Scînteia Tineretului, martie 1973 (Anul 29, nr. 7397-7423)
1973-03-22 / nr. 7415
4SIn___ reportaj la_____ Uzinele 1 Mai“ „A Ploieşti ► „Realizarea cu succes a prevederilor planului pe 1973, si ca de altfel ale întregului cincinal, este condiţionată într-un | ► înalt grad de accelerarea procesului de modernizare al ► produselor, de înnoirea şi ridicarea continuă a calităţii | ► acestora. Toate forţele noastre tehnice trebuie concentrate S jt în direcţia scurtării duratei de asimilare a produselor | j, noi, cu performanţe calitative superioare, la gradul de integrare prevăzut. Este necesar să fie întărită răspunderea întreprinderilor pentru nivelul calitativ al produselor“. < r[ NICOLAE CEAUȘESCU 1 MÂNDRIA DE A FI ÎN EŞALONUL CELOR MAI BUNI DIN LUME Realizări care ne-au adus faimă şi care ne solicită o permanentă activitate de înnoire şi modernizare a produselor In ultimii ani, marca Uzinei „1 Mai“ din Ploieşti şi-a cucerit, datorită calităţii produselor sale, un binemeritat prestigiu pe plan internaţional. Cîteva dintre aceste produse au primit, în cadrul unor confruntări internaţionale, aurul unor distincţii prestigioase , instalaţia de foraj 3 DH-200 a obţinut medalia de aur la tîrgul de la Leipzig în 1864; instalaţia de foraj F-200 a cucerit medalii de aur in anul 1967 la Leipzig şi in anul 1963 la Bmo; instalaţiei de prevenire a erupţiilor T-135/8x350 i s-a decernat medalia de aur la ediţia 1970 a Tîrgului de la Leipzig. Este de asemenea de menţionat faptul că instalaţii româneşti, ferind în competiţie cu instalaţii similare străine, au realizat recorduri naţionale şi europene de adincime a forajului — 5 300 de metri în Argentina şi 7038 metri în R.D.G. Dovada calităţilor lor deosebite, produsele industriei româneşti au făcut-o pe şantierele din peste 25 de ţări ale lumii. Să nu uităm că în prezent România ocupă locul al 111-lea in lume ca volum al producţiei şi locul al II-lea ca volum al exporturilor în acest domeniu de mnait nivel tehnic ,şi aceasta fără nici un import de licenţă, ci numai pe baza concepţiei proprii. De altfel, 70 la suta din producţia Uzinei ..1 Mai" Ploieşti "este "destinată exportului. Iată de ce preocuparea pentru „a ţine pasul“ cu cerinţele pieţii mondiale este hotăritoare pentru dezvoltarea in continuare a producţiei acestei importante unităţi economice. După cum sublinia unul dintre interlocutori, ing. ALEXANDRU SIMION, şeful serviciului tehnic, „numai comparifidu-ne cu cei mai buni din lume putem rezista exigenţelor tot mai ridicata ale pieţii internaţionale“. Afirmaţia este perfect îndreptăţită. In acest domeniu de înalt nivel tehnic noul este introdus intr-un ritm deosebit de rapid. Instalaţii de virf se depreciază moral după numai cîţiva ani de la „lansare“. Cerinţele exploatării in condiţii din ce în ce mai bune a utilajului impun constructorilor abordarea unor soluţii noi, cunoaşterea şi înscrierea produselor lor în perimetrul celor mai noi tendinţe. Care sunt aceste tendinţe pe plan mondial şi cum vor răspunde noile produse ale Uzinei „1 Mai“ solicitărilor pieţei ? _ Adresez această întrebare ing. GHEORGHE DINU, directorul general al Centralei industriale de utilaj petrolier. — Volumul mare de export şi — în consecinţă — confruntarea permanentă pe piaţa străină cu alţi producători, impun exigenţe PETRE JUNIE (Continuare in pag. a ll-a) MBNCMU mm lorni şi mmm ? Pe scurt, in ziua de 24 februarie, la miliţia municipiului Braşov, s-a primit o sesizare care reclama faptul că la Grupul şcolar profesional „Hidromecanica“ se sustrag frecvent cantităţi de alimente din raţia elevilor. Chiar in ziua cu pricina urma să aibă loc o „masă“ oferită de directorul coordonator al şcolii comisiei in faţa, căreia susţine examenul de obţinere a titlului de profesor gradul I. Faptul părea greu de crezut. Să se preteze oare chiar directorul coordonator al şcolii la astfel de „servicii“ tocmai în ziua cind îşi susţine în faţa „invitaţilor“ un important examen al carierei sale profesionale ? Deplasat la faţa locului, ofiţerul de miliţie a ajuns la spartul tîrgului, „comesenii“ fiind deja plecaţi în altă parte pentru continuarea examinării candidatului la titlul de profesor gradul I Rămăseseră însă 16 tacîmuri, oase de pui, ceştile de cafea şi paharele care mai păstrau încă mirosul vinului servit „la urmă“. A, nu „masa tovărăşească“ nu avusese loc la unul din numeroasele şi renumitele restaurante braşovene, ci în localul modernei cantine pentru elevi, unde conducerea şcolii a amenajat cu tot dichinul un fel de salon, rezervat oaspeţilor de vază. Declarindu-se tot „inspector“, ofiţerul de miliţie a fost invitat să ia loc, pînă cind masa îi va fi pregătită. — Aş dori să mănînc tot ce au servit tovarăşii... — O, desigur, mai încape îndoială ? ! Doar sînteţi invitatul tovarăşului director. Şi într-o clipă bucătarul şef dispare să pregătească cele promise întîrziatului inspector, mai mult curios decit flămând. Ce doreşte, îl întreabă : puţină telemea ţinută la desărat de două zile, pulpă de pui înăbuşită în sos de Siracuza, şniţele fragede de viţel şi o cafeluţă bună, cu caimacul gros ? — Şi cui plătim toate bunătăţile astea ? — Se poate, doar sînteţi invitatul tovarăşului director !... Curînd însă „invitatul directorului“, care picase pe nepusă masă, a scos legitimaţia de ofiţer de miliţie, solicitând şi prezenţa administratorului şcolii, Gheorghe Micu. Au fost cerute actele justificative şi cei de faţă au început să ridice din umeri. De unde „acte“, din moment ce carnea de viţel fusese sustrasă din cantitatea destinată hranei elevilor cu o zi înainte, de unde ADINA VELEA GHEORGHE MADEAR (Continuare în pag. a 11-a) Tema unui simpozion organizat de C. U. A. S. al Universităţii Babeş -Bolyai din Cluj LUCRAREA ___________DE DIPLOMĂ PRIMUL ACT AL INTEGRĂRII ÎN PRODUCŢIE • Lucrarea de diplomă - o sinteză a studenţiei. • Cercul ştiinţific şi stagiile in producţie - loc ideal pentru realizarea unor proiecte valoroase. • Ce se intimplă cu lucrarea studentului după ce a fost apreciată de comisie, cum intră in circuitul valorilor. • Studenţii propun prezenţa specialistului din producţie in comisia examenului de stat. • Cadrele didactice apreciază intervenţia asociaţiei în problemele procesului de invăţămînt. La Cluj, din iniţiativa Consiliului U.A.S. al Universităţii „Babeş-Bolyai“ a avut loc, recent, un simpozion dedicat lucrărilor de diplomă, manifestare consacrată celei de-a IX-a Conferinţe a U.A.S.R. Prilej de discuţii analitice asupra multiplelor aspecte ridicate de procesul elaborării lucrărilor de diplomă, intilnirea studenţilor şi a cadrelor didactice s-a axat pe mai multe teme : valorificarea lucrării de stat, perioada optimă de începere a elaborării acesteia, relaţia intre activitatea din cercurile ştiinţifice şi cea dedicată proiectului de diplomă, sporirea aplicativităţii lucrărilor absolvenţilor, raportul între stagiul de practică şi realizarea lucrărilor de stat. Una din problemele care a constituit prilejul unor ample intervenţii, ne spunea Terca Roşea, anul III, Facultatea de economie, a fost documentarea. Atît in activitatea de cercetare, care constituie, in majoritatea cazurilor, preliminariile elaborării unei lucrări de diplomă, cit și in stagiile de practică anuale sau finale, baza documentării se face superficial. In absența unei reglementări juridice a accesului studenţilor CĂLIN stanculescu (Continuare in pag. ll-a) In pagina a 2-a • Sport — RAPID — ELIMINATĂ LA UN SCOR GENERAL DE 1—8 * ■ / . In pagina a 4-a • Tineretul lumii - ÎNFRUNTĂRI LA ASSUNCION Panoramic UN NOU POMPEI ? La zi „CARTEA ALBA" ® Vizita în Danemarca a ministrului afacerilor externe al României In atenţia asociaţiei - problemele care ii preocupă pe studenţi • Un foarte tînăr centru universitar se impune prin rezultatele foarte bune la învăţătură. • Cunoaştere, mobilitate, operativitate în stabilirea măsurilor. • Comisia profesională a A.S. stâpîneşte bine datele activităţii şi acţionează ferm. • Organizaţia studenţească - partener de nădejde al cadrelor didactice în procesul de invăţămînt. L-am ascultat cîteva ceasuri pe preşedintele A.S. al celor două facultăţi sibiene, Vasile Irimie Discutam despre stilul de muncă pe care-l foloseşte asociaţia. Ne-a condus pe firul problemei, aşa cum o vede el, pornind de la activitatea comisiei profesionale a consiliului. In fond, ar trebui să fie mulţumit. Foarte tinărul centru universitar se situează pe primul loc pe ţară privind procentul de promovabilitate — 89,1 la sută, iar asociaţia este considerată partener egal la obţinerea unui asemenea bilanţ. E mulţumit, dar privirea asupra activităţii profesionale nu trebuie să fie — apreciază preşedintele — o privire de ansamblu. Aşa, de pildă, asociaţia este preocupată de rezultatele anului I. La examene s-au prezentat cu toţii, dar unele lacune cu care au venit din liceu şi efortul prea mic făcut de a se acomoda cu disciplina universitară, au condus la rezultate calitativ mai slabe. Cind într-un colectiv studenţesc, organizaţia işi pune asemenea probleme vizînd calitatea, înseamnă că treburile evoluează în sens bun. Deci, comisia V. ADINA (Continuare In pag. a ll-a) Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXIX. SERIA II. NR. 7415 4 PAGINI — 30 BANI JOI 22 MARTIE 1973 • PRAHOVA Mii de cooperatori, mecanizatori, elevi şi specialişti din satele judeţului Prahova participă, în aceste zile, la acţiunea de prevenire a inundaţiilor şi de eliminare a apelor care băltesc pe mai bine de 12 mii de hectare Ajutaţi de militari, aceştia lucrează fără încetare la săparea de şanţuri şi rigole, la curăţirea canalelor pentru scurgerea apelor in exces da pe terenurile ce vor fi însîimîntate în această primăvară- Cele mai cuprinzătoare acţiuni, care îi cuprind şi pe cei cinci mii de utecişti din satele prahovene, organizaţi pînă acum în echipele de intervenţie, se desfăşoară în comunele Fulga, Boldeşti, Cioranii de Jos, Gheorghiţa, Drăgăneşti, Farepu-Buţani, Fuchenii Mari, Siliştea Snagovului şi Baba Ana. Aici au fost săpate canale şi rigole in lungime de peste o sută de kilometri şi au fost puse în funcţiune aproape 20 de staţii de pompare. Ca urmare a acţiunilor întreprinse a fost înlăturat excesul de umiditate de pe circa cinci mii de hectare. • BRĂILA Aproape că nu este localitatea judeţului unde să nu se acţioneze în vederea eliminării excesului de umiditate. Peste o sută de mii de oameni lucrează, începînd de ieri, de-a lungul rîurilor Siret şi Buzău, la executarea unor lucrări speciale în vederea prevenirii împotmolirii canalelor de irigaţii din sistemul „Terasa Brăilei“ încă nefinisate, la deschiderea de canale în vederea scurgerii apei rezultate din topirea zăpezii de pe semănăturile de toamnă şi de pe suprafeţele ce vor fi însămînţate in această primăvară. Concentrări de forţe se întîlnesc îndeosebi în zona Bărăganu — Mihai Bravu — Victoria. Ulmu—Cireşu, Largu—Ruşeţu şi Măicăneşti— Măxineni. • GALAŢI Douăzeci şi unu de şantiere ale tineretului cu acelaşi obiectiv : eliminarea excesului de umiditate. La Nămoloasa, Tudor Vladimirescu, Independenţa, Fundeni şi Braniştea s-a acţionat continuu încă din 15 martie cu scopud, de a se preveni inundarea suprafeţelor din lunca Siretului. După cum ne spunea tovarăşa Maria Mitrofan, preşedinta Consiliului tineret sătesc, uteciştii participă aici la executarea unor lucrări complexe de eliminare a apelor. Angajamentul lor prevede asigurarea unor condiţii optime de însămînţare a culturilor de primăvară — încă din prima decadă a lunii aprilie — pe toate cele cinci mii de hectare afectate. Un exemplu de competenţă profesională : utecista Maria Scheau de la „Flaro“ Sibiu Eliminarea excesului de umiditate Cu cît se va acţiona mai hotărît pentru scurgerea apelor, cu atît se va putea trece mai repede la executarea lucrărilor de pregătire a terenului şi semănat judeţul Ilfov, la desecări şi tot atîţia în Teleorman, iar timpul de lucru se întinde din zorii zilei şi pînă la asfinţit. La I.A.S. Chirnogi, în incinta îndiguită a fostului lac Greaca, două mii de oameni , muncitori, mecanizatori, funcţionari şi specialişti, muncesc fără întrerupere la intărirea digurilor interioare şi pentru dirijarea apelor adunate in crovuri către canalele colectoare. ..E a patra zi consecutivă de lucru, ne spunea inginerul Ion Oancea, directorul unităţii. Până acum am întărit zece kilometri de diguri şi am săpat canale în lungime totală de aproape opt kilometri, iar patruzeci de motopompe au funcţionat continuu la digul de la Dunăre. Eforturile au fost mari dar ne putem mîndri cu faptul că apa nu bălteşte pe nici măcar un metru pătrat in plus faţă de suprafeţele prin proiectare stabilite ca... rezervoare pentru apele primăverilor. Aşadar, noi Viu avem"suprafeţe "calamitate, angajamentul de a obţine producţii medii de porumb, soia şi floarea-soarelui cu cel puţin zece la sută superioare planificării nu este primejduit“. Hotărit şi eficient se acţionează şi de către lucrătorii ogoarelor aflate in luncile Argeşului, Ialomiţei şi Călniştei, de pe valea Mostiştei, întreaga reţea de canale de desecare este menţinută in stare de funcţionare, iar cursul apelor este supravegheat de echipe special constituite douăzeci şi patru de ore din zi. întreaga activitate e desfăşurată cu gîndul la recoltă. în lunca Argeşului au fost închise privaturile de inundare prin activitatea depusă in şaisprezece puncte şi de-a lungul a şaisprezece kilometri de dig. Peste 25 de mii metri cubi de pamint au fost dislocaţi şi aşezaţi în corpul digurilor. Primejdia a fost înlăturată îndeosebi prin montarea şi păstrarea in funcţiune a peste două sute de motopompe aduse in mai multe unităţi unde, de altfel, pericolul de băltire a şi fost înlăturat. Eliminarea excesului de umiditate de pe suprafeţe afectate este in aceste zile obiectiv al muncii uteciştilor. Acţiunea concentrează munca a zeci de mii de tineri din judeţul Ilfov, 13 000 de hectare însumează şantierul muncii lor, iar volumul lucrărilor executate in aceste zile însumează circa 100 000 metri cubi de pămint dislocat, canale săpate in lungime de cîteva zeci de kilometri. La Bolintin Vale, Călugăreni, Daia, Budeşti, Radovan, Vasilati, Soldanu, Vedea, Cornetu, Manasia, Hotarele si in GH. FECIORU (Continuare in pag. a ll-a) In cimpiile Ilfovului şi Teleormanului apa în exces este semnalată pe suprafeţe întinse. Acţionînd cu bărbăţie, cooperatorii şi mecanizatorii, toţi locuitorii satelor corectează cu fiecare zi, cu fiecare ceas această situaţie. Deschid noi canale, le despotmolesc şi le adincesc pe cele existente, menţin în funcţiune continuă motopompele. Două sute de mii de oameni acţionează, in Preşedintele Republicii Democratice Sudan, Gaafar Mohammed El Nimichri, va vizita Republica Socialistă România La Invitaţia preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi a tovarăşei Elena Ceauşescu, preşedintele Republicii Democratice Sudan, Gaafar Mohammed El Numeiri, împreună cu soţia, va face o vizită oficială in ţara noastră, la începutul lunii aprilie 1973. în ampla dezbatere a cetăţenilor PROIECTUL LEGII PRIVIND DEZVOLTAREA CONSTRUCŢIEI DE LOCUINŢE ŞI PROIECTUL LEGII PRIVIND ADMINISTRAREA FONDULUI LOCATIV