Scînteia Tineretului, octombrie 1972 (Anul 28, nr. 7270-7295)
1972-10-02 / nr. 7270
ANTISAFARI de MIHAI STOIAN Am văzut recent un film despre vînătoarea în junglă, aşa-numitul „safari". Excelent ciné-venité! Printre altele, şoferii jeep-urilor erau adevăraţi cascadori : goneau pe terenuri desfundate, fără cască şi fără trucuri făceau slalomuri printre tufişuri informe şi greu previzibile, în sfîrşit, îşi riscau viaţa (a lor, nu a... altora) fugărind, pină la epuizare, animalele diverse. Iar asta — repet — se consuma într-o lume plină de sălbăticiuni... Dar noi, ceilalţi ? Sîntem Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXVIII, SERIA II, NR. 7270 4 PAGINI- 30 BANI LUNI 2 OCTOMBRIE 1972 Măsurile organizatorice sunt bune . MOMENTUL SĂ TRECEM LA ÎNFĂPTUIREA LOR Azi, în întreaga ţară, Alma Mater îşi deschide porţile pentru 144 000 de studenţi Numărul total al studenţilor înscrişi în noul an universitar este de 144 000, faţă de numai 26 500 în anul universitar 1938/1939. Numărul cadrelor didactice este de 14 470 faţă de 2194 în 1938, în anul universitar 1972—1973 vor funcţiona 47 de institute de învăţâmînt superior cu ,187 de facultăţi în 19 centre universitare. In anul 1938 existau numai 4 centre universitare cu 16 institute de învăţămînt superior şi 33 ele facultăţi. în acest an studenţii vor învăţa în 6 universităţi, 5 institute politehnice, 6 institute tehnice, 4 institute de subingineri, 4 institute agronomice, o academie de studii economice şi 5 facultăţi de studii economice în cadrul universităţilor, 5 institute de medicină şi farmacie, 2 institute de teatru, 2 institute de arte plastice, 3 conservatoare, 8 institute pedagogice de trei ani, un institut de educaţie fizică. ASOCIAŢIILE STUDENŢEŞTI PREOCUPĂRI ŞI PERSPECTIVE Anul universitar 1972—1973 se deschide în condiţiile înnoitoare generate de Conferinţa Naţională a Partidului Comunist Român, care a pus în faţa universităţii, a tineretului studios şi a organizaţiei sale revoluţionare comandamente politice şi sociale de mare răspundere. Acest mare eveniment din viaţa poporului nostru a avut un puternic ecou în rîndul studenţilor. In perioada de vară studenţimea şi-a exprimat cu entuziasm adeziunea sa la hotărîrile Conferinţei, reafirmîndu-şi astfel şi cu acest prilej ataşamentul faţă de politica partidului şi statului nostru. Iar acest ataşament studenţii l-au exprimat şi în activităţile sociale utile la care au fost antrenaţi. Pentru prima oară, pe întreg parcursul ei, vacanţa din această vară s-a afirmat ca o perioadă activă, de instrucţie şi educaţie pentru tineretul studios. Majoritatea studenţilor au participat la practica productivă; peste 9 000 de studenţi au constituit brigăzi de muncă patriotică pe şantiere, în institute pentru amenajarea unor ateliere-şcoală, în unităţi agricole. Consiliul U.A.S.R. a iniţiat pentru studenţii din peste 2 000 de organizaţii tabere cu tin program educativ care a inclus ca prim obiectiv studierea documentelor Conferinţei Naţionale, şi, de aici, a modalităţilor practice prin care asociaţiile studenţeşti pot contribui la îndeplinirea sarcinilor actuale şi de perspectivă puse în faţa şcolii superioare. Pentru învăţămîntul superior, pentru organizaţia noastră revoluţionară principala răspundere este aceea de a acţiona în aşa fel încît cei pe care-i formează acum, după absolvire să-şi aducă o contribuţie mai rapidă, mai competentă, mai responsabilă in procesul făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate. (Continuare in pag. a III-a) „mai obişnuiţi", insă pe cit posibil de... moderni : ne îmbrăcăm în ţesături comode, de plastic, folosim antibiotice dacă-i nevoie, nu ne mai dezlipim de micul ecran, întrebuinţăm fixativ sau cremă de ras la tub etc. — ce mai, ne civilizăm pe zi ce trece, în multe domenii, doar cind ne vedem călare într-un scaun de automobil, gata, din punctul de vedere al relaţiilor umane, sîntem dispuşi (cu excepţii, evident) să recădem în... preistorie. De ce ? De unde „confuzia" dintre ţinuturile în care salariul e la el acasă şi mai puţin senzaţionalul nostru peisaj natural şi uman ? De unde pină unde, dacă eşti la volan sau dimpotrivă, pieton, trebuie să te guverneze principiul : „Cine-i mai mare şi mai (Continuare în peg. a lll-a) Succese de prestigiu în industrie Industria ieşeană raportează : 160 MILIOANE LEI PRODUCŢIE SUPLIMENTARA Bilanţul primelor trei trimestre oferă pentru muncitorii, inginerii şi tehnicienii industriei ieşene argumentul satisfacţiei depline, măsura concludentă a hărniciei şi priceperii lor, perfecţionarea exprimată cifric intr-o producţie suplimentară de 160 milioane lei. Este echivalentul pe de o parte, a celor 5 zile de producţie cîştigate ca urmare a îndeplinirii înainte de termen a sarcinilor de producţie prevăzute pe cele trei trimestre, iar pe de alta, expresia faptică a sentimentelor de profund patriotism care animă harnicele colective ale unităţilor economice ieşene în preajma celei de a 25-a aniversări a Republicii. Exprimată în produse, cele 160 milioane lei înseamnă : 2 000 tone ţevi sudate din oţel, 3 500 tone profile îndoite, 500 tone fire şi fibre poliesterice, 1 700 tone ulei comestibil, precum şi însemnate cantităţi de produse finite din mase plastice, antibiotice şi ţesături. I. CHIRIAC BISTRIŢA , IN FUNCTIUNE - O NOUA FABRICA DE MOBILA In cadrul complexului de prelucrare a lemnului, obiectiv aflat în plină construcţie pe noua platformă industrială a oraşului Bistriţa, a fost pusă in funcţiune o fabrică de mobilă. Unitatea va produce anual 10 000 garnituri de mobilă, o parte din ele fiind destinate exportului. Pentru început, noua fabrică va realiza două tipuri de mobilă multifuncţională: sufrageriile „Dej“ şi „Narcisa“, alcătuite din 16 şi respectiv 10 piese, care pot fi utilizate în mai multe variante. De la începutul activităţii, colectivul fabricii şi-a înscris în proiectele sale propunerea pentru o valorificare cit mai înaltă, cu maximă eficienţă, a materialului lemnos. Noua fabrică de mobilă face parte dintr-un amplu program de investiţii destinat dezvoltării industriale a judeţului Bistriţa-Năsăud, program care prevede ca în perioada actualului cincinal să fie construite alte 10 mari unităţi productive. PUTERNIC AVlNT IN ÎNTRECERE Ieri, a fost timp bun pentru lucrările agricole. La chemarea organizaţiei U.T.C. Zeci de mii de tineri pe frontul recoltei Mai mult decit in oricare zi a săptăminii, duminica aceasta a concentrat în cîmp cele mai multe forţe, pentru că în sprijinul cooperatorilor, mecanizatorilor şi lucrătorilor din fermele de stat au venit, mobilizaţi de organizaţiile U.T.C., detaşamente întregi de tineri alcătuite din zeci de mii de elevi, muncitori, funcţionari, care în timpul lor liber îşi împletesc eforturile pentru stringerea neîntirziată a recoltei, lată cîteva din faptele lor de muncă consemnate ieri. JUDEŢUL ____ CONSTANŢA AMPLE ACŢIUNI PATRIOTICE PÎNĂ CE ULTIMUL KILOGRAM DIN RECOLTA ACESTUI AN VA FI STRÎNSA Duminică, în jureţul Constanţa, peste 8 000 de tineri au răspuns chemării Comitetului judeţean U.T.C., participind pe ogoarele judeţului la stringerea recoltei de porumb, legume, cartofi şi struguri, pentru ca, in ciuda timpului nefavorabil ce a bintuit si pe aici in ultima vreme, produsele să fie strinse la timp şi fără pierderi. Iată cîteva secvenţe ale acestei ample acţiuni. Ora 8. Din faţa noului spital, o coloană de maşini porneşte spre ogoarele unităţilor agricole. Citim pe parbrizul maşinilor, direcţiile : Tuzla. ..23 August“, Valea Seacă, Scărişoara. MARIAN GRIGORE (Continuare în pag. a lll-a) * JUDEŢUL VÎLCEA : EFORTURI CONCENTRATE PENTRU CULESUL FRUCTELOR ȘI LEGUMELOR Ieri, tinerii din municipiul Rm. Vîlcea au fructificat timpul favorabil, transformînd ziua de odihnă în zi de lucru. Peste 2 500 de salariaţi ai diverselor întreprinderi şi instituţii, elevi, au participat alături de cooperatori şi mecanizatori, la recoltarea legumelor şi fructelor. In fruntea acestei acţiuni s-au situat elevii şcolii de şoferi profesionişti, tinerii de la cooperaţia meşteşugărească, O.C.L., precum şi cei 100 de elevi ai Liceului nr. 1, care au avut front de lucru la Ioneşti, ferma nr. 5, Sirineasa, la recoltatul sfeclei. Cuvintele de mulţumire ale tovarăşului Gheorghe Rizescu, primarul municipiului, exprimă şi aportul tinerilor sub raportul calităţii şi cantităţii. DORU MOŢOC JUDEŢUL TIMIŞ , DUMINICĂ — O ZI A HĂRNICIEI Aproape 19 000 de ţărani cooperatori, un număr de 7 500 de mecanizatori şi lucrători din S.M.A.-uri şi I.A.S.-uri şi tot atiţia elevi şi studenţi şi mai mult de 4 000 de oameni ai muncii din întreprinderile şi instituţiile din judeţul Timiş, au transformat ziua de duminică intr-o zi a hărniciei pentru urgentarea tuturor lucrărilor agricole de toamnă. In calendarul muncilor agricole de toamnă din judeţul Timiş ziua de duminică consemnează un bilanţ rodnic : recoltarea porumbului de pe 2 728 ha, sfecla de zahăr de pe 140 ha, peste 116 tone struguri, 237 tone legume, 4 600 tone furaje însilozate. In aceeaşi zi au fost arate mai bine de 3 200 ha, în timp ce alte 6 212 ha au fost semănate cu culturi cerealiere şi furajere, din care mai mult de jumătate cu griu. (Agerpres) La culesul porumbului cultivat în fermele de cîmp ale I.A.S. Vităneşti, judeţul Teleorman participă zilnic sute de tineri asemenea celor din fotografia noastră, elevi ai Liceului din Alexandria. • Propagandistul — un factor determinant; experienţa anului trecut arată însă că nu numai el este chemat să răspundă de buna organizare şi desfăşurare a învâţămîntului politic U.T.C. • Obiectiv esenţial : pregătirea teoretică în strînsa legătură cu preocupările concrete, cu cerinţele şi exigenţele producţiei, ale muncii de educaţie. • Instruirile au avut loc ; propagandiştii, cei mai mulţi dintre ei, s-au pregătit; ce facem cu cei care n-au participat însă la aceste activităţi ? Pornind de la realizările, dar şi de la lipsurile semnalate în felul în care s-a desfăşurat învăţămîntul politic U.T.C. în anul precedent. Comitetul municipal Iaşi al U.T.C. a luat hotărîrea ca, evitînd părţile negative, să dea activităţii de organizare a formelor de învăţămînt o atenţie mai mare, avînd în obiectiv situaţia concretă din fiecare organizaţie. A fost, de pildă, in anul precedent destul de frecventă tendinţa organizaţiilor U.T.C. din municipiu de a lăsa învăţămîntul politic U.T.C. doar în seama propagandiştilor; s-a început anul acesta cu acţiuni menite să diminueze o astfel de tendinţă, prima fiind chiar instruirea specială a secretarilor şi a comisiilor politico-ideologice privind organizarea noului an de învăţămînt. A fost, de asemenea, simţit în anul trecut efectul negativ al instruirii prea puţin diferenţiate, s-a început anul acesta cu o diferenţiere mai accentuată a programului de instruire, nu numai în funcţie de diferitele categorii de tineri, ci şi de problemele impuse de educarea lor politico-ideologică. Instruirile activelor U.T.C. au depăşit şi ele limitele unor simple şedinţe de transmitere a problemelor, transformindu-se in adevărate întîlniri de lucru, care au ocazionat ajutorarea concretă a multor organizaţii în fixarea structurii anului de învăţămint, a colectivelor de lectori şi propagandişti, precum şi a cercurilor de dezbateri teoretice. Caracterul de dezbatere al instruirii activelor U.T.C. a prilejuit cîteva cîştiguri pentru însuşi comitetul municipal U.T.C. care, în cadrul acestor întîlniri şi-a lămurit prin confruntare mult mai bine poziţia pe care va trebui s-o adopte. Intr-o astfel de conjunctură au fost determinate mai exact ponderea şi locul unde trebuie să ia fiinţă cercuri teoretice pe probleme de filozofie, ştiinţe sociale, estetică, cluburi de dezbateri politice etc., mergîndu-se pe aceeaşi linie a respectării cerinţelor specifice unei categorii de tineri sau alteia, pe deplina concordanţă cu dorinţele lor reale. Conţinutul propus astfel de comitetul municipal U.T.C. pentru desfăşurarea noului an de învăţâmînt politic-ideologic este neîndoielnic de un mare interes, iar el urmează a fi întreţinut firesc de o largă utilizare a posibilităţilor de care municipiul Iaşi, ca vechi centru universitar şi oraş cu tradiţii democratice şi revoluţionare, dispune din belşug. E solicitat într-o mai mare măsură corpul didactic universitar specializat în probleme de filozofie. Sunt utilizate cadrele didactice de specialitate din învăţămîntul de cultură generală şi, în virtutea unei mai vechi idei, prin care se urmărea consolidarea relaţiilor dintre organizaţiile de tineret studenţeşti şi cele ale tinerilor din întreprinderi, se face un insistent apel la aportul studenţilor de la facultatea de filozofie. Cadre didactice universitare alcătuiesc, cu începere de anul acesta, corpul de lectori al comitetului ION CHIRIAC (Continuare in pag. a III-a) „CUPA DAVIS" I « Ultimele noutăţi despre finala de la Bucureşti • Arena Progresul intr-o nouă înfăţişare FOTBAL : Etapa a cincea, minut cu minut II VOLEI : I * Debut în noul campionat • Toamna - sezonul crosului