Scînteia Tineretului, ianuarie 1974 (Anul 30, nr. 7657-7681)
1974-01-03 / nr. 7657
Cuvintarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU rostită la posturile de radio şi tele- viziune cu prilejul Anului lou Dragi tovarăşi şi prieteni Cetăţeni ai României socialiste, Peste cîteva momente încheiem anul 1973 şi începem noul an animaţi de legitimă mîndrie patriotică pentru remarcabilele succese obţinute în politica internă şi externă a partidului şi statului, în înfăptuirea măreţului program elaborat, de Congresul al X-lea şi de Conferinţa Naţională şi, totodată, însufleţiţi de hotărîrea neabătută de a da viaţă obiectivelor făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate pe pămîntul patriei noastre, de a realiza în cele mai bune condiţiuni sarcinile planului de stat pe 1974 în anul 1973 s-au obţinut noi şi însemnate progrese în dezvoltarea şi modernizarea industriei şi agriculturii, a celorlalte ramuri economice, în creşterea avuţiei naţionale, în perfecţionarea bazei tehnico-materiale a socialismului. Am realizat, de asemenea, succese importante pe calea înfloririi învăţămîntului, ştiinţei, artei şi culturii, a creşterii nivelului de trai, material şi spiritual, ai oamenilor muncii - obiectivul fundamental al politicii partidului, al întregii opere de construcţie socialistă. Toate acestea demonstrează, odată în plus, justeţea politicii marxist-leniniste a partidului, creşterea rolului său de forţă politică conducătoare în toate domeniile de activitate, capacitatea creatoare a clasei noastre muncitoare, a ţărănimii şi intelectualităţii, a tuturor oamenilor muncii, fără deosebire de naţionalitate, a întregului popor care îşi făureşte liber, în mod conştient, noua sa istorie, viitorul său fericit. Pentru minunatele realizări obţinute în acest an, pentru munca plină de abnegaţie consacrată edificării socialismului şi comunismului în România, conducerea partidului şi statului adresează tuturor oamenilor muncii, fără deosebire de naţionalitate, cele mai calde felicitări , întregul nostru popor păşeşte în noul an hotărît să facă totul pentru a îndeplini sarcinile trasate de,recenta plenară a Comitetului Central, îrftîmpinînd a 30-a aniversare a eliberării patriei de sub jugul fascist şi Congresul al Xl-lea al partidului cu noi şi remarcabile înfăptuiri în toate domeniile vieţii economicosociale. Realizarea prevederilor de înaltă răspundere ale planului pe anul viitor impune unirea şi organizarea tuturor forţelor societăţii într-o direcţie unică, îmbunătăţirea continuă a activităţii economice, valorificarea superioară, cu maximum de randament, a întregului potenţial material şi uman al ţării, întărirea ordinii şi disciplinei socialiste, dezvoltarea iniţiativei maselor muncitoare, participarea lor tot mai activă la conducerea întregii societăţi. Realizările dobîndite în aceşti 3 ani, sporurile însemnate obţinute în dezvoltarea economiei naţionale demonstrează realismul prevederilor planului cincinal, faptul că există toate condiţiile pentru îndeplinirea cincinalului înainte de termen, făcînd astfel un mare pas înainte pe calea edificării societăţii socialiste multilateral dezvoltate, ridicînd România pe noi trepte de progres şi civilizaţie. Dragi tovarăşi, Desfăşurarea vieţii internaţionale în cursul anului care a trecut a confirmat cu putere justeţea orientărilor date de Congresul al X-lea privind procesele fundamentale ale lumii contemporane, justeţea politicii externe a partidului şi statului nostru de dezvoltare continuă a colaborării şi prieteniei cu ţările socialiste, cu statele care au păşit pe calea dezvoltării de sine stătătoare, cu toate ţările lumii, fără deosebire de orînduire socială. Anul care a trecut se înscrie în analele vieţii internaţionale printr-o serie de succese importante în lupta forţelor progresului, democraţiei şi păcii ; s-a pus capăt războiului din Vietnam,la început, cu rezultate bune, Conferinţa ţărilor din Europa pentru securitate şi colaborare, s-au făcut o serie de paşi înainte pe calea destinderii internaţionale, a normalizării raporturilor dintre state, a colaborării şi înţelegerii între naţiuni. Totodată, unele evenimente, şi cu deosebire reizbucnirea ostilităţilor militare în Orientul Mijlociu, au demonstrat că în lume mai există focare de încordare, forţe reacţionare care continuă să se opună proceselor progresiste ale dezvoltării contemporane, factori de natură să prejudicieze securitatea şi pacea generală. Se poate spune că evoluţia omenirii pe calea destinderii se află abia în faza de început. De aceea, este necesar ca popoarele să acţioneze în continuare în mod ferm pentru lichidarea politicii imperialiste de forţă şi dictat, a colonialismului şi neocolonialismului, pentru respectarea dreptului fiecărui popor de a-şi hotărî singur soarta. Desfăşurînd o vastă şi intensă activitate internaţională, România şi-a amplificat relaţiile cu celelalte popoare, a acţionat consecvent, pentru afirmarea pe arena mondială a unor principii noi, democratice, de egalitate deplină în drepturi şi respect al independenţei şi suveranităţii fiecărei naţiuni, pentru crearea unui climat în care toate ţările, indiferent de mărimea lor, să poată participa activ la soluţionarea problemelor spinoase care confruntă omenirea, pentru întărirea rolului Organizaţiei Naţiunilor Unite, în apărarea principiilor dreptului internaţional, în dezvoltarea conlucrării paşnice dintre naţiuni. Vizitele pe care le-am făcut în acest an într-o serie de state din Europa şi de pe alte continente, contactele cu un mare număr deconducători ai unor ţări cu orînduiri sociale diferite, declaraţiile solemne şi acordurile realizate au pus bazele unei colaborări largi şi multilaterale între poporul nostru şi popoarele respective şi, totodată, s-au înscris ca un aport nemijlocit la afirmarea noilor principii de relaţii între state, la cauza destinderii, înţelegerii şi colaborării între popoare. Toate acestea au făcut să crească şi mai mult prestigiul internaţional al României, să sporească numărul prietenilor ei pe toate meridianele globului. Fie ca anul 1974 să intre în istorie prin noi şi mari succese în lupta popoarelor, a forţelor progresiste pentru dezvoltarea colaborării intre state, fără deosebire de orînduire socială, pentru promovarea unor relaţii noi, democratice, în viaţa internaţională, pentru dezvoltarea cursului destinderii şi păcii, pentru încheierea cu succes a Conferinţei generde'.Kropime, pentru realizarea unei pici drepte, trainice, in Orientul Mijlociu, pentru lichidarea dominaţiei coloniale şi a oricăror forme de asuprire a altor popoare, pentru afirmarea dreptului fiecărei naţiuni de a fi stăpînă pe bogăţiile sale, pe propriul său destin, de a-şi făuri o viaţă liberă şi prosperă. Fie ca anul 1974 să ducă la întărirea colaborării şi solidarităţii ţărilor socialiste, a partidelor comuniste şi muncitoreşti, a tuturor forţelor antiimperialiste în interesul dezvoltării progresiste a societăţii contemporane, al făuririi unei lumi mai bune şi mai drepte pe planeta noastră. în acest moment solemn, îmi exprim convingerea că oamenii muncii din patria noastră - muncitori, ţărani, intelectuali, bărbaţi şi femei, tineri şi vîrstnici, români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi - nu vor precupeţi nimic pentru traducerea în viaţă a politicii partidului şi statului - expresie fidelă a intereselor şi aspiraţiilor fundamentale ale naţiunii noastre socialiste, în numele Comitetului Central al Partidului, al Consiliului de Stat şi guvernului, precum şi al meu personal, adresez tuturor cetăţenilor României socialiste cele mai calde urări de succes în realizarea idealurilor lor de bunăstare şi fericire, satisfacţii depline în muncă şi viaţă, împlinirea tuturor dorinţelor, multă sănătate şi fericire ! La mulţi ani, dragi compatrioţi ! Final şi început va însemna întotdeauna revelionul. De această dată el a însemnat finalul unui an pe care noi toţi l-am denumit hotărîtor în îndeplinirea cincinalului înainte de termen şi a însemnat în acelaşi timp începutul unui alt an la fel de important şi angajant pentru devansarea termenului pe care ni l-am propus. Prilej de manifestare a bucuriei pentru rezultatele unui an încheiat şi de urări la noi succese pentru anul următor a fost şi va fi întotdeauna revelionul. De această dată, prilejul a fost însă mai marcant pentru că şi rezultatele au fost deosebit de bune şi pentru că şi planurile sunt mai îndrăzneţe. In intenţia de a surprinde o mică parte din ceea ce e caracteristic şi semnificativ pentru manifestările prilejuite de revelion, reporterii ziarului nostru au pornit, precum urătorii, în ceasurile din cumpăna noului an, pe cîteva trasee ale revelionului ’74. Ei au adăstat în locuri unde focul muncii cunoaşte un flux continuu, la cluburi ale tinereţii, au fost primiţi în case de oameni veseli şi fericiţi, consemnînd în carnetele de reporter şi înregistrînd pe peliculă momente din cele mai diferite care ilustrează, toate laolaltă, marea bucurie cu care oamenii muncii, tinerii, au sărbătorit primul pas în noul an, după datini străbune, însemnările lor le publicăm în pagina a li-a. £ » Ou gmdiii Ss csa de s XXX-s sRivorsaro s cSíbsrarí'j ■' — ...................................................................................................................................................................................... ———— la Congresul al XI-lea al partidului PQRTĂM PRIMELE NOASTRE FAPTE RE MCA, NE ANGAJĂM SA OBŢINEM NOI REALIZĂRI! Ora de naştere a şarjei de oţel: 0,30 Din cele circa 25 000 tone oţel date peste plan în cursul anului 1973, cuptorul nr. 1 al tineretului de la oţelăria reşiţeană a participat la depăşire cu circa 6 200, realizînd în acelaşi timp cîteva recorduri absolute. Ultimul l-au înregistrat pe 6 decembrie, cînd au elaborat o şarjă în numai 5,3 ore faţă de media anuală de 7,12 înregistrată de acest cuptor. Sunt date înscrise în portofoliul întrecerii unui an încheiat şi în acelaşi timp solide argumente pentru producţia anului 1974. Momentul începerii ei s-a consemnat la ora 0,30. Echipa de ortaci condusă de prim topitorul Vasile Iuşan, aflată la datorie în noaptea revelionului, priveşte curgerea incandescentă a lichidului care peste puţin timp s-a modelat în primele lingouri de oţel ale noului an. înVnomfenilul cînd macaraua a înălţat uriaşa căldare, Iuşan, Racnici Predrag, Lascu Aurel şi Giurea Pavel şi-au dat întîlnire pe platforma din faţa cuptorului, şi-au ION OANCEA (Continuare în pag. a III-a) In momentul cînd sirena anunţa sosirea noului an topitorii de platforma celei mai mari oţelării hunedorene, O S M II, s-au adunat într-un colţ al halei si fi-au strîns bărbăteşte mîinile, urîndu-şi „La mulţi ani". Singurii care au lipsit de la această scurtă festivitate au fost oţelarii din echipa tînărului Cornel Bucur. Noul an i-a găsit în faţa cuptorului şi supravegheau cu atenţie şi încordare zbaterea lavei incandescente. Mai erau cîteva minute pînă cînd fluviul de metal trebuia să fie descătuşat, dar aceste minute sînt întotdeauna cele mai grele. Deşi tineri, oamenii lui Bucur cunosc însă prea bine secretele elaborării mePentru carbidarii din Tirnăveni anul 1974 a început cu mult înainte de ora zero. Zilele ciştigate au însemnat 1 100 tone carbid, peste prevederile planului anual care s-a încheiat. Ele au fost zile de efort susţinut pentru a aduce republicii, la cea de-a 26 aniversare, un dar preţios. Şi darul este intrarea în parametrii proiectaţi a cuptorului 6, cunoscut în combinat sub denumirea de cuptor al tineretului. Del Ifide îi vine numele este lesne de înţeles. Probagiii, alimentatorii, operatorii, şefii de echipe, toţi sunt tineri de virstă utecistă. Noul an i-a găsit la lucru pe ortacii lui Ion Vraciu. Dumitru Cismaş, Remus Zoldiş, Zoltán Jenei, Ion Csiki şi ceilalţi se pregăteau pentru tatului pentru a se da bătuţi. La ora 0,55 din agregatul lor ieşea prima şarjă înregistrată la OSM II în contul anului 1974. Greutatea ei era cu 11 tone mai mare decit capacitatea nominală a cuptorului. Privindu-şi ceasurile, băieţilor nu le-a venit să creadă : a fost elaborată în numai 7 ore şi 10 minute, ceea ce reprezenta un adevărat record dacă ne gîndim că durata planificată este mai mare cu 2 ore şi jumătate. Ştergîndu-şi broboanele de sudoare de pe frunţi, de abia acum observaseră că au ALEX. BALGRADEAN (Continuare în pag. a lll-a) prima şarjă. La ora 0,15 mul de foc a început să curgă in vagoneţi şi de acolo mai departe in ţară. O coincidenţă, tot echipa lui Vraciu a dat ţării primul carbid al anului 1973. Numele lui este primul pe panoul întrecerii intre schimburi. — Dacă despre toţi muncitorii de la cuptoare aţi zice că sunt buni meseriaşi, n-aţi greşi, sublinia maistrul de schimb tovarăşul Eugen Moşneag. „Copiilor“, aşa le zice el. tt M. BORDA (Continuare în pag. a lll-a) Pe Dunâre, la Porţile luminii Ultimele clipe ale anului 73. Ne aflăm în camera de comandă a Hidrocentralei Porţile de Fier. La pupitru, tînărul inginer Liubomir Nincov. Privirea sa aleargă peste panourile de coordonare şi control, urmărind cu deosebită atenţie fiecare pulsaţie a Dunării la trecerea ei prin inimile de oţel ale centralei. Datorită condiţiilor favorabile, ne relatează interlocutorul nostru, oferite de creşterea debitului de apă, la ora aceasta hidrocentrala funcţionează „la bază“, cum spunem noi, adică la întreaga capacitate. Sunt foarte bucuros că lucrez în noaptea aceasta aici, la Porţile de Fier şi mai mult mă bucură că nu sunt singurii tinăr aici. Cei 20 de energeticieni de serviciu sunt la fel de tineri ca şi mine nu depăşesc vîrsta de 26 de ani. Ora 0. Voltmetrul Porţilor de Fier indică cifra de 4 900 000 015 kWh. Această cifră reprezintă întreaga cantitate de energia electrică furnizată de către con- ŞTEFAN ILIESCU (Continuare în pag. a IlI-a) „ Ştim foarte bine că, în timp ce mulţi dintre noi ciocneau, în noaptea Anului Noi», o cupă de şampanie, alţii înălţau cupele de metal ale primelor şarje, că în vreme ce noi ne felicitam pentru succesele anului trecut, alţii îşi stringeau mîinile sărbătorind deja cele dinţii izbînzi ale unui nou început. Sînt, desigur, două moduri deosebite de a cinsti unul şi acelaşi lucru, pentru că şi intr-un caz şi în celălalt, ceea ce sărbătorim de fapt întotdeauna este munga. In noaptea aceea, în jurul meselor încărcate sau în jurul focurilor nestinse ale Hunedoarei, numitorul comun al preocupărilor noastre, cel la care ne raportăm de obicei viaţa, a fost şi rămîne munca, elementul fundamental al împlinirilor fiecăruia dintre noi. Cei despre care vom vorbi în rindurile următoare sunt cei ce nu şi-au părăsit nici atunci locurile de muncă şi cei ce şi-au reluat lucrul mai devreme decit mulţi alţii. Este firesc, aşadar, ca lor să Ie dedicăm şi cele dinţii reportaje ale noastre, în semn de omagiu faţă de cele dinţii fapte de aruncă ale acestui an. Incepînd însă chiar din această zi, cu toţii ne-am reluat lucrul, ne-am aşezat din nou la locurile părăsite pentru puţin timp, iar hotărirea noastră rămîne şi ea aceeaşi : de a face totul pentru progresul patriei socialiste, pentru mai binele ei şi al nostru. Aceeaşi echina ca şi anul trecut Atunci şi-au şters sudoarea de pe frunte... Mecanicii de locomotivă s-au numărat şi ei printre oamenii aflaţi la datorie in noaptea de revelion. FOTO: V. RANGA Proletari din toate ţările uniţi-viv ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXX, SERIA II, Nr. 7657 4 PAGINI —30 BANI lUIUMMuM«——«—■—Mt JOI 3 IANUARIE 1974 ANUL ACESTA Pînă mai ieri vorbeam despre el la viitor şi îl asociam în mod obişnuit cu proiectele noastre mai apropiate sau mai îndepărtate. Acum, „anul care va veni" este deja „anul care a venit" şi ne însoţeşte gesturile, gîndurile, faptele şi cuvintele din imediata vecinătate, întruchipînd realitatea noastră cotidiană. Minutul de la miezul nopţii a devenit oră, orele s-au adunat şi s-au prelins, deocamdată numai de ordinul zecilor, iar cele 365 de zile ale acestui an sînt şi ele mai puţine cu două deja. Anul despre care vorbeam pînă mai ieri la viitor este de acum prezentul în mijlocul căruia ne împlinim existenţa şi se lasă treptat, cu fiecare zi pe care o începe şi o încheie, către timpul trecut. Ce vom putea spune despre el atunci cînd se va apropia, cu toate cele 12 luni ale sale, de ceasul bilanţului ? Despre 1973 putem spune, desigur, o mulţime de lucruri. Avem avantajul că îl putem aprecia global, ca pe o unitate rotundă, de la înălţimea noii trepte pe care ne aflăm. Pe scurt, a fost un an bogat, un an cu frumoase victorii, a fost unul din anii aceia care dau încredere unui popor în eforturile şi împlinirile lui viitoare. Am ascultat cu toţii, în noaptea de revelion, în ultimele 15 minute ale anului, cuvintele secretarului general al partidului care ni se adresa fiecăruia dintre noi. Aprecierile sale au fost şi ele laconice dar de o deosebită forţă de sugestie, concentrată la maximum în cîteva din trăsăturile într-adevăr esenţiale ale anului care şi-a pus pecetea pe o parte a existenţei noastre. A fost un an care a demonstrat o dată în plus justeţea deplină a politicii marxist-leniniste a partidului nostru ; un an care, alături de ceilalţi, a dovedit realismul prevederilor acestui plan cincinal, pe care îl dorim şi-l vom realiza înainte de termen , a fost un an în care prestigiul ţării noastre a crescut considerabil, sporindu-şi pe toate meridianele numărul prietenilor şi admiratorilor. Ce vom putea spune şi despre anul acesta, în noaptea cînd ne vom afla din nou în pragul unei noi despărţiri ? în acelaşi mesaj, alături de urările de sănătate şi fericire ce ne erau adresate, am reţinut două propoziţii ale căror îndemnuri sugerează deja direcţiile unor strădanii consecvente : „Fie ca anul 1974 să intre în istorie prin noi şi mari succese în lupta popoarelor, a forţelor progresiste pentru dezvoltarea colaborării între state". „Fie ca anul 1974 să ducă la întărirea colaborării şi solidarităţii ţărilor socialiste, a partidelor comuniste şi muncitoreşti..." Primele zile ale anului şi primele veşti pe care ni le-au adus sunt de cel mai bun augur. Ritmul muncii, constant ca bătăile unei inimi sănătoase, ne anunţă în fiecare zi mereu alte realizări care se adaugă firesc la bilanţul rodnic al anului. Cele două mari evenimente pe care le vom trăi cu toţii in acest an ne concentrează chiar din aceste zile atenţia şi eforturile şi vor constitui, fără îndoială, momentele de vîrf ale izbînzilor noastre. „Fie ca anul 1974 să însemne..." Noi putem spune de pe acum, cu certitudine , va fi ! Cu aceeaşi certitudine cu care atunci, în ultima şi cea mai lungă noapte a sa, vom spune : a fost. Pentru că lucrul acesta nu depinde decit de noi. Şi pentru că e firesc ca dorinţele noastre de mai mult şi mai bine să se împlinească mereu. D. MATALA