Scînteia Tineretului, martie 1973 (Anul 29, nr. 7397-7423)

1973-03-22 / nr. 7415

4SIn___ reportaj la_____ Uzinele 1 Mai“ „A Ploieşti ► „Realizarea cu succes a prevederilor planului pe 1973, s­i ca de altfel ale întregului cincinal, este condiţionată într-un | ► înalt grad de accelerarea procesului de modernizare a­l ► produselor, de înnoirea şi ridicarea continuă a calităţii | ► acestora. Toate forţele noastre tehnice trebuie concentrate S jt în direcţia scurtării duratei de asimilare a produselor | j, noi, cu performanţe calitative superioare, la gradul de­­ integrare prevăzut. Este necesar să fie întărită răspunderea­­ întreprinderilor pentru nivelul calitativ al produselor“. <­ r[ NICOLAE CEAUȘESCU 1 MÂNDRIA DE A FI ÎN EŞALONUL CELOR MAI BUNI DIN LUME Realizări care ne-au adus faimă şi care ne solicită o permanentă activitate de înnoire şi modernizare a produselor In ultimii ani, marca Uzinei „1 Mai“ din Ploieşti şi-a cucerit, datorită calităţii produselor sale, un binemeritat prestigiu pe plan internaţional. Cîteva dintre a­­ceste produse au primit, în ca­drul unor confruntări internaţi­onale, aurul unor distincţii pres­tigioase , instalaţia de foraj 3 DH-200 a obţinut medalia de aur la tîrgul de la Leipzig în 1864; instalaţia de foraj F-200 a cucerit medalii de aur in anul 1967 la Leipzig şi in anul 1963 la Bmo; instalaţiei de preve­nire a erupţiilor T-135/8x350 i s-a decernat medalia de aur la edi­ţia 1970 a Tîrgului de­ la Leipzig. Este de asemenea de menţionat faptul că instalaţii româneşti, ferind în competiţie cu instalaţii similare străine, au realizat re­corduri naţionale şi europene de adincime a forajului — 5 300 de metri în Argentina şi 7038 metri în R.D.G. Dovada calităţilor lor deose­bite, produsele industriei româ­neşti au făcut-o pe şantierele din peste 25 de ţări ale lumii. Să nu uităm că în prezent Ro­mânia ocupă locul al 111-lea in lume ca volum al producţiei şi locul al II-lea ca volum al ex­porturilor în acest domeniu de mnait nivel tehnic ,­­şi aceasta fără nici un import de licenţă, ci numai pe baza concepţiei pro­prii. De altfel, 70 la suta din producţia Uzinei ..1 Mai" Plo­ieşti "este "destinată exportului.­­ Iată de ce preocuparea pentru „a ţine pasul“ cu cerinţele pie­­ţii mondiale este hotăritoare pentru dezvoltarea in continua­re a producţiei acestei impor­tante unităţi economice. După cum sublinia unul dintre inter­locutori, ing. ALEXANDRU SI­­MION, şeful serviciului tehnic, „numai comparifidu-ne cu cei mai buni din lume putem re­zista exigenţelor tot mai ridi­cata ale pieţii internaţionale“. Afirmaţia este perfect îndrep­tăţită. In acest domeniu de înalt nivel tehnic noul este introdus intr-un ritm deosebit de rapid. Instalaţii de virf se depreciază moral după numai cîţiva ani de la „lansare“. Cerinţele exploată­rii in condiţii din ce în ce mai bune a utilajului impun con­structorilor abordarea unor so­luţii noi, cunoaşterea­ şi înscrie­rea produselor lor în perimetrul celor mai noi tendinţe. Care sunt aceste tendinţe pe plan mondial şi cum vor răs­punde noile produse ale Uzinei „1 Mai“ solicitărilor pieţei ? _ A­­dresez această întrebare ing. GHEORGHE DINU, directorul general al Centralei industria­le de utilaj petrolier. — Volumul mare de export şi — în consecinţă — confruntarea permanentă pe piaţa străină cu alţi producători, impun exigenţe PETRE JUNIE (Continuare in pag. a ll-a) M­­­BN­CMU mm lorni şi mmm ? Pe scurt, in ziua de 24 fe­bruarie, la miliţia municipiului Braşov, s-a primit o sesizare care reclama faptul că la Grupul şcolar profesional „Hidromecani­ca“ se sustrag frecvent cantităţi de alimente din raţia elevilor. Chiar in ziua cu pricina urma să aibă loc o „masă“ oferită de directorul coordonator al şcolii comisiei in faţa, căreia susţine e­­xamenul de obţinere a titlului de profesor gradul I. Faptul părea greu de crezut. Să se preteze oare chiar directorul coordonator al şcolii la astfel de „servicii“ tocmai în ziua cind îşi susţine în faţa „invitaţilor“ un important examen al carierei sale profesio­nale ? Deplasat la faţa locului, ofiţerul de miliţie a ajuns la spartul tîrgului, „comesenii“ fiind deja plecaţi în altă parte pentru continuarea examinării candidatului la titlul de profesor gradul I Rămăseseră însă 16 tacîmuri, oase de pui, ceştile de cafea şi paharele care mai păs­trau încă mirosul vinului ser­vit „la urmă“. A, nu „masa tovărăşească“ nu avusese loc la unul din numeroasele şi renumitele restaurante braşove­ne, ci în localul modernei can­tine pentru elevi, unde condu­cerea şcolii a amenajat cu tot dichinul un fel de salon, rezervat oaspeţilor de vază. Declarindu-se tot „inspector“, ofiţerul de mili­ţie a fost invitat să ia loc, pînă cind masa îi va fi pregătită. — Aş dori să mănînc tot ce au servit tovarăşii... — O, desigur, mai încape în­doială ? ! Doar sînteţi invitatul tovarăşului director. Şi într-o clipă bucătarul şef dispare să pregătească cele pro­mise întîrziatului inspector, mai mult curios decit flămând. Ce doreşte, îl întreabă : puţină tele­mea ţinută la desărat de două zile, pulpă de pui înăbuşită în sos de Siracuza, şniţele fragede de viţel şi o cafeluţă bună, cu caimacul gros ? — Şi cui plătim toate bunătă­ţile astea ? — Se poate, doar sînteţi invi­tatul tovarăşului director !... Curînd însă „invitatul directo­rului“, care picase pe nepusă masă, a scos legitimaţia de ofiţer de miliţie, solicitând şi prezenţa administratorului şcolii, Gheor­­ghe Micu. Au fost cerute actele justificative şi cei de faţă au început să ridice din umeri. De unde „acte“, din moment ce car­nea de viţel fusese sustrasă din cantitatea destinată hranei elevi­lor cu o zi înainte, de unde ADINA VELEA GHEORGHE MADEAR (Continuare în pag. a 11-a) T­ema unui simpozion organizat de C. U. A. S. al Universităţii Babeş -Bolyai din Cluj LUCRAREA ___________DE DIPLOMĂ PRIMUL ACT AL INTEGRĂRII ÎN PRODUCŢIE • Lucrarea de diplomă - o sinteză a studenţiei. • Cercul ştiinţific şi stagiile in producţie - loc ideal pentru realizarea unor proiecte valoroase. • Ce se intimplă cu lucrarea stu­dentului după ce a fost apreciată de comisie, cum intră in circuitul valorilor. • Studenţii propun prezenţa specialistului din producţie in comisia examenului de stat. • Cadrele didac­tice apreciază intervenţia asociaţiei în problemele procesului de invăţămînt. La Cluj, din iniţiativa Consi­liului U.A.S. al Universităţii „Babeş-Bolyai“ a avut loc, re­cent, un simpozion dedicat lu­crărilor de diplomă, manifestare consacrată celei de-a IX-a Con­ferinţe a U.A.S.R. Prilej de discuţii analitice asupra multi­plelor aspecte ridicate de pro­cesul elaborării lucrărilor de diplomă, intilnirea studenţilor şi a cadrelor didactice s-a axat pe mai multe teme : valorifi­carea lucrării de stat, perioada optimă de începere a elaboră­rii acesteia, relaţia intre acti­vitatea din cercurile ştiinţifice şi cea dedicată proiectului de diplomă, sporirea aplicativităţii lucrărilor absolvenţilor, rapor­tul între stagiul de practică şi realizarea lucrărilor de stat. Una din problemele care a constituit prilejul unor ample intervenţii, ne spunea Terc­­a Roşea, anul III, Facultatea de economie, a fost documenta­rea. Atît in activitatea de cer­cetare, care constituie, in ma­joritatea cazurilor, preliminariile elaborării unei lucrări de di­plomă, cit și in stagiile de prac­tică anuale sau finale, baza do­cumentării se face superficial. In absența unei reglementări juridice a accesului studenţilor CĂLIN stanculescu (Continuare in pag.­­ ll-a) In pagina a 2-a • Sport — RAPID — ELIMI­NATĂ LA UN SCOR GENERAL DE 1—8 * ■ / . In pagina a 4-a • Tineretul lumii - ÎNFRUNTĂRI LA ASSUNCION Panoramic UN NOU POM­PEI ? La zi „CARTEA ALBA" ® Vizita în Danemar­ca a ministrului afacerilor externe al României In atenţia asociaţiei - problemele care ii preocupă pe studenţi • Un foarte tînăr centru universitar se impune prin rezul­tatele foarte bune la învăţătură. • Cunoaştere, mobilitate, operativitate în stabilirea măsurilor. • Comisia profesională a A.S. stâpîneşte bine datele activităţii şi acţionează ferm. • Organizaţia studenţească - partener de nădejde al cadre­lor didactice în procesul de invăţămînt. L-am ascultat cîteva ceasuri pe preşedintele A.S. al celor două facultăţi sibiene, Vasile Irimie Discutam despre stilul de muncă pe care-l foloseşte a­­sociaţia. Ne-a condus pe firul problemei, aşa cum o vede el, pornind de la activitatea comi­siei profesionale a consiliului. In fond, ar trebui să fie mul­ţumit. Foarte tinărul centru u­­niversitar se situează pe primul loc pe ţară privind procentul de promovabilitate — 89,1 la sută, iar asociaţia este considerată partener egal la obţinerea unui asemenea bilanţ. E mulţumit, dar privirea asupra activităţii profesionale nu trebuie să fie — apreciază preşedintele — o pri­vire de ansamblu. Aşa, de pil­dă, asociaţia este preocupată de rezultatele anului I. La exame­ne s-au prezentat cu toţii, dar unele lacune cu care au venit din liceu şi efortul prea mic fă­cut de a se acomoda cu disci­plina universitară, au condus la rezultate calitativ mai slabe. Cind într-un colectiv studen­ţesc, organizaţia işi pune aseme­nea probleme vizînd calitatea, înseamnă că treburile evoluea­ză în sens bun. Deci, comisia V. ADINA (Continuare In pag. a ll-a) Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXIX. SERIA II. NR. 7415 4 PAGINI — 30 BANI JOI 22 MARTIE 1973 • PRAHOVA Mii de cooperatori, meca­nizatori, elevi şi specialişti din satele judeţului Prahova par­ticipă, în aceste zile, la ac­ţiunea de prevenire a inun­daţiilor şi de eliminare a a­­pelor care băltesc pe mai bine de 12 mii de hectare Ajutaţi de militari, aceştia lu­crează fără încetare la săpa­rea de şanţuri şi rigole, la curăţirea canalelor pentru scurgerea apelor in exces da pe terenurile ce vor fi însîi­­mîntate în această primăvară- Cele mai cuprinzătoare ac­ţiuni, care îi cuprind şi pe cei cinci mii de utecişti din sa­tele prahovene, organizaţi pînă acum în echipele de in­tervenţie, se desfăşoară în co­munele Fulga, Boldeşti, Cio­­ranii de Jos, Gheorgh­iţa, Dră­­găneşti, Farepu-Buţani, Fu­­chenii Mari, Siliştea Snago­­vulu­i şi Baba Ana. Aici au fost săpate canale şi rigole in lungime de peste o sută de kilometri şi au fost puse în funcţiune aproape 20 de sta­ţii de pompare. Ca urmare a acţiunilor întreprinse a fost înlăturat excesul de umidi­tate de pe circa cinci mii de hectare. • BRĂILA Aproape că nu este locali­tate­a judeţului unde să nu se acţioneze în vederea eli­minării excesului de umidi­tate. Peste o sută de mii de oameni lucrează, începînd de ieri, de-a lungul rîurilor Siret şi Buzău, la executarea unor lucrări speciale în vederea prevenirii împotmolirii cana­lelor de irigaţii din sistemul „Terasa Brăilei“ încă nefini­sate, la deschiderea de cana­le în vederea scurgerii apei rezultate din topirea zăpezii de pe semănăturile de toam­nă şi de pe suprafeţele ce vor fi însămînţate in această pri­măvară. Concentrări de forţe se întîlnesc îndeosebi în zona Bărăganu — Mihai Bravu — Victoria. Ulmu—Cireşu, Lar­­gu—Ruşeţu şi Măicăneşti— Măxineni. • GALAŢI Douăzeci şi unu de şan­tiere ale tineretului cu ace­laşi obiectiv : eliminarea ex­cesului de umiditate. La Nă­moloasa, Tudor Vladimirescu, Independenţa, Fundeni şi Braniştea s-a acţionat conti­nuu încă din 15 martie cu scopud, de a se preveni inun­darea suprafeţelor din lunca Siretului. După cum ne spu­nea tovarăşa Maria Mitrofan, preşedinta Consiliului tineret sătesc, uteciştii participă aici la executarea unor lucrări complexe de eliminare a ape­lor. Angajamentul lor preve­de asigurarea unor condiţii optime de însămînţare a cul­turilor de primăvară — încă din prima decadă a lunii a­­prilie — pe toate cele cinci mii de hectare afectate. Un exemplu de competenţă profesională : utecista Maria Scheau de la „Flaro“ Sibiu Eliminarea excesului de umiditate Cu cît se va acţiona mai hotărît pentru scurgerea apelor, cu atît se va putea trece mai repede la executarea lucrărilor de pregătire a terenului şi semănat judeţul Ilfov, la desecări şi tot atîţia în Teleorman, iar timpul de lucru se întinde din zorii zilei şi pînă la asfinţit. La I.A.S. Chirnogi, în incinta în­­diguită a fostului lac Greaca, două mii de oameni , munci­tori, mecanizatori, funcţionari şi specialişti, muncesc fără în­trerupere la intărirea digurilor interioare şi pentru dirijarea apelor adunate in crovuri către canalele colectoare. ..E a patra zi consecutivă de lucru, ne spunea inginerul Ion Oancea, directorul unităţii. Până acum am întărit zece kilometri de diguri şi am săpat canale în lungime totală de aproape opt kilometri, iar patruzeci de mo­­topompe au funcţionat continuu la digul de la Dunăre. Efortu­rile au fost mari dar ne putem mîndri cu faptul că apa nu bălteşte pe nici măcar un me­tru pătrat in plus faţă de su­prafeţele prin proiectare stabi­lite ca... rezervoare pentru a­­pele primăverilor. Aşadar, noi Viu avem"­suprafeţe "calamitate, angajamentul de a obţine pro­ducţii medii de porumb, soia şi floarea-soarelui cu cel puţin zece la sută superioare plani­ficării nu este primejduit“. Hotărit şi eficient se acţio­nează şi de către lucrătorii o­­goarelor aflate in luncile Arge­şului, Ialomiţei şi Călniştei, de pe valea Mostiştei, întreaga reţea de canale de desecare este menţinută in stare de func­ţionare, iar cursul apelor este supravegheat de echipe special constituite douăzeci şi patru de ore din zi. întreaga activitate e desfăşurată cu gîndul la recol­tă. în lunca Argeşului au fost închise privaturile de inundare prin activitatea depusă in şaisprezece puncte şi de-a lun­gul a şaisprezece kilometri de dig. Peste 25 de mii metri cubi de pamint au fost dislocaţi şi aşezaţi în corpul digurilor. Pri­mejdia a fost înlăturată îndeo­sebi prin montarea şi păstrarea in funcţiune a peste două sute de motopompe aduse in mai multe unităţi unde, de altfel, pericolul de băltire a şi fost înlăturat. Eliminarea excesului de umi­ditate de pe suprafeţe afectate este in aceste zile obiectiv al muncii uteciştilor. Acţiunea concentrează munca a zeci de mii de tineri din judeţul Ilfov, 13 000 de hectare însumează şantierul muncii lor, iar volu­mul lucrărilor executate in a­­ceste zile însumează circa 100 000 metri cubi de pămint dislocat, canale săpate in lun­gime de cîteva zeci de kilome­tri. La Bolintin Vale, Călugă­­reni, Daia, Budeşti, Radovan, Vasilati, Soldanu, Vedea, Cor­­netu, Manasia, Hotarele si in GH. FECIORU (Continuare in pag. a ll-a) In cimpiile Ilfovului şi Te­leormanului apa în exces este semnalată pe suprafeţe întinse. Acţionînd cu bărbăţie, coope­ratorii şi mecanizatorii, toţi lo­cuitorii satelor corectează cu fiecare zi, cu fiecare ceas a­­ceastă situaţie. Deschid noi canale, le despotmolesc şi le adincesc pe cele existente, menţin în­ funcţiune continuă motopompele. Două sute de mii de oameni acţionează, in Preşedintele Republicii Democratice Sudan, Gaafar Mohammed El Nimichri, va vizita Republica Socialistă România La Invitaţia preşedintelui Con­siliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi a tovarăşei Elena Ceauşescu, preşedintele Repu­blicii Democratice Sudan, Gaa­far Mohammed El Numeiri, îm­preună cu soţia, va face o vizi­tă oficială in ţara noastră, la începutul lunii aprilie 1973. în ampla dezbatere a cetăţenilor PROIECTUL LEGII PRIVIND DEZVOLTAREA CONSTRUCŢIEI DE LOCUINŢE ŞI PROIECTUL LEGII PRIVIND ADMINISTRAREA FONDULUI LOCATIV

Next