Scînteia Tineretului, august 1972 (Anul 28, nr. 7218-7243)

1972-08-01 / nr. 7218

O hotărîre a Consiliului de Miniştri MAJORAREA SALARIILOR unui număr de 1160 000 oameni ai muncii • CONCRETIZÎND MĂSURILE STABILITE DE CONFERINŢA NA­ŢIONALĂ A PARTIDULUI MAJORAREA SALARIILOR SE APLICĂ CU ÎNCEPERE DE LA 1 SEPTEMBRIE 1972 Ca urmare a celor hotărite de Conferinţa Na­ţională a Partidului Comunist Român cu privire la majorarea salariilor, Consiliul de Miniştri a adoptat o hotărîre in care se prevăd următoa­rele : 1.­­ Cu începere de la 1 septembrie 1972, sa­lariul tarifar minim se stabileşte la 1 000 lei lu­nar, cu o creştere de 25 la sută faţă de salariul tarifar minim de 800 lei stabilit in luna mai 1970. Salariile tarifare lunare intre 301 şi 1 000 lei se vor majora in medie cu circa 13,2 la sută, in mod diferenţiat, pe grupe de salarii tarifare, prevăzindu-se creşteri mai ridicate pentru perso­nalul cu salariile tarifare cele mai mici. De aceste majorări de salarii va beneficia un număr de circa 1 160 000 salariați. 2.­­ Pentru a se putea asigura diferențierea în continuare a salariilor tarifare în raport de gradul de calificare a personalului, chiar și în perioada de trecere de la actuala majorare a salariilor mici la majorarea prevăzută pentru anul 1973 pentru toate celelalte salarii, se vor aduce unele corecturi la salariile între 1 000— 1 180 lei, urmînd ca majorarea propriu-zisă a salariilor acestei categorii de personal precum şi pentru restul salariaţilor să se facă, pentru prima etapă din cincinal, in anul 1973. 3.­­ In scopul aplicării prevederilor acestei hotăriri, se va aloca, pentru perioada 1 septem­­brie-31 decembrie 1972, un fond de salarii su­plimentar de 1 130 milioane lei, ceea ce repre­zintă, la nivelul unui an întreg, un fond supli­mentar de 3 390 milioane lei. 4.­­ Salariații care, ca urmare a majorării sau corectării salariilor tarifare vor avea salarii tarifare ce vor depăşi plafonul de salariu in ra­port cu care se acordă transportul gratuit, vor beneficia in continuare de acest drept, în con­dițiile stabilite anterior aplicării acestei hotăriri. De asemenea, se majorează plafonul de la 1 800 lei la 2 200 lei venit lunar net al ambilor părinţi, pentru acordarea burselor în învăţămîn­­tul de cultură generală şi de artă, precum şi din institutele pedagogice de învăţători şi edu­catoare, şi de la 2 100 lei la 2 500 lei pentru acordarea burselor în învăţământul superior. 1. Majorarea salariului tarifar minim pe econo­mie şi creşterea cu precădere a salariilor mici exprimă preocuparea continuă a partidului şi statului pentru îmbunătăţirea condiţiilor de trai materiale şi culturale ale populaţiei. Aceste măsuri vor contribui la mobilizarea ma­selor de oameni ai muncii la realizarea şi de­păşirea sarcinilor care decurg din documentele aprobate de Conferinţa Naţională a Partidului Comunist Român din 19-21 iulie 1972 cu privire la îndeplinirea înainte de termen a prevederilor actualului cincinal, la creșterea ritmului de dez­voltare economico-sociala a Republicii Socialiste România. Piteşti . Folosirea pe scară largă a înlocuitorilor de metal In cadrul acţiunii de redu­cere a consumului de metal, specialiştii Fabricii de mo­toare electrice din Piteşti, au hotărît să utilizeze capote de material plastic în locul celor din aluminiu. Pentru început vor fi înlocuite ca­potele de aluminiu a 2 tipuri de motoare electrice asincro­ne realizîndu-se o economie de 1 000 000 Iei urmind ca ulterior soluţia să fie apli­cată la alte două tipuri de motoare. Se prevede ca prin extin­derea utilizării maselor plas­tice in construcţia motoare­lor electrice să se obţină, până la finele acestui an, economii în valoare de a­­proape 6 000 000 lei. Suceava : Au atins parametrii proiectaţi cu trei luni mai devreme După cum s-a mai anun­ţat, tînăra întreprindere de tricotaje „Zimbrul“ din Su­ceava a atins parametrii pro­iectaţi cu un trimestru mai devreme, fapt care s-a mate­rializat în realizarea unui spor de producţie de 550 000 bucăţi tricotate. Considerând că premisele ridicării efi­cienţei economice n-au fost epuizate, specialiştii continuă investigaţiile pentru obţine­rea unui randament superi­or. In acest scop, fiecare in­giner şi tehnician urmăreşte îndeaproape un agregat sau utilaj. De asemenea, fiecare specialist are în studiu cel puţin o temă vizînd îmbună­tăţirea organizării producţiei şi a muncii, precum şi re­­proiectarea unor produse. Constanţa : Din 8 m.c. mate­rial lemnos - producţie in valoare de un milion lei Acţiunea iniţiată de colec­tivul Combinatului de ex­ploatare şi industrializare a lemnului, din Constanţa, de a lucra două zile pe lună cu materiale economisite a în­ceput să prindă viaţă. Ast­fel, specialiştii acestei mari întreprinderi industrial® au trecut la reproiectarea pro­duselor aflate în fabricaţie, primele rezultate indicind o însemnată economie de ma­terial. De asemenea, colecti­vul combinatului se preocu­pă de valorificarea deşeuri­lor lemnoase, transformîn­­du-se în diferite semifabri­cate. In acest sens au fost create secţii anexe în cadrul exploatărilor menite să pre­lucreze „lemnul mărunt“. Efectul valoroasei iniţiati­ve este concludent. Calculele arată că astăzi, la o produc­­ţie-marfă evaluată la un mi­lion lei, consumul de mate­rial lemnos se reduce la 8 Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST TINERETUL! GÎNDEŞTE, MUNCEŞTE, TRĂIEŞTE In spiritul Mitelor idei ALE COI­ BERVEI MTLOMIE Tineri constructori ploieşteni îşi ţin cuvîntul, ca urmare a ini­ţiativei lor, 323 m.p. de cofraje au fost folosite, cu bune rezul­tate tehnice, două luni peste termenul fixat prin haremuri. • REPERE ŞI CIFRE PE O HARTĂ­ A INIŢIATIVELOR TINEREŞTI. •­ PATRU BĂIEŢI DIN „CETATEA PRAHOVA. — Izvoare de petrol şi iezere de holde. Păduri de sonde tinere şi codri de goruni străvechi. Cetăţi ale maşinilor, cetăţi ale chimiei, cetăţi ale piinii... Un teritoriu dens de fapte productive, datorate braţelor şi conştiinţelor fortificate, înnobilate de ideile Conferinţei Naţionale a partidului. Braţe şi conştiinţe, multe dintre ele tinere şi foarte tinere. Sute, mii de eşaloane de reprezentanţi ai tinerei generaţii (la „1 Mai" - 1 800 de utecişti, pe şan­tierele muncii voluntar-patriotice - 16.000 de tineri ete.) antrenaţi cu tot entuziasmul lor, cu întreaga lor disponibilitate civică, patriotică, comunistă, în îndeplinirea obiectivelor Conferinţei, in concreti­zarea înaltelor îndemnuri ale secretarului general al partidului. Din multitudinea de realităţi, repor­ta.:. inclcî un m­nnuiu IM PAGINA A II.A­­• PERFORMANTELE „CĂŞTILOR ALBASTRE". • IMAGINI FOTOGRAFICE DE LA PLOIEŞTI, MANECIU-CHEIA, BOLDEŞTI." MUNCII."­ CE soluţii, initiative, propuneri, VEI ADUCE IN DEZBATEREA ADUNĂRII SALARIAŢILOR ? Ancheta noastră cu tinerii de­ la C.I.L Pipera Vineri, 4 august, muncitorii, tehnicienii, maiştrii, economiş­tii şi inginerii platformei indus­triale a Combinatului de indus­trializare a lemnului­ Pipera se vor întruni cu un prilej deose­bit : adunarea generală a oame­nilor muncii. Aici, în acest fo­rum de conducere colectivă a­­activităţii economico-sociale din unitatea unde muncesc, ei sunt­­chemaţi ca, uzînd de dubla lor calitate de producători şi pro­prietari ai mijloacelor de pro­ducţie, să analizeze cu spirit de răspundere bilanţul primului se-GH. GHIDRIGAN Foto : EM. PLECAN (Continuare in pag. a lll-a) „Vino să plecăm de-aici!" Aşa cum am promis în raidul nostru am revenit la Casa de cultură a studenţilor „Grigore Preoteasa" din Bucureşti pentru a lua legătura cu forurile de conducere şi a afla, poate, cau­zele care au dus la degradarea unor activităţi şi, de ce n-o spunem, chiar a prestigiului acestui lăcaş. Am căutat, de asemenea, să aflăm care este mecanismul avi­zării programelor artistice din baruri şi cum se respectă indica­ţiile celor care le avizează. Publicăm în pag... răspunsurile ob­ţinute de la tovarăşa Dina Cocea, vicepreşedinte al A.T.M. şi tovarăşii Ion Stoica, secretar al U.A.S.R., şi Tom­a Laurenţiu, di­rectorul Casei de cultură a studenţilor din Bucureşti. ORDINEA ŞI COMPORTAREA CIVILIZATA VOR FI CRADNIC REINTRODUSE ÎN CASA DE CULTURĂ A STUDENIILOR! • UNA VIZĂM, ALTA CÎNTĂM ? Întîlnirea prietenească­­ a conducătorilor unor partide comuniste şi muncitoreşti La 31 iulie 1972 în Crimeea a avut loc o intîlnire a conducă­torilor partidelor comuniste şi muncitoreşti din ţările socialis­te aflaţi scurtă vacanţâ ia Uniunea Sovietică. La întilni­­re au participat­­ T. Jivkov, prim-secretar al C.C. al P.C. Bulgar, președintele Consiliului de Stat al R. P. Bulgaria, G. Husak, secretar general al C.C. al P.C. din Cehoslovacia, E. Ho­­necker, prim-secretar al C.C. al P.S.U.G., J. Tedenbal, prim-se­cretar al C.C. al P.P.R.M., pre­ședintele Consiliului de Miniștri al R. P. Mongole, E. Gierek, prim-secretar al C.C. al P.M.U.P., N. Ceaușescu, secretar general al P.C.R., președintele Consiliului de Stat al Repu­blicii Socialiste România, J. Kadar, prim-secretar al C.C. al P.M.S.U., L. I. Brejnev, se­cretar general al C.C. al P.C.T­.S., N. V. Podgornîi, mem­bru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., preşedintele Prezi­diului Sovietului Suprem al U.R.S.S. In timpul întîlnirii a avut loc un fructuos schimb de opinii privind desfăşurarea construc­ţiei socialiste şi comuniste şi dezvoltarea continuă a colabo­rării multilaterale a statelor so­cialiste. Au fost discutate, de a­­semen­ee, probleme internaţiona­le actuale. Intilnirea conducătorilor parti­delor comuniste şi muncitoreşti s-a caracterizat printr-o depli­nă înţelegere reciprocă şi uni­tate de vederi în toate proble­mele discutate şi s-a desfăşurat intr-o atmosferă cordială, prie­tenească. La intîlnire au participat­­ K. F. Katusev, secretar al C.C. al P.C.U.S., A. A. Gromiko, K. V. Rusakov, membri ai C.C. al P.C.U.S., A. I. Blatov, activist­i cu funcţie de răspundere din C.C. ai P.C.U.S., R. Frelek, membru al Secretariatului C.C. al P.M.U.P., M. Balev, membru al C.C. al P. C. Bulgar, C. Mi­­tea, membru al C.C. al P.C.R., W. Eberlein, membru al Comi­siei Centrale de revizie a P.S.U.G. C.C. al P.C.U.S. a oferit o masă în onoarea participanților la intîlnire. ­ANA PETRI, tehniciană NICOLAE DOROBANȚU, maistru GH. COMAN, tîmplar INTERES CRESCIND IN JURUL INTILNIRII ROMÂNIA-AUSTRALIA DIN CADRUL „CUPEI DAVIS“ • Ion Jiriac declară : „Me­ciul din 4, 5 şi 6 august se anunţă deosebit de dificil. Nu vom precupeţi nici un efort pentru a ne califica". • Ieri după amiază a sosit in Capitală reprezentativa Aus­traliei. • Echipa australiană a deplasat la București pe cunoscuții jucători Mal An­derson, Colin Dibley, Ress Case, Geoff Masters și John Cooper. ANUL XXVIII, SERIA II, NR. 7218 6 PAGINI- 30 BANI MARȚI AUGUST 1972 CUVINTELE | I de ION BĂIEŞU ! !► Piesei teatru Ia care lucrez acum, student Ia Efec- < ,4 tronică, îşi propune să realizeze un aparat bizar, cu care să \ , ► capteze sunetele din atmosferă. Cel fel de sunete şi pentru i ► CS ? Conform bătrînei teorii care spune cum că in natură ni- 4 ► mic nu se pierde, tînărul meu savant este bintuit de ideea ρ­4 că toate sunetele care s-au emis pe această planetă in de-­­ ► cursul nesfîrșitelor timpuri s-au depus și s-au conservat in 4 ► văzduhul care ne înconjoară. Atmosfera din jurul nostru ar 1 4 fi, astfel, o uriaşă arhivă sonoră în care sînt cuprinse docu-­­ ► mente de importanţă copleşitoare privind starea umanităţii 4 ► în diferite stadii şi epoci. Un aparat care să capteze aceste 1 , sunete şi să le trieze ar putea să ne ajute in reconstituirea 4 ► acelor momente necunoscute sau confuze ale istoriei, ar pu- 4 ► tea dezlega mistere importante privind omul şi natura. Tină- t­o­ru! meu savant nu e convins că va reuşi să inventeze apa­ ş­i­râtul, dar e convins că urmaşii noştri vor împlini aceasta­­ ► idee cu siguranţă. Ei vor putea, fără îndoială, să descopere­­ , timpul nostru nu numai din documentele scrise, ci şi din cele­­ ► orale. De aceea, el le spune celor din jurul său : vorbiţi­­ ► frumos, viitorul trebuie să ne stimeze şi să ştie că cugetul J I nostru a fost limpede şi curat, respectaţi mai mult cuvintele­­ . Şi ingrijiţi-le, ele pornesc din noi şi se întorc în noi, desem-­­ ► nîndu-ne personalitatea, cu calităţile şi defectele ei. Ş­i Ideea trebuie luată aşa cum este, ca o metaforă, reţinind­­! , prilejul de a medita o clipă asupra cuvintelor, fără de care ► umanitatea ar fi rămas intr-o muţenie primară, iar civilizaţia­­ ► noastră n-ar fi existat. Vechiul adagiu, cum că omul a in- « t ven­tat cuvîntul pentru a ascunde adevărul, e o răutate ief- ~ » ► tinâ- Cuvîntul e o inzestrare omenească supremă, a cărei im­► portantă ne înfioară. Prin cuvînt ne exprimăm gîndirea, i» t cinstea, onoarea și demnitatea. Ce frumos sună „pe cuvîntul | * ► meu de onoare" și cu ce copleşitoare emoţie îl ascultăm cind ► e spus cu gura fermecată a poetului, sau cind îl citim în­­ fraza miraculoasă a unui Sadoveanu sau Creangă ! Şi ce ► datorie supremă avem fiecare să-i prevenim degradarea sen­► sului şi sunetului său pur, să-l ferim de vulgaritate. Nu e * » 4 doar o treabă a lingviştilor, a filologilor şi oamenilor de Ii- ~ * ► tere să ne înveţe să vorbim, să păzim frumuseţea limbii ► noastre, ci o datorie cetăţenească a tuturor. Limba e un bun *­i­t naţional, o moştenire lăsată de înaintaşi, care au dat bătălii ► pe viaţă şi pe moarte pentru naşterea şi salvarea ei. Avem 4* ► o limbă tînără, capabilă încă de efervescenţe şi explozii % ► miraculoase, neînchipuit de elastică şi puternică, receptivă .► ► (Continuare în pag. a II-a) . |

Next