Scînteia Tineretului, iulie 1973 (Anul 29, nr. 7501-7526)

1973-07-02 / nr. 7501

VIN­TA TOVARĂŞULUI NICOL­ae In REPUBLICA FEDERALĂ GERMANI S-A ÎNCHEIAT Călduroasă primire la întoarcerea in Capitală Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXIX. SERIA II. Nr. 7501 4 PAGINI — 30 BANI LUNI 2 IULIE 1973 Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi tovarăşa Elena Ceauşescu, împreună cu persoa­nele oficiale care i-au însoţit in vizita oficială în Republica federală Germania, s-au re­întors simbătă la amiază in Ca­pitală. Prin întreaga sa desfăşurare, vizita înalţilor oaspeţi români d in R. F. Germania a constituit o expresie evidentă a relaţiilor bune, prieteneşti, care s-au dez­­voiliat şi ultimii ani intre cele două state, ea incheindu-se cu rezultate deosebit de rodnice, din toate punctele de vedere. La cel mai inait nivel a fost expri­mată hotărirea comună de a in­tensifica colaborarea multilate­rală, pe multiple planuri, in a­­vantajul reciproc, al înţelegerii, colaborării, progresului şi păcii in lume. Avind loc acum, in preajma Conferinţei pentru securitate şi colaborare in Europa, întilniri­­le şi convorbirile conducătorilor celor două state, desfăşurate într-o atmosferă deschisă, con­structivă, documentele politice de deosebită însemnătate, acor­durile de cooperare economică, ştiinţifică, tehnică şi culturală, semnate cu acest prilej au ilus­trat în mod concret posibilităţile reale ce există pentru înfăptui­rea ţelurilor nobile ce stau în faţa acestei importante reuniuni a guvernelor ţărilor continentu­lui nostru. Depăşind cu mult cadrul re­laţiilor bilaterale, Declaraţia so­lemnă c­om­âne încheiată la Bonn — al şaptelea document politic de acest fel semnat în cursul anului de ţara noastră cu state din diferite regiuni ale globului — se impune prin caracterul său, prin principiile general va­labile ce se statuează ca o con­tribuţie de preţ la promovarea climatului de pace şi securitate a unei noi politici în viaţa inter­naţională. Exprimînd satisfacţia opiniei publice din ţara noastră pentru aceste rezultate remarcabile ale vizitei şefului statului român, mii şi mii de bucureşteni au în­­tîmpinat cu entuziasm pe tova­răşul Nicolae Ceauşescu, şi-au manifestat, încă o dată, dragos­tea, mulţumirile profunde ale întregului popor pentru efortu­rile susţinute ce le depune în ve­derea propăşirii patriei noastre, creşterii prestigiului ei în lume, in slujba înţelegerii şi conlucră­rii între popoare în folosul păcii şi progresului in lume. La aeroportul Băneasa, în in­­tîmpinare au venit tovarăşii Ton Gheorghe Maurer şi tovarăşa Elena Maurer, Emil Bodnaraş, Manea Mănescu, Paul Niculescu- Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, cu soţiile, Maxim Ber­­ghianu, Gheorghe Cioară, Lina Ciobanu, Florian Dănălache, Emil Drăgănescu, Janos Faze­kas, Petre Lupu, Dumitru Po­­pescu, Leonte Răutu, Ştefan Voitec, Constantin Băbălău, Cornel Burtică, Miron Con­­stantinescu, Mihai Dalea, Mi­­hai Gere,­ Magdalena Fili­paş, Ion Ioniţă, Vasile Patilineţ, Ştefan Andrei. Erau prezenţi membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, conducători ai instituţiilor centrale şi organiza­ţiilor obşteşti, personalităţi ale vieţii noastre ştiinţifice şi cul­turale, generali, ziarişti. Au fost de faţă Bernhard Wolf, însărcinatul cu afaceri ad­­interim al R. F. Germania la Bucureşti, şefi ai misiunilor di­plomatice acreditaţi în ţara noastră, alţi membri ai corpului diplomatic. La coborîrea din avion tovară­şul Nicolae Ceauşescu şi tovară­şa Elena Ceauşescu, sunt salutaţi cu multă căldură de conducăto­rii de partid şi de stat, de ce­lelalte persoane oficiale. Cetăţenii Capitalei, veniţi în întîmpinare, aclamă entuziast, le urează bun sosit. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu, răspund cu multă prietenie urărilor calde ce le sunt adresate. (Agerpres) Rezultatele unui avans de 32 de zile Aflate încă de la începutul anului într-o amplă competiţie vizind îndeplinirea exemplară — cantitativă şi calitativă — a sarcinilor de plan, întreprinde­rile Centralei materialelor de construcţii raportează, la zi, succese demne de remarcat. Sunt succese ce vorbesc grăitor, prin limbajul succint al cifrelor, des­pre rezultatele pozitive obţinute pentru îndeplinirea cincinalului înainte de termen, pentru a pune mai devreme la dispoziţia constructorilor importante canti­tăţi de materiale. Datele ce le avem la îndemină ne permit a­­cum, la jumătatea anului, să aducem la cunoştinţa cititorilor unităţile industriale care se si­tuează în plutonul fruntaş. Pe locul I, aşadar, întreprinderea de produse ceramice Lugoj care, detaşată net de celelalte „co­­lege“ de întrecere, a acumulat un avans faţă de grafice de 17 zile. Pe locul imediat următor ceramiştii din Jimbolia care au luat-o înaintea calendarului de producţie cu şase zile. In con­tinuarea clasamentului : I.M.C. Deva — 4 zile avans faţă de pla­nul la zi, I. P. „Progresul" Bucureşti — 3 zile, I.P.C.F. Cluj şi I.M.C. Turda — o zi. Ce în­seamnă în produse aceste 32 de zile ciştigate in intrecerea cu timpul de colectivele de mun­că ale Centralei materialelor de construcţii ? înseamnă 2 993 00­1 blocuri de zidărie din beton, 2 331 090 ţigle, 8 900 mc prefa­bricate din beton armat, 80 000 unităţi cahle din teracotă, 150 000 tone vată minerală şi produse din vată minerală, 8 tone dife­rite obiecte sanitare din beton armat, 1 mp carton bitumat, 4 500 mp plăci din faianţă, 267 000 mp tapet lavabil, 500 000 mp covor pvc şi 124 000 mp im­­pistitură din fibre de sticlă bi­­tumată. Deci, cantităţi impresio­nante de materiale de construc­ţii livrate mai devreme pe şan­tiere ce vor determina urgen­tarea ritmurilor de execuţie, grăbirea intrărilor în funcţiune a numeroase obiective indus­­triale şi sociale. De menţionat că în obţinerea acestor frumoase rezultate tinerii, organizaţiile TJ.T.C. din care fac parte şi-au adus o contribuţie însemnată, eforturile lor integrîndu-se pe deplin eforturilor colectivelor de muncă unde îşi desfăşoară acti­vitatea, puterea lor, energia, priceperea şi hotărîrea de a nu irosi nici o clipă din timpul de lucru, de a folosi la maximum utilajele influențînd sensibil succesele repurtate. GH. GHIDRIGAN Adevăraţii câştigători. Calitatea şi cantitatea producţiei Cu ceva timp în urmă, utecistele şi u­­tecişu­i organizaţiei schimbului A din sec­ţia tricotat - cotton de la întreprinderea bucureşteană „Trico­­daca“ şi-au luat an­gajamentul să produ­că lunar, peste plan, cite 110 bucăţii tricot. Sub conducerea pri­cepută a ajutorului de maistru Adrian Tănase, tinerii au reuşit să-şi onoreze angajamentul. Iniţia­tiva lor a mai avut însă şi o altă valoa­re decit cea strict bă­nească. Ea i-a deter­minat pe colegii lor din organizaţia schim­bului B. mai nume­ro­şi şi cu mai multă experienţă, ca după o matură analizare a propriilor posibilităţi să-fi ia un angaja­­ment asemănător. Ţi­nînd seama de forţe­le mai mari de care dispun, fi-au propus să depăşească, zilnic, planul cu 25 de bu­căţi tricot. In plus, angajamentul lor mai cuprinde: creşterea indicelui de calitate cu 3 la sută şi eco­nomisirea a 300 de ace de tricotat lunar. „ Aceste angaja­mente sunt bine chib­zuite, ne asigură Iri­na Nicolae, secretara comitetului U.T.C­ateciftii din secţia tricotat-cotton le pot­ duce la îndeplinire, după cum s-a văzut şi le pot chiar de­păşi. Metodele apli­cate de ei sunt : buna cunoaştere a meseri­ei, disciplină de pro­ducţie şi tehnologică, spirit de iniţiativă. Tinerii din între­prindere urmăresc cu atenţie îndeplinirea angajamentelor cole­gilor lor de la trico­tat. Competiţia a de­venit mai interesantă de cînd s-a transfor­mat într-o veritabilă întrecere între două organizaţii. Se a­­şteaptă­ un nou anga­jament din partea schimbului A, răs­punsul schimbului B... Oricare ar fi câştigă­torul, în fiecare lună poate fi altul, adevă­rata victorie o vor constitui experienţa căpătată, înrădăcina­rea credinţei că dacă vrei, dacă-ţi propui un ţel şi urmăreşti pas cu pas înfăptui­rea sa, se pot realiza produse mai multe, mai bune, mai fru­moase. MONICA ZVIRJINSCHI INIMA LOR BATE PENTRU ŞANTIER Ei construiesc o uzină. Pen­tru că, ce altceva poate fi un sistem de irigaţii unde întreg procesul de optimizare a ecuaţi­ei recoltelor record este conceput şi stăpînit de către om ?" Iar ei, brigadierii, ridică aici, în Bără­gan, în Valea Mostiştei, staţii de pompare ce vor pulsa viaţă, belşug, pe două sute de mii de hectare , creează vad nou apelor Dunării în cursul lor impus spre rădăcinile plantelor. Sunt o mie cinci sute, dar vor fi mult mai mulţi. Inima şantierului a fost conectată la constelaţia investi­ţiilor de acest gen din ţară vizind, în acest cincinal, peste un milion şi jumătate de hectare. Iar cu aproape o lună in urmă, ampli­­ficînd o tradiţie, tradiţia acţiuni­lor eroice de muncă patriotică de acum, un pătrar de veac, s-au constituit în Şantier Naţional al Tineretului. Şi din ziua aceea „hei­g­rup“-ul utecist dă parcă mai mare imbold entuziastei lor participări. De fa­pt ce este prevăzut să fie complexul Mostiştea ? O amena­jare cu utilitate complexă: na­vigaţie, hidrocentrală electrică, irigaţii, desecări şi fond piscicol. Canalul magistral, după aproape doisprezece kilometri de la Dunăre, se va... pierde în lacurile de acumulare Ezer, Mostiştea, Frăsinet şi Preazna, create în spatele unor baraje din beton şi pămînt. Staţiile de pompare Preazna şi Frăsinet, dotate cu agregate reversibile, vor funcţio­na — premieră în ţara noastră — şi ca centrale electrice, a căror putere instalată va fi de 20 me­gawaţi. Ecluz­e create în corpul barajelor vor permite navigarea vaselor cu deplasamente de 1 500 tone utilizate de transporturi. Iar apa va fi folosită la irigarea prin aspersiune a două sute de mii de hectare, aducînd în hambare un spor de recoltă echivalent cu a douăzecea parte din întreaga GH. FECIORU (Continuare în pag. a ll-a) ADAM STOIAN, mecanic de atelier ROZALIA HERMAN, tehniciană Odată cu noul sezon de activităţi in aer liber reluăm acţiunea „Scinteii tineretului“ POATE DEVENI TENISUL UN SPORT DE MASĂ? • Un prim bilanţ edificator : 363 de terenuri de tenis valorînd circa 11 000 000 lei • Alte 52 de organizaţii U.T.C. si asociaţii sportive dotate cu rachete şi mingi de către Federaţia de tenis Actualitatea pe scurt din fără şi de peste hotare IN PAG. A III-A Ziarul botoşănean „Clopotul“ a sărbătorit 40 de ani de la apariţie Mesajul adresat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu Plecarea de pe aeroportul Köln-Bonn Simbătă 30 iunie, s-a încheiat vizita oficială pe care tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, a intreprins-o in Republica Fede­rală Germania. Aeroportul Koln-Bonn, unde s-a desfăşurat ceremonia plecă­rii este împodobit, ca şi în ziua sosirii, cu drapelele de stat ale celor două ţări. A sosit pentru a-şi lua rămas bun preşedintele Republicii Federale Germania Gustav Heinemann, împreună cu soţia, doamna Hilda Heine­mann, ministrul federal al jus­tiţiei Gerhard Jahn, care în tim­pul vizitei a fost reprezentant permanent al guvernului federal pe lingă şeful statului român, împreună cu doamna Anna Jahn, Dietrich Spangenberg, şeful Ofi­ciului prezidenţial federal, per­soane oficiale vest-germane. ----La ceremonia—plecării—parti­cipă ambasadorul României la Bonn, Constantin Oancea, mem­bri ai ambasadei şi Agenţiei e­­conomice ale ţării noastre. Este prezent, de asemenea ambasa­dorul R. F. Germania la Bucu­reşti, Erwin Wickert. Cei doi preşedinţi primesc ra­portul comandantului gărzii de onoare aliniate pe aeroport, apoi trec în revistă garda. Răsună acordurile imnurilor de stat ale Republicii Socialiste România şi Republicii Federale Germania Pe terasa aerogării, un grup numeros de muncitori și tehni­cieni români care lucrează în R. F. Germania în cadrul con­tractelor de cooperare cu în­treprinderi din această ţa­ră, scandează cu însufleţire .,Ceauşescu-România“.----aclamă, flutură steguleţe tricolore, ex­­primîndu-şi încă o dată dragos-­ tea şi respectul pentru conducă­torul ţării noastre. Un grup de copii oferă celor doi preşedinţi, tovarăşei Elena Ceauşescu şi doamnei Hilda Hei­nemann, buchete de trandafiri roşii. La scara avionului, cei doi preşedinţi îţi iau un călduros ră­mas bun, îşi string mîinile La 9.15, ora locală, aeronava prezidenţială decolează, în­dreptîndu-se spre patrie. Pînă la frontieră, avionul prezidențial este escortat de o escadrilă a forțelor aeriene federale. COMUNICAT COMUN cu privire la vizita oficială in Republica Federală Germania a preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu

Next