Scînteia Tineretului, ianuarie 1974 (Anul 30, nr. 7657-7681)

1974-01-03 / nr. 7657

Cuvintarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU rostită la posturile de radio şi tele-­ viziune cu prilejul Anului lou Dragi tovarăşi şi prieteni Cetăţeni ai României socialiste, Peste cîteva momente încheiem anul 1973 şi începem noul an animaţi de legitimă mîndrie patriotică pentru re­marcabilele succese obţinute în politica internă şi externă a partidului şi statu­lui, în înfăptuirea măreţului program elaborat, de Congresul al X-lea şi de Conferinţa Naţională şi, totodată, însu­fleţiţi de hotărîrea neabătută de a da viaţă obiectivelor făuririi societăţii so­cialiste multilateral dezvoltate pe pă­­mîntul patriei noastre, de a realiza în cele mai bune condiţiuni sarcinile planu­lui de stat pe 1974 în anul 1973 s-au obţinut noi şi însem­nate progrese în dezvoltarea şi moder­nizarea industriei şi agriculturii, a celor­lalte ramuri economice, în creşterea avuţiei naţionale, în perfecţionarea ba­zei tehnico-materiale a socialismului. Am realizat, de asemenea, succese im­portante pe calea înfloririi învăţămîn­­tului, ştiinţei, artei şi culturii, a creşterii nivelului de trai, material şi spiritual, ai oamenilor muncii - obiectivul fun­damental al politicii partidului, al întregii opere de construcţie socialistă. Toate acestea demonstrează, odată în plus, justeţea politicii marxist-leniniste a partidului, creşterea rolului său de forţă politică conducătoare în toate dome­niile de activitate, capacitatea creatoare a clasei noastre muncitoare, a ţărănimii şi intelectualităţii, a tuturor oamenilor muncii, fără deosebire de naţionalitate, a întregului popor care îşi făureşte liber, în mod conştient, noua sa istorie, viito­rul său fericit. Pentru minunatele realizări obţinute în acest an, pentru munca plină de abne­gaţie consacrată edificării socialismului şi comunismului în România, conducerea partidului şi statului adresează tuturor oamenilor muncii, fără deosebire de naţionalitate, cele mai calde felicitări , întregul nostru popor păşeşte în noul an hotărît să facă totul pentru a înde­plini sarcinile trasate de,recenta plenară a Comitetului Central, îrftîmpinînd a 30-a aniversare a eliberării patriei de sub jugul fascist şi Congresul al Xl-lea al partidului cu noi şi remarcabile înfăp­tuiri în toate domeniile vieţii economico­­sociale. Realizarea prevederilor de înaltă răs­pundere ale planului pe anul viitor im­pune unirea şi organizarea tuturor for­ţelor societăţii într-o direcţie unică, îm­bunătăţirea continuă a activităţii econo­mice, valorificarea superioară, cu maxi­mum de randament, a întregului poten­ţial material şi uman al ţării, întărirea ordinii şi disciplinei socialiste, dezvolta­rea iniţiativei maselor muncitoare, par­ticiparea lor tot mai activă la conduce­rea­­ întregii societăţi. Realizările dobîndite în aceşti 3 ani, sporurile însemnate obţinute în dezvol­tarea economiei naţionale demonstrează realismul prevederilor planului cincinal, faptul că există toate condiţiile pentru îndeplinirea cincinalului înainte de ter­men, făcînd astfel un mare pas înainte pe calea edificării societăţii socialiste multilateral dezvoltate, ridicînd România pe noi trepte de progres şi civilizaţie. Dragi tovarăşi, Desfăşurarea vieţii internaţionale în cursul anului care a trecut a confirmat cu putere justeţea orientărilor date de Congresul al X-lea privind procesele fundamentale ale lumii contemporane, justeţea politicii externe a partidului şi statului nostru de dezvoltare continuă a colaborării şi prieteniei cu ţările socia­liste, cu statele care au păşit pe calea dezvoltării de sine stătătoare, cu toate ţările lumii, fără deosebire de orînduire socială. Anul care a trecut se înscrie în analele vieţii internaţionale printr-o serie de succese importante în lupta forţelor pro­gresului, democraţiei şi păcii ; s-a pus capăt războiului din Vietnam,l­a început, cu rezultate bune, Conferinţa ţărilor din Europa pentru securitate şi colaborare, s-au făcut o serie de paşi înainte pe ca­lea destinderii internaţionale, a normali­zării raporturilor dintre state, a cola­borării şi înţelegerii între naţiuni. Tot­odată, unele evenimente, şi cu deose­bire reizbucnirea ostilităţilor militare în Orientul Mijlociu, au demonstrat că în lume mai există focare de încordare, forţe reacţionare care continuă să se opună proceselor progresiste ale dezvol­tării contemporane, factori de natură să prejudicieze securitatea şi pacea gene­rală. Se poate spune că evoluţia ome­nirii pe calea destinderii se află abia în faza de început. De aceea, este necesar ca popoarele să acţioneze în continuare în mod ferm pentru lichidarea politicii imperialiste de forţă şi dictat, a colonia­lismului şi neocolonialismului, pentru respectarea dreptului fiecărui popor de a-şi hotărî singur soarta. Desfăşurînd o vastă şi intensă activi­tate internaţională, România şi-a ampli­ficat relaţiile cu celelalte popoare, a acţionat consecvent, pentru afirmarea pe arena mondială a unor principii noi, democratice, de egalitate deplină în drepturi şi respect al independenţei şi suveranităţii fiecărei naţiuni, pentru crearea unui climat în care toate ţările, indiferent de mărimea lor, să poată par­ticipa activ la soluţionarea problemelor spinoase care confruntă omenirea, pen­tru întărirea rolului Organizaţiei Naţiu­nilor Unite, în apărarea principiilor dreptului internaţional, în dezvoltarea conlucrării paşnice dintre naţiuni. Vizitele pe care le-am făcut în acest an într-o serie de state din Europa şi de pe alte continente, contactele cu un mare număr de­­conducători ai unor ţări cu orînduiri sociale diferite, declaraţiile so­lemne şi acordurile realizate au pus bazele unei colaborări largi şi multilate­rale între poporul nostru şi popoarele respective şi, totodată, s-au înscris ca un aport nemijlocit la afirmarea noilor principii de relaţii între state, la cauza destinderii, înţelegerii şi colaborării între popoare. Toate acestea au făcut să crească şi mai mult prestigiul interna­ţional al României, să sporească numă­rul prietenilor ei pe toate meridianele globului. Fie ca anul 1974 să intre în istorie prin noi şi mari succese în lupta popoarelor, a forţelor progresiste pentru dezvoltarea colaborării intre state, fără deosebire de orînduire socială, pentru promovarea unor relaţii noi, democratice, în viaţa internaţională, pentru dezvoltarea cursului destinderii şi păcii, pentru în­cheierea cu succes a Conferinţei gene­­rd­­e'.Kropime, pentru realizarea unei pici drepte, trainice, in Orientul Mijlociu, pentru lichidarea dominaţiei coloniale şi a oricăror forme de asuprire a altor popoare, pentru afirmarea dreptului fiecărei naţiuni de a fi stăpînă pe bogă­ţiile sale, pe propriul său destin, de a-şi făuri o viaţă liberă şi prosperă. Fie ca anul 1974 să ducă la întărirea colaborării şi solidarităţii ţărilor socialiste, a parti­delor comuniste şi muncitoreşti, a tuturor forţelor antiimperialiste în interesul dez­voltării progresiste a societăţii contem­porane, al făuririi unei lumi mai bune şi mai drepte pe planeta noastră. în acest moment solemn, îmi exprim convingerea că oamenii muncii din patria noastră - muncitori, ţărani, inte­lectuali, bărbaţi şi femei, tineri şi vîrstnici, români, maghiari, germani şi de alte na­ţionalităţi - nu vor precupeţi nimic pen­tru traducerea în viaţă a politicii parti­dului şi statului - expresie fidelă a inte­reselor şi aspiraţiilor fundamentale ale naţiunii noastre socialiste, în numele Comitetului Central al Par­tidului, al Consiliului de Stat şi guver­nului, precum şi al meu personal, adre­sez tuturor cetăţenilor României socia­liste cele mai calde urări de succes în realizarea idealurilor lor de bunăstare şi fericire, satisfacţii depline în muncă şi viaţă, împlinirea tuturor dorinţelor, multă sănătate şi fericire ! La mulţi ani, dragi compatrioţi ! Final şi început va însemna întotdeauna revelionul. De această dată el a însemnat finalul unui an pe care noi toţi l-am denu­mit hotărîtor în îndeplinirea cincinalului înainte de termen şi a însemnat în acelaşi timp începutul unui alt an la fel de impor­tant şi angajant pentru devansarea termenu­lui pe care ni l-am propus. Prilej de manifestare a bucuriei pentru rezultatele unui an încheiat şi de urări la noi succese pentru anul următor a fost şi va fi întotdeauna revelionul. De această dată, prilejul a fost însă mai marcant pen­tru că­ şi rezultatele au fost deosebit de bune şi pentru că şi planurile sunt mai în­drăzneţe. In intenţia de a surprinde o mică parte din ceea ce e caracteristic şi semnificativ pentru manifestările prilejuite de revelion, reporterii ziarului nostru au pornit, precum urătorii, în ceasurile din cumpăna noului an, pe cîteva trasee ale revelionului ’74. Ei au adăstat în locuri unde focul muncii cunoaşte un flux continuu, la cluburi ale tinereţii, au fost primiţi în case de oameni veseli şi fericiţi, consemnînd în carnetele de reporter şi înregistrînd pe peliculă mo­mente din cele mai diferite care ilustrează, toate laolaltă, marea bucurie cu care oa­menii muncii, tinerii, au sărbătorit primul pas în noul an, după datini străbune, însemnările lor le publicăm în pagina a li-a. £ » Ou gmdiii Ss csa de s XXX-s sRivorsaro s cSíbsrarí'j ■' — ...................................................................................................................................................................................... ———— la Congresul al XI-lea al partidului PQRTĂM PRIMELE NOASTRE FAPTE RE MCA, NE ANGAJĂM SA OBŢINEM NOI REALIZĂRI! Ora de naştere a şarjei de oţ­el: 0,30 Din cele circa 25 000 tone oţel date peste plan în cursul anu­lui 1973, cuptorul nr. 1 al tine­retului de la oţelăria reşiţeană a participat la depăşire cu circa 6 200, realizînd în acelaşi timp cîteva recorduri absolute. Ulti­mul l-au înregistrat pe 6 decem­brie, cînd au elaborat o şarjă în numai 5,3 ore faţă de media anuală de 7,12 înregistrată de acest cuptor. Sunt date înscrise în portofo­liul întrecerii unui an încheiat şi în acelaşi timp solide argu­mente pentru producţia anului 1974. Momentul începerii ei s-a consemnat la ora 0,30. Echipa de ortaci condusă de prim topi­­torul Vasile Iuşan, aflată la da­torie în noaptea revelionului, priveşte curgerea incandescentă a lichidului care peste puţin timp s-a modelat în primele lin­gouri de oţel ale noului an. în­­Vnomfenilul cînd macaraua a înăl­ţat uriaşa căldare, Iuşan, Racnici Predrag, Lascu Aurel şi Giurea Pavel şi-au dat întîlnire pe plat­forma din faţa cuptorului, şi-au ION OANCEA (Continuare în pag. a III-a) In momentul cînd sirena anun­ţa sosirea noului an topitorii de­­ platforma celei mai mari oţe­­lării hunedorene, O S M II, s-au adunat într-un colţ al halei si fi-au strîns bărbăteşte mîinile, urîndu-şi „La mulţi ani". Singu­rii care au lipsit de la această scurtă festivitate au fost oţelarii din echipa tînărului Cornel Bucur. Noul an i-a găsit în faţa cuptorului şi supravegheau cu atenţie şi încordare zbaterea la­vei incandescente. Mai erau cî­teva minute pînă cînd fluviul de metal trebuia să fie descătuşat, dar aceste minute sînt întotdeau­na cele mai grele. Deşi tineri, oamenii lui Bucur cunosc însă prea bine secretele elaborării me­Pentru carbidarii din Tirnă­­veni anul 1974 a început cu mult înainte de ora zero. Zilele ciştigate au însemnat 1 100 tone carbid, peste prevederile pla­nului anual care s-a încheiat. Ele au fost zile de efort susţi­nut pentru a aduce republicii, la cea de-a 26 aniversare, un dar preţios. Şi darul este intrarea în parametrii proiectaţi a cup­torului 6, cunoscut în combinat sub denumirea de cuptor al ti­neretului. De­l Ifide îi vine nu­mele este lesne de înţeles. Pro­­bagiii, alimentatorii, operatorii, şefii de echipe, toţi sunt tineri de virstă utecistă. Noul an i-a găsit la lucru pe ortacii lui Ion Vraciu. Dumitru Cismaş, Remus Zoldiş, Zoltán Jenei, Ion Csiki şi ceilalţi se pregăteau pentru tatului pentru a se da bătuţi. La ora 0,55 din agregatul lor ieşea prima şarjă înregistrată la OSM II în contul anului 1974. Greu­tatea ei era cu 11 tone mai mare decit capacitatea nominală a cuptorului. Privindu-şi ceasuri­le, băieţilor nu le-a venit să crea­dă : a fost elaborată în numai 7 ore şi 10 minute, ceea ce re­prezenta un adevărat record da­că ne gîndim că durata planifi­cată este mai mare cu 2 ore şi jumătate. Ştergîndu-şi broboane­le de sudoare de pe frunţi, de abia acum observaseră că au ALEX. BALGRADEAN (Continuare în pag. a lll-a) prima şarjă. La ora 0,15 m­ul de foc a început să curgă in va­­goneţi şi de acolo mai departe in ţară. O coincidenţă, tot echipa lui Vraciu a dat ţării primul carbid al anului 1973. Numele lui este primul pe panoul între­cerii intre schimburi. — Dacă despre toţi muncitorii de la cuptoare aţi zice că sunt buni meseriaşi, n-aţi greşi, sub­linia maistrul de schimb tova­răşul Eugen Moşneag. „Copiilor“, aşa le zice el. tt­ M. BORDA (Continuare în pag. a lll-a) Pe Dunâre, la Porţile luminii Ultimele clipe ale anului 73. Ne aflăm în camera de comandă a Hidrocentralei Porţile de Fier. La pupitru, tînărul inginer Liu­­bomir Nincov. Privirea sa a­­leargă peste panourile de coor­donare şi control, urmărind cu deosebită atenţie fiecare pulsaţie a Dunării la trecerea ei prin ini­mile de oţel ale centralei.­­ Datorită condiţiilor favora­bile, ne relatează interlocutorul nostru, oferite de creşterea debi­tului de apă, la ora aceasta hi­drocentrala funcţionează „la bază“, cum spunem noi, adică la întreaga capacitate. Sunt foarte bucuros că lucrez în noaptea a­­ceasta aici, la Porţile de Fier şi mai mult mă bucură că nu sunt s­ingurii tinăr aici. Cei 20 de energeticieni de serviciu sunt la fel de tineri ca şi mine nu depă­şesc vîrsta de 26 de ani. Ora 0. Voltmetrul Porţilor de Fier indică cifra de 4 900 000 015 kWh. Această cifră reprezintă întreaga cantitate de energia electrică furnizată de către con- ŞTEFAN ILIESCU (Continuare în pag. a IlI-a) „ Ş­tim foarte bine că, în timp ce mulţi dintre noi cioc­neau, în noaptea Anului Noi», o cupă de şampanie, al­ţii înălţau cupele de metal ale primelor şarje, că în vreme ce noi ne felicitam pentru succesele anului tre­cut, alţii îşi stringeau mîinile sărbătorind deja cele dinţii izbînzi ale­ unui nou început. Sînt, desigur, două moduri deosebite de a cinsti unul şi acelaşi lucru, pentru că şi intr-un caz şi în celălalt, ceea ce sărbătorim de fapt întotdeauna este munga. In noaptea aceea, în jurul meselor încărcate sau în jurul focurilor nestinse ale Hunedoarei, numitorul comun al preocupă­rilor noastre, cel la care ne raportăm de obicei viaţa, a fost şi rămîne munca, elementul fundamental al împlinirilor fiecăruia din­tre noi. Cei despre care vom vorbi în rindurile următoare sunt cei ce nu şi-au părăsit nici atunci locurile de muncă şi cei ce şi-au reluat lucrul mai devreme decit mulţi alţii. Este firesc, aşadar, ca lor să Ie dedicăm şi cele dinţii reportaje ale noastre, în semn de omagiu faţă de cele dinţii fapte de aruncă ale acestui an. Incepînd însă chiar din această zi, cu toţii ne-am reluat lucrul, ne-am aşe­zat din nou la locurile părăsite pentru puţin timp, iar hotărirea noastră rămîne şi ea aceeaşi : de a face totul pentru progresul pa­triei socialiste, pentru mai binele ei şi al nostru. Aceeaşi echina ca şi anul trecut Atunci şi-au şters sudoarea de pe frunte... Mecanicii de locomotivă s-au numărat şi ei printre oamenii aflaţi la datorie in noaptea de revelion. FOTO: V. RANGA Proletari din toate ţările uniţi-viv ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXX, SERIA II, Nr. 7657 4 PAGINI —30 BANI lUIUMMuM«——«—■—Mt JOI 3 IANUARIE 1974 ANUL ACESTA Pînă mai ieri vorbeam despre el la viitor şi îl asociam în mod obişnuit cu proiectele noastre mai apropiate sau mai­­ îndepărtate. Acum, „anul care va veni" este deja „anul care a venit" şi ne însoţeşte ges­turile, gîndurile, faptele şi cuvintele din imediata vecinătate, întruchipînd realitatea noastră cotidiană. Minutul de la miezul nopţii a devenit oră, orele s-au adunat şi s-au prelins, deocamdată numai de ordinul zecilor, iar cele 365 de zile ale acestui an sînt şi ele mai puţine cu două deja. Anul despre care vorbeam pînă mai ieri la viitor este de acum prezentul în mijlocul căruia ne împlinim existenţa şi se lasă treptat, cu fiecare zi pe care o începe şi o încheie, către tim­pul trecut. Ce vom putea spune despre el atunci cînd se va apropia, cu toate cele 12 luni ale sale, de ceasul bilanţului ? Despre 1973 putem spune, desigur, o mulţime de lucruri. Avem avantajul că îl putem aprecia global, ca pe o unitate ro­tundă, de la înălţimea noii trepte pe care ne aflăm. Pe scurt, a fost un an bogat, un an cu frumoase victorii, a fost unul din anii aceia care dau încredere unui popor în eforturile şi împlinirile lui viitoare. Am as­cultat cu toţii, în noaptea de revelion, în ultimele 15 minute ale anului, cuvintele se­cretarului general al partidului care ni se adresa fiecăruia dintre noi. Aprecierile sale au fost şi ele laconice dar de o deosebită forţă de sugestie, concentrată la maximum în cîteva din trăsăturile într-adevăr esenţiale ale anului care şi-a pus pecetea pe o parte a existenţei noastre. A fost un an care a demonstrat o dată în plus justeţea deplină a politicii marxist-leniniste a partidului nostru ; un an care, alături de ceilalţi, a dovedit realismul prevederilor acestui plan cincinal, pe care îl dorim şi-l vom realiza înainte de termen , a fost un an în care prestigiul ţării noastre a crescut considera­bil, sporindu-şi pe toate meridianele numă­rul prietenilor şi admiratorilor. Ce vom putea spune şi despre anul acesta, în noaptea cînd ne vom afla din nou în pra­gul unei noi despărţiri ? în acelaşi mesaj, alături de urările de sănătate şi fericire ce ne erau adresate, am reţinut două propoziţii ale căror îndemnuri sugerează deja direcţiile unor strădanii consecvente : „Fie ca anul 1974 să intre în istorie prin noi şi mari suc­cese în lupta popoarelor, a forţelor progresiste pentru dezvoltarea colaborării între state". „Fie ca anul 1974 să ducă la întărirea colaborării şi solidarităţii ţărilor socialiste, a partidelor comuniste şi muncitoreşti..." Primele zile ale anului şi primele veşti pe care ni le-au adus sunt de cel mai bun augur. Ritmul muncii, constant ca bătăile unei inimi sănătoase, ne anunţă în fiecare zi mereu alte realizări care se adaugă firesc la bilanţul rodnic al anului. Cele două mari evenimente pe care le vom trăi cu toţii in acest an ne concen­trează chiar din aceste zile atenţia şi efor­turile şi vor constitui, fără îndoială, mo­mentele de vîrf ale izbînzilor noastre. „Fie ca anul 1974 să însemne..." Noi putem spune de pe acum, cu certitudine , va fi ! Cu a­­ceeaşi certitudine cu care atunci, în ultima şi cea mai lungă noapte a sa, vom spune : a fost. Pentru că lucrul acesta nu depinde decit de noi. Şi pentru că e firesc ca dorin­ţele noastre de mai mult şi mai bine să se împlinească mereu. D. MATALA

Next