Scînteia Tineretului, august 1973 (Anul 29, nr. 7527-7552)
1973-08-01 / nr. 7527
FLUCTUAŢIA DE CADRE Simpla consemnare nu poate fi uitîndu-ne în secţia croit a întreprinderii de pielărie şi încălţăminte „Dîmboviţa“ din Bucureşti urmărim minute în şir pe cei 38 de utecişti ce-şi desfăşoară activitatea aici. Privindu-le mişcările — repezi, sigure — încercăm să surprindem, ,la faţa locului, modul cum ei reuşesc să potrivească tiparele pe suprafaţa materialului astfel incit să croiască, aşa după cum ne informase tovarăşul Ion Popescu, secretarul comitetului U.T.C. al acestei unităţi industriale, la „milimetri cit mai mici“. Sesizîndu-ne intenţia, muncitoarea Elena Petre, ne vine în ajutor. — Dacă vă uitaţi cu atenţie — relevă dînsa, veţi observa că fiecare dintre noi căutăm ca distanţa dintre piesele ce vor fi decupate să fie, prin potrivirea judicioasă a tiparului, cit mai redusă, inexistentă dacă se poate. — Deci, nu este vorba propriu-zis de „milimetri mai mici“. — Bineînţeles. Un milimetru GH. GHIDRIGAN (Continuare în pag. a 11-a) UN PRIM BILANŢ AL UNOR INIŢIATIVE UTECISTE 24000 perechi de pantofi din materiale economisite La „Independenţa“ Sibiu, In secţia cazangerie. Nu credem că mai este nevoie să argumentăm faptul că, într-o întreprindere, fluctuaţia de cadre determină multiple implicaţii negative. La Uzina de utilaj petrolier din Tîrgovişte „cota“ fluctuaţiei s-a cifrat în anul 1972, de pildă, la aproape două mii de cadre ! ...Ne aflăm in secţia prelucrări a uzinei. Opt din cei zece utecişti chestionaţi asupra motivelor fenomenului amintit se referă la : dificultatea procesului de integrare determinată de lipsa unei atenţii, unui sprijin permanent din partea maiştrilor la care sunt repartizaţi tinerii, a şefilor de secţii, organizaţiei U.T.C. pe secţie; aprovizionarea, şi repartizarea de scule, materiale etc. se face in mod de,fectuos ; noii angajaţi nu beneficiază de dulapuri de scule, vestiare sau, în numeroase cazuri, nici chiar de echipament de protecţie la nivelul cerinţelor legale. Nu trebuie să posezi cine ştie ce însuşiri de observator pentru a reţine faptul că o serie de tineri, deşi se află la primii paşi in meserie, fiind încă lipsiţi de experienţă, sunt totuşi repartizaţi pe maşini defecte sau cu un mare grad de uzură ! Desigur că în asemenea condiţii îndeplinirea sarcinilor de producţie, implicit deci realizarea salariului de bază, devine un aspect problematic. — Nu numai aceasta este cauza plecării din întreprindere a multor tineri — opinează forjorul Mihai Muscă — ci, in primul rind, faptul că ajungi într-un colectiv in care simţi că prezenta ta nu este indispensabilă, colectiv în care eşti privit cu neîncredere. Din discuţiile purtate cu tinerii au mai rezultat şi alte cîteva aspecte revelatoare ; deşi s-a promis in nenumărate rinduri, nu a fost încă realizat un cămin care să satisfacă cit de cit solicitările , unitatea, care numără citeva mii de salariaţi, din care peste 75 la sută nu au depăşit virsta de 25 de ani, nu posedă cantină. Investigaţia noastră reliefează, credem, în suficientă măsură faptul că la Uzina de utilaj petrolier Tîrgovişte fluctuaţia masivă de cadre tinere are explicaţii destul de evidente... Sunt oare acestea cunoscute de către factorii de răspundere ? ! — într-adevăr, fluctuaţia este însemnată şi ne produce mari dificultăţi, dar ce putem face dacă aceasta este situaţia , unele măsuri am început totuşi să luăm. De altfel, faţă de anul trecut, cifra fluctuaţiei s-a mai redus... Comitetul U.T.C. ar putea să facă mai mult în această privinţă... Faptul că unii tineri nu primesc uneori atenţia cuvenită ANDREI BÂRSAN (Continuare in pag. a lie) Proletari din toate tarile, uniţî-vă ! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXIX. SERIA II. Nr. 7527 6 PAGINI —30 BANI MIERCURI 1 AUGUST 1973 O vibrantă manifestare de solidaritate internaţionalistă MITINGUL PRIETENIEI ROMÂNO-VIETNAMEZE Cu prilejul vizitei oficiale de prietenie pe care o face in ţara noastră delegaţia de partid şi guvernamentală a Republicii Democrate Vietnam, marţi seara, în Capitală, în Sala Palatului, a avut loc mitingul prieteniei şi solidarităţii româno-vietnameze. Mitingul a reunit peste 3 000 de oameni ai muncii din întreprinderile şi instituţiile capitalei, personalităţi ale vieţii ştiinţifice şi culturale, reprezentanţi ai conducerii unor instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, generali şi ofiţeri superiori. In sală se aflau, de asemenea, membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai Guvernului. La miting au asistat şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi în ţara noastră, precum şi membri ai Ambasadei R. D. Vietnam şi ai Ambasadei Republicii Vietnamului de Sud la Bucureşti, încadrate de drapelele de stat ale celor două ţări, stemele Republicii Socialiste România şi Republicii Democrate Vietnam împodobeau fundalul scenei. în limbile română şi vietnameză era înscrisă urarea : „Trăiască prietenia frăţească, alianţa şi colaborarea dintre Republica Socialistă România şi Republica Democrată Vietnam tatarra tovarăşului I tatárra tovarăşului liumi mu Mult stimate tovarăşe Fam Van Dong, Stimaţi tovarăşi membri ai delegaţiei de partid şi guvernamentale vietnameze, Dragi tovarăşi, In numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român şi al Consiliului de Miniştri, în numele Întregului nostru popor, adresez un cald şi prietenesc salut delegaţiei de partid şi guvernamentale vietnameze, în frunte cu tovarăşul Fam Van Dong, prim-ministru al guvernului Republicii Democrate Vietnam. Vizita în Republica Socialistă România a reprezentanţilor de seamă ai neînfricatului popor vietnamez (Continuare în pag. a 111-a) Stimate tovarăşe Ion Gheorghe Maurer, Dragi tovarăşi şi prieteni din corpul diplomatic, Dragi tovarăşi, în numele Partidului Celor ce Muncesc din Vietnam, al guvernului Republicii Democrate Vietnam, exprimăm mulţumirile noastre sincere poporului român şi populaţiei Capitalei Bucureşti, pentru primirea cordială şi solemnă ; mulţumim de asemenea, pentru cuvintele călduroase la adresa ţării noastre, a operei noastre revoluţionare, ale tovarăşului Ion Gheorghe Maurer, precum şi ale tovarăşilor Ştefan Boţea, Mihaela Dumitru şi Gheorghe Bujgoi. Vizitînd România frățească, (Continuare In pag. a Ul-a) (Continuare in pag. a Ul-a) lu TM . Am fost uneori întrebat ce anume determină insistenţa cu care, prin presă sau pe alte căi, se face pledoarie in favoarea educaţiei morale, a însuşirii normelor etice. Minţi file acelor persoane care mă ■ chestionau mi s-au părut tra- I versate de cel puţin două I fascicule potrivnice înţelegerii I acestei necesităţi. Una este I generată de aşa-zisa incomb patibilitate dintre ideea de I libertate individuală pentru R care milităm intr-o epocă des- I prinsă de orice fel de fetişism I sau dogmatism şi „impune- rea“ unui regulament, a unor I principii, a unui cadru de ■ (deplasare, care ar constringe, chipurile, gestul şi fapta. Cealaltă fasciculă turbulentă îşi află sorgintea, după opinia mea, în neînţelegerea ideii de progres al omului ca individualitate, progres la care trebuie lucrat fără încetare, porţile şlefuirii posibile ducînd, practic, spre distanţe fără limită. O simplă întrebare : unde mă aflu eu P (sau unde ■ eşti tu P, unde intem noi P) faţă de ceea ce alţii, cei mai buni, au atins deja, sau faţă de idealul prefigurat — ,şi iată că ne vom autoprivi cu mai multă modestie... Sigur că ne aflăm — şi în medie, şi printr-un mare număr de concetăţeni de valoare — la un nivel de moralitate bun, acceptabil. Dar tot atît ele adevărat este că investiţia generală pe care o facem un om, situată ca proporţii la distanţe indiscutabil astronomice faţă de ceea ce se întîmpla altădată, nu atinge suficient şi investiţia la capitolul moralitate. Lăudam, cindva, intr-o emisiune radiofonică, o categorie de slujbaşi ai statului care mă impresionaseră prin însuşirea unor limbi străine, categorie profesională intrată altădată în legendă prin starea ei de analfabetism. Progres evident. Iată însă că unii dintre ei mi-au apărut ulterior, în cîteva situații, aparent mărunte, cu discrepanțe notabile între gradul de „cultură generală“, de „pregătire profesională“ şi nivelul etic sau valoarea comportamentului. In practica unora dintre cei ce conversau franţuzeşte cu eleganţă inechitatea era un instrument obis INVESTIŢIA MORALA unit şi brutal. „Diferenţa“ dintre cultură înscrisă pe certificatele de absolvire şi comportament radiografia o moralitate precară, a lor, şi nu a celor pe care erau chemaţi să-i aprecieze. Vorbesc limbi străine ? Mersi pentru engleză, dacă le lipseşte obrazul ! Un caz de-a dreptul tulburător, cules din rindul aceleiaşi categorii — a „oamenilor cu carte“ —, am aflat mai zilele trecute. L-am întîlnit pe stradă pe un doctor trecut doar cu cîţiva ani peste treizeci. 11 ştiam de mult, de pe vremea cînd locuiam în Floreasca şi m-a mirat să aflu că s-a mutat într-o garsonieră mică, el care avea deja un apartament în care se simţea bine cu soţia şi copilul. „Da, dar nu mai sunt însurat...“, m-a informat el. „Ai lăsat-o .“ „Nu, m-a lăsat ea, s-a măritat cu un coleg, EUGEN FLORESCU In zilele de 30—31 iulie a avut loc în Crimeea o întilnire a conducătorilor partidelor comuniste şi muncitoreşti din ţările socialiste, la care au participat : T. Jivkov, prim-secretar al C.C. al P.C. Bulgar, preşedintele Consiliului de Stat al R. P. Bulgaria, G. Husak, secretar general al C.C. al P.C. din Cehoslovacia, E. Honecker, prim-secretar al C.C. al P.S.U.G., J. Tedenbal, prim-secretar al C.C. al P.P.R.M., președintele Consiliului de Miniștri al R. P. Mongole, E. Gierek, prim-secretar al C.C. al P.M.U.P., Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, J. Kadar, prim-secretar al C.C. al P.M.S.U., L. I. Brejnev, secretar general al C.C. al P.C.U.S., precum și A. A. Gromiko, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., ministrul afacerilor externe al U.R.S.S., B. N. Ponomariov, membru supleant al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., secretar al C.C. al P.C.U.S., K. F. Katuşev, secretar al C.C. al P.C.U.S. Participanţii la întilnire s-au informat reciproc asupra vieţii şi activităţii partidelor lor, asupra dezvoltării statelor lor socialiste. Au fost examinate probleme ale colaborării politice, economice şi ideologice dintre partidele şi ţările frăţeşti. A avut loc un larg schimb de păreri asupra problemelor internaţionale actuale. II. Conducătorii P.C. Bulgar, P.C. din Cehoslovacia. P.S.U.G., P.P.R.M., P.M.U.P., P.C.R., P.M.S.U. şi P.C.U.S. au constatat că, in perioada care s-a scurs de la întîlnirea din Crimeea din iulie 1972, au fost obţinute succese importante in realizarea obiectivelor de politică externă, trasate în declaraţiile Comitetului Politic Consultativ al Tratatului de la Varşovia, în hotăririle congreselor partidelor frăţeşti, în Programul păcii al Congresului al XXIV-lea al P.C.U.S. încetarea războiului din Vietnam, recunoaşterea deplină pe baza dreptului internaţional a Republicii Democrate Germane, reglementarea relaţiilor dintre Cehoslovacia şi Republica Federală Germania, întărirea poziţiei internaţionale a Cubei, începerea cu succes a Conferinţei general-europene pentru securitate şi cooperare — toate acestea reflectă sporirea influenţei politicii de pace a ţărilor comunităţii socialiste. Un mare rol în înfăptuirea acestei politici, în însănătoşirea întregii situaţii internaţionale l-au jucat întîlnirile şi discuţiile pe care conducătorii partidelor frăţeşti şi ai ţărilor socialiste le-au avut în ultimul timp cu reprezentanţi ai statelor capitaliste. L.I. Brejnev a informat despre activitatea de politică externă a C.C. al P.C.U.S. pentru realizarea Programului păcii, adoptat de Congresul al XXIV- lea, despre recentele vizite in Statele Unite ale Americii, în Republica Federală Germania şi Franţa, despre tratativele purtate şi acordurile încheiate, inclusiv acordul sovieto-american cu privire la preîntâmpinarea unui război nuclear. Conducătorii partidelor frăţeşti au dat o înaltă apreciere politicii externe leniniste a P.C.U.S., contribuţiei personale a secretarului general al C.C. al P.C.U.S., L. I. Brejnev, in înfăptuirea acestei politici care are o mare însemnătate internaţională. S-a ajuns la concluzia comună că în ansamblul situaţiei internaţionale s-au produs importante schimbări pozitive , capătă o tot mai largă recunoaştere internaţională principiile coexistenţei paşnice între state cu sisteme sociale diferite ; se lărrgesc legăturile economice reciproc avantajoase între ţările socialiste şi cele capitaliste ; se deschid perspective mai favorabile pentru noi paşi constructivi meniţi să contribuie la consolidarea păcii şi securităţii internaţionale. S-a subliniat că este important ca, prin eforturile comune ale tuturor statelor interesate, să se consolideze mutaţiile pozitive de pe arena internaţională, să fie transpuse consecvent in viaţă acordurile şi tratatele încheiate, să se înainteze neabătut spre obiectivul principal — asigurarea păcii generale. A fost exprimată hotărîrea unanimă de a desfăşura o colaborare activă a ţărilor socialiste în această direcţie, a fost reafirmată hotărirea lor de a contribui la succesul conferinţei general-europene pentru securitate şi cooperare. Apreciind pozitiv concluziile fundamentale ale consultărilor pregătitoare de la Helsinki şi ale primei faze a conferinţei general-europene — reuniunea miniştrilor afacerilor externe, conducătorii partidelor frăţeşti îşi exprimă convingerea că lucrările acestei conferinţe, de care popoarele leagă mari speranţe pentru statornicirea în Europa a unei păci cu adevărat trainice, pot să se încheie încă în acest an, dacă există bunăvoinţa participanţilor. Pentru a conferi o autoritate politică cut mai mare hotărîrilor conferinţei, faza ei finală ar trebui să se desfăşoare la cel mai înalt nivel. Ţările socialiste se pronunţă pentru dezvoltarea între statele europene a unor relaţii economice de mari proporţii şi de lungă durată, libere de discriminări şi inegalitate, pentru contacte largi şi multiforme între opinia publică din toate ţările, pentru stimularea turismului, a legăturilor sportive, pentru dezvoltarea relaţiilor culturale şi a schimbului de valori spirituale, in vederea întăririi păcii şi înţelegerii reciproce între popoare. Ţările socialiste pornesc fie la faptul că o asemenea colaborare trebuie să se dezvolte in cadrul respectării stricte a suveranităţii fiecărui stat şi neamestecului in treburile lui interne, respectîndu-se legile, obiceiurile şi tradiţiile fiecărei ţări. Această colaborare va corespunde intereselor tuturor popoarelor europene şi ale fiecăruia în parte. A fost remarcată cu satisfacţie actuala activizare a forţelor sociale care pot juca un rol important în îndeplinirea sarcinii istorice de transformare a Europei într-un continent al păcii, în consolidarea păcii pe pământ. Ţările socialiste se pronunţă consecvent pentru completarea destinderii politice prin destinderea militară, care favorizează dezarmarea. Ele acordă o mare însemnătate tratativelor cu privire la reducerea înarmărilor şi forţelor armate in Europa centrală, care urmează să înceapă In octombrie a.c. la Viena. Ţările socialiste consideră necesare lărgirea zonei de destindere, extinderea ei asupra întregii lumi. Aceasta reclamă, în primul rind, reglementarea neintîrziată a situaţiilor conflictuale, generate de agresiunea imperialistă. Au fost reafirmate sprijinul constant faţă de poziţiile Republicii Democrate Vietnam şi Guvernului Revoluţionar Provizoriu al Republicii Vietnamului de Sud, care cer îndeplinirea neabătută de către toate părţile a Acordului de la Paris, necesitatea de a se acorda popoarelor din Indochina posibilitatea de a-şi hotărî singura soarta, de a se instaura o pace echitabilă in întreaga Indochină; au fost exprimate solidaritatea internaţionalistă cu poporul vietnamez, hotărirea de a-i acorda ajutorul necesar, de a întări colaborarea frăţească cu R.D. Vietnam. Una dintre cele mai acute probleme continuă să fie situaţia din Orientul Apropiat, care trebuie să fie reglementată pe baza retragerii complete a trupelor israeliene de pe teritoriile arabe ocupate, respectării independenţei şi drepturilor legitime ale statelor şi popoarelor din această regiune, inclusiv ale poporului arab al Palestinei. Politica de destindere şi de dezvoltare a colaborării paşnice intre state se bucură de sprijinul fierbinte al popoarelor, al întregii opinii publice progresiste şi iubitoare de pace din lume. Paralel cu aceasta însă continuă să existe forţe care, acţionind în spiritul „războiului rece“, se opun destinderii internaţionale, se pronunţă pentru intensificarea pregătirilor militare şi pentru umflarea bugetelor militare. Este necesar să se manifeste o vigilenţă neslăbită faţă de politica acestor forţe, să se contracareze tentativele lor de a induce în eroare opinia publică mondială, de a semăna neîncrederea şi ura între popoare, de a folosi destinderea (Continuare In pag. a V-ai (Continuare în pag. a IV-a) a întîlnirea tovarăşului 1 Nicolae Ceauşescu 1 şi a tovarăşei 9 9 Elena Ceauşescu 1 cu tovarăşul 9 Todor Jivkov Cu ocazia prezenţei la odihnă în Crimeea, marţi după-amiază, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, şi tovarăşa Elena Ceauşescu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., s-au întîlnit cu tovarăşul Todor Jivkov, prim-secretar al C.C. al Partidului Comunist Bulgar, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Bulgaria, în cadrul intîlnirii, au fost abordate probleme privind dezvoltarea in continuare a colaborării prieteneşti dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist Bulgar şi a relaţiilor de bună vecinătate dintre Republica Socialistă România şi Republica Populară Bulgaria în interesul ambelor popoare, al cauzei socialismului și păcii. întîlnirea s-a desfășurat intr-o atmosferă caldă, tovărășească. „PLĂTESC AMENDĂ“... de AUREL DRAGOŞ MUNTEANU Etimonul cuvântului socialism se află in societate, iar împrejurarea semnifică deplasarea interesului de la individ la colectivitate. Factorul determinant, existenţa socială, creează un mediu al expansiunii fireşti, un climat al libertăţii persoanei. Din punct de vedere teoretic, lucrurile nu pot fi mai limpezi : dacă oamenii au posibilitatea să aleagă, în condiţiile desalienării procesului muncii şi ale cunoaşterii realităţii, postulatul optimist al filozofiei noastre ne îndreptăţeşte să credem că opţiunea lor va fi in favoarea binelui public. Cu toate acestea, cel mai elementar bun simţ ne cere intensificarea acţiunii de educaţie, iar contactul cu strada şi cu diferite situaţii legate de viaţa tinerilor îndreptăţeşte o preocupare susţinută in acest sens. Raportul dintre viaţa individuală, dintre comportamentul intim şi cel social este adeseori stricat, este dezechilibrat de factori imponderabili, de prejudecăţi şi apucături regretabile, izbucnind cu o furie deconcertantă şi neaşteptată. Iată, mi s-a întîmplat să asist într-o seară la dezlănţuirea violentă a unui tînăr, care a maltratat o femeie, nu văzut a zeci de oameni indignaţi. Opinia a reacţionat prompt, cu un extraordinar simţ al justiţiei, şi am putut să-l văd pe junele imberb cum s-a calmat şi a încercat să dea explicaţii. „E nevasta mea şi am dreptul s-o bat !“.Un simţ deviat al proprietăţii făcuse din băiatul acela înalt şi frumos un mic satrap în propria familie. Ceea ce m-a tulburat însă şi mai tare, şi m-a făcut să mă apropii, a fost convingerea lui că-şi (Continuare In pag. a IV-a)