Scînteia Tineretului, octombrie 1972 (Anul 28, nr. 7270-7295)

1972-10-02 / nr. 7270

ANTI­SAFARI de MIHAI STOIAN Am văzut recent un film despre vînătoarea în junglă, aşa-numitul „safari". Exce­lent ciné-venité! Printre altele, şoferii jeep-urilor erau adevăraţi cascadori : goneau pe terenuri desfun­date, fără cască şi fără trucuri făceau slalomuri printre tufişuri informe şi greu previzibile, în sfîrşit, îşi riscau viaţa (a lor, nu a... altora) fugărind, pină la e­­puizare, animalele diverse. Iar asta — repet — se con­suma într-o lume plină de sălbăticiuni... Dar noi, ceilalţi ? Sîntem Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXVIII, SERIA II, NR. 7270 4 PAGINI- 30 BANI LUNI 2 OCTOMBRIE 1972 Măsurile organizatorice sunt bune . MOMENTUL SĂ TRECEM LA ÎNFĂPTUIREA LOR Azi, în întreaga ţară, Alma Mater îşi deschide porţile pentru 144 000 de studenţi Numărul total al stu­denţilor înscrişi în noul an universitar este de 144 000, faţă de numai 26 500 în anul universi­tar 1938/1939. Numă­rul cadrelor didactice este de 14 470 faţă de 2194 în 1938, în anul universitar 1972—1973 vor func­ţiona 47 de institute de învăţâmînt superior cu ,187 de facultăţi în 19 centre universitare. In anul 1938 existau nu­mai 4 centre universita­re cu 16 institute de în­­văţămînt superior şi 33 ele facultăţi. în acest an studenţii vor învăţa în 6 universităţi, 5 institute politehnice, 6 institute tehnice, 4 institute de subingineri, 4 institute agronomice, o acade­mie de studii economice şi 5 facultăţi de studii economice în cadrul u­­niversităţilor, 5 institute de medicină şi farma­­­cie, 2 institute de tea­tru, 2 institute de arte plastice, 3 conserva­toare, 8 institute peda­gogice de trei ani, un institut de educaţie fizică. ASOCIAŢIILE STUDENŢEŞTI PREOCUPĂRI ŞI PERSPECTIVE A­nul universitar 1972—1973 se deschide în condiţiile înnoitoare generate de Conferin­ţa Naţională a Partidului Comunist Ro­mân, care a pus în faţa universităţii, a tinere­tului studios şi a organizaţiei sale revoluţionare comandamente politice şi sociale de mare răspun­dere. Acest mare eveniment din viaţa poporului nostru a avut un puternic ecou în rîndul studen­ţilor. In perioada de vară studenţimea şi-a ex­primat cu entuziasm adeziunea sa la hotărîrile Conferinţei, reafirmîndu-şi astfel şi cu acest pri­lej ataşamentul faţă de politica partidului şi statului nostru. Iar acest ataşament studenţii l-au exprimat şi în activităţile sociale utile la care au fost antrenaţi. Pentru prima oară, pe întreg parcursul ei, vacanţa din această vară s-a afirmat ca o perioadă activă, de instrucţie şi educaţie pentru tineretul studios. Majorita­tea studenţilor au participat la practica produc­tivă; peste 9 000 de studenţi au constituit brigăzi de muncă patriotică pe şantiere, în institute pentru amenajarea unor ateliere-şcoală, în unităţi agricole. Consiliul U.A.S.R. a iniţiat pentru stu­denţii din peste 2 000 de organizaţii tabere cu tin program educativ care a inclus ca prim obiectiv studierea documentelor Conferinţei Na­ţionale, şi, de aici, a modalităţilor practice prin care asociaţiile studenţeşti pot contribui la în­deplinirea sarcinilor actuale şi de perspectivă puse în faţa şcolii superioare. Pentru învăţămîn­­tul superior, pentru organizaţia noastră revolu­ţionară principala răspundere este aceea de a ac­ţiona în aşa fel încît cei pe care-i formează acum, după absolvire să-şi aducă o contribuţie mai rapidă, mai competentă, mai responsabilă in procesul făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate. (Continuare in pag. a III-a) „mai obişnuiţi", insă pe cit posibil de... moderni : ne îmbrăcăm în ţesături como­de, de plastic, folosim anti­biotice dacă-i nevoie, nu ne mai dezlipim de micul ecran, întrebuinţăm fixativ sau cremă de ras la tub etc. — ce mai, ne civilizăm pe zi ce trece, în multe dome­nii, doar cind ne vedem că­lare într-un scaun de auto­mobil, gata, din punctul de vedere al relaţiilor umane, sîntem dispuşi (cu excepţii, evident) să recădem în... preistorie. De ce ? De unde „confuzia" dintre ţinuturile în care salariul e la el aca­să şi­ mai puţin senzaţiona­lul nostru peisaj natural şi uman ? De unde pină unde, dacă eşti la volan sau dim­potrivă, pieton, trebuie să te guverneze principiul : „Cine-i mai mare şi mai (Continuare în peg. a lll-a) Succese de prestigiu în industrie Industria ieşeană raportează : 160 MILIOANE LEI PRODUCŢIE SUPLIMENTARA Bilanţul primelor trei trimestre oferă pentru muncitorii, inginerii şi tehnicienii industriei ieşene argumentul satisfacţiei depline, măsura concludentă a hărniciei şi priceperii lor, perfecţionarea exprimată cifric intr-o producţie suplimentară de 160 milioane lei. Este echiva­lentul pe de o parte, a celor 5 zile de producţie cîştigate ca urmare a îndeplinirii înainte de termen a sarcinilor de producţie prevăzute pe cele trei trimestre, iar pe de alta, expresia faptică a sentimentelor de profund patriotism care animă harnicele colective ale unităţilor economice ieşene în preajma celei de a 25-a aniversări a Republicii. Exprimată în produse, cele 160 milioane lei înseamnă : 2 000 tone ţevi sudate din oţel, 3 500 tone profile îndoite, 500 tone fire şi fibre poli­­esterice,­ 1 700 tone ulei comestibil, precum şi însemnate cantităţi de produse finite din mase plastice, antibiotice şi ţesături. I. CHIRIAC BISTRIŢA , IN FUNCTIUNE - O NOUA FABRICA DE MOBILA In cadrul complexului de prelucrare a lemnului, obiectiv aflat în plină construcţie pe noua platformă industrială a oraşului Bistriţa, a fost pusă in funcţiune o fabrică de mobilă. Unitatea va produce anual 10 000 garnituri de mobilă, o parte din ele fiind destinate exportului. Pentru început, noua fabrică va realiza două tipuri de mobilă multifuncţională: sufrageriile „Dej“ şi „Narcisa“, alcătuite din 16 şi respectiv 10 piese, care pot fi utilizate în mai multe variante. De la începutul activităţii, colectivul fabricii şi-a înscris în proiectele sale propunerea pentru o valorificare cit mai înaltă, cu maximă eficienţă, a materialului lemnos. Noua fabrică de mobilă face parte dintr-un amplu program de investiţii destinat dezvoltării industriale a jude­ţului Bistriţa-Năsăud, pro­gram care prevede ca în pe­rioada actualului cincinal să fie construite alte 10 mari unităţi productive. PUTERNIC AVlNT IN ÎNTRECERE Ieri, a fost timp bun pentru lucrările agricole. La chemarea organizaţiei U.T.C. Zeci de mii de tineri­ pe frontul recoltei Mai mult decit in oricare zi a săptăminii, duminica aceasta a concentrat în cîmp cele mai multe forţe, pentru că în sprijinul cooperatorilor, mecanizatorilor şi lucrătorilor din fermele de stat au venit, mobilizaţi de organizaţiile U.T.C., detaşamente întregi de tineri alcătuite din zeci de mii de elevi, muncitori, funcţionari, care în timpul lor liber îşi împletesc eforturile pentru stringerea ne­întirziată a recoltei, lată cîteva din faptele lor de muncă consemnate ieri. JUDEŢUL ____ CONSTANŢA AMPLE ACŢIUNI PA­TRIOTICE PÎNĂ CE UL­TIMUL KILOGRAM DIN RECOLTA ACESTUI AN VA FI STRÎNSA Duminică, în jur­eţul Constan­ţa, peste 8 000 de tineri au răs­puns chemării Comitetului ju­deţean U.T.C., participind pe o­­goarele judeţului la stringerea recoltei de porumb, legume, cartofi şi struguri, pentru ca, in ciuda timpului nefavorabil ce a bintuit si pe aici in ultima vreme, produsele să fie strinse la timp şi fără pierderi. Iată cîteva secvenţe ale acestei am­ple acţiuni. Ora 8. Din faţa noului spital, o coloană de maşini porneşte spre ogoarele unităţilor agrico­le. Citim pe parbrizul maşini­lor, direcţiile : Tuzla. ..23 Au­gust“, Valea Seacă, Scărişoara. MARIAN GRIGORE (Continuare în pag. a lll-a) * JUDEŢUL VÎLCEA : EFORTURI CONCEN­TRATE PENTRU CU­LESUL FRUCTELOR ȘI LEGUMELOR Ieri, tinerii din municipiul Rm. Vîlcea au fructificat timpul favorabil, transfor­­mînd ziua de odihnă în zi de lucru. Peste 2 500 de sa­lariaţi­ ai diverselor între­prinderi şi instituţii, elevi, au participat alături de coope­ratori şi mecanizatori, la re­coltarea legumelor şi fructe­lor. In fruntea acestei ac­ţiuni s-au situat elevii şco­lii de şoferi profesionişti, ti­nerii de la cooperaţia meşte­şugărească, O.C.L., precum şi cei 100 de elevi ai Liceu­lui nr. 1, care au avut front de lucru la Ioneşti, ferma nr. 5, Sirineasa, la recoltatul sfeclei. Cuvintele de mulţu­mire ale tovarăşului Gheor­­ghe Rizescu, primarul muni­cipiului, exprimă şi aportul tinerilor sub raportul calită­ţii şi cantităţii. DORU MOŢOC JUDEŢUL TIMIŞ , DUMINICĂ — O ZI A HĂRNICIEI Aproape 19 000 de ţărani coo­peratori, un număr de 7 500 de mecanizatori şi lucrători din S.M.A.-uri şi I.A.S.-uri şi tot atiţia elevi şi studenţi şi mai mult de 4 000 de oameni ai muncii din întreprinderile şi instituţiile din judeţul Timiş, au transformat ziua de dumi­nică intr-o zi a hărniciei pen­tru urgentarea tuturor lucrări­lor agricole de toamnă. In­ ca­lendarul muncilor agricole de toamnă din judeţul Timiş ziua de duminică consemnează un bilanţ rodnic : recoltarea po­rumbului de pe 2 728 ha, sfecla de zahăr de pe 140 ha, peste 116 tone struguri, 237 tone le­gume, 4 600 tone furaje însilo­­zate. In aceeaşi zi au fost arate mai bine de 3 200 ha, în timp ce alte 6 212 ha au fost semă­nate cu culturi cerealiere şi furajere, din care mai mult de jumătate cu griu. (Agerpres) La culesul porumbului cultivat în fermele de cîmp ale I.A.S. Vităneşti, judeţul Teleorman participă zilnic sute de tineri ase­menea celor din fotografia noastră, elevi ai Liceului din Alexan­dria. • Propagandistul — un factor determinant; experienţa anului trecut arată însă că nu nu­mai el este chemat să răspundă de buna orga­nizare şi desfăşurare a învâţămîntului politic U.T.C.­­ • Obiectiv esenţial : pregătirea teoretică în strînsa legătură cu preocupările concrete, cu cerinţele şi exigenţele producţiei, ale muncii de educaţie. • Instruirile au avut loc ; propagandiştii, cei mai mulţi dintre ei, s-au pregătit; ce facem cu cei care n-au participat însă la aceste activi­tăţi ? Pornind de la realizările, dar şi de la lipsurile semnalate în felul în care s-a desfăşurat în­­văţămîntul politic U.T.C. în a­­nul precedent. Comitetul mu­nicipal Iaşi al U.T.C. a luat hotărîrea ca, evitînd părţile negative, să dea activităţii de organizare a formelor de în­­văţămînt o atenţie mai mare, avînd în obiectiv situaţia con­cretă din fiecare organizaţie. A fost, de pildă, in anul pre­cedent destul de frecventă ten­dinţa organizaţiilor U.T.C. din municipiu de a lăsa învăţămîn­­tul politic U.T.C. doar în seama propagandiştilor; s-a început a­­nul acesta cu acţiuni menite să diminueze o astfel de tendinţă, prima fiind chiar instruirea spe­cială a secretarilor şi a comisii­lor politico-ideologice privind organizarea noului an de învă­­ţămînt. A fost, de asemenea, simţit în anul trecut efectul negativ al instruirii prea pu­ţin diferenţiate, s-a început a­­nul acesta cu o diferenţiere mai accentuată a programului de instruire, nu numai în funcţie de diferitele categorii de tineri, ci şi de problemele impuse de educarea lor politico-ideologică. Instruirile activelor U.T.C. au depăşit şi ele limitele unor sim­ple şedinţe de transmitere a pro­blemelor, transformindu-se in a­­devărate întîlniri de lucru, care au ocazionat ajutorarea concre­tă a multor organizaţii în fixa­rea structurii anului de învăţă­­mint, a colectivelor de lectori şi propagandişti, precum şi a cercurilor de dezbateri teore­tice. Caracterul de dezbatere al instruirii activelor U.T.C. a pri­­lejuit cîteva cîştiguri pentru în­suşi comitetul municipal U.T.C. care, în cadrul acestor întîlniri şi-a lămurit prin confruntare mult mai bine poziţia pe care va trebui s-o adopte. Intr-o ast­fel de conjunctură au fost de­terminate mai exact ponderea şi locul unde trebuie să ia fiinţă cercuri teoretice pe probleme de filozofie, ştiinţe sociale, esteti­că, cluburi de dezbateri politice etc., mergîndu-se pe aceeaşi li­nie a respectării cerinţelor­ spe­cifice unei categorii de tineri sau alteia, pe deplina concor­danţă cu dorinţele lor reale. Conţinutul propus astfel de comitetul municipal U.T.C. pen­tru desfăşurarea noului an de învăţâmînt politic-ideologic este neîndoielnic de un mare interes, iar el urmează a fi întreţinut fi­resc de o largă utilizare a posi­bilităţilor de care municipiul Iaşi, ca vechi centru universitar şi oraş cu tradiţii democratice şi revoluţionare, dispune din bel­şug. E solicitat într-o mai mare măsură corpul didactic universi­tar specializat în probleme de filozofie. Sunt utilizate cadrele didactice de specialitate din în­­văţămîntul de cultură generală şi, în virtutea unei mai vechi idei, prin care se urmărea con­solidarea relaţiilor dintre orga­nizaţiile de tineret studenţeşti şi cele ale tinerilor d­in întreprin­deri, se face un insistent apel la aportul studenţilor de la fa­cultatea de filozofie. Cadre di­dactice universitare alcătuiesc, cu începere de anul acesta, corpul de lectori al comitetului ION CHIRIAC (Continuare in pag. a III-a) „CUPA DAVIS" I « Ultimele noutăţi despre finala de la Bucureşti • Arena Progresul intr-o nouă înfăţişare FOTBAL : Etapa a cincea, minut cu minut I­I VOLEI : I * Debut în noul campionat • Toamna - sezonul crosu­lui

Next