Scînteia Tineretului, august 1972 (Anul 28, nr. 7218-7243)
1972-08-01 / nr. 7218
O hotărîre a Consiliului de Miniştri MAJORAREA SALARIILOR unui număr de 1160 000 oameni ai muncii • CONCRETIZÎND MĂSURILE STABILITE DE CONFERINŢA NAŢIONALĂ A PARTIDULUI MAJORAREA SALARIILOR SE APLICĂ CU ÎNCEPERE DE LA 1 SEPTEMBRIE 1972 Ca urmare a celor hotărite de Conferinţa Naţională a Partidului Comunist Român cu privire la majorarea salariilor, Consiliul de Miniştri a adoptat o hotărîre in care se prevăd următoarele : 1. Cu începere de la 1 septembrie 1972, salariul tarifar minim se stabileşte la 1 000 lei lunar, cu o creştere de 25 la sută faţă de salariul tarifar minim de 800 lei stabilit in luna mai 1970. Salariile tarifare lunare intre 301 şi 1 000 lei se vor majora in medie cu circa 13,2 la sută, in mod diferenţiat, pe grupe de salarii tarifare, prevăzindu-se creşteri mai ridicate pentru personalul cu salariile tarifare cele mai mici. De aceste majorări de salarii va beneficia un număr de circa 1 160 000 salariați. 2. Pentru a se putea asigura diferențierea în continuare a salariilor tarifare în raport de gradul de calificare a personalului, chiar și în perioada de trecere de la actuala majorare a salariilor mici la majorarea prevăzută pentru anul 1973 pentru toate celelalte salarii, se vor aduce unele corecturi la salariile între 1 000— 1 180 lei, urmînd ca majorarea propriu-zisă a salariilor acestei categorii de personal precum şi pentru restul salariaţilor să se facă, pentru prima etapă din cincinal, in anul 1973. 3. In scopul aplicării prevederilor acestei hotăriri, se va aloca, pentru perioada 1 septembrie-31 decembrie 1972, un fond de salarii suplimentar de 1 130 milioane lei, ceea ce reprezintă, la nivelul unui an întreg, un fond suplimentar de 3 390 milioane lei. 4. Salariații care, ca urmare a majorării sau corectării salariilor tarifare vor avea salarii tarifare ce vor depăşi plafonul de salariu in raport cu care se acordă transportul gratuit, vor beneficia in continuare de acest drept, în condițiile stabilite anterior aplicării acestei hotăriri. De asemenea, se majorează plafonul de la 1 800 lei la 2 200 lei venit lunar net al ambilor părinţi, pentru acordarea burselor în învăţămîntul de cultură generală şi de artă, precum şi din institutele pedagogice de învăţători şi educatoare, şi de la 2 100 lei la 2 500 lei pentru acordarea burselor în învăţământul superior. 1. Majorarea salariului tarifar minim pe economie şi creşterea cu precădere a salariilor mici exprimă preocuparea continuă a partidului şi statului pentru îmbunătăţirea condiţiilor de trai materiale şi culturale ale populaţiei. Aceste măsuri vor contribui la mobilizarea maselor de oameni ai muncii la realizarea şi depăşirea sarcinilor care decurg din documentele aprobate de Conferinţa Naţională a Partidului Comunist Român din 19-21 iulie 1972 cu privire la îndeplinirea înainte de termen a prevederilor actualului cincinal, la creșterea ritmului de dezvoltare economico-sociala a Republicii Socialiste România. Piteşti . Folosirea pe scară largă a înlocuitorilor de metal In cadrul acţiunii de reducere a consumului de metal, specialiştii Fabricii de motoare electrice din Piteşti, au hotărît să utilizeze capote de material plastic în locul celor din aluminiu. Pentru început vor fi înlocuite capotele de aluminiu a 2 tipuri de motoare electrice asincrone realizîndu-se o economie de 1 000 000 Iei urmind ca ulterior soluţia să fie aplicată la alte două tipuri de motoare. Se prevede ca prin extinderea utilizării maselor plastice in construcţia motoarelor electrice să se obţină, până la finele acestui an, economii în valoare de aproape 6 000 000 lei. Suceava : Au atins parametrii proiectaţi cu trei luni mai devreme După cum s-a mai anunţat, tînăra întreprindere de tricotaje „Zimbrul“ din Suceava a atins parametrii proiectaţi cu un trimestru mai devreme, fapt care s-a materializat în realizarea unui spor de producţie de 550 000 bucăţi tricotate. Considerând că premisele ridicării eficienţei economice n-au fost epuizate, specialiştii continuă investigaţiile pentru obţinerea unui randament superior. In acest scop, fiecare inginer şi tehnician urmăreşte îndeaproape un agregat sau utilaj. De asemenea, fiecare specialist are în studiu cel puţin o temă vizînd îmbunătăţirea organizării producţiei şi a muncii, precum şi reproiectarea unor produse. Constanţa : Din 8 m.c. material lemnos - producţie in valoare de un milion lei Acţiunea iniţiată de colectivul Combinatului de exploatare şi industrializare a lemnului, din Constanţa, de a lucra două zile pe lună cu materiale economisite a început să prindă viaţă. Astfel, specialiştii acestei mari întreprinderi industrial® au trecut la reproiectarea produselor aflate în fabricaţie, primele rezultate indicind o însemnată economie de material. De asemenea, colectivul combinatului se preocupă de valorificarea deşeurilor lemnoase, transformîndu-se în diferite semifabricate. In acest sens au fost create secţii anexe în cadrul exploatărilor menite să prelucreze „lemnul mărunt“. Efectul valoroasei iniţiative este concludent. Calculele arată că astăzi, la o producţie-marfă evaluată la un milion lei, consumul de material lemnos se reduce la 8 Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST TINERETUL! GÎNDEŞTE, MUNCEŞTE, TRĂIEŞTE In spiritul Mitelor idei ALE COI BERVEI MTLOMIE Tineri constructori ploieşteni îşi ţin cuvîntul, ca urmare a iniţiativei lor, 323 m.p. de cofraje au fost folosite, cu bune rezultate tehnice, două luni peste termenul fixat prin haremuri. • REPERE ŞI CIFRE PE O HARTĂ A INIŢIATIVELOR TINEREŞTI. • PATRU BĂIEŢI DIN „CETATEA PRAHOVA. — Izvoare de petrol şi iezere de holde. Păduri de sonde tinere şi codri de goruni străvechi. Cetăţi ale maşinilor, cetăţi ale chimiei, cetăţi ale piinii... Un teritoriu dens de fapte productive, datorate braţelor şi conştiinţelor fortificate, înnobilate de ideile Conferinţei Naţionale a partidului. Braţe şi conştiinţe, multe dintre ele tinere şi foarte tinere. Sute, mii de eşaloane de reprezentanţi ai tinerei generaţii (la „1 Mai" - 1 800 de utecişti, pe şantierele muncii voluntar-patriotice - 16.000 de tineri ete.) antrenaţi cu tot entuziasmul lor, cu întreaga lor disponibilitate civică, patriotică, comunistă, în îndeplinirea obiectivelor Conferinţei, in concretizarea înaltelor îndemnuri ale secretarului general al partidului. Din multitudinea de realităţi, reporta.:. inclcî un mnnuiu IM PAGINA A II.A• PERFORMANTELE „CĂŞTILOR ALBASTRE". • IMAGINI FOTOGRAFICE DE LA PLOIEŞTI, MANECIU-CHEIA, BOLDEŞTI." MUNCII." CE soluţii, initiative, propuneri, VEI ADUCE IN DEZBATEREA ADUNĂRII SALARIAŢILOR ? Ancheta noastră cu tinerii de la C.I.L Pipera Vineri, 4 august, muncitorii, tehnicienii, maiştrii, economiştii şi inginerii platformei industriale a Combinatului de industrializare a lemnului Pipera se vor întruni cu un prilej deosebit : adunarea generală a oamenilor muncii. Aici, în acest forum de conducere colectivă aactivităţii economico-sociale din unitatea unde muncesc, ei suntchemaţi ca, uzînd de dubla lor calitate de producători şi proprietari ai mijloacelor de producţie, să analizeze cu spirit de răspundere bilanţul primului se-GH. GHIDRIGAN Foto : EM. PLECAN (Continuare in pag. a lll-a) „Vino să plecăm de-aici!" Aşa cum am promis în raidul nostru am revenit la Casa de cultură a studenţilor „Grigore Preoteasa" din Bucureşti pentru a lua legătura cu forurile de conducere şi a afla, poate, cauzele care au dus la degradarea unor activităţi şi, de ce n-o spunem, chiar a prestigiului acestui lăcaş. Am căutat, de asemenea, să aflăm care este mecanismul avizării programelor artistice din baruri şi cum se respectă indicaţiile celor care le avizează. Publicăm în pag... răspunsurile obţinute de la tovarăşa Dina Cocea, vicepreşedinte al A.T.M. şi tovarăşii Ion Stoica, secretar al U.A.S.R., şi Toma Laurenţiu, directorul Casei de cultură a studenţilor din Bucureşti. ORDINEA ŞI COMPORTAREA CIVILIZATA VOR FI CRADNIC REINTRODUSE ÎN CASA DE CULTURĂ A STUDENIILOR! • UNA VIZĂM, ALTA CÎNTĂM ? Întîlnirea prietenească a conducătorilor unor partide comuniste şi muncitoreşti La 31 iulie 1972 în Crimeea a avut loc o intîlnire a conducătorilor partidelor comuniste şi muncitoreşti din ţările socialiste aflaţi scurtă vacanţâ ia Uniunea Sovietică. La întilnire au participat T. Jivkov, prim-secretar al C.C. al P.C. Bulgar, președintele Consiliului de Stat al R. P. Bulgaria, G. Husak, secretar general al C.C. al P.C. din Cehoslovacia, E. Honecker, prim-secretar al C.C. al P.S.U.G., J. Tedenbal, prim-secretar al C.C. al P.P.R.M., președintele Consiliului de Miniștri al R. P. Mongole, E. Gierek, prim-secretar al C.C. al P.M.U.P., N. Ceaușescu, secretar general al P.C.R., președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, J. Kadar, prim-secretar al C.C. al P.M.S.U., L. I. Brejnev, secretar general al C.C. al P.C.T.S., N. V. Podgornîi, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S. In timpul întîlnirii a avut loc un fructuos schimb de opinii privind desfăşurarea construcţiei socialiste şi comuniste şi dezvoltarea continuă a colaborării multilaterale a statelor socialiste. Au fost discutate, de asemenee, probleme internaţionale actuale. Intilnirea conducătorilor partidelor comuniste şi muncitoreşti s-a caracterizat printr-o deplină înţelegere reciprocă şi unitate de vederi în toate problemele discutate şi s-a desfăşurat intr-o atmosferă cordială, prietenească. La intîlnire au participat K. F. Katusev, secretar al C.C. al P.C.U.S., A. A. Gromiko, K. V. Rusakov, membri ai C.C. al P.C.U.S., A. I. Blatov, activisti cu funcţie de răspundere din C.C. ai P.C.U.S., R. Frelek, membru al Secretariatului C.C. al P.M.U.P., M. Balev, membru al C.C. al P. C. Bulgar, C. Mitea, membru al C.C. al P.C.R., W. Eberlein, membru al Comisiei Centrale de revizie a P.S.U.G. C.C. al P.C.U.S. a oferit o masă în onoarea participanților la intîlnire. ANA PETRI, tehniciană NICOLAE DOROBANȚU, maistru GH. COMAN, tîmplar INTERES CRESCIND IN JURUL INTILNIRII ROMÂNIA-AUSTRALIA DIN CADRUL „CUPEI DAVIS“ • Ion Jiriac declară : „Meciul din 4, 5 şi 6 august se anunţă deosebit de dificil. Nu vom precupeţi nici un efort pentru a ne califica". • Ieri după amiază a sosit in Capitală reprezentativa Australiei. • Echipa australiană a deplasat la București pe cunoscuții jucători Mal Anderson, Colin Dibley, Ress Case, Geoff Masters și John Cooper. ANUL XXVIII, SERIA II, NR. 7218 6 PAGINI- 30 BANI MARȚI AUGUST 1972 CUVINTELE | I de ION BĂIEŞU ! !► Piesei teatru Ia care lucrez acum, student Ia Efec- < ,4 tronică, îşi propune să realizeze un aparat bizar, cu care să \ , ► capteze sunetele din atmosferă. Cel fel de sunete şi pentru i ► CS ? Conform bătrînei teorii care spune cum că in natură ni- 4 ► mic nu se pierde, tînărul meu savant este bintuit de ideea ρ4 că toate sunetele care s-au emis pe această planetă in de- ► cursul nesfîrșitelor timpuri s-au depus și s-au conservat in 4 ► văzduhul care ne înconjoară. Atmosfera din jurul nostru ar 1 4 fi, astfel, o uriaşă arhivă sonoră în care sînt cuprinse docu- ► mente de importanţă copleşitoare privind starea umanităţii 4 ► în diferite stadii şi epoci. Un aparat care să capteze aceste 1 , sunete şi să le trieze ar putea să ne ajute in reconstituirea 4 ► acelor momente necunoscute sau confuze ale istoriei, ar pu- 4 ► tea dezlega mistere importante privind omul şi natura. Tină- toru! meu savant nu e convins că va reuşi să inventeze apa şirâtul, dar e convins că urmaşii noştri vor împlini aceasta ► idee cu siguranţă. Ei vor putea, fără îndoială, să descopere , timpul nostru nu numai din documentele scrise, ci şi din cele ► orale. De aceea, el le spune celor din jurul său : vorbiţi ► frumos, viitorul trebuie să ne stimeze şi să ştie că cugetul J I nostru a fost limpede şi curat, respectaţi mai mult cuvintele . Şi ingrijiţi-le, ele pornesc din noi şi se întorc în noi, desem- ► nîndu-ne personalitatea, cu calităţile şi defectele ei. Şi Ideea trebuie luată aşa cum este, ca o metaforă, reţinind! , prilejul de a medita o clipă asupra cuvintelor, fără de care ► umanitatea ar fi rămas intr-o muţenie primară, iar civilizaţia ► noastră n-ar fi existat. Vechiul adagiu, cum că omul a in- « t ventat cuvîntul pentru a ascunde adevărul, e o răutate ief- ~ » ► tinâ- Cuvîntul e o inzestrare omenească supremă, a cărei im► portantă ne înfioară. Prin cuvînt ne exprimăm gîndirea, i» t cinstea, onoarea și demnitatea. Ce frumos sună „pe cuvîntul | * ► meu de onoare" și cu ce copleşitoare emoţie îl ascultăm cind ► e spus cu gura fermecată a poetului, sau cind îl citim în fraza miraculoasă a unui Sadoveanu sau Creangă ! Şi ce ► datorie supremă avem fiecare să-i prevenim degradarea sen► sului şi sunetului său pur, să-l ferim de vulgaritate. Nu e * » 4 doar o treabă a lingviştilor, a filologilor şi oamenilor de Ii- ~ * ► tere să ne înveţe să vorbim, să păzim frumuseţea limbii ► noastre, ci o datorie cetăţenească a tuturor. Limba e un bun *it naţional, o moştenire lăsată de înaintaşi, care au dat bătălii ► pe viaţă şi pe moarte pentru naşterea şi salvarea ei. Avem 4* ► o limbă tînără, capabilă încă de efervescenţe şi explozii % ► miraculoase, neînchipuit de elastică şi puternică, receptivă .► ► (Continuare în pag. a II-a) . |