Scînteia Tineretului, august 1973 (Anul 29, nr. 7527-7552)

1973-08-01 / nr. 7527

FLUCTUAŢIA DE CADRE Simpla consemnare nu poate fi uitîndu-ne în secţia croit a în­treprinderii de pielărie şi încăl­ţăminte „Dîmboviţa“ din Bucu­reşti urmărim minute în şir pe cei 38 de utecişti ce-şi desfă­şoară activitatea aici. Privin­­du-le mişcările — repezi, sigure — încercăm să surprindem, ,la faţa locului, modul cum ei reu­şesc să potrivească tiparele pe suprafaţa materialului astfel in­cit să croiască, aşa după cum ne informase tovarăşul Ion Po­­pescu, secretarul comitetului U.T.C. al acestei unităţi indus­triale, la „milimetri cit mai mici“. Sesizîndu-ne intenţia, muncitoarea Elena Petre, ne vine în ajutor. — Dacă vă uitaţi cu atenţie — relevă dînsa, veţi observa că fiecare dintre noi căutăm ca distanţa dintre piesele ce vor fi decupate să fie, prin potrivirea judicioasă a tiparului, cit mai redusă, inexistentă dacă se poate. — Deci, nu este vorba pro­­priu-zis de „milimetri mai mici“. — Bineînţeles. Un milimetru GH. GHIDRIGAN (Continuare în pag. a 11-a) UN PRIM BILANŢ AL UNOR INIŢIATIVE UTECISTE 24000 perechi de pantofi din materiale economisite La „Independenţa“ Sibiu, In secţia cazangerie. Nu credem că mai este nevoie să argumentăm faptul că, într-o întreprindere, fluctuaţia de cadre determină multiple implicaţii ne­gative. La Uzina de utilaj petro­lier din Tîrgovişte „cota“ fluc­tuaţiei s-a cifrat în anul 1972, de pildă, la aproape două mii de cadre ! ...Ne aflăm in secţia prelucrări a uzinei. Opt din cei zece ute­cişti chestionaţi asupra motive­lor fenomenului amintit se re­feră la : dificultatea procesului de integrare determinată de lip­sa unei atenţii, unui sprijin per­manent din partea maiştrilor la care sunt repartizaţi tinerii, a şefilor de secţii, organizaţiei U.T.C. pe secţie; aprovizionarea, şi repartizarea de scule, mate­riale etc. se face in mod de­,­fectuos ; noii angajaţi nu bene­ficiază de dulapuri de scule, vestiare sau, în numeroase ca­zuri, nici chiar de echipament de protecţie la nivelul cerinţe­lor legale. Nu trebuie să posezi cine ştie ce însuşiri de observator pentru a reţine faptul că o serie de­­ tineri, deşi se află la primii paşi in meserie, fiind încă lipsiţi de experienţă, sunt totuşi reparti­zaţi pe maşini defecte sau cu un mare grad de uzură ! Desigur că în asemenea condiţii îndeplini­rea sarcinilor de producţie, im­plicit deci realizarea salariului de bază, devine un aspect pro­blematic. — Nu numai aceasta este cau­za plecării din întreprindere a multor tineri — opinează forjo­rul Mihai Muscă — ci, in primul rind, faptul că ajungi într-un colectiv in care simţi că prezen­ta ta nu este indispensabilă, co­lectiv în care eşti privit cu neîn­credere. Din discuţiile purtate cu tine­rii au mai rezultat şi alte cîte­­va aspecte revelatoare ; deşi s-a promis in nenumărate rinduri, nu a fost încă realizat un că­min care să satisfacă cit de cit solicitările , unitatea, care nu­mără citeva mii de salariaţi, din care peste 75 la­ sută nu au de­păşit virsta de 25 de ani, nu po­sedă cantină. Investigaţia noastră reliefează, credem, în suficientă măsură faptul că la Uzina de utilaj pe­trolier Tîrgovişte fluctuaţia ma­sivă de cadre tinere are expli­caţii destul de evidente... Sunt oare acestea cunoscute de către factorii de răspundere ? ! — într-adevăr, fluctuaţia este însemnată şi ne produce mari dificultăţi, dar ce putem face dacă aceasta este situaţia , une­le măsuri am început totuşi să luăm. De altfel, faţă de anul tre­cut, cifra fluctuaţiei s-a mai re­dus... Comitetul U.T.C. ar putea să facă mai mult în această pri­vinţă... Faptul că unii tineri nu primesc uneori atenţia cuvenită ANDREI BÂRSAN (Continuare in pag. a li­e) Proletari din toate tarile, uniţî-vă ! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXIX. SERIA II. Nr. 7527 6 PAGINI —30 BANI MIERCURI 1 AUGUST 1973 O vibrantă manifestare de solidaritate internaţionalistă MITINGUL PRIETENIEI ROMÂNO-VIET­NAMEZE Cu prilejul vizitei oficiale de prietenie pe care o face in ţara noastră delegaţia de partid şi guvernamentală a Republicii De­mocrate Vietnam, marţi seara, în Capitală, în Sala Palatului, a a­­vut loc mitingul prieteniei şi solidarităţii româno-vietnameze. Mitingul a reunit peste 3 000 de oameni ai muncii din între­prinderile şi instituţiile capita­lei, personalităţi ale vieţii ştiinţi­fice şi culturale, reprezentanţi ai conducerii unor instituţii cen­trale şi organizaţii obşteşti, ge­nerali şi ofiţeri superiori. In sală se aflau, de asemenea, mem­bri ai C.C. al P.C.R., ai Consi­liului de Stat şi ai Guvernului. La miting au asistat şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi în ţara noastră, precum şi mem­bri ai Ambasadei R. D. Vietnam şi ai Ambasadei Republicii Viet­namului de Sud la Bucureşti, încadrate de drapelele de stat ale celor două ţări, stemele Re­publicii Socialiste România şi Republicii Democrate Vietnam împodobeau fundalul scenei. în limbile română şi vietnameză era înscrisă urarea : „Trăiască prietenia frăţească, alianţa şi colaborarea dintre Republica Socialistă România şi Repu­blica Democrată Vietnam tatarra tovarăşului I tatárra tovarăşului li­umi mu Mult stimate tovarăşe Fam Van Dong, Stimaţi tovarăşi membri ai de­legaţiei de partid şi guverna­mentale vietnameze, Dragi tovarăşi, In numele Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist Ro­mân şi al Consiliului de Mi­niştri, în numele Întregului nos­tru popor, adresez un cald şi prietenesc salut delegaţiei de partid şi guvernamentale viet­nameze, în frunte cu tovarăşul Fam Van Dong, prim-ministru al guvernului Republicii Demo­crate Vietnam. Vizita în Repu­blica Socialistă România a re­prezentanţilor de seamă ai neînfricatului popor vietnamez (Continuare în pag. a 111-a) Stimate tovarăşe Ion Gheorghe Maurer, Dragi tovarăşi şi prieteni din corpul diplomatic, Dragi tovarăşi, în numele Partidului Celor ce Muncesc din Vietnam, al guver­nului Republicii Democrate Viet­nam, exprimăm mulţumirile noastre sincere poporului român şi populaţiei Capitalei Bucureşti, pentru primirea cordială şi solemnă ; mulţumim de aseme­nea, pentru cuvintele călduroa­se la adresa ţării noastre, a o­­perei noastre revoluţionare, ale tovarăşului Ion Gheorghe Mau­rer, precum şi ale tovarăşilor Ştefan Boţea, Mihaela Dumitru şi Gheorghe Bujgoi. Vizitînd România frățească, (Continuare In pag. a Ul-a) (Continuare in pag. a Ul-a) lu TM . Am fost uneori întrebat ce anume determină insistenţa cu care, prin presă sau pe alte căi, se face pledoarie in favoarea educaţiei morale, a însuşirii normelor etice. Min­ţi file acelor persoane care mă ■ chestionau mi s-au părut tra- I versate de cel puţin două I fascicule potrivnice înţelegerii I acestei necesităţi. Una este I generată de aşa-zisa incom­­b patibilitate dintre ideea de I libertate individuală pentru R care milităm intr-o epocă des- I prinsă de orice fel de fetişism I sau dogmatism şi „impune-­­ rea“ unui regulament, a unor I principii, a unui cadru de ■ (deplasare, care ar constringe,­­ chipurile, gestul şi fapta.­­ Cealaltă fasciculă turbulentă îşi află sorgintea, după opinia mea, în neînţelegerea ideii de progres al omului ca indivi­dualitate, progres la care tre­buie lucrat fără încetare, por­ţile şlefuirii posibile ducînd, practic, spre distanţe fără limită. O simplă întrebare :­­ unde mă aflu eu P (sau unde ■ eşti tu P, unde intem­ noi P)­­ faţă de ceea ce alţii, cei mai buni, au­ atins deja, sau faţă de idealul prefigurat — ,şi iată că ne vom autoprivi cu mai multă modestie... Sigur că ne aflăm — şi în medie, şi printr-un mare nu­măr de concetăţeni de valoare — la un nivel de moralitate bun, acceptabil. Dar tot atît ele adevărat este că investiţia generală pe care o facem un om, situată ca proporţii la dis­tanţe indiscutabil astronomice faţă de ceea ce se întîmpla altădată, nu atinge suficient şi investiţia la capitolul mo­ralitate. Lăudam, cindva, intr-o emi­siune radiofonică, o categorie de slujbaşi ai statului care mă impresionaseră prin însuşirea unor limbi străine, categorie profesională intrată altădată în legendă prin starea ei de analfabetism. Progres evident. Iată însă că unii dintre ei mi-au apărut ulterior, în cîte­va situații, aparent mărunte, cu discrepanțe notabile între gradul de „cultură generală“, de „pregătire profesională“ şi nivelul etic sau valoarea com­portamentului. In practica unora dintre cei ce conversau franţuzeşte cu eleganţă inechi­tatea era un instrument obis­ INVESTIŢIA MORALA unit şi brutal. „Diferenţa“ dintre cultură înscrisă pe cer­tificatele de absolvire şi com­portament radiografia o mo­ralitate precară, a lor, şi nu a celor pe care erau chemaţi să-i aprecieze. Vorbesc limbi străine ? Mersi pentru en­gleză, dacă le lipseşte obra­zul ! Un caz de-a dreptul tulbu­rător, cules din rindul ace­leiaşi categorii — a „oame­nilor cu­ carte“ —, am aflat mai zilele trecute. L-am în­­tîlnit pe stradă pe un doctor trecut doar cu cîţiva ani peste treizeci. 11 ştiam de mult, de pe vremea cînd locuiam în Floreasca şi m-a mirat să aflu că s-a mutat într-o gar­sonieră mică, el care avea deja un apartament în care se simţea bine cu soţia şi copilul. „Da, dar nu mai sunt însurat...“, m-a informat el. „Ai lăsat-o .“ „Nu, m-a lăsat ea, s-a măritat cu un coleg, EUGEN FLORESCU In zilele de 30—31 iulie a avut loc în Crimeea o întilnire a con­ducătorilor partidelor comuniste şi muncitoreşti din ţările socia­liste, la care au participat : T. Jivkov, prim-secretar al C.C. al P.C. Bulgar, preşedintele Consiliului de Stat al R. P. Bul­garia, G. Husak, secretar gene­ral al C.C. al P.C. din Cehoslo­vacia, E. Honecker, prim-secre­­tar al C.C. al P.S.U.G., J. Teden­­bal, prim-secretar al C.C. al P.P.R.M., președintele Consiliu­lui de Miniștri al R. P. Mongole, E. Gierek, prim-secretar al C.C. al P.M.U.P., Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președinte­le Consiliului de Stat al Re­publicii Socialiste România, J. Kadar, prim-secretar al C.C. al P.M.S.U., L. I. Brejnev, secre­tar general al C.C. al P.C.U.S., precum și A. A. Gromiko, mem­bru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., ministrul afacerilor ex­terne al U.R.S.S., B. N. Pono­­mariov, membru supleant al Bi­roului Politic al C.C. al P.C.U.S., secretar al C.C. al P.C.U.S., K. F. Katuşev, secretar al C.C. al P.C.U.S. Participanţii la întilnire s-au informat reciproc asupra vieţii şi activităţii partidelor lor, asu­pra dezvoltării statelor lor so­cialiste. Au fost examinate pro­bleme ale colaborării politice, economice şi ideologice dintre partidele şi ţările frăţeşti. A avut loc un larg schimb de pă­reri asupra problemelor inter­naţionale actuale. II. Conducătorii P.C. Bulgar, P.C. din Cehoslovacia. P.S.U.G., P.P.R.M., P.M.U.P., P.C.R., P.M.S.U. şi P.C.U.S. au constatat că, in perioada care s-a scurs de la întîlnirea din Crimeea din iulie 1972, au fost obţinute succese importante in realizarea obiectivelor de politică externă, trasate în declaraţiile Comitetu­lui Politic Consultativ al Trata­tului de la Varşovia, în hotări­­rile congreselor partidelor fră­ţeşti, în Programul păcii al Con­gresului al XXIV-lea al P.C.U.S. încetarea războiului din Vietnam, recunoaşterea deplină pe baza dreptului internaţional a Republicii Democrate Germa­ne, reglementarea relaţiilor dintre Cehoslovacia şi Republi­ca Federală Germania, întărirea poziţiei internaţionale a Cubei, începerea cu succes a Confe­rinţei general-europene pentru securitate şi cooperare — toate acestea reflectă sporirea influ­enţei politicii de pace a ţărilor comunităţii socialiste. Un mare rol în înfăptuirea a­­cestei politici, în însănătoşirea întregii situaţii internaţionale l-au jucat întîlnirile şi discu­ţiile pe care conducătorii parti­delor frăţeşti şi ai ţărilor socia­liste le-au avut în ultimul timp cu reprezentanţi ai statelor ca­pitaliste. L.I. Brejnev a informat des­pre activitatea de politică ex­ternă a C.C. al P.C.U.S. pentru realizarea Programului păcii, adoptat de Congresul al XXIV- lea, despre recentele vizite in Statele Unite ale Americii, în Republica Federală Germania şi Franţa, despre tratativele pur­tate şi acordurile încheiate, in­clusiv acordul sovieto-american cu privire la preîntâmpinarea unui război nuclear. Conducăto­rii partidelor frăţeşti au dat o înaltă apreciere politicii exter­ne leniniste a P.C.U.S., contri­buţiei personale a secretarului general al C.C. al P.C.U.S., L. I. Brejnev, in înfăptuirea a­­cestei politici care are o mare însemnătate internaţională. S-a ajuns la concluzia comu­nă că în ansamblul situaţiei in­ternaţionale s-au produs impor­tante schimbări pozitive , capătă o tot mai largă recunoaştere in­ternaţională principiile coexis­tenţei paşnice între state cu sisteme sociale diferite ; se lărr­gesc legăturile economice re­ciproc avantajoase între ţările socialiste şi cele capitaliste ; se deschid perspective mai favo­rabile pentru noi paşi construc­tivi meniţi să contribuie la consolidarea păcii şi securităţii internaţionale. S-a subliniat că este impor­tant ca, prin eforturile comune ale tuturor statelor interesate, să se consolideze mutaţiile po­zitive de pe arena internaţio­nală, să fie transpuse consecvent in viaţă acordurile şi tratatele încheiate, să se înainteze neabă­tut spre obiectivul principal — asigurarea păcii generale. A fost exprimată hotărîrea u­­nanimă de a desfăşura o colabo­rare activă a ţărilor socialiste în această direcţie, a fost reafir­mată hotărirea lor de a contri­bui la succesul conferinţei gene­­ral-europene pentru securitate şi cooperare. Apreciind pozitiv con­cluziile fundamentale ale con­sultărilor pregătitoare de la Hel­sinki şi ale primei faze a con­ferinţei general-europene — re­uniunea miniştrilor afacerilor externe­­, conducătorii partide­lor frăţeşti îşi exprimă convin­gerea că lucrările acestei confe­rinţe, de care popoarele leagă mari speranţe pentru statorni­cirea în Europa a unei păci cu adevărat trainice, pot să se în­cheie încă în acest an, dacă e­­xistă bunăvoinţa participanţilor. Pentru a conferi o autoritate politică cut mai mare hotărî­­rilor conferinţei, faza ei finală ar trebui să se desfăşoare la cel mai înalt nivel. Ţările socialiste se pronunţă pentru dezvoltarea între statele europene a unor relaţii econo­mice de mari proporţii şi de lungă durată, libere de discri­minări şi inegalitate, pentru con­tacte largi şi multiforme între opinia publică din toate ţările, pentru stimularea turismului, a legăturilor sportive, pentru dez­voltarea relaţiilor culturale şi a schimbului de valori spirituale, in vederea întăririi păcii şi în­ţelegerii reciproce între popoare. Ţările socialiste pornesc fie la faptul că o asemenea colaborare trebuie să se dezvolte in cadrul respectării stricte a suveranită­ţii fiecărui stat şi neamestecului in treburile lui interne, respec­­tîndu-se legile, obiceiurile şi tradiţiile fiecărei ţări. Această colaborare va corespunde intere­selor tuturor popoarelor euro­pene şi ale fiecăruia în parte. A fost remarcată cu satisfacţie actuala activizare a forţelor so­ciale care pot juca un rol im­portant în îndeplinirea sarcinii istorice de transformare a Eu­ropei într-un continent al păcii, în consolidarea păcii pe pământ. Ţările socialiste se pronunţă consecvent pentru completarea destinderii politice prin destin­derea militară, care favorizează dezarmarea. Ele acordă o mare însemnătate tratativelor cu pri­vire la reducerea înarmărilor şi forţelor armate in Europa cen­trală, care urmează să înceapă In octombrie a.c. la Viena. Ţările socialiste consideră ne­cesare lărgirea zonei de destin­dere, extinderea ei asupra între­gii lumi. Aceasta reclamă, în primul rind, reglementarea ne­­intîrziată a situaţiilor conflic­­tuale, generate de agresiunea imperialistă. Au fost reafirmate sprijinul constant faţă de poziţiile Repu­blicii Democrate Vietnam şi Guvernului Revoluţionar Pro­vizoriu al Republicii Vietnamu­lui de Sud, care cer îndeplini­rea neabătută de către toate părţile a Acordului de la Paris, necesitatea de a se acorda po­poarelor din Indochina posibili­tatea de a-şi hotărî singura soarta, de a se instaura o pace echitabilă in întreaga Indochină; au fost exprimate solidaritatea internaţionalistă cu poporul viet­namez, hotărirea de a-i acorda ajutorul necesar, de a întări co­laborarea frăţească cu R.D. Viet­nam. Una dintre cele mai acute pro­bleme continuă să fie situaţia din Orientul Apropiat, care tre­buie să fie reglementată pe baza retragerii complete a tru­pelor israeliene de pe teritoriile arabe ocupate, respectării inde­pendenţei şi drepturilor legi­time ale statelor şi popoarelor din această regiune, inclusiv ale poporului arab al Palestinei. Politica de destindere şi de dezvoltare a colaborării paş­nice intre state se bucură de sprijinul fierbinte al popoarelor, al întregii opinii publice progre­siste şi iubitoare de pace din lume. Paralel cu aceasta însă continuă să existe forţe care, acţionind în spiritul „războiului rece“, se opun destinderii inter­naţionale, se pronunţă pentru intensificarea pregătirilor mili­tare şi pentru umflarea bugete­lor militare. Este necesar să se manifeste o vigilenţă neslăbită faţă de politica acestor forţe, să se contracareze tentativele lor de a induce în eroare opinia pu­blică mondială, de a semăna neîncrederea şi ura între po­poare, de a folosi destinderea (Continuare In pag. a V-ai (Continuare în pag. a IV-a) a întîlnirea tovarăşului 1 Nicolae Ceauşescu 1 şi a tovarăşei 9 9 Elena Ceauşescu 1 cu tovarăşul 9 Todor Jivkov Cu ocazia prezenţei la odihnă în Crimeea, marţi după-amiază, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, se­cretar general al Partidului Co­munist Român, preşedintele Con­siliului de Stat al Republicii Socialiste România, şi tovarăşa Elena Ceauşescu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., s-au întîlnit cu tovară­şul Todor Jivkov, prim-secretar al C.C. al Partidului Comunist Bulgar, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Bulgaria, în cadrul intîlnirii, au fost abordate probleme privind dez­voltarea in continuare a colabo­rării prieteneşti dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist Bulgar şi a relaţiilor de bună vecinătate dintre Re­publica Socialistă România şi Republica Populară Bulgaria în interesul ambelor popoare, al cauzei socialismului și păcii. întîlnirea s-a desfășurat intr-o atmosferă caldă, tovărășească. „PLĂTESC AMENDĂ“... de AUREL DRAGOŞ MUNTEANU Etimonul cuvântului socialism se află in societate, iar împre­jurarea semnifică deplasarea interesului de la individ la colectivitate. Factorul determinant, existenţa socială, creează un mediu al expansiunii fireşti, un climat al libertăţii per­soanei. Din punct de vedere teoretic, lucrurile nu pot fi mai limpezi : dacă oamenii au posibilitatea să aleagă, în condi­ţiile des­alienării procesului muncii şi ale cunoaşterii reali­tăţii, postulatul optimist al filozofiei noastre ne îndreptăţeşte să credem că opţiunea lor va fi in favoarea binelui public. Cu toate acestea, cel mai elementar bun simţ ne cere inten­sificarea acţiunii de educaţie, iar contactul cu strada şi cu diferite situaţii legate de viaţa tinerilor îndreptăţeşte o pre­ocupare susţinută in acest sens. Raportul dintre viaţa indivi­duală, dintre comportamentul intim şi cel social este adese­ori stricat, este dezechilibrat de factori imponderabili, de prejudecăţi şi apucături regretabile, izbucnind cu o furie de­concertantă şi neaşteptată. Iată, mi s-a întîmplat să asist într-o seară la dezlănţuirea violentă a unui tînăr, care a maltratat o femeie, nu văzut a zeci de oameni indignaţi. Opinia a reacţionat prompt, cu un extraordinar simţ al justiţiei, şi am putut să-l văd pe ju­nele imberb cum s-a calmat şi a încercat să dea explicaţii. „E nevasta mea şi am dreptul s-o bat !“.Un simţ deviat al proprietăţii făcuse din băiatul acela înalt şi frumos un mic satrap în propria familie. Ceea ce m-a tulburat însă şi mai tare, şi m-a făcut să mă apropii, a fost convingerea lui că-şi (Continuare In pag. a IV-a)

Next