Scînteia Tineretului, iunie 1973 (Anul 29, nr. 7475-7500)
1973-06-01 / nr. 7475
Momente decisive în BĂTĂLIA RECOLTEI Reporterii noştri transmit astăzi corespondenţe despre trei obiective care reclamă operativitate maximă : semănatul, întreţinerea culturilor, furajele . „Scînteia tineretului" vă invită la UN SEH.VAI DI ŞAH Arta combinaţiei în 10 partide cu Florin Gheorghiu Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXIX. SERIA II. NR. 7475 4 PAGINI — 30 BANI VINERI 1 IUNIE 1973 întîmpinat cu deosebită stimă şi preţuire de populaţia Capitalei pentru grija neobosită pe care o dovedeşte faţă de aplicarea în viaţă a programului de ridicare a bunăstării materiale şi spirituale a poporului TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU a făcut ieri o nouă vizită de lucru în unităţi comerciale si obiective industriale • IN CURSUL DIMINETII DE IERI, SECRETARUL GENERAL AL PARTIDULUI A VIZITAT CINCI VADURI COMERCIALE, DISCUTÎND SI ANALIZIND PRINCIPALELE PROBLEME ALE APROVIZIONĂRII BUCURESTENILOR • COLECTIVELE UNOR MARI UNITĂȚI INDUSTRIALE — UZINA MECANICA DE UTILAJ CHIMIC DIN BERCENI, ÎNTREPRINDEREA DE PREFABRICATE „PROGRESUL" SI FABRICA DE BETON CELULAR AUTOCLAVIZAT — SI-AU REAFIRMAT HOTARTREA DE A ÎNDEPLINI PLANUL CINCINAL ÎNAINTE DE TERMEN • PREŢIOASE INDICAŢII ALE TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU PRIVIND SPORIREA SPATIILOR DE CAZARE ÎN CĂMINELE CONSTRUITE PENTRU TINERII MUNCITORI • ÎNDRUMĂRILE ŞI APRECIERILE SECRETARULUI GENERAL — PRIMITE CU VIU INTERES DE OAMENII MUNCII BUCUREŞTENI, CA UN PREŢIOS AJUTOR ÎN MUNCA DE FIECARE ZI. O zi obişnuită din activitatea tovarăşului Nicolae Ceauşescu. O zi ca oricare alta, in care biroul de lucru al conducătorului partidului şi statului nostru a fost însăşi viaţa, cu clocotul ei, cu marile împliniri in drumul nostru spre mai bine, dar şi cu neajunsurile pe care putem şi trebuie să le inlăturăm pentru a atinge ţelurile spre care tindem. A intrat in conştiinţa ţării, a fiecăruia dintre noi, necesitatea de a-l vedea pe tovarăşul Ceauşescu prezent în mijlocul oamenilor, la locurile de muncă sau acolo unde se asigură aprovizionarea cetăţenilor, intilnindu-se cu muncitori din uzine şi de pe şantiere, cu specialiştii, cu lucrătorii din comerţ, gospodine, discutind probleme concrete, a căror rezolvare deschide apoi largi perspective nu numai pentru colectivele vizitate, dar pentru sectoare vntregi ale economiei, pentru îmbunătăţirea continuă a condiţiilor de viaţă ale populaţiei. Acest mod dinamic de a conduce şi îndruma, de a se consfătui permanent cu poporul, il definim sintetic prin stilul de lucru propriu secretarului general. Vizita din dimineaţa de joi, 31 mai, prin pieţe ale Capitalei, la importante obiective industriale, s-a soldat, ca de fiecare dată, cu concluzii şi indicaţii menite să conducă la perfecţionarea activităţii gospodarilor Bucureştiului, a conducerilor de întreprinderi şi ministere economice. In ajunul vizitei, incuvintarea rostită la întîlnirea cu activul de partid al armatei, secretarul general spunea : „Cunoaşteţi preocupările actuale ale întregului popor care acţionează cu toată fermitatea în înfăptuirea hotărîrilor Congresului al X-lea al partidului, ale Conferinţei Naţionale. Vă sunt cunoscute rezultatele pe primii doi ani şi patru luni ale acestui cincinal. In toate domeniile, atît în industrie cît şi în agricultură, planul a fost nu numai realizat, dar şi depăşit". Mai departe, tovarăşul Ceauşescu releva : „Acordăm o mare atenţie înfăptuirii politicii partidului de ridicare a bunăstării materiale şi spirituale a întregului popor. Şi în acest domeniu hotărîrile Congresului al X-lea Şi ale Conferinţei Naţionale se înfăptuiesc cu succes. Desigur că şi în activitatea noastră economică şi socială mai sînt încă neajunsuri, lipsuri". Tocmai pornind de la succesele de pînă acum, de la„neîmplinirile care mai există, conducătorul partidului şi statului a continuat dialogul cu făuritorii de bunuri materiale, vizita de ieri stind sub semnul preocupării statornice de a da noi valenţe muncii şi vieţii cotidiene ale cetăţenilor Capitalei, ca şi ale tuturor oamenilor muncii din Întreaga ţară. In timpul vizitei, secretarul general a fost însoţit de Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Gheorghe Cioară. Ca o nesfîrrşită coloană sonoră, ovaţii, aplauze, urări de sănătate şi de viaţă lungă, au ilustrat sentimentele faţă de tovarăşul Ceauşescu, exprimate emoţionant de cele mai largi categorii de cetăţeni ai Capitalei. In vechiul cartier muncitoresc, astăzi întinerit de noile blocuri de pe bulevardul „1 Mai", în inima vadului comercial al Oborului, la hala „Traian", în pieţele „Rahova" şi „Pantelimon“. In toate aceste locuri, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost înconjurat de mii de locuitori al oraşului, fiecare dintre ei dorind să strîngă mina secretarului general al partidului, să-i împărtăşească gîndurile, bucuriile şi greutăţile. Intre aceştia se află muncitoarea Ileana Popa de la Fabrica de confecţii şi tricotaje „Bucureşti", maistrul Iulian Vică de la Fabrica „Flacăra Roşie“, Ion Gherman, salariat la Uzinele „Timpuri noi" şi mulţi alţii. „Să trăiască partidul, să trăiţi şi dumneavoastră, tovarăşe Ceauşescu, să vă dea dumnezeu sănătate şi putere de muncă, să ne conduceţi mulţi ani înainte" — urarea din inimă a bătrînei colectiviste Floarea Iordache, mamă a 14 copii şi bunică a 16 nepoţi, mărturiseşte de la sine intensitatea acestor simţăminte. Ca şi cuvintele atît de grăitoare adresate secretarului general de bătrîna Ecaterina Siminiuc : „Vă mulţumesc că vă îngrijiţi de viaţa noastră, să trăieşti, tovarăşe Ceauşescu, să trăiască tot poporul românesc şi rogu-te dă-mi voie să te Îmbrăţişez ca o mamă pentru tot ce ai făcut şi ce faci pentru ţară, pentru noi". întîmpinat astfel, pretutindeni, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a vizitat, timp de mai bine de două ore, cinci vaduri comerciale — unde aproximativ un sfert din populaţia oraşului cumpără cele necesare — din diferite cartiere ale municipiului, ceea ce a permis cuprinderea şi analizarea principalelor probleme ale aprovizionării bucureștenilor. (Continuare în pag. a 111-a) ZIUA MERITIOMIA A COPIUIUI „Ce este 1 iunie ?“ — îşi întreabă învăţătoarea elevii săi ajunşi la vîrsta Cravatei roşii. „O zi cînd este ziua fiecăruia dintre noi şi ziua tuturor copiilor deodată“ — i se răspunde dintr-o bancă. „Şi — pe cine aţi invitat la ziua voastră ?“ „Pe părinţi, pe educatoare, pe învăţătorii şi profesorii noştri. Pe toţi cei pe care îi iubim fiindcă au grijă de noi". „Nu va fi loc pentru daruri, însă •—■ precizează un altul. „De ce ? — se interesează învăţătoarea. „Fiindcă vor fi prea multe. Trebuie să punem şcoală lîngă şcoală — şi cîte şcoli sînt în ţară, tovarăşă învăţătoare ? Manuale lîngă manuale, tabere lîngă excursii, cercuri lîngă case ale pionierilor, jucării lîngă jucării. Şi cîte şi mai cîte...“ Adevărat. Lîngă torţa■ simbol a hărţii României cu licuricii de pe ea anunţînd milioanele de speranţe, n-ar avea loc tot ceea ce au acum, copiii noştri. Dar noi, cei maturi, ştim să facem sinteze ale acestei fantezii venită din realitate, ajungînd lesne la darul suprem al ţării către copiii săi: dreptul la o copilărie traversată după legile unei societăţi ce înscrie cu litere de aur, în fruntea grijilor sale supreme generaţia care devine, veghindu-i şi călăuzindu-i devenirea. Intr-adevăr, darurile copilăriei, dincolo de imensa iubire a părinţilor, reprezintă o ridicare la rang de lege a acestei veghi pentru modul cum cresc copiii ţării. O lege care trece sute de copii prin grădiniţe şi cămine, prin colectivităţi de stat, univers de joacă şi bucurie, care-i strigă pe toţi cei de vîrsta învăţăturii în catalogul şcolii gratuite şi obligatorii. Care clădeşte minuţios viitorul profesional al fiecăruia în interiorul unei instituţii unde copilul învaţă şi munceşte formîndu-se potrivit codului eticii noastre socialiste. Copilăria lor se numeşte pionierie şi legămînt faţă de partid de a munci şi învăţa pentru a deveni demni ostaşi ai ţării. Ei sînt minitehnicieni şi cutezători căutători de comori pe cărările patriei şi harnici constructori de navomodele ori de carturi. Ei sunt micii brigadieri ai muncii patriotice lansînd LUSTIG LUCRETIA (Continuare în pag. a ll-a) Foto: ORESTE PLECAN PRIMIRI IA TOVARĂŞUL cu a mmm Pieter Lidtinek, director executiv la Fondul Monetar Internaţional Joi după-amiază, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit pe Pieter Lieftinck, director executiv la Fondul Monetar Internaţional (F.M.I.), care, la invitaţia Ministerului Finanţelor, face o vizită în ţara noastră. La întrevedere a participat Florea Dumitrescu, ministrul finanţelor. In cursul convorbirii, care s-a desfăşurat într-o ambianţă cordială, au fost abordate probleme referitoare la colaborarea dintre România şi F.M.I. — Instituţie specializată a O.N.U. —, precum şi în legătură cu stadiul actual al lucrărilor privind reforma sistemului monetar internaţional. • Ambasadorul Regatului Maroc şi-a prezentat scrisorile de acreditare In ziua de 31 mai a.c., tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a primit pe Maati Jorio, care şi-a prezentat scrisorile de acreditare în calitate de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Regatului Maroc în ţara noastră. Cu acest prilej au rostit cuvîntări ambasadorul Maati Jorio şi preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. După solemnitatea prezentării scrisorilor de acreditare, preşedintele Consiliului de Stat, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a avut o convorbire caldă, prietenească, cu ambasadorul marocan, Maati Jorio. La ceremonia prezentării scrisorilor şi la convorbire au participat Constantin Stătescu, secretarul Consiliului de Stat, și George Macovescu, ministrul afacerilor externe. Şantierul naval Galaţi: „SĂ LUCRĂM O ZI PE SĂPTĂMÎNĂ CU ELECTROZI ECONOMISIŢI“ în trei luni ei au recuperat 20 de tone Auzisem de această iniţiativă de la Şantierul naval din Galaţi de cîteva săptămîni. Şi acum iată-ne aici, gata să consemnăm faptele, rezultatele acumulate de atunci încoace. — Merge bine, ne Intîmpină Emil Ciuntu, secretarul comitetului U.T.C. La secţia I.A. construcţii corp, unde am pornit iniţiativa, sudorii lucrează intr-adevăr sîmbăta cu electrozi economisiţi in cursul săptămînii. Secvenţele culese pe teren confirmă intr-adevăr că electrozii sunt bine gospodăriţi, folosiţi la maximum, calitatea lucrărilor s-a îmbunătăţit; tinerii au format o puternică opinie împotriva risipei, îşi organizează cu grijă locurile de muncă. Efectele acţiunii sunt vizibile peste tot. Pînă în prezent, pe lingă îmbunătăţirea calităţii sudurii, mai buna organizare a locurilor de muncă, întărirea disciplinei, tinerii au reuşit să recupereze 20 tone electrozi. Iniţiativa constă in primul rînd în raţionalizarea consumului de electrozi : nu mai merge fiecare sudor la lada de aprovizionare pentru a lua cît vrea, ci primeşte de la şeful de formaţie numai atîţi electrozi cit spune un calcul riguros că trebuie la lucrarea respectivă. Cu semnătură şicu obligaţia de a aduce orice capăt nefolosit înapoi. In al doilea rind, îmbunătăţirea substanţială a manipulării electrozilor, folosirea în acest scop a unor conteinere speciale, grija fiecăruia de a nu fi deterioraţi, de a nu fi umeziţi etc. Apoi o atenţie sporită la calitatea etapelor de sudură, ceea ce presupune o permanentă legătură cu constructorii pentru eliminarea unor eventuale defecte ce ar impune de la sine o îngroşare a cordonului de sudură. „ De săptămîna viitoare vom extinde iniţiativa şi la secţia I unde avem şi mai mulţi tineri sudori şi o organizaţie U.T.C. puternică, ne spune Emil Ciunti. Experienţa dobindită la secţia I A ne dă încrederea că vom reuşi să punem stavilă risipei de electrozi în întreprinderea noastră. Dar o dată cu extinderea acestei iniţiative ne vedem nevoiţi să scriem şi o scrisoare comitetului U.T.C. de la Uzina de sîrmă din Buzău. Primim de la această uzină de multe ori electrozi necorespunzători, cu defecte de fabricaţie. Ii vom ruga pe tovarăşii din comitetul U.TIC. de la Uzina de sîrmă din Buzău să ne sprijine in iniţiativa noastră, iniţiativă care presupune o aprovizionare cu electrozi de bună calitate. Le vom mulţumi anticipat. I. CHIRIC RODNIC BILANŢ Ultima zi a lunii mai a însemnat pentru lucrătorii Centralei de prelucrare a lemnului încheierea unui rodnic bilanţ. Planul pe cinci luni a fost realizat la toţi indicatorii de bază, valoarea producţiei marfă suplimentare in această perioadă fiind de 39 milioane lei. In palmaresul succeselor dobindite de centrală se înscrie producerea peste prevederi a 35 800 mp uşi si ferestre, 144 500 mp furnire, 2 760 mc placaje, precum și mobilă in valoare de 6 milioane lei. Rezultatele înregistrate in acest an hotărîtor al cincinalului se alătură înfăptuirilor remarcabile din cei douăzeci şi cinci de ani de la actul naţionalizării în ţara noastră. Evidenţiem în acest context faptul că în prezent producţia de produse finite a memorabilului an 1948 se obţine în numai patru zile, volumul anual fiind astfel de 80 de ori mai mare decât acum un sfert de veac. CULTURA GENERALĂ de EDMOND NICOLAU Este greu să definim noţiunea de „cultură generală". Dar mai important este de a avea o preocupare permanentă pentru formarea unei culturi generale. Zestrea culturală a fiecăruia din noi se adună în fiecare clipă, dacă vrem, sau niciodată aproape, dacă nu vrem. Există, de altfel, diverse „culturi generale". In afara unei culturi cu adevărat generale există şi „culturi generale de specialitate". De exemplu, matematica şi mecanica şi electronica constituie părţi componente ale culturii generale tehnice. La fel, se poate vorbi de o cultură generală medicală etc. Cultura de specialitate este necesară activităţii noastre profesionale, la fel după cum cultura în sens larg, umanist, este indispensabilă contactelor noastre umane, omul fiind prin excelenţă o fiinţă socială. Dar cultura generală ne este necesară şi din alt motiv. Un exemplu va ilustra teza noastră. Cred că este esenţială o atitudine justă în faţa problemelor culturale. Nu trebuie să ne închistăm în cunoaşterea unui singur domeniu din cultura şi ştiinţa contemporană, închizîndu-ne ochii în faţa celor mai noi cuceriri ale umanităţii, afirmînd că ele depăşesc domeniul propriu de specialitate. Dezvoltarea celei mai noi dintre ştiinţele contemporane - cibernetica - demonstrează cit de falsă este această concep(Continuate in par o ll-a) «/WWWVWWWVWWWWWWWNA»'