Scînteia Tineretului, iunie 1974 (Anul 30, nr. 7785-7808)

1974-06-03 / nr. 7785

Actualitatea economică Utilizarea intensivă a capacităţilor de producţie în înfăptuirea angajamen­telor proprii în întrecerea so­cialistă pentru îndeplinirea cincinalului înainte de ter­men, organizaţiile U.T.C. din industrie şi-au prevăzut ca o acţiune permanentă fo­­osirea intensivă a maşini­lor şi utilajelor din dotare, exploatarea lor raţională, la parametri maximi. Nici nu se poate altfel, pentru că, într-adevăr, unul din obiec­tivele centrale ale eco­­nomiei noastre socialiste este tocmai asigurarea u­­nei tot mai bune folosiri a capacităţilor de producţie a­­tingerea la termenele fixate a parametrilor tehnico-e­­conomici prevăzuţi pentru noile obiective. Pentru a ilu­stra şi mai pregnant impor­tanţa deosebită a valorifică­rii corespunzătoare a poten­ţialului tehnic al maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor, este suficient de precizat că spo­rirea cu numai un­­procent a gradului de folosire a capaci­tăţilor de producţie, de care dispune industria noastră în prezent, poate asigura o pro­ducţie suplimentară de cinci miliarde lei. De altfel, aşa cum preciza secretarul gene­ral al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, însuşi ritmul de creştere al pro­ducţiei industriale, de 16,7 la sută prevăzut pentru anul 1974, nu este în­tâmplător, ci rezultatul dez­voltării capacităţilor de pro­­ducţie, a fondurilor fixe î el “ reflectă existenţa unor posi­bilităţi reale de a înfăptui a­­ceste depăşiri. Pornind de la aceste exi­genţe, organizaţiile de tineret şi-au propus, ca angajamen­tele lor pe anul acesta să se realizeze integral pînă la 33 August. Bilanţul de pină a­­cum în întrecerea „Tineretul — factor activ In îndeplini­rea cincinalului înainte de termen" atestă un apreciabil avans al realizărilor. Aceas­ta nu inseamnă însă că orga­nizaţiile U.T.C. din întreprin­deri, de pe şantiere, din in­stitutele de proiectări au fă­cut totul în această privinţă. Există încă în multe între­prinderi un indice de utili­zare a utilajelor destul de scăzut care se repercu­tează asupra activităţii e­­conomice., Iată de ce, in­­tegrîndu-se eforturilor colec­tivelor din care fac parte, tinerii trebuie să fie exemple de disciplină şi conştiinciozi­tate în folosirea intensivă a capacităţilor de producţie pe care lucrează. O atenţie deo­sebită trebuie acordată repa­­t­rării şi întreţinerii maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor, asi­gurării pieselor de schimb, încărcării lor corespunzătoa­re în toate trei schimburile, eliminării timpilor neproduc­tivi. Prin respectarea rigu­roasă a normelor tehnice de exploatare, a timpului de lu­cru, a procesului tehnologic şi a disciplinei la locul de muncă, tinerii, alături de cei­lalţi salariaţi, trebuie să ob­ţină randamente maxime de la fiecare utilaj aducindu-şi astfel o contribuţie sporită la realizarea exemplară a sarci­nilor de plan și angajamente­lor in întrecere, ROMULUS LAT. Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST MECANIZATORII ISI IMPART TIMPUL­ 7 INTRE EXECUTAREA PRASILELOR 7 SI REPARAREA COMBINELOR PENTRU GRlU * ® în ateliere munca este mai bine organizată ca în anii trecuţi. • Pregăti­rea campaniei de vară să fie și în atenția cooperativelor agricole i­ z o MCV.UIC v­ i v.) I i_i V.IIIVJ pui tem aco|zi c mci,uitit­ uiui­­, munci­­m de anotimp, arătăm că se află în plină campanie. în aceste zile cînd porumbul, floarea-soarelui şi alte plante prăşitoare se înalţă văzînd cu ochii, tot ei sînt aceia care le feresc de dăunători prin praşilele executate. Pe cei care nu-i întîlnim pe cîmp ii găsim în ateliere sau secţii, pregătind maşinile pentru campania următoare. Un popas la S.M.A. Mărăşeşti, judeţul Vrancea, vine să argumenteze în plus cele menţionate mai sus. — In această perioadă forţele sunt împărţite în două, spunea inginerul Dionisie László, secre­tarul organizaţiei U.T.C. din sta­­ţiuile. Griul şi orzul au înspicat,­­în cel mult o lună secerişul fiind în toi, iar cooperativele agrico­le deservite de noi cultivă a­­proape trei mii de hectare. A­­ceastă realitate ne-a determinat să privim cu toată răspunderea punerea la punct a combinelor şi a celorlalte utilaje. O parte din oameni lucrează acum la re­pararea celor 9 combine, ce ne­cesitau intervenţia mecanicilor, iar celelalte sunt revizuite şi re­glate. Totodată se fac întreţine­rile la presele de balotat paie şi la cositorile mecanice ce vor fi folosite la însămînţările cul­turilor duble. Cealaltă parte a mecanizatorilor participă acum la executarea lucrărilor de în­treţinere şi de combatere a dău­nătorilor. — Sînt­ pregătite maşinile a­­gricole pentru a intra in lanuri?­­ — In general, pot spune că pregătirea campaniei de recol­tare a păioaselor decurge in condiţiuni bune. Munca în ate­lier este mai bine organizată ca în anii trecuţi. Peste tot repa­raţiile sunt executate de către mecanici ajutaţi îndeaproape de mecanizatorii care vor lucra în cîmp cu maşinile respective. In CCG3, ce priveşte piesele de schimb atit de mult soli­citate în această perioadă am avut citeva repere lip­să, cum ar fi : axe, bucşe, curele de transmisie pentru combinele­ C-12, carcase, ciururi pentru combinele C1-C3 şi furci pentru piesele de balotat paie. Aceste­ repere au fost procurate, ceea ce face să ne putem în­cadra in termenul stabilit pen­tru terminarea reparaţiilor. La S.M.A., in faţa atelierului mecanic două din combinele „Gloria“ erau in faza de mon­tare a subansamblelor reparate. Autori­i mecanicii­­ Dumitriu Dumitru, Cornel Sima şi meca­nizatorul Viorel Gurgulevici. In­ginerul Albu Grecu, şeful ate­lierului de reparaţii precizează că mai au de reparat trei ase­menea combinei care nu peste mult timp vor fi pregătite pen- OVIDIU MARIAN (Continuare în pag. a lit-a) La panoul fruntaşilor Un tinăr care işi onorează 9, profesia Trebuia constituită urgent o echipă de montori, formată din oameni hotărîţi şi foarte bine pregătiţi profesional, care să facă faţă unei sarcini urgente : montarea războaielor, de ţesut bumbac, aşteptate în citeva uni­tăţi din ţară şi de sosirea cărora la timp depindea îndeplinirea angajamentelor în întreprinde­rile respective. Ne-am întrebat, care a fost echipa fruntaşă în întrecerea socialistă pe anul tre­cut. Răspunsul îl ştim cu toţii : cea condusă de tînărul comunist Ion Vişan. Chiar a doua zi de la consti­tuirea ei, noua echipă — avîn­­du-l în frunte pe Ion Vişan, secretar al comitetului U.T.C. al întreprinderii „Unirea“-Cluj — a început montajul noilor utilaje după un grafic atit de zgîrcit cu timpul, incit puţini erau cei care­ credeau în res­pectarea lui. Ne-am propus — declară şeful echipei — să ne dublăm productivitatea realizată anul trecut şi să cîşti­­găm astfel un avans confortabil In cei şapte ani de cînd lu­crează ca lăcătuş montator in întreprindere, Ion Vişan n-a fost nici măcar o singură dată sub normă, n-a lipsit şi n-a întîr­­ziat nici cinci minute de la program. Dar stima ciştigată in colectiv se datoreşte în primul rind pasiunii şi­ responsabilităţii cu care îşi onorează meseria. Şi aceasta este trăsătura esenţială a portretului său. ANUL XXX, SERIA II, Nr. 7785 4 PAGINI 30 BANI LUNI 3 IUNIE 1974 DUMINICA IN HAONA DI LUCIRU Acţiuni patriotice ale tinerilor La muncile de înfrumuseţarea agricole de sezon a localităţilor Lucrătorii din întreprin­derile de stat, ţăranii coope­ratori şi mecanizatorii din judeţele Satu Mare şi Ma­ramureş au încheiat, dumi­nică, praşila a doua pe cele 5 400 hectare cultivate cu sfeclă de zahăr, 3 900 hec­tare cu floarea-soarelui şi 1 000 hectare cu cartofi de toamnă. In acelaşi timp, în C.A.P. din comunele Culciul Mic, Doha, Săcăşeni, Valea Vinului şi Terebeşti a în­ceput recoltatul cartofilor. Aproape 130 000 de tineri din judeţele Prahova, Dîm­boviţa şi Buzău au fost pre­zenţi, duminică, pe şantie­rele unor obiective social­culturale, la lucrări agricole sau de înfrumuseţare a loca­lităţilor. Valoarea lucrărilor realizate de ei în această zi însumează peste 3 milioane lei. De asemenea, au fost strinse deşeuri de maculatură şi hirtie totalizînd o cantitate de 300 tone. La chemarea consiliilor Frontului Unităţii Socialiste, mii de­ cetăţeni au partici­pat, duminică, la acţiunile de înfrumuseţare a noilor cartiere din Braşov, Făgăraş, Codlea, Săcele şi din alte localităţi ale judeţului Bra­şov. Valoarea acţiunilor efec­tuate de la începutul anului de cetăţenii judeţului Braşov în cadrul întrecerii patrio­tice, se ridică la peste 133 milioane lei. (Agerpres) În Editura politică a apărut: Sub auspiciile înţelegerii şi cooperării internaţionale VIZITA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU SECRETAR GENERAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN, PREŞEDINTELE REPUBLICII SOCIALISTE*ROMÂNIA, ÎN LIBIA, LIBAN, SIRIA ŞI IRAK. 12—21 februarie 1974 Pe şantiere!e construcţiilor pentru tineret din judeţul Vaslui Ritmul de lucru depinde de fiecare oră folosită Am plecat spre şantierele din Vaslui, Laza şi Negreşti ştiind că , în judeţ se construiesc trei­­ cămine pentru nefamilişti şi două internate ; tinerii au răs­puns un număr mare la che­marea „Să ne construim propria casă !“ , comitetul judeţean U.T.C., orăşenesc, se ocupă în permanenţă de şantiere, rezolvă cu competenţă probleme de ca­re depinde bunul mers al in­vestiţiilor. Iată ce am constatat. O JUDECATA DE BUNI GOSPODARI Căminul I.A.S. Laza, format din 2 dormitoare (fiecare a cîte 4 camere) urmează să fie dat în folosință in noiembrie a.c. „Dacă nu-l terminăm în iulie — spune ing. Constantin Herțanu, directorul I.A.S., n-am realizat nimic !“. Lucrările au început de multă vreme , s-au procurat toate materialele, s-au asigurat dotările. Directorul se gindeşte la modul in care­­să vină in in­­timpinarea dorinţei tinerilor. La ferma Rusnoaia, punct izolat, dormitorul este aproape gata. Aici, o fostă magazie va fi transformată într-o sală de me­se, cu bucătărie anexă pentru ca tinerii să aibă hrană caldă in campanie. La Laza se vor ame­naja : club, bibliotecă. Benefi­ciind de o asemenea grijă ,oa­menii folosesc fiecare zi bună in campanie şi la construcţii. Nici o zi nu trebuie pierdută ! Acelaşi raţionament l-am în­­tilnit şi la ing. Lia Ilie, şeful şantierului­­ al I.J.C.M. care cor­struieşte, căminul cu 300 de locuri pentru tinerii nefamilişti de la Fabrica de confecţii Vas­lui. Pentru a se asigura front de lucru permanent în sezonul rece lucrările au început cu un trimestru mai devreme. S-au realizat­­ circa 200 000 Iei la construcţii-montaj in­frastructură, îmbunătăţirea te­renului, fundaţii. De citeva zile se lucrează la partea de structură-parter. Foarte mulţi tineri din fabrică vin să dea o mină de ajutor. Ei au­­executat peste 70 la sută din lucrările de săpături, au ajutat la : cofrat, umpluturi etc. Ajutorul comite­tului­­ judeţean U.T.C. s-a făcut simţit în permanenţă. Mi s-a povestit un fapt. La un moment dat din lipsă de ciment lucrări­­le trebuiau oprite. Apelul ing.­ Florin Simiuc — preşedintele consiliului tineret muncitoresc — a fost recepţionat de omologul LIDIA POPESCU (Continuare în pag. a lll-a) Examenele studenţeşti La tabla din mijloc, Sorin I­opa, anul II. Facultatea de matematică­ mecanică d­e­­monstrază cu siguranţă su­biectele biletului. Rezultatul — un r­ou 10 aliniat celorlalte note similare din carnet. (foto 1) Aspect de la examenul scris de limbă română con­temporană susţinut de stu­denţii anului II. Facultatea de limbă şi literatură ro­mână. ..Este cea mai bună promoţie din ultimii 20 de ani“, ne declară conf. univ. dr. Grigore Brincuşi, şeful catedrei. Răspunsurile date la oral de studenţii grupei 166 confirmă aprecierea : promovare sută la sută, note bune şi foarte bune — 95,7 la sută. (foto 2.) Examen la Geologia Re­publicii Socialiste România. Studenţii anului IV îşi pre­gătesc răspunsurile la oral studiind in acelaşi timp cu atenţie caracteristicile eşan­­tioanelor de rocă extrase din principalele formaţiuni geo­logice ale subsolului ţării noastre. (foto -3) Fotografiile de GHEORGHE CUCU AVENTURI DUBIOASE IN GENUL „MINOR“ Nu verosimilitatea sau neve­­rosimilitatea „schemelor“ roma­nelor poliţiste este discutabilă. Se prea poate, de pildă, ca intr-o cooperativă agricolă cu profil pis­cicol, situată undeva în Deltă, să se fure morun. Se prea poate ca hoţii să se înţeleagă cu o ban­dă de escroci bucureşteni, de­ghizaţi în cineaşti, cu scopul de a oferi turiştilor străini de pe litoral, contra valută, peşte proaspăt (De-a v-aţi ascunse­­lea, Ed. Dacia, 1974; autor :­­ Vlad Muşatescu). Desigur, o altă bandă de escroci, cam de dimensiunile unei jumătăţi din populaţia unui oraş de provin­cie, ar putea avea ideea de a falsifica pictura lui Andreescu,­ fără a suspecta, prin aceasta, toţi pictorii figurativi capabili să o facă ori toţi noii colecţio­nari de artă, dornici de un pla­sament­­ rentabil S-ar putea ca sub ameninţarea de a fi demas­caţi şi la instigarea femeilor (soţii, surori etc.) să ucidă in dreapta şi stingă, fără socotea­lă, cînd cu bastonul, cind cu o banală armă de tir, fără a ve­dea in aceasta un motiv de a desfiinţa barăcile de tir sportiv, de a ocoli infirmii ori verifica zilnic meniul conjugal (Epilog însemnări despre cîteva romane poliţiste pentru alţii, Ed. Dacia, 1974, autor : Ioana Solescu). S-ar mai putea ca un intelectual să ucidă cu premeditare, din gelo­zie, fie şi la­­opt luni după a­­flarea şi consumarea , „nedoritu­­lui incident", răzbunind astfel, se pare, un oraş întreg. Mă rog, din gelozie, datorită unui cro­­mozon în plus, denumit ..Sem­nul lui Gain“, datorită „ideii“ de a ucide ce fascinează marile şi subtilele inteligenţe,­ ce mai contează ? (Jocul nu mai are rost, Ed. Albatros, 1974, autor : Gheorghe Ştefan), Cercetările psihologice,^ Dostoevski sau Poe, dacă ‘mai era nevoie să-i invocăm, ne-au convins că se pot întîmpla şi asemenea^, lu­cruri ! Insă cărţilor de care vorbim, li se pot din plin reproşa inuti­lele şi hilarele complicaţii, te­nebrele fabricate, situaţiile „dramatice“ ce frizează ridico­lul, umorul căznit, atunci cînd Îşi propun să abordeze genul, chipurile parodic, limbajul, pri­mitiv ilustrat de o gramatică aproximativă şi o vehiculare abuziva a expresiilor argotice. Altfel spus, o asemenea pro­ducţie poate fi dezavuată toc­mai prin ieşirea din „schemă“, prin apropierea de o literatură bulevardieră ce nu trebuie con-C. R. CONSTANTINESCU (Continuare în pag. a 11-a) La parterul noului bloc C 6 din cartierul Drumul Taberii, Bule­vardul Prelungirea Ghencea nr. 32 s-a deschis un modern complex comercial. Foto: O. PLECAN Aer, apă, soare LA STARTUL NOULUI SEZON DE NATAŢIE-35000 DE TINERI!­ ­ In vara aceasta, Consiliul municipal Bucureşti pentru edu­caţie fizică şi sport, Federaţia română de nataţie, I.E.A.R.S., celelalte instituţii şi organizaţii cu atribuţii în domeniul educa­ţiei fizice şi sportului, scontează o cifră record de copii, şcolari şi alte categorii de tineri care vor învăţa să înoate : 35 000. Se înţelege, realizarea unui obiectiv de asemenea proporţii impune: luarea din timp a unor măsuri organizatorice deosebi­te privind asigurarea spaţiului necesar acestei activităţi, aco­perirea necesarului de instructori, programarea seriilor. Care sunt aceste măsuri, în ce stadiu se află ele ? CITIŢI ÎN PAG. A 3-A Comentarii, rezultate şi ştiri din competiţiile spor­tive interne şi internaţionale ACŢIUNILE • Greul campa­niei revine acţiunii „Delfin ’74“, aflată la a V-a ediţie şi care, în fiecare an, a făcut ca numărul celor ce se iniţiază în acest at­t de util sport — înotul —­­ să­ crească constant, o „Delfin“ a început, practic, la 1 iunie mobilizind în cadrul a patru centre („Tineretului“, Obor, „23 ‘ August“ şi Dinamo) întregul e­­fectiv de elevi ai claselor I și a II-a. © Pentru inițierea mici­lor înotători nu se percepe nici un fel de ■ taxă. © La 15 iunie, odată cu primele zile ale vacan-VIOREL BABA (Continuare în pag. a lll-a) • LEGĂTURA CU MAREA E greu de spus dacă băiatul („Cele 400 de lovituri") alerga cu adevărat sau pă­­mîntul îi fugea de sub picioare. Oricum, ieşise din rînd, se strecurase printr-o spăr­tură a plasei de sîrmă şi acum gonea par­că fericit după ce îşi păcălise prin iuţeală şi abilitate urmăritorii care, desigur, s-au întors decepţionaţi la şcoala de corecţie. În acest timp el fugea, lăsa în urmă nişte ciovîrnişuri, trecea pe sub un pod, apoi de-a­ungul unui gard de sîrmă. Totul părea să arate că ştie spre ce aleargă cu atîta în­sufleţire, nu mai exista decît această fugă ce luase chipul lui obosit, dar şi înfiorat de libertatea pe care începea să şi-o imagineze. Şi cum pu- _____ tea să şi-o imagineze altfel decît sub forma mării al cărei vuiet îi şi pătrundea ade- .......... menitor în urechi ? El nu făcea decît să reediteze, în lumea lui, un impuls vechi, imemorabil, al tuturor celor dinaintea lui care crezuseră, în ciuda multelor naufragii suferite de navigatori reali sau imaginari, că securitatea absolu­tă a unei aspiraţii poate fi dobîndită prin proiectarea ei într-un simbol tutelar. Oa­menii au născocit maşini ingenioase, cifruri, camere obscure, casete misterioase, castele fortificate, labirinturi ameţitoare, ziduri şi perdele protectoare, însă nimic nu li s-a părut a proteja mai bine aspiraţia din care şi unele dintre acestea s-au născut decît învelişul inefabil, aparent fragil al simbolului. Şi cînd produsele minunate ale liberei iscusinţe şi ingeniozităţi omeneşti şi-au pierdut „legătura cu marea" unele dintre ele s-au transformat îrţ, opusul lor, năzuind să oprime chiar impulsul care le-a dat naştere. (Nu a devenit labirintul, expresie a ge­niului uman, o adevărată închisoare pen­tru creatorul său? Dar libertatea genialului meşter care a construit un monument ne­pieritor nu a fost in acelaşi timp şi cea dinţii închisoare, pentru Ana ? S-ar putea spune că în acest fel meşterul şi-a plătit cutezanţa de a fi socotit libertatea abso­lută mai mult decît o iluzie, insă mai ştim că - e drept, un vis - un dumnezeu orgo­lios îl prevenise că o concurenţă de aseme­nea amploare se plăteşte. Şi nu atit cu moartea Anei cît cu includerea în însăşi structura simbolului tuterar a sensului unei libertăţi pierdute, temă şi sens ce vor dăi­nui cît zidul nepieritorului monument. Ast­fel îneît­ el se înalţă pe o ambiguitate ce va spuzi întotdeauna faţa prea netedelor întrebări şi răspunsuri. Fiind­ ______ că a crede că moartea Anei simbolizează numai jertfa ne­cesară creaţiei nu explică totul. Eroina nu a fost pro­­priu-zis­ă sau numai­­ jertfită, ci închisă şi nu se ştie dacă ceea ce meş­terii mai auzeau şi după ce zidul fusese „încheiat" era spasmul morţii sau plînsul libertăţii pierdute. În­­orice caz, dacă plîn­­sul­ va fi amuţit, întrebarea se mai aude şi azi, în opera lui Eminescu „legătura cu marea" este restabilită: poetul proiectează dorul de libertate, setea de absolut într-o fantastică arhitectură submarină unde sen­sul stabil şi închis al zidului va fi veşnic contrazis sau compensat, de „eternele ape /care din văi adînci / Se-nalță la malu­ri / Cu braţe de valuri"). Aşadar, alerga băiatul spre mare sau pămîntul îi fugea de sub picioare? Ţinta aspiraţiei lui, marea, îl primeşte cu un mî­­rîit înspăimîntător. Putem crede­­ că pentru el marea şi-a pierdut semnificaţia tutelară. Pentru că pierderea încrederii în uscat, spre care nu mai vede nici un drum de întoar­cere, s-a transmis fulgerător, printr-o infai­libilă telepatie, dezmoștenind marea de virtutea ei simbolică. C. STĂNESCU

Next