scu­tită de plata cheltuielilor de spitalizare. încearcă prin cîteva audienţe să-şi primească drep­turile, însă consiliul o ţinea una şi bună: „începînd din 23 fe­bruarie nu mai eşti angajata noastră, nu mai avem nici o obligaţie“. E. C. şi-a primit to­tuşi drepturile băneşti, în cele din urmă, prin intervenţia or­ganelor locale sindicale. Ce ar fi de reţinut pină aici. Mai întîi promptitudinea cu care consiliul se dispensează de serviciile unui tînăr angajat, în timp ce acesta era învoit pe considerente medicale. Şi ar mai fi de reţinut şi un alt fapt. Aminteam la început că măsura desfacerii contractului de mun­că, ca cea mai aspră sancţiune luată împotriva unui angajat, trebuie să respecte anumite condiţii. în toate cazurile pre­cizează art. 21 al. 3 din Codul muncii, unitatea este obligată să comunice această măsură cu arătarea motivelor şi cu preci­zarea textelor din C.M. pe care se întemeiază. Deşi condiţia se referă la forma actului în ca­zul nerespectării consecinţele juridice sunt din cele mai im­portante. In această idee, prin decizia nr. 869/1966, colegiul ci­vil al Tribunalului Suprem a subliniat că „încălcarea cu pri­vire la condiţiile de formă, dis­pensează instanţa de a cerceta în fond temeinicia desfacerii contractului de muncă". Alătu­răm textelor, şi nu numai pen­tru simpla comparaţie, comuni­carea ce i-a fost trimisă în spital Elvirei Căciulă. „Vă facem cu­noscut că datorită faptului că nu puteţi efectua lucrările de care avem nevoie (confecţionări de panouri, lozinci de dimen­siuni mari,­ angajarea dv. înce­tează începînd cu 23. 02. 1971. Atit ! Cît de legală este comu­nicarea îi lăsăm pe tovarăşii de la CJEFS Constanţa să apre­cieze. Dincolo însă de aceste inadvertenţe formale, însăşi motivarea faptică a desfacerii contractului de muncă se cla­tină serios chiar şi numai la o analiză sumară. Pentru că una este „nu puteţi efectua...“ cum se scrie în comunicare, şi cu totul altceva este să ţi se asi­gure condiţii, aşa cum a cerut tânăra înainte cu o zi de inter­nare. După cum ar fi foarte interesant de aflat căror savante raţionamente se datorează con­cluzia consiliului, după care ti­năra nu putea efectua lozincile şi panourile, atîta vreme cit nici măcar o zi nu a lucrat la ele, fiind internată în spital. Sînt doar citeva fapte la care, dacă tinăra ar fi contestat imediat la judecătorie măsura îndepăr­tării sale din muncă, consiliul ar fi trebuit să ofere răspunsuri convingătoare. Bazate pe fapte și nu pe simple presupuneri așa cum se încearcă acum, E. C. a făcut demersuri oriunde, numai acolo unde se putea lua direct o decizie, nu. Rezultatul acestor demersuri , un singur răspuns scris pe care citindu-l nu te poţi reţine să nu exclami : unde dai şi unde crapă ! Pe baza cercetărilor efectuate de Direcţia judeţeană pentru pro­blemele de muncă Constanţa, una din instituţiile noastre cen­trale, ii răspunde : „Aflăm că într-adevăr vi s-a desfăcut con­tractul de muncă de CJEFS, de asemenea ni se comunică, că vi s-au oferit mai multe locuri de muncă pe care dv le-aţi refu­zat. Va trebui să aşteptaţi pînă se vor ivi...“ Nu mai continuăm. Rar, haina formalismului este afişată cu atîta ostentaţie. Cu atîta lipsă de solicitudine în tratarea necazurilor unui tînăr. De asemenea, tot ca urmare a sesizărilor sale, la CJEFS Con­stanţa se găsesc copiile a două informări trimise anul trecut de către consiliu organelor jude­ţene de partid, informări prin care iarăşi se recurge la tot felul de mijloace şi informaţii necinstite pentru a se încropi cu­ de cît un adevăr cusut cu aţă­ albă, o însăilătură me­nită să inducă în eroare şi or­ganul de partid. Să fim bine înţeleşi : este de­parte de noi intenţia de a do­vedi cu orice preţ, prin rindu­rile de faţă, că E. C. era omul cel mai potrivit pentru ocupa­rea postului de la CJEFS Con­stanţa. Ceea ce am vrut să sub­liniem este că, şi asupra acestui fapt am vrea să atragem aten­ţia organelor în drept, un tînăr a fost înlăturat din muncă în­tr-un moment greu al vieţii sale, atunci cînd avea cel mai mult nevoie de ajutor, de un cuvînt de încurajare. El nu s-a îndoit insă nici o clipă de trium­ful leg­ilor statului nostru, ale omeniei. Şi a acţionat potrivit acestei convingeri. Nimic nu ne îndreptăţeşte să-i înşelăm în­crederea. Sigur, ştim că dacă E.C. s-ar fi adresat justiţiei la timpul po­trivit, organelor competente, ilegalitatea ar fi fost cu opera­tivitate înlăturată. Ştim că ti­năra ar fi fost repusă în drep­turile sale. E.C. s-a adresat însă mai multor foruri de unde nu a primit îndrumarea aşteptată. Să însemne asta că tinăra va rămîne nedreptăţită, că cei care au săvîrşit ilegalitatea vor rămîne nesancţionaţi ? Dată fi­ind gravitatea faptelor, ne ex­primăm convingerea că aceasta nu se va întîmpla. Cine sancţionează un „fault“? PROGRAMUL I 9,00 Deschiderea emisiunii de dimineaţă. 9,05 Universitatea TV. 9,50 Muzică populară. 10,00 Curs de limba germană. 10,30 Desen ani­mat. 10,45 In intimpinarea Confe­rinţei Naţionale a Partidului Co­munist Român. Sensul acţiunii Perfecţionarea. 11,10 Retrospectivă Walt Disney. 12,00 Film serial pen­tru copii . Aii şi cămila. 12,15 Tele­jurnal. 16,00—17,00 Teleşcoală. 17,30 Deschiderea emisiunii de după­­amiază. Curs de limba germană. 18,00 Pentru sănătatea dv. 18,15 Satul contemporan. 300... fără nici o grijă. 18,45 Tragerea Loto. 19,00 Munci şi zile. 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejurnal. 20,00 In întâmpi­narea Conferinţei Naţionale a Partidului Comunist Român şi a celei de a 25-a aniversări a Repu­blicii. Ţara întreagă în întrecere. 20.20 Ancheta TV. Bine v-am găsit şi... după aceea . 21.00 Film artis­tic : „Bunicul automobil". 22,30 „24 de ore". 22,45 Din ţările socia­liste. PROGRAMUL II 20.00 O viaţă pentru o idee : Pa­racelsus. 20,35 Teatru : „Seara tîr­­ziu în tipografie" 21,10 Agenda. 21,20 Cluburi sportive bucureştene — Handbaliştii olimpici. 21,40 Film documentar. 21,55 Dans şi muzică de pretutindeni. • Peste 4 000 de spectatori au asistat la cea de-a doua reuni­une a semifinalelor campiona­tului republican de box, care se desfășoară la arena „23 Au­gust“ din Capitală, în cel mai spectaculos meci al galei de a­­seară, la categoria pană, Gabri­el Pometcu l-a învins la puncte pe O. Amăzăroaie. La aceeaşi categorie, P. Nedelcea şi-a ad­judecat victoria la puncte în faţa lui A. Dumitrescu. în limi­tele categoriei semimijlocie, Al. Popa a dispus clar la puncte de Paul Dobrescu, iar V. Zil­­berman l-a întrecut pe I. Ho­­doşan. Iată şi rezultatele celorlalte întrlniri : categoria muscă : Tr. Cerchia bate la puncte pe I. Nicolau ; A. Cojan cîștigă prin neprezentarea lui Şt. Cocioc | categoria cocoş : M. Toni în­vinge prin abandon In rundul doi pe O. Badea; M. Peia în­trece la puncte pe I. Lungu | categoria uşoară : C. Cuţov în­vinge prin abandon pe C. Stan | L. Mathe cîştigă prin KO (în prima repriză) meciul cu D. Mo­­raru • categoria semigrea : P. Cîmpeanu dispune la puncte de M. Constantinescu. • CEA DE-A 17-A EDIŢIE A COMPETIŢIEI CICLISTE „DUPA VOINŢA“ a Început ieri la Tg. Mureş, reunind la start peste 100 de concurenţi din Bulgaria, Cehoslovacia, R.F. a Germaniei, Italia, Polonia, Un­garia și România. Prima eta­pă, Tg. Mureș-Reghin-Sovata- Tg. Mureș (133 km) a revenit rutierului vest-german Klaus Peter Thaller la 3­0 MW. In comuna Finiş a fost inaugurat dispensarul medical construit prin contribuţia locuitorilor şi prin munca lor voluntară • Colec­tivul întreprinderii de materiale de construcţii Bircea a introdus in producţie curentă plăci de argilă arsă glazurate şi neglazurate de diferite forme şi culori • Peste 500 elevi din şcolile municipiului Piteşti au participat la recoltarea plantelor medicinale din pădurea Trivale • La Izlaz s-a desfăşurat concursul de poezie patriotică „Nicolae Bălcescu", la care au participat recitatori din Întreg judeţul Teleorman • Invitat de elevii Liceului „D. Loga“, tov. Ion Darie, secretar al Comitetului judeţean Timiş al P.C.R., a vorbit despre „Realizări şi perspective de dezvoltare a economiei judeţului Timiş" • Elevele claselor a VIII-a de la Şcoala generală de 10 ani nr. 141, Bucureşti, au realizat in cinstea Conferinţei Naţionale a Partidului o depăşire a planului cu 3 000 Iei • In timpul liber, tinerii au con­struit pe malul Mureşului un debarcader care poate găzdui, in pre­zent, 10 bărci. Acest succes se adaugă celorlalte pe care tinerii din Ocna Mureş le obţin. In cinstea celor două mari sărbători ale poporu­lui • Textilistele din Sebeș au realizat peste plan o jumătate milion de ciorapi • Constructorii de pe șantierul Uzinei de utilaj alimen­tar şi Integratei de bumbac din Slatina au adresat colegilor din judeţ chemarea „Fiecare investiţie, o capacitate de producţie Înainte de termen l . Trofeul „Cupa drapelului roşu" şi Diploma de onoare a Comitetului judeţean Timiş al U.T.C. au revenit — In concurs — brigăzii artistice de agitaţie de la întreprinderile textile Lugoj, iar premiul I formaţiilor de la „Electromotor" (Timişoara) „Munca" (Lugoj) şi căminul cultural din Ghizela • La Făget a avut loc o sesiune de comunicări ştiinţifice dedicată aniversării centenarului naşterii lui Traian Vuia • In cadrul Cupei tineretului de la sate s-au intilnit 28 echipe de fotbal din judeţul Harghita • Peste 18 000 elevi din judeţul Bihor vor lucra în această vacanţă la I.A.S., fabri­cile de conserve, şantierele de construcţii, la amenajarea drumurilor, în silvicultură. Primii elevi au plecat la „posturi" • Expoziţia şco­lară inaugurată la Caracal este o veritabilă paradă a portului popu­lar • Filiala din Tg Mureş a Societăţii de ştiinţe filologice are în pregătire un volum de tipărituri vechi Intitulat „Monumente cul­turale mureşene".­­De la corespondenţii noştri : Ioan Vlad, V. loan, Victor Cmeciu, Vasile Moroşan, Ion Petrescu, Alexandru Vasile, N. corneliu, Carol Băes, Ion Tincuț, Marin Cazacu). VINERI 23 IUNIE 7972 COSTINEŞTI , oraşul tinereţii în urmă cu câţiva ani, un reporter nota in coloanele „Scînteii tineretului“ despre Costineşti : „Vilele şi căsuţe­le turistice ies în întimpina­­rea soarelui cu pereţi proas­peţi, albi, şi ferestre care să-i reţină, multiplicat, chipul. Se­ aud valurile suind fremă­tător spre continua Intilnire cu argintul plăjii. Intre pă­­mînt şi cer , un imperiu de veselie, bună dispoziţie, tine­reţe... Nu, n-am greşit. Am anticipat numai cum va ară­ta Costineştiul peste cîţiva ani...“ Cel care cunoaşte Costi­neştiul din această vară va remarca chiar după primele ore trăite pe acest târîm al tinereţii că imaginea repor­tericească a fost devansată cu mult de realităţile din jur. Un veritabil orăşel al tinere­ţii şi al odihnei active te ia în primire de cum ai păşit dincolo de porţile complexu­lui. De o parte şi de alta a aleilor, inundate de un su­perb covor floral policrom, sunt risipite vile, căsuţe, cor­turi cu cupole de formă geo­dezică. Pretutindeni chipuri tinere. Fiecare găseşte aici, potrivit gustului său, acel ceva de care este ataşat şi-l face să se simtă bine în staţiune. O discuţie cu tovarăşul Ni­colae Marin, directorul com­plexului debutează cu cîteva elemente de „încadrare tem­porară“ a subiectului . „Tabă­ra preluată de către B.T.T. în anul 1970 a cunoscut adinei prefaceri Înnoitoare. In pre­zent dispune de o capacitate de cazare de 2 880 de locuri pentru fiecare din cele opt serii, ceea ce înseamnă că in tabără se vor odihni în acest an aproximativ 24 000 de ti­neri. Mulţi din aceştia vor veni din cele 24 de ţări cu care B.T.T. are legături turis­tice permanente. Tinerii vor fi cazaţi in vile, căsuţe de 2 şi 5 locuri, într-un camping alcătuit din corturi, dotate cu paturi, mese, scaune, lumină electrică. Printre ultimele noutăţi , clubul modern, in care se află o mare bibliotecă cu 4 000 de volume­ semnificative ale culturii româneşti şi străine, in mai multe limbi, sală de audiţii muzicale, sală de convorbiri, sală de jocuri. Am inaugurat teatrul-cinema, un mare ring de dans etc.“ Ne interesăm de profilul activităţilor din tabără ! „Consecvent principiului tu­rismului social instructiv-e­­ducativ, B.T.T. organizează la Costineşti pe lingă programul de plajă şi baie, mese rotun­de, intîlniri cu oameni de seamă, expuneri, proiecţie de diapozitive , nu sunt uitate nici serile distractive, de dans, tirul sportiv, concursu­rile de frumuseţe. Costineş­tiul este apoi, punct de ple­care în interesante tururi ale litoralului, ziua şi noaptea, cu vizitarea tuturor celorlalte staţiuni, a muzeelor şi a al­tor obiective turistice, a lito­ralului bulgar, pînă la renu­mita staţiune Vama“. Despre­ perspectiva dezvol­tării Costineştiului stăm de vorbă cu tovarăşul Iuliu Fe­jeş, preşedinte al B.T.T., pe care l-am intilnit în tabără : „In următorii ani va continua în acelaşi ritm dezvoltarea complexului, astfel ca în 1975 să dispună de 5 000 locuri pe serie, noi terenuri sportive, teatru de poezie, încă un club. Costineştiul va fi de fapt „Oraşul tineretului“ pe litoralul Mării Negre". Evident, toate sunt bune şi frumoase, în măsura în care tinerii ce beneficiază de acest complex sunt mulţumiţi şi se simt „ca acasă“. Un scurt in­terviu cu trei tineri întîlniţi pe plajă indică „vreme fru­moasă“ pentru organizatori. Valeriu Niculescu, muncitor la Fabrica de aparataj elec­tric din Bucureşti : „Nu cre­deam să-mi petrec o vacanţă atît de frumoasă. Plajă bună, căsuţe amenajate cu mult gust, un mediu prin excelenţă tineresc". Walter Schlauberg, telegrafist din Düsseldorf — R. F. a Germaniei : „Auzi­sem multe despre Costineşti. Complexul ii găsesc mai pre­sus de orice imaginaţie. Fru­mos, curat, cu gust. Şi încă ceva — îmi place că aici se poate participa la diverse discuţii atractive despre Ro­mânia, despre dezvoltarea ţării în ultimii ani, pe diferi­te planuri“. Lorand Szilagy, muncitor la Fabrica „Csepel“ din Budapesta : „Am numai impresii frumoase despre Costineştiul prietenilor ro­mâni. M-a impresionat mai ales modul funcţional în care este amenajat clubul, în care tinerii, potrivit doleanţelor lor îşi pot petrece orele..." C. RM. In tabăra de la Costineşti. Foto : GH. CUCU

Next