Scînteia Tineretului, iunie 1972 (Anul 28, nr. 7166-7191)

1972-06-24 / nr. 7186

ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXVIII, SERIA II Nr. 7186­6 PAGINI —30 BANI SÎMBĂTĂ 24 IUNIE 1972 Eforturi sporite pen­tru înfăptuirea mare­lui obiectiv national : CINCINALUL ÎNAIN­TE DE TERMEN ! Telegrame adresa­te C.C. al P.C.R., tovarăşului NICOLAE CEAUȘESCU de Mi­nisterul Construcţiilor Industriale, Uniunea arhitecţilor şi consi­liile profesorale ale facultăţilor de chimie din Bucureşti PAG. a 111-a Proletari din toate ţările, uniţi-vă! CHEMA­REA siderurgiştilor din Hunedoara către colectivele de muncă din întreprinderile siderurgice şi întreprinderile consumatoare de metal Conştienţi că înfăptuirea înainte de termen a pre­vederilor planului cincinal este în strînsă legătură cu asigurarea condiţiilor materiale, iar obţinerea unei eficienţe sporite în industria prelucrătoare, în con­strucţii, transporturi şi alte ramuri este condiţionată de nivelul calitativ al metalului, siderurgiştii hune­­doreni sunt angajaţi plenar în îmbunătăţirea perfor­manţelor calitativ-funcţionale ale metalului livrat eco­nomiei naţionale, a creşterii ritmicităţii cu care acesta ajunge la utilizatori. Actualele cerinţe ale economiei naţionale în plin avint au impus ca o necesitate luarea unor noi mă­suri menite să conducă la o valorificare mai înaltă a metalului, la asigurarea construcţiilor de maşini şi utilaje cu noi sortimente de oţeluri, cu proprietăţi superioare, care să asigure în acelaşi timp un con­sum scăzut, o fiabilitate ridicată, un grad sporit de securitate în funcţionarea maşinilor şi utilajelor. Pornind de la aprecierea capacităţii tehnice a in­dustriei noastre siderurgice, în general, a posibilită­ţilor colectivului Combinatului siderurgic Hunedoara, ne adresăm tuturor unităţilor din industria siderurgi­că, din proiectare, uzinelor constructoare de maşini, unităţilor de construcţii-montaj, cu chemarea de a ne unifica eforturile şi preocupările, in vederea reali­zării unor ample măsuri menite să conducă la redu­cerea consumului de metal, prin promovarea rapidă a progresului tehnic în proiectare, în tehnologia de elaborare şi laminare, în asimilarea de noi sortimente de oţeluri şi laminate. In acest scop, la Combinatul siderurgic Hunedoara se vor aplica, începînd din a­­cest an, următoarele măsuri : a. în domeniul îmbunătăţirii structurii sortimentale şi promovării oţelurilor cu caracteristici fizico-mecanice superioare 1. Extinderea producţiei de oţeluri înalt aliate, re­fractare şi inoxidabile pentru fabricaţia utilajului chi­mic, energetic, maşini, utilaje, autocamioane, autoturis­me etc . ponderea oţelurilor cu proprietăţi superioare (oţel carbon de calitate, oţel carbon superior, oţel slab aliat şi oţel aliat). Din totalul producţiei de oţel să atingă în 1973 un nivel de 50 la sută, iar producţia de laminate de calitate superioară să crească cu mi­nimum 15 la sută comparativ cu anul 1971, ca urmare a utilizării de procedee tehnologice moderne de fi­nisare, prin frezare, flamare, polizare şi cojire. 2. Stimularea proiectanţilor in valorificarea superi­oară a metalului în construcţii prin livrarea profile­­lor laminate cu limita minimă de rezistenţă la curgere garantată, asigurînd în acest fel reducerea consumu­rilor cu circa 10 la sută. 3. Crearea condiţiilor tehnico-materiale pentru re­ducerea greutăţii construcţiilor metalice, a utilizării mai economice a spaţiilor, prin restringerea treptată a fabricării profilelor din oţel de rezistenţă tip 37 şi extinderea laminării şi livrării profilelor din oţel slab aliat din clasa de rezistenţă 52 kgf/mm pătrat la care valorile caracteristicilor cresc cu peste 40 la sută. 4. Diminuarea pierderilor irecuperabile de metal ca urmare a acţiunii corozive a atmosferei şi reducerea cheltuielilor de protejare a supra­feţelor construcţiilor metalice, prin asimilarea şi livrarea, începînd cu acest an, a profile­lor din oţel cu rezistenţă sporită la coroziunea atmos­ferică şi cu caracteristici mecanice superioare reali­zate într-o concepţie şi tehnologie proprie. 5. Pentru reducerea consumului de metal în con­strucţii, ne angajăm să satisfacem în întregime cere­rile beneficiarilor cu oţel beton clasele a Il-a şi a lll-a de rezistenţă, la care se obţin economii de metal de pînă la 30 la sută. 6. Vom acţiona pentru promovarea şi stimularea creşterii cererilor beneficiarilor de metal pentru mărci de oţeluri slab aliate cu rezistenţe sporite, în scopul reducerii greutăţilor maşinilor şi instalaţiilor, asigu­rînd o economie de metal de pînă la 25 la sută. Aplicarea largă a măsurilor enunţate mai sus numai prin livrările Hunedoarei creează condiţii pentru ob­ţinerea unor economii suplimentare de metal la con­sumatori cu aproximativ 100 000—150 000 tone anual. b. în domeniul creşterii ritmicităţii, în­tăririi disciplinei contractuale şi perfec­ţionării condiţiilor de livrare I. Se va îmbunătăţi activitatea de prospectare a ce­rerilor curente şi de perspectivă, de urmărire a com­portării metalului la beneficiari, in vederea satis­facerii complete a necesităţilor calitative şi sortimen­tale, precum şi a asigurării livrării de laminate la lungimi fixe şi multiple. 2. Prin îmbunătăţirea activităţii de programare, pro­ducţie şi desfacere, se va asigura realizarea contrac­telor economice cu o zi mai devreme la trimestru şi cu 2 zile mai devreme pină la sfîrşitul acestui an ; se va accelera circulaţia metalelor prin scurtarea cu minimum 2 zile a termenelor intermediare de livrare. 3. Sprijinirea efectivă a consumatorilor de metal prin acţiuni comune de redistribuire a stocurilor fără mişcare cu prilejul contractărilor trimestriale şi în­noirea acestora cu sortimente necesare din aceleaşi grupe de producţie sortimentală. 4. Realizarea unui climat de reciprocitate între toate unităţile cu care avem relaţii contractuale, atît in calitate de furnizori, cit şi în calitate de beneficiari, prin respectarea integrală a capacităţilor sortimentale şi termenelor asumate. ★ Ne exprimăm convingerea că toate colectivele din siderurgie, toţi cei care concură la utilizarea raţională şi superioară a metalului, vor înţelege sensul profund al iniţiativei noastre care constituie răspunsul side­rurgiştilor hunedoreni la sarcinile trasate de secre­tarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, de a realiza în cele mai bune condiţii Directivele Congresului al X-lea al P.C.R., de a în­făptui înainte de termen actualul cincinal, spre acce­lerarea mersului rapid al dezvoltării României socia­liste, prin atingerea celor mai înalte cote ale pro­gresului şi civilizaţiei umane. Preşedintele Comitetului Oamenilor Muncii ING. COSTACHE TROTUŞ Preşedintele Comitetului Sindicatului GHEORGHE CIRLEA Secretarul Comitetului de partid PETRE LUNGU Secretarul Comitetului U.T.C. CONSTANTIN BOBESCU Performeri și performanțe în întrecerea socialistă METALIMIP DIN IAŞI IŞI PROPUN, SUB 1089 Kg. DE METAL LA TONA DE PRODUSE Dotată cu maşini şi utilaje ultramoderne, Uzina metalurgică din Iaşi are unul din cele mai scăzute consumuri de metal din lume la tona de produse finite : 1­098 kg adică, la fel cu­ Anglia şi cu 9 kg mai puţin decît se con­sumă în industria metalurgică ni­ponă la aceeaşi cantitate de pro­duse. La producţia de bază — ţevi sudate longitudinal şi profile formate la rece — cantitatea de manoperă, 7,8 ore pe tona de ţeava, este egală cu cea consu­mată în industria americană. Dacă privim comparativ cu­ anu­me se investeşte pentru a obţine o tonă de produse vom constata că această uzină se îndreaptă spre randamentul maxim atît al salariaţilor nemijlocit legaţi de producţie cit şi al metalului în devenire. Prin urmare, s-ar putea spune, Uzina metalurgică Iaşi, prin rezultatele sale, este o uni­tate competitivă cu cele similare pe plan mondial. Adevăr „adevă­rat“ în proporţie decisivă, cu pre­cizarea că pînă la sută la sută, pînă aproape de acest procent, colectivul uzinei trebuie să mai străbată cele douăzeci şi ceva de sutimi pentru a putea vorbi de randamentul maxim posibil. Dacă parametrii de funcţionare ai in­stalaţiilor au fost atinşi, timpul efectiv de lucru pe care un mun­citor îl consumă în procesul de producţie este de 73 la sută faţă de 70 la sută din 480 minute cit a fost anul trecut. Trei procente, aparent neînsemnate, dar cîntă- NICOLAE ADAM LA CE VÎRSTĂ PUTEM DEVENI EROI ? IATA O ÎNTREBARE PE CARE ACEŞTI TREI TINERI ŞI COLEGII LOR NU ŞI-AU PUS-O. PENTRU CA, RASPUNZÎND UNEI CHEMĂRI A ORGANIZAŢIEI U.T.C. DIN CTMPULUNG MUS­CEL, EI NU AU ALT GTND DECIT ACELA DE A FI PRETUTINDENI ACOLO UNDE E NEVOIE DE EI. DE BRAŢELE ŞI PRICEPEREA LOR. IN FOTOREPORTAJUL DIN PAGINA A JibA VA PREZENTĂM CITEVA DIN FAPTELE PRIN CARE DAU VIATA ANGAJAMENTULUI FLORIN BORA, anul 1 ION SANDULESCU, anul 1 MIHAI BĂLEANU, anul 1 Foto: GH. CUCU (Continuare în pag. a lit-a) ­ntîlnirea tovarăşului Nicolae Ceauşescu cu delegaţia Partidului African al Independenţei din Guineea-Bissau şi Insulele Capului Verde, condusă de Amilcar Cabrai, secretar general al partidului Vineri la prinz, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar ge­neral al Partidului Comunist Român, s-a întîlnit cu delegaţia Partidului African al Indepen­denţei din Guineea-Bissau şi Insulele Capului Verde, condusă de Amilcar Cabrai, secretar ge­neral al partidului, care face o vizită de prietenie în Republica Socialistă România, la invitaţia C.C. al P.C.R. Au participat tovarăşii Gheor­­ghe Rădulescu, membru al Co­mitetului Executiv, al Prezidiu­lui Permanent al C.C. al P.C.R., Ştefan Andrei şi Ion Dincă, se­cretari ai C.C. al P.C.R., Ghizela Vass, membru al C.C. al P.C.R. Cu prilejul intîlnirii, s-a efec­tuat un amplu schimb de infor­maţii şi de vederi in probleme de interes comun privind activi­tatea şi preocupările celor două organizaţii politice şi raporturi­le reciproce dintre P.C.R. şi P.A.I.G.C. Totodată, s-a efectuat un schimb de vederi privind si­tuaţia politică internaţională contemporană, evoluţia luptei popoarelor împotriva imperialis­mului, colonialismului şi neoco­­lonialismului. Exprimînd întreaga lor satis­facţie faţă de dezvoltarea rapor­turilor de prietenie, sprijin multilateral şi solidaritate mili­tantă dintre cele două parti­de, reprezentanţii P.C.R. şi P.A.I.G.C. au convenit să le ex­tindă şi să le diversifice, pe căi şi prin mijloace diverse, în fo­losul prieteniei dintre popoarele lor, al cauzei unităţii forţelor antiimperialiste de pretutindeni. In numele delegaţiei P.A.I.G.C., tovarăşul Amilcar Cabral a transmis salutul combatanţilor şi poporului din Guineea-Bissau şi Insulele Capului Verde poporu­lui român, Partidului Comunist Român şi Comitetului său Cen­tral, tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi a reafirmat senti­mentele de prietenie, solidaritate şi admiraţie faţă de poporul ro­mân, care luptă cu succes, sub conducerea P.C.R., pentru con­struirea societăţii socialiste, pentru progres, înţelegere şi cooperare internaţională. Tova­răşul A. Cabrai a apreciat că succesele dobîndite de poporul român constituie o contribuţie importantă la dezvoltarea vic­torioasă­­ a luptei popoarelor contra imperialismului, pentru pacea şi pnogresul umanităţii. Mulţumind pentru salutul adresat, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a transmis tuturor combatanţilor mişcării de elibe­rare din Guineea-Bissau şi Insu­lele Capului Verde salutul călduros al poporului român, al Comitetului Central al P.C.R. şi al său personal, împreună cu asigurarea întregului lor sprijin în lupta dreaptă pentru lichi­darea dominaţiei colonialismului portughez şi urările de succes deplin in înfăptuirea idealurilor de libertate, independenţă na­ţională, progres social. Convorbirile au decurs într-o ambianţă de deplină înţelegere reciprocă şi caldă prietenie. ★ Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a reţinut pe membrii delegaţiei P.A.I.G.C. la dejun. Primiri la tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU Ambasadorul Austriei Ambasadorul Statelor Unite ale Americii Vineri 23 iunie a.c., tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat al Republi­cii Socialiste România, a primit pe ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Austriei, Dr. Eduard Tschop, în legătură cu plecarea sa definitivă din ţara noastră. Cu acest prilej a avut loc o convorbire care s-a desfăşu­rat într-o atmosferă cordială. Vineri 23 iunie a.c., tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat al Republi­cii Socialiste România, a primit pe ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Statelor Unite ale Americii, Leonard C. Meeker. Cu acest prilej a avut loc o convorbire care s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială. ŞCOALA DE 10 ANI Şl IMPLICAŢIILE GENERALIZĂRII El Anul 1973 trebuie să încheie, în linii mari, generalizarea învățâmîntului obligatoriu de 10 ani ; anul 1973 însemnînd, practic, anul şcolar 1972—1973, problema apare de strictă actualitate. Despre perspectivele generalizării şcolii de 10 ani în judeţul Ilfov ne vorbeşte astăzi prof. RADA MOCANU, in­spector general şcolar. — Ce loc prezent ocupă şcoala generală de 10 ani în viaţa tineretului din judeţul dv.? Şi ce conclu­zie practică v-a oferit mişcarea absolvenţilor clasei a VllI-a ? — Se ştie, elevii claselor a IX-a şi a X-a ale şcolii gene­rale se recrutează dintre absol­venţii clasei a VIII-a care nu abordează treptele învăţămîntu­­lui postgeneral , liceele de cul­tură generală şi de specialitate, şcolile profesionale şi ucenicia la locul de muncă. Or, există un fenomen obiectiv şi necesar care îndreaptă paşii adolescen­tului către formele de învăţă­­mînt post-generale care le oferă o profesie. Fenomenul este ge­nerat de dezvoltarea industrială în care este angajat judeţul nostru, de vecinătatea marelui centru industrial pe care îl re­prezintă Capitala. Cifrele sunt concludente: 7­230 absolvenţi au intrat în şcolile profesionale sau au devenit ucenici la locul de muncă. Deci, aproape 63 la sută. La care trebuie adăugaţi cei care au abordat liceul de spe­cialitate. Au rămas pentru clasa a IX-a, a şcolii generale 1307 elevi. C­um poate raspunde şcoala generală de 10 ani acestei tendinţe obiective şi necesare — formularea vă aparţine — a absol­venţilor clasei a VIII-a? — Se cere precizat mai exact, teoretic şi practic, statutul şco­lii de 10 ani, locul său distinct în structura învăţămîntului nostru. Nu-mi­­ pot permite să abordez aici toate chestiunile pe Convorbire consemnată de MARIETA VIDRAȘCU (Continuare în pag. a V-a) AFIŞUL POLITIC Prezenţă firească, dar nu şi constantă printre imaginile ce ni le oferă zilnic oraşul, afişul politic — marcînd etapele is­toriei noastre actuale — devine, sau mai bine spus, ar trebui să devină o permanentă replică dată evenimentelor. O astfel de lucrare artistică ce constituie astăzi Un mijloc de afirmare şi răspîndire a ideilor poate la fel de eficient şi de prompt ca şi emisia tele­vizată, ca şi pelicula cinemato­grafică, implică putere de mo­bilizare şi de persuasiune, adică un fel specific de a te adresa şi de a vorbi oamenilor. De aceea, pentru graficianul modern a e­­nunţa adevărul, nu ca simplă a­­titudine artistică ci ca un act al unei convingeri preponderent politice este, mai mult decit o chestiune de opţiune personală, rodul necesităţii, proprie omu­lui contemporan, de a-şi afir­ma o poziţie şi o adeziune. Ar­tist prin vocaţie angajat, de­­sign-graficianul consideră finali­tatea artei sale în însuşi func­ţionalitatea ei, în însăşi calita­tea ei estetică. Astfel, pentru el, afişul politic va însemna gestul hotărît şi dinamic al u­­nui vot, o adevărată armă de educaţie ideologică. Semn ma­nifest şi public al participării, acest gen de afiş rămîne măr­turia unei concepţii despre lu­me tot aşa cum va rămîne şi expresia unei viziuni poetice şi plastice. înţeles ca sistem analizabil de unităţi cu funcţiuni informa­ţionale afişul este o structură grafică complexă ce însumează elemente plastice semnificative cu valoare ideologică şi estetică. Considerat in acest sens afişul va impune creatorilor de astăzi, ca obligaţie însăşi a meşteşugu­lui lor, asimilarea tuturor date­lor ce le furnizează acele disci­pline dintotdeauna auxiliare artei şi, care îşi pot dovedi de îndată aplicarea în designul pu­blicitar. Prin aceste spuse, ne referim, pe­ de o parte, la acele indicaţii oferite de estetica ex­perimentală, de psihologia for­mei, de studiul psihofiziologiei, al matematicii şi al fizicii, indi­caţii ce sunt susceptibile de a fi folosite spre îmbogăţirea posibi­lităţilor­ formale ale afişului, iar pe de altă parte, la uriaşul salt tehnologic realizat în ultimii ani în domeniul fotografiei mijloa­celor de reproducere, serigrafie şi tipografie. Departe de a sub-ANDREI PALEOLOG (Continuare în pag. a TV-a) FRUMOASELE CIMPURI de A. I. ZAINESCU Cîmpurile, în aceste zile, îmbracă purpura voievodală. Imaginaţi-vâ o tulburătoare verandă de azur, un foişor cosmic din care s-au putut privi drept, geologic, văzduhurile, să fie reluată iar şi iar de la capăt privirea, s-a putut reface şi trăi mereu, fastuosul spectacol, de după solstiţiu, al cîmpurilor. Ele trăiesc şi sînt împinse de un uriaş fluviu în sus, arc uriaş într-o singură mare culoare, iar dacă aceasta există şi în univers undeva, în cine ştie ce cută a sorilor, tainică, atunci de bună seamă că şi ochiul nostru adine arde fraged acolo, atunci de bună seamă a® şi, noi toţi cei ce simţim şi trăim marea aventură a cîmpurilor în aceste zile de după solstifiu, ne putem numi fericiţi. Şi poate că chiar aşa şi sîntem, cu toată zgîrcenia şi­­ banalitatea acestui sublim adjectiv, poate că chiar aşa sîntem şi ne putem numi fericiţi. Cîmpurile, de la o fe­reastră de tren dimineaţa sau dintr-un cosmic foişor înainte, sînt o prelungire a braţului. Şi văzîndu-le, auzindu-le geo­logic cu tot trupul, ca o înrădăcinare în toţi porii deschişi ai miliardelor şi miliardelor de tulpine de grîu fragede, nu acolo, mai departe de vîrful degetelor, spice şi boabe se coc, ci în palma, în palma însăşi ca o scoică înviorată, în zilele grele de arşiţă şi aerul tare, purificat. Trăim, cu alte cuvinte, mirajul aspru, mereu inedit al sece­rişului, viaţa noastră se mută pentru o bună bucată de timp de-a dreptul pe cîmpuri. Dar dacă totul s-ar petrece într-o simplă fereastră de tren, dacă totul ar fi atît de simplu acolo !... Mă uitam şi eu, ca şi ceilalţi din compartiment, la un om tînăr,­ bronzat pînă şi în cutele fetii aspre, luminată cînd şi cînd de vagi tresăriri. Ne uitam la fața lui, deşi ar fi trebuit să-i vedem mîinile. Atunci întrebarea cuiva n-ar mai fi izbucnit : aţi apucat vreme bună la mare — aşa e ? — V-aţi bronzat foarte bine, uniform ! La care omul tînăr din compartiment a rîs scurt, apăsat, a făcut cu ochiul spre fereastra trenului ca şi cum cineva care îl ştia şi îl înţe­legea îl însoţea de mult timp acolo, ascuns de auzul şi vederea celorlalţi ; pe tractor a zis, se poate bronza şi pe tractor, uitaţi-vă — şi a retezat cu mîna aerul scurt dintre noi şi s-a uitat apoi aproape tot timpul pe fe­reastră. Sporea cu ochiul lui parcă lumina care îndrepta (Continuare în pag. a V-a)

Next