Scînteia Tineretului, iulie 1973 (Anul 29, nr. 7501-7526)
1973-07-02 / nr. 7501
VINTA TOVARĂŞULUI NICOLae In REPUBLICA FEDERALĂ GERMANI S-A ÎNCHEIAT Călduroasă primire la întoarcerea in Capitală Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXIX. SERIA II. Nr. 7501 4 PAGINI — 30 BANI LUNI 2 IULIE 1973 Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi tovarăşa Elena Ceauşescu, împreună cu persoanele oficiale care i-au însoţit in vizita oficială în Republica federală Germania, s-au reîntors simbătă la amiază in Capitală. Prin întreaga sa desfăşurare, vizita înalţilor oaspeţi români d in R. F. Germania a constituit o expresie evidentă a relaţiilor bune, prieteneşti, care s-au dezvoiliat şi ultimii ani intre cele două state, ea incheindu-se cu rezultate deosebit de rodnice, din toate punctele de vedere. La cel mai inait nivel a fost exprimată hotărirea comună de a intensifica colaborarea multilaterală, pe multiple planuri, in avantajul reciproc, al înţelegerii, colaborării, progresului şi păcii in lume. Avind loc acum, in preajma Conferinţei pentru securitate şi colaborare in Europa, întilnirile şi convorbirile conducătorilor celor două state, desfăşurate într-o atmosferă deschisă, constructivă, documentele politice de deosebită însemnătate, acordurile de cooperare economică, ştiinţifică, tehnică şi culturală, semnate cu acest prilej au ilustrat în mod concret posibilităţile reale ce există pentru înfăptuirea ţelurilor nobile ce stau în faţa acestei importante reuniuni a guvernelor ţărilor continentului nostru. Depăşind cu mult cadrul relaţiilor bilaterale, Declaraţia solemnă comâne încheiată la Bonn — al şaptelea document politic de acest fel semnat în cursul anului de ţara noastră cu state din diferite regiuni ale globului — se impune prin caracterul său, prin principiile general valabile ce se statuează ca o contribuţie de preţ la promovarea climatului de pace şi securitate a unei noi politici în viaţa internaţională. Exprimînd satisfacţia opiniei publice din ţara noastră pentru aceste rezultate remarcabile ale vizitei şefului statului român, mii şi mii de bucureşteni au întîmpinat cu entuziasm pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi-au manifestat, încă o dată, dragostea, mulţumirile profunde ale întregului popor pentru eforturile susţinute ce le depune în vederea propăşirii patriei noastre, creşterii prestigiului ei în lume, in slujba înţelegerii şi conlucrării între popoare în folosul păcii şi progresului in lume. La aeroportul Băneasa, în intîmpinare au venit tovarăşii Ton Gheorghe Maurer şi tovarăşa Elena Maurer, Emil Bodnaraş, Manea Mănescu, Paul Niculescu- Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, cu soţiile, Maxim Berghianu, Gheorghe Cioară, Lina Ciobanu, Florian Dănălache, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Ştefan Voitec, Constantin Băbălău, Cornel Burtică, Miron Constantinescu, Mihai Dalea, Mihai Gere, Magdalena Filipaş, Ion Ioniţă, Vasile Patilineţ, Ştefan Andrei. Erau prezenţi membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, conducători ai instituţiilor centrale şi organizaţiilor obşteşti, personalităţi ale vieţii noastre ştiinţifice şi culturale, generali, ziarişti. Au fost de faţă Bernhard Wolf, însărcinatul cu afaceri adinterim al R. F. Germania la Bucureşti, şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi în ţara noastră, alţi membri ai corpului diplomatic. La coborîrea din avion tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu, sunt salutaţi cu multă căldură de conducătorii de partid şi de stat, de celelalte persoane oficiale. Cetăţenii Capitalei, veniţi în întîmpinare, aclamă entuziast, le urează bun sosit. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu, răspund cu multă prietenie urărilor calde ce le sunt adresate. (Agerpres) Rezultatele unui avans de 32 de zile Aflate încă de la începutul anului într-o amplă competiţie vizind îndeplinirea exemplară — cantitativă şi calitativă — a sarcinilor de plan, întreprinderile Centralei materialelor de construcţii raportează, la zi, succese demne de remarcat. Sunt succese ce vorbesc grăitor, prin limbajul succint al cifrelor, despre rezultatele pozitive obţinute pentru îndeplinirea cincinalului înainte de termen, pentru a pune mai devreme la dispoziţia constructorilor importante cantităţi de materiale. Datele ce le avem la îndemină ne permit acum, la jumătatea anului, să aducem la cunoştinţa cititorilor unităţile industriale care se situează în plutonul fruntaş. Pe locul I, aşadar, întreprinderea de produse ceramice Lugoj care, detaşată net de celelalte „colege“ de întrecere, a acumulat un avans faţă de grafice de 17 zile. Pe locul imediat următor ceramiştii din Jimbolia care au luat-o înaintea calendarului de producţie cu şase zile. In continuarea clasamentului : I.M.C. Deva — 4 zile avans faţă de planul la zi, I. P. „Progresul" Bucureşti — 3 zile, I.P.C.F. Cluj şi I.M.C. Turda — o zi. Ce înseamnă în produse aceste 32 de zile ciştigate in intrecerea cu timpul de colectivele de muncă ale Centralei materialelor de construcţii ? înseamnă 2 993 001 blocuri de zidărie din beton, 2 331 090 ţigle, 8 900 mc prefabricate din beton armat, 80 000 unităţi cahle din teracotă, 150 000 tone vată minerală şi produse din vată minerală, 8 tone diferite obiecte sanitare din beton armat, 1 mp carton bitumat, 4 500 mp plăci din faianţă, 267 000 mp tapet lavabil, 500 000 mp covor pvc şi 124 000 mp impistitură din fibre de sticlă bitumată. Deci, cantităţi impresionante de materiale de construcţii livrate mai devreme pe şantiere ce vor determina urgentarea ritmurilor de execuţie, grăbirea intrărilor în funcţiune a numeroase obiective industriale şi sociale. De menţionat că în obţinerea acestor frumoase rezultate tinerii, organizaţiile TJ.T.C. din care fac parte şi-au adus o contribuţie însemnată, eforturile lor integrîndu-se pe deplin eforturilor colectivelor de muncă unde îşi desfăşoară activitatea, puterea lor, energia, priceperea şi hotărîrea de a nu irosi nici o clipă din timpul de lucru, de a folosi la maximum utilajele influențînd sensibil succesele repurtate. GH. GHIDRIGAN Adevăraţii câştigători. Calitatea şi cantitatea producţiei Cu ceva timp în urmă, utecistele şi utecişui organizaţiei schimbului A din secţia tricotat - cotton de la întreprinderea bucureşteană „Tricodaca“ şi-au luat angajamentul să producă lunar, peste plan, cite 110 bucăţii tricot. Sub conducerea pricepută a ajutorului de maistru Adrian Tănase, tinerii au reuşit să-şi onoreze angajamentul. Iniţiativa lor a mai avut însă şi o altă valoare decit cea strict bănească. Ea i-a determinat pe colegii lor din organizaţia schimbului B. mai numeroşi şi cu mai multă experienţă, ca după o matură analizare a propriilor posibilităţi să-fi ia un angajament asemănător. Ţinînd seama de forţele mai mari de care dispun, fi-au propus să depăşească, zilnic, planul cu 25 de bucăţi tricot. In plus, angajamentul lor mai cuprinde: creşterea indicelui de calitate cu 3 la sută şi economisirea a 300 de ace de tricotat lunar. „ Aceste angajamente sunt bine chibzuite, ne asigură Irina Nicolae, secretara comitetului U.T.Cateciftii din secţia tricotat-cotton le pot duce la îndeplinire, după cum s-a văzut şi le pot chiar depăşi. Metodele aplicate de ei sunt : buna cunoaştere a meseriei, disciplină de producţie şi tehnologică, spirit de iniţiativă. Tinerii din întreprindere urmăresc cu atenţie îndeplinirea angajamentelor colegilor lor de la tricotat. Competiţia a devenit mai interesantă de cînd s-a transformat într-o veritabilă întrecere între două organizaţii. Se aşteaptă un nou angajament din partea schimbului A, răspunsul schimbului B... Oricare ar fi câştigătorul, în fiecare lună poate fi altul, adevărata victorie o vor constitui experienţa căpătată, înrădăcinarea credinţei că dacă vrei, dacă-ţi propui un ţel şi urmăreşti pas cu pas înfăptuirea sa, se pot realiza produse mai multe, mai bune, mai frumoase. MONICA ZVIRJINSCHI INIMA LOR BATE PENTRU ŞANTIER Ei construiesc o uzină. Pentru că, ce altceva poate fi un sistem de irigaţii unde întreg procesul de optimizare a ecuaţiei recoltelor record este conceput şi stăpînit de către om ?" Iar ei, brigadierii, ridică aici, în Bărăgan, în Valea Mostiştei, staţii de pompare ce vor pulsa viaţă, belşug, pe două sute de mii de hectare , creează vad nou apelor Dunării în cursul lor impus spre rădăcinile plantelor. Sunt o mie cinci sute, dar vor fi mult mai mulţi. Inima şantierului a fost conectată la constelaţia investiţiilor de acest gen din ţară vizind, în acest cincinal, peste un milion şi jumătate de hectare. Iar cu aproape o lună in urmă, amplificînd o tradiţie, tradiţia acţiunilor eroice de muncă patriotică de acum, un pătrar de veac, s-au constituit în Şantier Naţional al Tineretului. Şi din ziua aceea „heigrup“-ul utecist dă parcă mai mare imbold entuziastei lor participări. De fapt ce este prevăzut să fie complexul Mostiştea ? O amenajare cu utilitate complexă: navigaţie, hidrocentrală electrică, irigaţii, desecări şi fond piscicol. Canalul magistral, după aproape doisprezece kilometri de la Dunăre, se va... pierde în lacurile de acumulare Ezer, Mostiştea, Frăsinet şi Preazna, create în spatele unor baraje din beton şi pămînt. Staţiile de pompare Preazna şi Frăsinet, dotate cu agregate reversibile, vor funcţiona — premieră în ţara noastră — şi ca centrale electrice, a căror putere instalată va fi de 20 megawaţi. Ecluze create în corpul barajelor vor permite navigarea vaselor cu deplasamente de 1 500 tone utilizate de transporturi. Iar apa va fi folosită la irigarea prin aspersiune a două sute de mii de hectare, aducînd în hambare un spor de recoltă echivalent cu a douăzecea parte din întreaga GH. FECIORU (Continuare în pag. a ll-a) ADAM STOIAN, mecanic de atelier ROZALIA HERMAN, tehniciană Odată cu noul sezon de activităţi in aer liber reluăm acţiunea „Scinteii tineretului“ POATE DEVENI TENISUL UN SPORT DE MASĂ? • Un prim bilanţ edificator : 363 de terenuri de tenis valorînd circa 11 000 000 lei • Alte 52 de organizaţii U.T.C. si asociaţii sportive dotate cu rachete şi mingi de către Federaţia de tenis Actualitatea pe scurt din fără şi de peste hotare IN PAG. A III-A Ziarul botoşănean „Clopotul“ a sărbătorit 40 de ani de la apariţie Mesajul adresat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu Plecarea de pe aeroportul Köln-Bonn Simbătă 30 iunie, s-a încheiat vizita oficială pe care tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, a intreprins-o in Republica Federală Germania. Aeroportul Koln-Bonn, unde s-a desfăşurat ceremonia plecării este împodobit, ca şi în ziua sosirii, cu drapelele de stat ale celor două ţări. A sosit pentru a-şi lua rămas bun preşedintele Republicii Federale Germania Gustav Heinemann, împreună cu soţia, doamna Hilda Heinemann, ministrul federal al justiţiei Gerhard Jahn, care în timpul vizitei a fost reprezentant permanent al guvernului federal pe lingă şeful statului român, împreună cu doamna Anna Jahn, Dietrich Spangenberg, şeful Oficiului prezidenţial federal, persoane oficiale vest-germane. ----La ceremonia—plecării—participă ambasadorul României la Bonn, Constantin Oancea, membri ai ambasadei şi Agenţiei economice ale ţării noastre. Este prezent, de asemenea ambasadorul R. F. Germania la Bucureşti, Erwin Wickert. Cei doi preşedinţi primesc raportul comandantului gărzii de onoare aliniate pe aeroport, apoi trec în revistă garda. Răsună acordurile imnurilor de stat ale Republicii Socialiste România şi Republicii Federale Germania Pe terasa aerogării, un grup numeros de muncitori și tehnicieni români care lucrează în R. F. Germania în cadrul contractelor de cooperare cu întreprinderi din această ţară, scandează cu însufleţire .,Ceauşescu-România“.----aclamă, flutură steguleţe tricolore, exprimîndu-şi încă o dată dragos- tea şi respectul pentru conducătorul ţării noastre. Un grup de copii oferă celor doi preşedinţi, tovarăşei Elena Ceauşescu şi doamnei Hilda Heinemann, buchete de trandafiri roşii. La scara avionului, cei doi preşedinţi îţi iau un călduros rămas bun, îşi string mîinile La 9.15, ora locală, aeronava prezidenţială decolează, îndreptîndu-se spre patrie. Pînă la frontieră, avionul prezidențial este escortat de o escadrilă a forțelor aeriene federale. COMUNICAT COMUN cu privire la vizita oficială in Republica Federală Germania a preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu