Scînteia Tineretului, septembrie 1973 (Anul 29, nr. 7553-7577)
1973-09-01 / nr. 7553
Proletari din toate ţările, uniţi-vă ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXIX. SERIA II. Nr. 75536 PAGINI — 30 BANI SÎMBĂTĂ 1 SEPTEMBRIE 1973 Trustul de construcţii Calaţi O INIŢIATIVĂ A TINERILOR ŞI 125 TONE DE CIMENT ECONOMISIT Desfăşurată într-o atmosferă sărbătorească, sub semnul dorinţei reciproce de amplificare a relaţiilor de prietenie şi colaborare dintre cele două ţări şi popoare MimiteM want wustsn w ipubm ona A PRILEJUIT ÎN CONTINUARE VIBRANTE MANIFESTĂRI DE STIMĂ ŞI PREŢUIRE PENTRU CONDUCĂTORUL ROMÂNIEI SOCIALISTE, NOI CONTACTE MENITE SĂ ÎNTĂREASCĂ CONLUCRAREA DINTRE POPOARELE ROMÂN Şl CUBANEZ PENTRU CAUZA SOCIALISMULUI ŞI A PĂCII ÎN LUME Tovaraşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, însoţiţi de tovarăşul Fidel Castro — în provincia Oriente La Moncada — şcoală şi muzeu a revoluţiei Vineri dimineaţa, în cea de-a treia zi a vizitei în Cuba frăţească, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, şi celelalte persoane oficiale române, au fost oaspeţii oraşului Santiago de Cuba, capitala provinciei Oriente, cea mai mare ca suprafaţă şi populaţie, situată in extremitatea răsăriteană a ţării şi considerată leagănul revoluţiei cubaneze. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu sunt însoţiţi de tovarăşul Fidel Castro, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist din Cuba, prim-ministru al Guvernului Revoluţionar, şi de tovarăşa Vilma Espin, preşedinta Federaţiei femeilor cubaneze. De la Varadero la Santiago de Cuba se zboară cu un avion special. Pe aeroportul . ..Antonio Maceo“ conducătorii României şi Cubei sunt salutaţi de comandantul Juan Almeida, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C. din Cuba, delegat al conducerii superioare de partid cu însărcinări speciale în această provincie, Armando Hart, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C. din Cuba, prim-secretar al Comitetului provincial de partid, precum şi de Haydée Santamaria, membru al C.C. al P.C. din Cuba. Aeroportul este pavoazat cu drapele româneşti şi cubaneze, cu un mare portret al tovarăşului Nicolae Ceauşescu, însoţit de o lozincă în limbile română şi spaniolă : „Provincia Oriente urează bun venit preşedintelui Nicolae Ceauşescu“. Se intonează imnurile celor două state, după care tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Fidel Castro trec in revistă compania de onoare aliniată pe aeroport. Numeroşi locuitori ai oraşului, aflaţi în incinta aeroportului, ovaţionează îndelung pe cei doi conducători, pentru prietenia româno-cubaneză. In continuare, tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Fidel Castro, celelalte persoane oficiale române şi cubaneze, iau loc în maşini deschise, îndreptîndu-se spre centrul oraşului, al doilea ca mărime din Cuba, puternic centru economic, dispunind de fabrici de zahăr, de ciment şi încălţăminte, de textile şi produse alimentare, de o importantă rafinărie de petrol. Majoritatea obiectivelor sunt situate în zona portului, care dispune de condiţii naturale deosebit de prielnice ce au permis ca oraşul să cunoască o dezvoltare intensă. Santiago de Cuba este, totodată, oraşul celor mai vechi mărturii revoluţionare cubaneze. Aici se află mormîntul lui José Marti, „apostolul revoluţiei", căzut eroic pe cîmpul de luptă in 1895 in timpul războiului de eliberare de sub jugul colonial, precum şi monumentul înălţat in memoria sa. Mai presus de toate, Santiago de Cuba este oraşul unde, într-o dimineaţă de iulie, cu două decenii în urmă. Moncada — fosta garnizoană a oraşului — adevărat simbol al asupririi şi violenţei, era socotită cetatea inexpugnabilă a zbirilor regimului de tiranie al lui Batista, aici erau instruite şi găzduite unităţile sale de elită. Asupra acestei garnizoane, în zorii zilei de 26 iulie 1953, un grup de tineri şi înflăcăraţi revoluţionari, în frunte cu Fidel Castro şi din care făceau parte printre alţii Raul Castro şi Abel răpăitul sec al mitralierelor anunţa lumii începutul insurecţiei naţionale cubaneze, încununată cu instaurarea puterii populare în ianuarie 1959. Santamaria, au lansat un atac cu o îndrăzneală fără precedentChiar dacă atacul nu a reuşit, chiar dacă Moncada nu a fost cucerită atunci, chiar dacă din cei 135 de tineri participanţi mulţi au fost ucişi, printre care şi Abel Santamaria, mulţi alţii fiind prinşi şi judecaţi, această acţiune eroică a demonstrat că regimul dictatorial , este departe de a fi invulnerabil aşa cum credeau exponenţii lui, că el este condamnat de istorie la dispariţie. De aici, de la Moncada, flacăra mişcării insurecţionale a fost reaprinsă in Sierra Maestra. Lupta armată condusă de Fidel Castro avea să ducă, după trei ani de bătălii înverşunate la doborirea tiraniei, la victoria revoluţiei. Astăzi, pe frontispiciul Moncadei se poate citi o inscripţie scrisă cu litere uriaşe : „Cazarmă transformată în şcoală“. Intr-adevăr, aici a fost creat complexul şcolar „26 iulie“ unde au venit să înveţe carte în primul rind copiii celor care au participat la lupta revoluţionară şi, alături de ei, foştii combatanţi, mai tineri sau mai vîrstnici, pentru a minţi cu acelaşi elan revoluţionar înneltele construcţiei socialiste, tot aşa cum au fost minuite armele insurecţiei. La intrarea în complexul şcolar are loc o emoţionantă ceremonie. O pionieră adresează un călduros salut de bun venit oaspeţilor în numele tuturor copiilor care învaţă aici. „Cunoaştem luptele poporului român — se spune în mesajul citit de ea — ca şi marile succese în dezvoltarea economică și socială realizate de dumneavoastră după angajarea României pe drumul socialismului. In acest an, al celei de-a XX-a aniversări a asaltului eroic asupra cazărmii Moncada — asalt întreprins de un grup de curajoşi tineri conduşi de iubitul nostru conducător, comandantul Fidel Castro — pionierii din Cuba de astăzi şi întregul nostru popor şi-au intensificat eforturile pentru a obţine succese şi mai mari asigurind înaintarea noastră pe calea socialismului. Transmiteţi un salut călduros pionierilor din ţara dumneavoastră şi vă dorim şedere plăcută în oraşul nostru“. De tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi de tovarăşa Elena Ceauşescu, de tovarăşul Fidel Castro şi de ceilalţi tovarăşi români şi cubanezi se apropie un grup de pionieri, prinzîndu-le de git eşarfele de culoare alb şi albastru, semnul distinctiv al pionierilor din Cuba. In continuare, se vizitează muzeul care a fost amenajat într-o aripă a fostei cazarme şi care evocă toate marile momente ale luptei revoluţionare a poporului cubanez. Soifii poporului român primesc explicaţii amănunţite asupra diferitelor etape ale acestei lupte, începînd cu războiul împotriva colonialiştilor spanioli şi terminind cu luptele din Sierra Maestra, care au transformat, pentru prima dată, Cuba într-un stat cu adevărat liber, ai cărui cetăţeni, deveniţi stăpîni pe propriile destine, duc astăzi o viaţă demnă. Oaspeţii stăruiesc mai mult în sala în care sunt expuse documentele privind procesul înscenat de regimul lui Batista tînărului revoluţionar Fidel Castro. Pe mari panouri sunt reproduse citate din înflăcăratul rechizitoriu adresat de Fidel Castro de pe banca acuzării, unde se afla, împotriva regimului de asuprire. „Istoria mă va absolvi“ — spunea atunci Fidel Castro şi, intr-adevăr, istoria a dovedit că dreptatea a fost şi nu putea să nu fie decit de partea revoluţiei. Intr-o altă sală sunt expuse fotografii înfăţişînd momente reprezentative ale solidarităţii popoarelor din ţările socialiste, din celelalte ţări ale lumii cu poporul cubanez. La loc de cinste, un mare panou infăţişind o scenă din timpul vizitei făcute anul trecut în ţara noastră de Fidel Castro, vizită care, ca şi cea actuală a tovarăşului Nicolae Ceauşescu în Cuba, a înscris pagini de mare însemnătate in cronica legăturilor de strinsă prietenia şi solidaritate militantă româno-cubaneze. (Continuare in pag. a lll-a) Cum vă pregătiţi pentru campania agricolă de toamnă ? OCTAVIAN MILEA Toamna este foarte aproape nu numai în filele calendarului dar mai ales pe cimpiile ţării, unde a adus frunze îngălbenite de porumb, ciorchinii dulci ai viilor, care şi autocamioane încărcate cu proaspăta recoltă de sfeclă de zahăr, cu furajele ce trebuie să umple cămările iernii, cu tractorişti grăbiţi să facă pregătirile pentru apropiata declanşare a unui important moment al noului an agricol — semănatul. Firesc deci, să ne întrebăm, cit de bine pregătiţii va găsi campania agricolă de toamnă, cînd se vor aglomera o sumedenie de lucrări, toate la fel de importante — recoltarea sfeclei de zahăr, a cartofilor, culesul porumbului şi al strugurilor, strângerea rodului din livezi şi din grădinile de legume, insăminţarea griului — pe lucrătorii ogoarelor noastre. Aceste lucruri constituie de altfel tema raidului întreprins de redacţia noastră in cîteva unităţi agricole din trei judeţe ale ţării. Redăm mai jos, pe scurt,, răspunsurile primite : (Continuate in pagi lla) RAIDUL NOSTRU IN JUDEŢELE PRAHOVA ŞI TELEORMAN Fotoreporterul notează : vedere din avion. Dar de oriunde ar fi văzută Suceava ne oferă privirii imaginea tinereţii şi frumuseţilor sale urbanistice. Străvechea cetate de scaun reîntinereşte intr-adevăr in fiecare an cu sute de noi apartamente in blocuri elegante, noi obiective economice şi socialculturale. La început a fost iniţiativa echipei de tineri condusă de Vasile Gurzu. El, şeful de echipă, a demonstrat tovarăşilor săi că e posibil ca la 20 de apartamente, unul să fie tencuit cu mortar economisit. Reacţia in lanţ s-a declanşat. Pe două planuri: pe de o parte, celelalte echipe de zidari s-au angajat să nu rămină mai prejos decit băieţii lui Gurzu. Pe de altă parte, parchetarii, zugravii şi fierarbetoniştii s-au simţit şi ei mobilizaţi şi după o vreme dealtfel destul de scurtă au zis şi ei, rind pe rind : „Din 30 ele apartamente unul va fi parchetat cu material economisit“, „La fiecare 11 apartamente unul va fi finisat cu vopsitorie din economii“. Apoi au mai apărut încă două iniţiative, care se conjugă perfect cu cele de mai sus : introducerea autocontrolului şi concursul „Cel mai bine organizat lot şi loc de muncă“. La început a fost iarăşi iniţiativa echipei lui Vasile Gurzu. Aşa a început pe şantierul^2 al Trustului de Construcţii din Galaţi o bătălie de lungă durată pentru creşterea responsabilităţii fiecărui constructor în ce priveşte economisirea cimentului, a celorlalte materiale de pe şantier. Utilizarea fazei limită și introducerea autocontrolului intre lucrările de rezistenţă și ION CHIRIC (Continuare tn pag- o ll-a) MII barmanului Dunărea şi Ialomiţa trec tot prin aceleaşi locuri ca acum o mie de ani, iar păminturile sunt la fel ca atunci. La prima vedere. Intima cimpie ialomiţeană, căreia i se mai spune şi inima Bărăganului, a reuşit să-şi schimbe intr-un sfert de veac „hainele“ şi forţele pe care le purtase mii şi mii de ani. Apar noi cuvinte: mecanizare, irigare, chimizare etc. De la Lehliu la Feteşti, de la Giurgeni la Dorobanţu şi de la Călăraşi la Miloşeşti cimpia este astăzi o mare cu talazuri de griu, porumb, floarea-soarelui, soia şi sfeclă. Bărăganul a devenit unul din bazinele legumicole importante. Pe unde alergau nebune în toamnele trzii turme de ciulini, furind căciulile de stuf ale bordeielor, s-au înălţat astăzi munţi. Oamenii, tineri şi vîrstnici, bărbaţi şi femei, au ştiut să uite cu timpul plugul tras de caii costelivi,, caloienii purtaţi în vreme de secetă, paparudele ce într-o vară au fost udate cu... praf din uliţă. Bărăganului i s-au dăruit mii de inimi de oţel. Cele trei sisteme de irigaţii „Gălăţui- Călăraşi“, „Pietroiu-Ştefan cel Mare“ şi „Jegălia" satură se- MIHAI VIŞOIU (Continuare in pag. a ll-a) JOCURILE COPIILOR de ADULMN CAZACU Se desfăşoară, in aceste zile, la Bucureşti, cel de al IV-lea Simpozion Internaţional de sociologia sportului, axat pe tema generală „Rolul social al jocurilor copiilor". Participare bogată : specialişti din peste 20 de ţări, aproape 400 de referate, coreferate, comunicări, numeroase grupe de lucru, mese ro-tunde, reuniuni informale. Tema, precum şi materialele aces- tei manifestări ştiinţifice ne atrag atenţia prin actualitate şi o tentă analitică. Se dezbate, în fapt, o problemă a cărei arie solicită un demers de cunoaştere complex, ce depăşeşte re- r gistrul sociologiei ca atare, penetrînd spre interdisciplinarita- te şi comunicaţie largă de idei. ^ „Jocul-divertisment", „jocul-loisir" este astăzi un concept depăşit, într-o societate care îşi accelerează procesele şi îşi asimilează mai repede noile generaţii, pentru a le uti- liza în sfere ale activităţii de creştere şi dezvoltare. El face loc „jocului-acţiune“, „jocului-exerciţiu social“, care îşi am- plifică funcţia de premisă a integrării sociale şi îşi desfăşoa- ră un evantai larg de valențe formative pentru copiii mai mici sau mai mari. Se pare că această idee predomină lu- V crările simpozionului, se bucură de consensuri largi de opi- nii. Implicațiile jocului, ca formă de activitate socială a copii- ^ (Continuare în pag. a V-a) ^