Scînteia Tineretului, ianuarie 1973 (Anul 29, nr. 7349-7372)

1973-01-31 / nr. 7372

„SCâNTEIA TINERETULUI" pag. 2 CUM ARATĂ OARE UN EROU? Trebuie de la început să recu­nosc că-mi împlinesc destul de tîrziu dorinţa de a scrie despre faptele pe care urmează să vi le înfăţişez. Reţineri? Desigur, şi reţineri. Fiindcă în faţa unor ast­fel de întîmplări cuvintele nu reuşesc să spună mai nimic. Atunci, în ziua aceea de neui­tat, la secţia monomer­melană a uzinei noastre (Uzina de fibre sintetice Săvineşti) la instalaţia de acrilometil, pe un traseu de catalizator, se spărsese o pastilă distanţieră. Prin fisura creată ca­talizatorul aprins datorită presiu­nii din conductă purta o flacără mai lungă ca înălţimea unui om. Dar exact numai în două mi­nute, şi cînd te gîndeşti cite alte două minute nu au nici o valoa­­re-n viaţă, operatorii Gheorghe Buzoianu, Iosif Carp şi maistrul Gheorghe Sandu scot circuitul de sub presiune. Părea că lucrurile se opresc aici, că trupul curgător al flăcărilor se va topi lăsînd doar urma trecerii pe lingă un pericol. Dar gazele de acetilenă strecurate afară se aprind croin­­du-și drum către depozitele de acrilonitril, t­ensiune, atmosferă încordată, nori de fum înecăcios. Nu știu cum s-au născut exact imaginile următoare dar reţin tabloul care ar face celebru pe un pictor dacă acesta şi-ar fi în­muiat penelul în culorile de aici, tablou în care un tînăr se scălda în flăcări, aducîndu-le sub el, înăbuşindu-le sub piept şi haine pentru a se mişca parcă şi mai repede prin valurile fumurii. II ştiam pe tînăr în alt schimb şi nu-mi venea să cred că e to­tuşi el. Abia după ce focul s-a domolit sub el m-am putut con­vinge că nu mă înşelam, că sunt, neîndoielnic, în faţa lui Niculai Teodorescu, secretarul comitetu­lui U.T.C. de la secţia monomer­­melană. Era nu numai în alt schimb ci chiar intrase în conce­diu şi venise la uzină■ pentru a lăsa în ordine citeva treburi de organizaţie. Nu s-a gîndit decit că trebuie înlăturat pericolul. Nu s-a gindit în acea clipă nici barem la cei doi copii ai săi care îl aşteptau­ a­­casă şi care de fiecare dată cînd se întoarce îi scotocesc prin bu­zunar după bomboane. L-am în­trebat şi l-am văzut simţind ru­şinea de a improviza, cum se mai face, în astfel de cazuri, un răspuns. Şi, de ce ar fi impro­vizat. Un lucru rămine însă de necontestat: ca să poţi face ceva deosebit trebuie să vieţuieşti în permanenţă din sentimente şi din gînduri Intr-adevăr deosebite, mai mult sau mai puţin descrip­­tibile dar nemaipomenit de ome­neşti. Şi cine ar fi contestat că Niculai Teodorescu e un om deo­sebit? Chiar înainte de a se fi scăldat în foc. Rememorez cu admiraţie de a­­tunci încoace întîmplarea. Mă in­­tîlnesc cu Niculai Teodorescu şi îi văd zidită parcă-n piept întreaga imagine a uzinei care, cine ştie, ar fi putut rămine numai amin­tire, cu tot cu oamenii din ea. Aceeaşi faţă cunoscută îmi zim­­beşte, mă salută în mod obişnuit sau capătă luciri de marmură şi duritate sub seriozitatea unor preocupări. Oare să nu ştie că a devenit erou ? Ce întrebare? Dar la urma urmei, cum ar trebui s-arate un erou? ALEXANDRU CHIRIAC muncitor: Uzinele de fibre sintetice Săvineşti sub redacţia Neamţ a „Scinteii tineretului“ C­HEMARE către toate consiliile populare comunale din Republica Socialistă România Consiliul popular al comunei Stoicăneşti, judeţul Olt, în sesiunea din 30 ianuarie 1973 a dezbătut într-o atmosferă de exigenţă şi responsabilitate modul de îndeplinire a sarcini­lor economice şi a bugetului local pe anul 1972, precum şi prevederile planului de dezvoltare economico-socială in pro­fil teritorial şi ale bugetului local pe anul 1973. Consiliul popular apreciază că, sub îndrumarea organizaţii­lor de partid, colectivele de oameni ai muncii din Coopera­tiva agricolă de producţie, din unităţile de comerţ şi prestări de servicii, din instituţiile de învăţămînt, sănătate şi cultură, toţi locuitorii comunei, au obţi­nut în anul care a trecut succe­se însemnate ,în sporirea pro­ducţiei vegetale şi animale, în buna aprovizionare şi servire a populaţiei, în domeniile edilitar­­gospodăresc, al învăţământului, sănătăţii, culturii, educaţiei so­cialiste şi sportului, care au creat o puternică bază mate­rială şi spirituală pentru dez­voltarea în continuare a comu­nei. Ca urmare a organizării pro­ducţiei şi a muncii, pe baza acordului global, a eforturilor depuse şi a folosirii unor teh­nologii moderne. Cooperativa agricolă de producţie din co­muna noastră a obţinut în anul 1972 o producţie medie la hec­tar, în teren neirigat, de 4 655 kg grîu faţă de planul de 3 600 kg ; 4 827 kg porumb boabe faţă de 4 000 kg planificat ; 41 067 kg sfeclă zahăr faţă de 30 000 kg prevăzute în plan. Efectivele de animale la sfîrşitul anului au fost realizate in proporţie de 104 la sută la bovine şi de 147 la­­ sută la porcine. De la cele pes­te 700 vaci furajate s-a obţinut o producţie medie de 3 070 litri lapte pe cap de vacă, faţă de 3 000 litri planificat. Totodată, s-au efectuat lu­crări prin muncă patriotică î­n valoare de 512 mii lei, revenind 109 lei pe fiecare locuitor. Un rol de seamă în obţinerea acestor succese l-a avut între­cerea socialistă organizată în cinstea Conferinţei Naţionale a Partidului şi Aniversării a 25 ani de la proclamarea Repu­blicii, precum şi mobilizatoarea chemare la întrecere pentru re­­alizarea sarcinilor economice, edilitare şi social-culturale, a­­dresată tuturor comunelor din ţară de către comuna Pechea judeţul Galaţi. Consiliul popular, exprimând adeziunea locuitorilor comunei Stoicăneşti de a traduce neabă­tut în viaţă hotărîrile Congre­sului al X-lea şi ale Conferin­ţei Naţionale a partidului, sar­cinile rezultate din rezoluţia Conferinţei pe ţară a secreta­rilor Comitetelor comunale de partid şi­ primarilor din comu­ne, privind creşterea producţiei agricole şi dezvoltarea economi­co-socială a satelor, adresează tuturor Consiliilor populare din ţară chemarea la întrecere pentru îndeplinirea şi depăşi­rea sarcinilor pe anul 1973, în principal, la următoarele obiec­tive : i. In domeniul economic A. In agricultură 1. — Acționind cu mai multă fermitate pentru aplicarea legii fondului funciar și intensifica­rea lucrărilor de desecare, de scurgerea apelor Si de corec­tare a excesului de umiditate a terenurilor, precum si a altor lucrări de îmbunătăţiri funciare ca­­ nivelări, combaterea ero­­ziunii solului, defrişări de mă­­răcinişuri, reduceri de drumuri etc., prin mobilizarea locuitori­lor comunei şi a mijloacelor materiale locale, se va asigura cultivarea întregii suprafeţe a­rabile de 3 595 ha, precum şi folosirea integrală, în scopuri productive, a suprafeţelor din centrele gospodăreşti, a grădi­nilor populaţiei şi terenurilor intravilane. Totodată, se vor lua măsuri pentru fertilizarea a 600 ha teren arabil cu îngrăşă­minte naturale. 2.­­ Prin continua îmbună­tăţire a folosirii forţei de muncă şi a mijloacelor de pro­ducţie, a structurii culturilor şi a raselor de animale, aplicarea de noi măsuri de cointeresare a cooperatorilor şi lucrătorilor din S.U.A., prin introducerea şi generalizarea acordului glo­bal în legumicultura, viticul­tură, pomicultură şi creşterea animalelor, în anul 1973, se vor obţine : — depăşirea producţiei medii planificate de 4 000 kg/ha la griu, cu 750 kg ; a producţiei de 4 800 kg/ha la porumb, cu 600 kg ; a producţiei de 35 000 kg/ha sfeclă zahăr cu 6 500 kg ; pre­cum şi depăşirea producţiei medii cu 250­­ lapte faţă de pla­nul de 3 000­­ pe cap de vacă furajată ; — sporirea efectivelor de a­­nimale planificate cu 200 ca­pete taurine, 500 capete porcine şi cu 300 capete ovine, pentru a se realiza la finele anului cite 73 taurine, din care 29 vaci şi juninci, 57 porcine, 40 ovine, respectiv 90 unităţi vită mare la 100 ha teren . In aceste condiţii, producţia marfă de pe fiecare ha va fi de circa 9 500 lei. 3.­­ Prin realizarea angaja­mentelor asumate, producţia globală planificată a C.A.P. va fi depăşită cu 5 la sută, iar a­­verea obştească cu 10 la sută, revenind 1 200 000 lei, respectiv 1 600 000 lei la 100 ha ; fondul de dezvoltare va ajunge la 5 600 000 lei, ceea ce reprezintă o creştere de 10 la sută faţă de 1972. Veniturile membrilor co­operatori vor creşte cu 8 la sută, revenind fiecărui braţ de muncă circa 14 000 lei venit a­­nual. 4.­­ Secţia pentru mecaniza­rea agriculturii care işi desfă­şoară activitatea pe raza comu­nei, prin îmbunătăţirea organi­zării muncii, întărirea discipli­nei, extinderea şi diversificarea mecanizării, folosirea intensivă a tractoarelor şi maşinilor, va realiza în anul 1973 peste pre­vederi, venituri în valoare de circa 100 mii lei, precum și re­ducerea cu 6,25 lei a cheltuieli­lor planificate la 1 000 lei ve­nituri. B. — In sectorul activităților industriale și ale prestărilor de serviciu, prin descoperirea de noi resurse locale și valorifica­rea superioară a acestora, prin înfiinţarea de noi secţii de pro­ducţie — prestaţii pe teritoriul comunei, prin dezvoltarea şi modernizarea celor existente, precum şi prin mai buna orga­nizare a procesului de producţie şi a activităţilor de prestări de servicii către populaţie, în anul 1973 se vor realiza : — depăşirea cu 20 la sută a planului producţiei marfă indus­trială la C.A.P., ajungind la 14 milioane lei şi cu 37 la sută a­ planului de prestaţii al unită­ţilor industriale şi de prestări de servicii de pe teritoriul co­munei ; — înfiinţarea, în baza Legii nr. 7/1971, a unei secţii noi de producţie, precum şi dezvolta­rea celor 12 unităţi existente de prestări servicii către populaţie . C.­­ Privind exportul, comu­na Stoicăneşti se angajează să depăşească livrările cu 57­0 la sută faţă de sarcina planificată, adică de la 500 mii lei valută la 785 mii lei valută. II. — Aprovizionarea popu­laţiei săteşti cu bunuri de larg consum­. — Prin unităţile comerţului socialist din comună, se va desface populaţiei un volum su­plimentar de mărfuri faţă de plan de 8,2 la sută, asigurin­­du-se o bună aprovizionare şi servire a populaţiei. E. — Investiţii pentru dez­voltarea economică şi socială a comunei. Din fondurile proprii şi ne­­centralizate ale unităţilor­­ eco­nomice, din fondurile de dez­voltare ale cooperativei agricole de producţie, din mica mecani­zare precum şi din contribuţia bănească a locuitorilor, se vor realiza lucrări în agricultură, industrie şi comerţ, precum şi obiective social-culturale şi edi­­litar-gospodăreşti în valoare de 5 500 mii lei. F.­­ Realizarea planului de venituri prevăzute in bugetul comunei, a celor extrabugetare, precum şi atragerea suplimen­tară la buget a sumei de 280 000 lei ; 1. — terminarea şi dotarea complexului sanitar din comu­nă, compus din dispensar, sta­ţionar şi casă de naştere ; 2. — din fondurile populaţiei şi cu credite acordate de coope­rativa agricolă de producţie, se vor construi, pe baza cererilor cooperatorilor, în cadrul schiţei de sistematizare aprobată, un număr de 40 case noi ; 3.­­ se vor asigura concedii plătite cooperatorilor care lu­­­crează permanent în cooperati­va agricolă, alocaţii pentru co­pii şi bilete de tratament pen­tru cooperatorii care se înca­drează in condițiile stabilite de regulamentul de ordine inte­rioară al cooperativei agricole, în plus, faţa de cele plătite de Casa de pensii. 4. — terminarea construcţiei şi dotarea cu utilaje şi aparatu­ră a unei secţii de mezeluri şi a unui laborator de producere a sporilor în vederea cultivării ciupercilor pe cei 10 000 mp amenajaţi în acest scop ; 5. — construcţia a două graj­duri cu o capacitate de 600 ca­pete bovine. II. — In domeniul cultural­­educativ şi sportiv. Pentru intensificarea acţiuni­lor menite să contribuie la for­marea şi dezvoltarea conştiin­ţei socialiste a cetăţenilor, a e­­ducării maselor în spiritul, eti­cii­ şi echităţii socialiste, ne­ pro­punem : — Permanentizarea activităţii căminului cultural, bibliotecii, cinematografului şi cluburilor organizate la fermele şi brigă­zile cooperativei agricole de producţie. — Organizarea unor mani­festări tradiţionale , „sărbătoa­rea griului“, „sărbătoarea bujo­rului românesc“ etc. cu prilejul cărora vor fi invitaţi fiii satului, cetăţeni născuţi în comună, dar care în prezent îşi desfăşoară activitatea în alte localităţi, muncitori, ingineri şi tehni­cieni din unităţile producătoare de îngrăşăminte chimice, de tractoare şi maşini agricole şi din staţiunile de mecanizare a a­­griculturii. — Pentru lărgirea sferei acti­vităţilor cultural-educative şi cuprinderea unui număr cit mai mare de cetăţeni la con­ducerea şi realizarea acestora, vom constitui „Asociaţia cultu­rală a comunei Stoicăneşti“. — Desfăşurarea a două con­cursuri cultural-sportive, primă­vara şi toamna, cu participarea tuturor formaţiilor artistice şi sportive din comună şi cu in­vitarea celor din comunele ve­cine. Se va asigura un schimb permanent de activităţi cultura­le cu căminele culturale din ju­deţul nostru şi din alte judeţe. — Orientarea profesională po­trivit aptitudinilor elevilor şi cerinţelor economice şi social­­culturale ale comunei şi jude­ţului. — înfiinţarea pe lingă S.M.A. Stoicăneşti a două cercuri ale „Micilor mecanizatori“. — In vederea ridicării nivelu­lui de cunoştinţe profesionale şi de cultură generală, vor fi or­ganizate trei concursuri „Cine ştie cîştigă“ pe teme agricole şi social-culturale. — Lărgirea sferei de cuprin­dere a oamenilor în cadrul cursurilor Universităţii popu­lare la cercurile : cunoaşterea maşinilor agricole şi conducerea tractorului, creşterea animale­lor, educaţia sanitară şi cadra­nul politic internaţional. Pentru ca învăţămîntul agrozootehnic să fie cit mai strîns legat de activitatea practică şi de cerce­tare, se va dezvolta activitatea casei-laborator, iar în cadrul a­­cesteia se va înfiinţa un punct de cercetare cu concursul Sta­ţiunii experimentale agricole din Caracal.­­ Pe lingă ansamblul folclo­ric şi celelalte formaţii existen­te, se va înfiinţa in acest an un cor mixt, brigăzi artistice de a­­gitaţie pe ferme, un taraf al e­­levilor, o formaţie de buciumaşi şi fluieraşi care vor participa la acţiunile organizate pe plan lo­cal, judeţean şi naţional . Creşterea numărului de a­­bonamente la presa centrală şi locală la 250 la mia de locui­tori şi lărgirea difuzării cărţii social-politice, ştiinţifice, agro­zootehnice şi beletristice. — Organizarea în permanenţă a unor acţiuni sportive şi turis­tice sub forma întrecerilor spor­tive locale, la care să fie antre­nat un număr tot mai mare de cetăţeni, precum şi organizarea de acţiuni menite să contribuie la pregătirea tineretului pentru apărarea patriei. Amenajarea şi extinderea prin muncă patriotică a complexu­lui sportiv prin construcţia di­nui teren de tenis de cimp, un teren de volei, unul de baschet şi o popicărie.­­ Vor fi organizate excursii cu membrii cooperatori pentru cunoaşterea obiectivelor indus­triale şi agricole din judeţ şi din ţară. — îmbogăţirea muzeului co­munal cu noi piese şi documen­te ce privesc istoria comunei şi amenajarea unei secţii de et­nografie. Consiliul popular, toţi locuito­rii comunei, vor depune efor­turi pentru îndeplinirea exem­plară a angajamentelor asuma­te, convinşi fiind că ne vom a­­duce contribuţia la traducerea în viaţă a înţelepţii politici a partidului nostru, de înflorire a scumpei noastre patrii — Repu­blica Socialistă România. CONSILIUL POPULAR AL COMUNEI STOICĂNEȘTI CUPON DE OQ PARTICIPARE 40 ÎNTREBARE: — Tenisul este un simplu joc, în care se confruntă două forţe sau e mai mult : e o dispută între inteligenţe şi caractere . Ce credeţi că primează în jocul de tenis : tehnica, pregătirea fizică, gândirea tactică sau voinţa de victorie ? Din acest punct de vedere, ce recomandaţi tinerilor jucători ? Chiar dacă minerul frige... Un mare jucător de tenis din deceniul al patrulea scria : „Pe un teren de tenis, racheta este cea care loveşte mingea, braţul este cel care poartă racheta înainte, dar creierul este cel care dirijează muşchii braţului, hotărînd de unde şi cum se exe­cută fiecare lovitură. In afară de asta, de caracterul jucătoru­lui depind intensitatea şi eficacitatea efortului fizic şi intelec­tual, succesul sau insuccesul. Pentru a înţelege adevărata fru­museţe a tenisului, trebuie să vedem, pe deasupra gesturilor uneori stereotipe ale jucătorilor, nu numai activitatea cerebrala în execuţia pură, ci mai ales efortul intelectual, tensiunea ner­voasă în lupta al cărei pretext este meciul de tenis. Un meci de tenis este o luptă. Pentru a o cîştiga, un jucător trebuie să fie în acelaşi timp un bun soldat şi un bun general, întîi de toate trebuie să devii un bun soldat, să înveţi sa exe­cuţi principalele lovituri ale tenisului şî să te plasezi bine pe teren... Un jucător trebuie să creeze în intelectul său asociaţii de idei şi de imagini care, de îndată ce există decizia de a juca o anume lovitură, trebuie să asigure executarea mişcărilor prin reflexe fulgerător declanşate. In acelaşi timp, un jucător trebuie să ajungă la acea perfecţiune în care plasamentul corect la ser­­vici, la retur şi în toate celelalte cazuri sunt cvasi automate, ca şi toate revenirile maşinale în centrul terenului. Toate acestea sunt echivalente cu obligaţiile unui soldat pe cîmpul de bătaie. Dar pe cîmpul de bătaie nu cîştigă cei mai buni soldaţi, ci cei mai buni generali. Pe un teren de tenis, nu lovitu­rile cel mai bine executate asigură succesul. Victoria este con­struită prin intermediul loviturilor executate cu cea mai mare inteligenţă“. ...In primele lecţii ale acestui... pseudo-curs, care se apropie de sfîrşit, am spus deseori că nu vom insista prea mult asupra tehnicii loviturilor, deoarece transferul mişcării de pe hîrtie pe... zgură este anevoios şi nepedagogic. In schimb, am socotit nece­sar să subliniez la tot pasul rolul inteligenţei şi al caracterului în desfăşurarea unui joc. Cuvintele celebrului jucător Lacoste — pentru că el este autorul rîndurilor de mai sus — nu fac decit să confirme această idee. In fond, un meci este in primul rînd o luptă între două inteligenţe şi două caractere, iar cind cei doi adversari au aceeaşi clasă, succesul depinde, în mod invariabil, de triumful inteligenţei şi, in ultimă instanţă, are triumful carac­terului. Tenisul, mai mult decit orice alt sport, este un vast timp de aplicare a inteligenţei şi caracterului. Toate celelalte sporturi individuale, deşi deseori de aceeaşi complexitate tehnică, au un coeficient de hazard mai mare decit cel al tenisului. In box, de pildă, rolul întîmplării nu poate fi subestimat, pentru că apro­pierea adversarilor creează momente imprevizibile. In scrimă am asistat, deseori, la situaţii in care doi arbitri au văzut cu totul altfel momentele asaltului, dînd doi învingători diferiţi. La tenis de masă, această soră mai mică, a tenisului, viteza mingii pe un spaţiu mic poartă reflexele spre culmi pe care controlul dispare. Exemplele pot fi continuate. Mă voi limita, însă, doar la cele mai sus prezentate, pentru că enumerarea ar fi inutilă. Tenisul este sportul cel mai potrivit pentru disputa reală a in­teligenţelor şi caracterelor. Poate că de aceea, în ultima vreme mai ales, cînd tenisul a invadat literalmente globul, inteligenţa caută soluţii care se depărtează uneori de cadrul fair-play-ului, mergînd pină acolo incit urmăreşte să frîngă resorturile carac­terului. în ceea ce mă priveşte, eu am fost întotdeauna partizanul ideilor emise de Lacoste. Pentru mine, gîndirea tactică şi voinţa dusă pină la ultimele ei limite au fost principalele arme. Şi pentru că marea majoritate a „elevilor“ mei nu provin — e şi firesc — din categoria rară a intuitivilor de geniu din familia lui Năstase, este bine să reţinem că efortul de gindire şi mai ales voinţa sînt principalii sfetnici ai unui tînăr jucător de tenis. In cariera mea, care se apropie şi ea de sfîrşit, am avut sute şi mii de obstacole. Fără voinţă ar fi trebuit să abandonez de tot atîtea ori tenisul. Fără eforturi în direcţia gîndirii tactice, palmaresul meu ar fi fost mult mai sărac şi, în orice caz, nu ar fi cuprins victorii la Santana, Okker, Pilici, Mullighan, Gorman, Bungert şi mulţi alţii. Important e ca încă de la virsta promisiunilor să stringă cu putere minerul rachetei, chiar dacă pielea lui te frige. Cursurile de tenis tratează cu lux de amănunte despre nenu­mărate soluţii tehnice. Deseori se vorbeşte despre nevoia jucă­torului de a se plasa, în momentele premergătoare primirii ser­viciului, în prelungirea bisectoarei din careul de servici. Deseori se dau sfaturi (oarecum excesive) privind viteza de înaintare spre fileu, după servici, fără a se uita menţionarea tuturor variantelor posibile, începînd cu pericolul cross-ului şi sfîrşind cu cel al lob-ului. Deseori se fac adevărate statistici pentru a se stabili „rentabilitatea“ fixării adversarului pe rever. Toate acestea, insă, sunt simple scheme de laborator în cazul în care nu beneficiază de efortul inteligenţei, de acel efort care filtrează, într-o simplă fracţiune de secundă, milioanele de situaţii asemănătoare, jucate cu 15, 10, sau 5 ani în urmă. Dar, pină şi jocul inteligenţei devine sterp dacă nu este du­blat de un efort de voinţă continuu, care să împiedice scăderea tenisului. Există un tenis — subliniez mai ales în tenis — momente în care ai senzaţia că nu mai poţi. Se întimplă deseori ca şi con­diţiile de joc să accentueze starea de neputinţă. Nu ştiu dacă există prea multe sporturi în care jucătorii să poarte pălării albe, cu borurile ondulate, ca pe vremea bunicii, pentru a se apăra de razele nemiloase ale soarelui tropical. Nu „ştiu dacă există prea multe sporturi în care un om doborit de sete să aibă,­ cam o dată la un sfert de oră, la cîţiva centimetri de buzele arse, ,0 sticlă la gheaţă, şi totuşi să-şi impună să continue jocul, fără a sorbi din lichidul salvator, conştient de faptul că această formă de asceză e singura care-i poate aduce succesul. Nu ştiu, dragii mei prieteni, dacă aţi văzut vreodată degetele de la picioarele unui jucător de tenis, după trei sau patru ore de joc. Îmi aduc aminte, acum aproape doi ani, la Palermo, prin aprilie, se juca un turneu internaţional cu o participare selectă. Am fost în vestiar, împreună cu Ilie Năstase, după jocul său cu Barteș, pierdut după două tie-break-uri, adică cu 6—7 6—7. II priveam pe Ilie în timp ce îşi trăgea pantofii şi ciorapii. Se schimonosea de durere. Am avut o clipă impresia că exagerează puţin, pentru a-şi scuza înfrîngerea neaşteptată. Dar, la ve­derea picioarelor goale, m-am îngrozit. Zgura aspră a terenului din Palermo spărsese nenumăratele băşici de pe tălpile osoase ale lui Ilie. M-am oprit asupra acestor citeva exemple pentru a vă spune acum, cu citeva zile înainte de încheierea cursului, că un mare jucător poate să se plaseze altfel decit în prelungirea bisectoa­rei, poate să nu respecte ritmul corect al paşilor în drum spre fileu, dar nu poate uita că tenisul este în primul rind un sport de inteligenţă şi caracter. Vreau să sper că această idee a fost laitmotivul întregului nostru colocviu pe tema rachetei... MIERCURI 31 IANUARIE 1973 Floarea soarelui de ŞTEFAN STOIAN „Scopul meu, scria cîndva Vittorio pe Sica, e de­ a des­coperi ceea ce e dramatic in situaţiile cotidiene, ceea ce e minunat în cronica măruntă, chiar în cea mai măruntă cro­nică, socotită de cei mai mulţi materie tocită“. La mulţi ani după terminarea războiului, a­­tunci cînd a mai încerca să te apropii de subiecte îndelung și poate prea mult folosite în­semna pentru orice cineast un risc, chiar Un foarte mare risc, Vittorio De Sica are curajul să semneze regia unei pelicule despre ororile războiului, folo­sind ca și altădată, în perioada de deplină afirmare a neorea­lismului, un scenariu semnat de vechiul şi credinciosul său colaborator şi prieten Zavattini. Şi tot ca pe atunci „cea mai măruntă cronică“ rămine prin­cipala sursă de inspiraţie. Un soldat al armatei italiene plecat în permisie se căsăto­reşte după o rapidă aventură pe plajă cu o femeie despre ca­re nu ştia nimic dar nici nu prea vroia să afle mare lucru ci, dacă e posibil, să benefi­cieze de concediul acordat sol­datului după însurătoare. Zilele însă zboară şi relaţia dintre cei doi nu mai rămine întâmplă­toare, ea capătă consistenţă. Vor regiza deci, cu tot tapajul, o scenă de nebunie pentru a încerca să îşi pună de acord sentimentele cu mersul nebu­nesc al vremurilor. Dar oficia­lităţile nu se lasă chiar atît de uşor păcălite şi pentru simu­lanţi nu mai rănim decit „două soluţii“ — tribunalul militar sau frontul. Se face astfel o a­­legere fără alegere căci fron­tul înseamnă tot moartea atunci cînd rămîi singur, cînd nu te mai ţin puterile şi eşti uitat în stepa înzăpezită. După război, tînăra soţie îşi aşteaptă bărbatul care nu se mai întoarce, care nu va mai veni niciodată, dar ea nu vrea să creadă, nu vrea să se supună unui destin care nu-i aparţine şi pleacă în căutarea lui. Il va regăsi intr-un tîrzi­u, undeva departe, la capătul lumii, in­tr-un sat din apropierea Mos­covei, in casa femeii care il sal­vase de la moarte şi cu care acesta din urmă se căsătorise şi avea un copil. Ii va regăsi numai pentru a se despărţi de­finitiv, pentru a se supune din nou unor legi pe care nu le în­ţelege ; întoarsă deasă se va a­­runca in braţele primului venit încercind să se obişnuiască cu gindul că poate aşa i-a fost scris, asta i-a fost soarta. Re­întors in ţară pentru scurt timp. Antonio va înţelege şi el că totul este iremediabil pier­dut. Fără a fi un film mare, Floa­rea Soarelui este totuşi un film de adincă meditaţie, un film răscolitor, cu scene memora­bile. Secvenţa cu aşteptarea prizonierilor este unică în isto­ria cinematografiei. Film al des­părţirii, avînd ca laitmotiv pe­ronul de gară. Floarea Soare­lui nu cade în melodramă ief­tină, măiestria regizorului şi jocul celor doi actori suplinind unele fisuri ale scenariului. „De ce să cauţi aventuri ex­traordinare, cînd ceea ce trece pe sub ochii noştri şi ceea ce li se întîmplă celor mai lipsiţi dintre noi e atît de plin de o reală nelinişte ?“ Această între­bare Vittorio De Sica nu şi-a adresat-o sieşi niciodată ci a­­celora care au uitat acest ade­văr simplu şi cutremurător. P­S. Sîmbătă 28 ianuarie a în­cetat din viaţă intr-un spital din Hollywood celebrul actor a­­merican de origine română Edward G. Robinson. Născut la București în anuul 1893, E­­dward G. Robinson a fost mai întîi un apreciat actor de tea­tru dar a cunoscut gloria în film, alcătuind alături de Hum­phrey Bogart unul din cele mai celebre cupluri de actori americani ai zilelor noastre. Su­gerăm televiziunii un ciclu de filme din cariera prestigioasă a marelui dispărut. A apărut: NUMĂRUL 1 — 1973 AL REVISTEI TÎNĂRUL LENINIST Tineri şi tinere ! O revistă pentru voi ! O revistă despre voi ! Din sumar : Omagiu tovarăşului Nicolae Ceauşescu. 55 de ani de viaţă, 40 de ani de activitate revoluţio­nară. Al. Andriţoiu ! „Balada ne­înfricatului luptător“ Ştefan Iureş : „Semnele a­­nului; Adrian Vasilescu — Liviu Turcu : „Muncitor la prima generaţie“ ; A­­cad. prof. P. Constan­­tinescu-Iaşi : „Cînd am intrat în partid“ ; Traian Gînju : „Spiritul novator în acţiune“ ; I. P. Moşteanu : „Adevărul despre Dumne­zeu­ înnăscut“ ; Mihail Stoi­ca : „Activitatea internaţio­nală a U.T.C. şi U.A.S.R. — 1972“ . Dan Abuliius : „Se­xualitatea“ (puncte de ve­dere pe alte meridiane). IN EXCLUSIVITATE T. L. Anthony Wiener : „Viitorul este restul vieţii noastre“. Rudolf Maier : „Un tineret obraznic“ Şi Temperam­entul-test (primele răspunsuri la scri­sorile sosite pe adresa „Ca­binetului psihologic“) Doriţi o lectură agreabi­lă şi instructivă ? Doriţi să vă asiguraţi primirea la timp a fiecă­rui număr ? Atunci nu uitaţi : Fiecare tînăr — un citi­tor Fiecare cititor — un abo­nat la TINARUL LENINIST

Next