Scînteia Tineretului, octombrie 1974 (Anul 30, nr. 7888-7914)
1974-10-01 / nr. 7888
* Elevii argeşeni la recoltare Locul unde lucrează elevii îl reperăm uşor cu ajutorul localnicilor, impresionaţi şi ei de prezenţa activă a celor aproape 400 de tineri, veniţi încă de acum două săptămîni să recolteze cartofii la ferma legumicolă nr. 4, Bradu. Sînt 93 hectare — recoltă bună, pentru sămînţă. Pînă ieri, (30 septembrie), elevii de la Liceul de fizică şi matematică şi Liceul industrial de chimie, din Piteşti — aflaţi în întrecere zilnică, recoltaseră peste 50 hectare. Aportul lor zilnic se măsoară în cele 200 kg cartofi recoltaţi de fiecare elev. „Fac treabă bună —apreciază şeful fermei, tînărul inginer Viorel Cheşa — recoltează şi sortează cu multă grijă cartofii. Şi ei şi profesorii sunt interesaţi să termine cit mai repede“. Am notat şi noi cîteva nume ale celor mai harnici, care lucrau pe rînduri la scos, încărcatul şi descărcatul sacilor din remorcă: Doina Antonescu, Jeni Bujor, Ilie Fetele, Liviu Bucur, Dumitru Dănăiuţă (Liceul industrial de chimie) şi Emilia Papon, Viorel Vlad, Nicoleta Rădulescu, Aurelia Manole, Cornelia Chiriţă (Liceul de fizică şi matematică). Şi alături de aceste nume, pe cel al tînărului mecanizator Nicolae Vişinescu, fruntaş în toate campaniile, care s-a adaptat bine maşinii de recoltat E 649, pentru prima dată intrată în producţie în judeţul Argeş. „Aportul elevilor este preţios şi necesar şi în zilele următoare“, e de părere tovarăşul Constantin Cerbu, director cu producţia horticolă de la Întreprinderea de producţie şi industrializarea legumelor şi fructelor Topoloveni. Aşa cum ne informează tovarăşa Ileana Coşbacară, secretar al Comitetului judeţean Argeş al U.T.C., la fermele legumicole ale fabricii din Topoloveni au lucrat ieri peste 800 de elevi, alţii 1 000 fiind prezenţi la sortarea legumelor şi fructelor în centrele specializate. La Întreprinderea frigorifică Piteşti semnează în catalogul hărniciei 100 eleve de la „Zinca Golescu“. V. RAVESCU „SCâNTEIA TINERETULUI" pag. 3 ÎNCHEIEREA VIZITEI PREŞEDINTELUI REPUBLICII LIBERIA Ceremonia plecării Vizita oficială de prietenie in țara noastră, întreprinsă la invitaţia preşedintelui Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, de preşedintele Republicii Liberia, William R. Tolbert jr., s-a încheiat luni dimineaţă, cînd şeful statului liberian a părăsit Bucureştiul. început în primăvara acestui an la Monrovia şi continuat cu succes în Capitala României, dialogul la nivel înalt româno-liberian a pus baze trainice colaborării prieteneşti, pe multiple planuri, între cele două ţări, în interesul propăşirii lor economice, spre binele şi folosul ambelor popoare, al cauzei cooperării, progresului şi păcii în lume. Totodată, timp de trei săptămîni, şeful statului liberian a avut prilejul să ia contact direct cu activitatea şi preocupările creatoare ale poporului român, exprimîndu-şi, în repetate rînduri, admiraţia şi preţuirea faţă de realizările remarcabile ale României socialiste, obţinute, sub conducerea preşedintelui Nicolae Ceauşescu, pe calea dezvoltării rapide a economiei şi culturii, a bunăstării întregii naţiuni, a sporirii prestigiului său internaţional. Ceremonia plecării a avut loc pe aeroportul Otopeni, împodobit sărbătoreşte cu prilejul acestui eveniment, cu portretele celor doi preşedinţi şi drapelele României şi Liberiei, cu urări în limbile română şi engleză. „Să se dezvolte şi să se întărească prietenia dintre popoarele Republicii Socialiste România şi Republicii Liberia !“, „Trăiască pacea şi prietenia între popoare“ — scria pe mari pancarte. Preşedintele Nicolae Ceauşescu l-a condus pe înaltul oaspete de la reşedinţa oficială şi pînă la aeroport, unde cei doi şefi de stat au fost salutaţi cu însufleţite ovaţii şi aplauze de numeroşi cetăţeni, care au manifestat îndelung pentru prietenia romănoliberiană, pentru pace şi prietenie între naţiuni. O gardă militară a prezentat onorul. In timp ce se intonau imnurile de stat ale celor două state, au răsunat 21 salve de artilerie. Preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi William R. Tolbert jr. au trecut apoi în revistă garda militară de onoare. In continuarea ceremoniei, înaltul oaspete liberian şi-a luat rămas bun de la şefii misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti, de la personalităţile oficiale române venite la aeroport — membri ai guvernului, conducători de instituţii centrale, generali şi ofiţeri superiori. Un grup de pionieri a oferit flori preşedinţilor Nicolae Ceauşescu şi William R. Tolbert jr. Şeful statului liberian şi-a luat apoi rămas bun de la primul ministru al guvernului român, Manea Mănescu. La scara avionului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a urat un călduros drum bun preşedintelui liberian. Cei doi şefi de stat şi-au strins mîinile prieteneşte, s-au îmbrăţişat cu căldură, exprimîndu-şi dorinţa de a se revedea şi de a continua rodnicul dialog la nivel înalt româno-liberian. Avionul prezidenţial a decolat la ora 10:30, escortat de reactoare ale forţelor noastre armate. SOLEMNITATEA SEMNĂRII COMUNICATULUI COMUN (Urmare din pag. 1) In încheierea ceremoniei, cei doi şefi de stat şi-au reafirmat satisfacţia pentru acordurile şi înţelegerile realizate, s-au îmbrăţişat din nou cu căldură, închinînd o cupă de şampanie pentru dezvoltarea continuă a bunelor relaţii de prietenie şi colaborare statornicite între România şi Liberia, pentru pacea şi progresul omenirii. La solemnitate au asistat tovarăşii Ştefan Voitec, vicepreşedinte al Consiliului de Stat, Manea Mănescu, prim-ministru al guvernului, membri şi membri supleanţi ai Comitetului Executiv, secretari ai C.C. al P.C.R., miniştri, ambasadorul ţării noastre la Monrovia. Au fost de faţă James T. Phillips, ministrul agriculturii, R. Francis Okai jr., ministru adjunct al afacerilor externe, M. Burleigh Holder, adjunct al ministrului de stat pentru problemele prezidenţiale, ambasadorul Liberiei în România, alte persoane oficiale liberiene care l-au însoţit pe preşedintele William R .Tolbert jr. în vizita sa oficială în ţara noastră. Cuvîntul preşedintelui William R. Tolbert jr. (Urmare din pag. I) preună cu guvernul, partidul şi poporul meu. Am semnat împreună o Declaraţie solemnă comună, am încheiat numeroase acorduri care sunt menite să pună în aplicare principiile înscrise în această Declaraţie. Aceste documente însă ar rămine lipsite de sens dacă nu am fi animaţi de spiritul respectului reciproc şi mai ales de hotărirea fermă de a duce la îndeplinire toate prevederile lor. V-aţi referit, domnule preşedinte, la principiile care stau la baza relaţiilor noastre, care formează fundamentul cooperării noastre. Confirm ceea ce aţi spus. Doresc să asigur Partidul Comunist Român, guvernul şi poporul României că guvernul şi poporul liberian, partidul nostru şi eu personal vom face tot ce este posibil şi raţional pentru a pune în aplicare şi a executa întocmai aceste acorduri pe care le-am semnat în baza principiilor Declaraţiei solemne comune. Această hotărîre este fermă pentru mine şi doresc să vă asigur că am certitudinea că ea corespunde interesului real al guvernului, partidului şi poporului ţării mele , după cum sînt sigur că este şi în interesul guvernului, poporului dumneavoastră şi al Partidului Comunist Român. Consider că in lumea de astăzi, cu toată complexitatea problemelor cărora trebuie să le facem faţă, acest tip de relaţii şi de colaborare internaţională in care am hotărît să acţionăm noi este atit în avantajul nostru reciproc, cit şi in interesul general al lumii unice în care trăim. Cred că avem îndatorirea să dovedim lumii că două naţiuni, cum sunt cele ale noastre, avind sisteme politice diferite, dar, în acelaşi timp, convingerea fermă in justiţie, in respectul suveranităţii şi integrităţii tuturor naţiunilor, in respectarea vieţii şi demnităţii umane, în asigurarea dreptăţii pentru toţi oamenii, pot, prin colaborarea lor, să determine o îmbunătăţire a întregii societăţi, astfel incit toţi oamenii să trăiască în viitor in pace, securitate şi prosperitate. Permiteţi-mi, mare si bun prieten, să vă asigur că văd şi respect in dumneavoastră unul dintre marii conducători ai lumii de astăzi. Dar, înainte de toate, vă stimez ca un mare om. Am văzut la dumneavoastră dragostea pentru poporul român. Văd că aveţi interesele poporului dumneavoastră la inimă. După cum aveţi la inimă interesele tuturor popoarelor lumii în vederea îmbunătăţirii şi însănătoşirii întregii vieţi internaţionale, încerc, deci, un sentiment de bucurie şi satisfacţie deplină in momentul în care vă confirm acum dorinţa de a acţiona în strînsă colaborare cu dumneavoastră şi cu toţi cei care, ca şi dumneavoastră, urmează principiile pe care le-am proclamat. Vă asigur, domnule preşedinte, că voi relata în mod fidel guvernului, poporului şi partidului meu despre întreaga ospitalitate de care ne-am bucurat în minunata dumneavoastră ţară, despre toate semnele de atenţie pe care ni le-aţi oferit dumneavoastră, domnule preşedinte, guvernul, partidul şi poporul român în cursul vizitei noastre aici. Doresc să vă asigur că aşteptăm cu nerăbdare revenirea dumneavoastră, împreună cu mult stimata doamnă Ceauşescu, în Liberia, într-un loc pe care îl puteţi considera o a doua casă a dumneavoastră, în aceeaşi măsură în care şi eu consider azi că mă aflu in a doua casă a mea. Personal vă urez multă sănătate, viaţă lungă şi fericire pentru întreaga familie. Guvernului, partidului şi poporului român, sub conducerea dumneavoastră dinamică, le doresc un progres tot atit de puternic şi în continuare. Doresc ca relaţiile dintre România şi Liberia să se întărească şi să se dezvolte, cum se spune la noi, în lung şi in lat şi in toate direcțiile. (Aplauze). SEMNAREA UNOR ACORDURI La Bucureşti au fost semnate, în aceste zile un Aide-Memoire privind cooperarea româno-liberiană în domeniul agriculturii şi un Aide-Memoire referitor la colaborarea în domeniul construcţiei de maşini şi al pregătirii de cadre. Din partea română, documentele au fost semnate de Angelo Miculescu, ministrul agriculturii, industriei alimentare şi apelor, şi, respectiv, Nicolae M. Nicolae, ministru secretar de stat la Ministerul Comerţului Exterior şi Cooperării Economice Internaţionale, iar din partea liberiană de James T. Philips, ministrul agriculturii. MARTI 1 OCTOMBRIE 1974 COMUNICAT COMUN privind vizita preşedintelui Republicii Liberia, dr. William R. Tolbert jr., în Republica Socialistă România La invitaţia preşedintelui Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, între 10 şi 13 septembrie 1974, dr. William R. Tolbert jr., preşedintele Republicii Liberia, a efectuat o vizită oficială de prietenie in Republica Socialistă România. In continuarea vizitei oficiale, preşedintele Liberiei a petrecut o parte din concediul de odihnă în România, între 14 şi 30 septembrie 1974. Ca o dovadă a dorinţei deosebite de continuare a bunelor relaţii între guvernele şi popoarele României şi Liberiei, preşedintele Republicii Liberia şi persoanele care l-au însoţit s-au bucurat de o călduroasă primire la sosirea la Bucureşti, ca şi în cursul vizitelor la uzine, cooperative agricole de producţie, întreprinderi agricole de stat din Constanţa şi Braşov, precum şi în celelalte locuri pe care le-a vizitat în România. In timpul vizitei, între preşedintele Republicii Socialiste România şi preşedintele Republicii Liberia, au avut loc convorbiri rodnice şi prieteneşti cu privire la relaţiile româno-liberiene, precum şi la principalele probleme internaţionale de interes comun. La convorbiri, desfăşurate intr-o atmosferă de cordialitate şi prietenie, au participat : — din partea română : Manea Mănescu, Dumitru Popescu, Ion Păţan, Angelo Miculescu, ministrul agriculturii, industriei alimentare și apelor; Aurel Duma, șeful Cancelariei C. C. al P.C.R.; Cornel Pacoste, adjunct al ministrului afacerilor externe ; Vasile Pungan, consilier al președintelui Republicii Socialiste România ; Petrachi Trofin, ambasadorul Republicii Socialiste România in Republica Liberia. •— din partea liberiană : James T. Phillips, ministrul agriculturii ; Edward B. Kesselly, ministrul informaţiilor, culturii şi turismului ; Lafayette K. Morgan, ministru de stat fără portofoliu ; R. Francis Okai jr., ministru adjunct al afacerilor externe ; M. Burleigh Holder, adjunct al ministrului de stat pentru probleme prezidenţiale ;Joseph Graham, ambasadorul Liberiei in Republica Socialistă România ; A. B. Tolbert, ambasador itinerant ; Trohoe Kpârjîăha'i,directorul Biroului pentru probleme europene din Ministerul Afacerilor Externe ; D. Dueh Chieh, secretar particular al preşedintelui. Preşedintele liberian, dr. William R. Tolbert jr., a felicitat călduros pe preşedintele Nicolae Ceauşescu pentru realizările, remarcabile obţinute de poporul român, sub , conducerea Partidului Comunist Român, în cei 30 de ani de la eliberare, pe calea dezvoltării economice, sociale şi cultural-ştiinţifice. Preşedintele Liberiei a dat, de asemenea, o înaltă apreciere şi a exprimat deosebita sa stimă pentru politica externă consecventă şi clarvăzătoare promovată de România, personal de preşedintele Nicolae Ceauşescu, in interesul cauzei păcii şi cooperării intre naţiunile lumii. Preşedintele României, Nicolae Ceauşescu, a felicitat călduros pe preşedintele William R. Tolbert jr. pentru succesele importante obţinute de Liberia, sub conducerea dinamică a preşedintelui William R. Tolbert jr., pe calea dezvoltării economice, sociale şi culturale a ţării, pentru ridicarea nivelului de trai al poporului liberian, ca şi pentru politica externă clară şi progresistă promovată de Liberia. Cei doi preşedinţi au subliniat importanţa deosebită a Declaraţiei solemne comune, semnată cu prilejul vizitei oficiale de prietenie efectuată în Liberia, între 3 şi 5 martie 1974, de preşedintele Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi tovarăşa Elena Ceauşescu. De asemenea, ei au subliniat importanţa Comunicatului comun, a acordurilor şi celorlalte instrumente de cooperare încheiate cu ocazia vizitei, docu-Bucureşti, 30 septembrie 1974 mente care au pus bazele pentru explorarea altor posibilităţi de conlucrare reciproc avantajoasă. Luînd notă cu adîncă satisfacţie de creşterea reprezentării celor două misiuni economice la nivel de ambasadă, precum şi de schimbul de ambasadori, ambii preşedinţi au exprimat convingerea că un asemenea pas va contribui la întărirea legăturilor de prietenie statornicite între cele două ţări şi popoare. In dorinţa de a asigura realizarea acordurilor semnate între România şi Liberia, ambii preşedinţi au căzut de acord să se întreprindă de îndată măsuri necesare pentru punerea lor în aplicare. In acelaşi timp, ei şi-au manifestat hotărirea de a acţiona de comun acord pentru dezvoltarea cooperării economice şi industriale între cele două ţări în domenii ca : minerit, metalurgie, industrializarea lemnului şi prelucrarea cauciucului natural. In acest context, a fost elaborat un plan concret de acţiune pentru îndeplinirea acordurilor în aceste domenii. In dorinţa de a contribui la dezvoltarea relaţiilor şi de a încuraja contactele între popoarele României şi Liberiei, în timpul vizitei s-au semnat acorduri de cooperare tehnicoştiinţifică şi culturală. In acelaşi timp, cei doi preşedinţi au convenit ca, in baza celor două acorduri, să se extindă colaborarea şi în domeniul pregătirii de cadre, îndeosebi în învăţămîntul profesional şi tehnic. De asemenea, ei au căzut de acord să exploreze posibilităţile de a încheia un acord consular. Preşedintele Nicolae Ceauşescu, în calitatea sa de secretar general al Partidului Comunist Român, şi preşedintele William R. Tolbert jr., în calitatea sa de conducător al Partidului eTrue Whigh din Liberia, au constatat cu deosebită apreciere dezvoltarea relaţiilor dintre cele două partide, care contribuie la întărirea prieteniei dintre cele două ţări şi popoare. In acest cadru, a fost exprimată dorinţa de a promova în continuare schimbul de vederi şi de experienţă intre cele două partide. Cei doi preşedinţi au hotărît, într-un efort continuu de a promova contactele dintre popoareleromân şi liberian, sa încurajeze schimburile de vizite între organizaţiile sindicale, de tineret, studenţi şi femei. In cadrul schimbului de păreri privind probleme internaţionale de interes comun, cei droi preşedinţi au constatat similitudinea punctelor lor de vedere. Ei au exprimat opinia că relaţiile dintre naţiuni se întemeiază în mod crescind pe colaborare, cooperare şi înţelegere, că se afirmă cu tot mai multă putere voinţa popoarelor de a-şi dezvolta, liber şi independent, fără amestec din afara, sistemul economico-social şi politic, că toate statele iubitoare de pace şi progresiste, forţele antiimperialiste şi opinia publică din întreaga lume trebuie să-şi intensifice eforturile împotriva politicii reacţionare, colonialiste şi neocolonialiste, de dominaţie şi asuprire. Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi preşedintele William R. Tolbert jr. au subliniat că toate naţiunile, mici sau mari, trebuie să participe activ la examinarea tuturor problemelor care privesc pacea şi securitatea internaţională şi, de asemenea, să participe la soluţionarea diferendelor internaţionale prin mijloacepaşnice. Cei doi preşedinţi au subliniat necesitatea ca relaţiile dintre naţiuni să se bazeze pe respectarea şi punerea în practică a principiilor universal acceptate ale dreptului internaţional , deplina egalitate in drepturi, respectarea strictă a independenţei şi suveranităţii naţionale, neamestecul in treburile interne ale altor naţiuni, renunţarea la forţă şi la ameninţarea, cu forţa, soluţionarea diferendelor prin tratative. In legătură cu situaţia din Africa, cei doi şefi de stat au dat o apreciere pozitivă rolului important jucat de statele africane in găsirea de soluţii pentru problemele internaţionale, în promovarea păcii, înţelegerii şi cooperării între naţiuni. Ei au apreciat, de asemenea, activitatea Organizaţiei Unităţii Africane în lupta împotriva rasismului, apartheid-ului, colonialismului, neocolonialismului şi tuturor formelor de asuprire şi exploatare. Preşedintele William R. Tolbert jr. a dat o înaltă apreciere sprijinului acordat constant de Republica Socialistă România popoarelor africane pentru eliberarea lor naţională. Republica Socialistă România şi Republica Liberia au fost de acord să continue să sprijine lupta de eliberare naţională pe întregul continent african. Cei doi preşedinţi consideră că lichidarea completă a colonialismului şi neocolonialismului reprezintă unul din obiectivele fundamentale ale contemporaneităţii şi au evidenţiat necesitatea aplicării prevederilor Declaraţiei O.N.U. cu privire la acordarea independenţei ţărilor şi popoarelor coloniale şi a rezoluţiilor referitoare la decolonizare, suprimarea şi eliminarea apartheid-ului. România şi Liberia vor acorda în continuare sprijin moral, politic şi material popoarelor din Namibia şi Zimbabwe, care luptă pentru eliberarea şi independenţa lor naţională, precum şi poporului din Africa de Sud, care luptă împotriva discriminării rasiale. Referitor la Guineea-Bissau cei doi preşedinţi au salutat cu satisfacţie acordul încheiat la Alger între reprezentanţii P.A.I.G.C. şi ai guvernului portughez, in baza căruia, la 10 septembrie 1974, Portugalia a recunoscut Republica Guineea- Bissau ca stat suveran. Ei au salutat, de asemenea, cu satisfacţie acordul încheiat la 7 septembrie 1974, la Lusaka, între Frontul de Eliberare din Mozambic şi guvernul portughez privind independenţa Mozambicului. Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi preşedintele William R. Tolbert jr. au subliniat importanţa Conferinţei general-europene pentru securitate şi cooperare. Ei au exprimat speranţa că această conferinţă va duce la intensificarea cooperării între ţările europene şi la garantarea dreptului fiecărui stat european să-şi organizeze viaţa fără nici un fel de amestec din afară. Ei au apreciat că realizarea obiectivelor securităţii şi cooperării în Europa va contribui la pacea internaţională şi securitatea in lume. Preşedintele William R. Tolbert jr. a apreciat rolul României în transformarea Balcanilor într-o zonă a păcii, liniştii, prieteniei şi colaborării. Preşedintele Nicolae Ceauşescu a apreciat eforturile preşedintelui William R. Tolbert jr. de a dezvolta bune relaţii şi cooperarea cu naţiunile comunităţii vest-africane. In legătură cu situaţia din Cipru, cei doi preşedinţi au declarat ferm că independenţa, suveranitatea şiintegritatea teritorială a Republicii Cipru trebuie respectate, că problemele trebuie soluţionate prin mijloace paşnice, că toate trupele străine trebuie retrase din Cipru şi că tuturor cetăţenilor ciprioţi, indiferent de naţionalitate, trebuie să li se acorde deplină egalitate in drepturi. In legătură cu situaţia din Orientul Mijlociu, cei doi preşedinţi, apreciind acordurile de dezangajare militară dintre Egipt şi Israel şi dintre Siria şi Israel ca un pas spre reglementarea justă a conflictului, au remarcat că situaţia din regiune continuă să fie instabilă. în legătură cu aceasta, ei au fost de acord că o pace justă şi trainică în Orientul Mijlociu poate fi realizată prin îndeplinirea Rezoluţiei 242 a Consiliului de Securitate din noiembrie 1967, adică prin retragerea trupelor israeliene din teritoriile ocupate din anul 1967, prin asigurarea suveranităţii naţionale şi a integrităţii fiecărui stat din regiune, prin rezolvarea justă a problemei palestiniene. In acelaşi timp, cei doi preşedinţi şi-au exprimat speranţa că negocierile de la Geneva privind criza din Orientul Mijlocui vor fi reluate cit mai curind posibil, cu participarea tuturor părţilor interesate. Referitor la Indochina, cei doi preşedinţi au subliniat necesitatea de a depune eforturi mai mari in vederea îndeplinirii acordurilor de la Paris cu privire la Vietnam. Ei şi-auexprimat speranţa că îndeplinirea acordurilor de la Paris nu numai că va pune capăt definitiv conflictului, dar va ajuta, de asemenea, popoarele vietnamez, cambodgian şi laoţian să-şi rezolve problemele lor de sinestătător, fără vreun amestec din afară. Considerînd că problema subdezvoltării are profunde consecinţe asupra întregii evoluţii a vieţii internaţionale, cei doi preşedinţi au subliniat necesitatea existenţei unor principii echitabile la baza relaţiilor economice dintre ţările dezvoltate şi ţările în curs de dezvoltare. Ei consideră că aceasta va contribui la asigurarea unui raport just între preţurile materiilor prime şi preţurile produselor industriale, accesul nestingherit la tehnica modernă şi la realizările ştiinţei contemporane, în vederea asigurării unei dezvoltări mai rapide a ţărilor rămase în urmă. Cei doi preşedinţi au declarat că vor acţiona pentru instaurarea unei noi ordini economice în lume, bazată pe echitate şi justiţie internaţională. Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi preşedintele William R. Tolbert jr. au subliniat importanţa deosebită pe care ţările lor o acordă Organizaţiei Naţiunilor Unite şi creşterii rolului ei in reglementarea diferendelor internaţionale, in aplicarea principiilor dreptului internaţional şi în crearea unui climat de pace şi securitate internaţională. Cei doi preşedinţi au subliniat necesitatea ca toţi membrii Organizaţiei Naţiunilor Unite să-şi aducă contribuţia la creşterea eficienţei organizaţiei. In ceea ce-i priveşte, ei au exprimat hotărireastatelor lor de a acţiona pentru întărirea O.N.U. pe toate căile şi prin toate mijloacele posibile. Cei doi preşedinţi au fost de părere că pacea şi securitatea pot fi asigurate mai rapid dacă se întreprind acţiuni pentru încetarea cursei înarmărilor din primul rind a înarmării nucleare, încetarea dezvoltării arsenalului nuclear, reducerea cheltuielilor militare, desfiinţarea bazelor militare străine, retragerea trupelor de pe teritoriile altor state şi reducerea trupelor naţionale. Ei sunt de părere că dacă numeroasele resurse materiale şi umane angajate in cursa înarmărilor ar fi redistribuite în scopul dezvoltării economice, nivelul de trai al omenirii ar fi substanţialîmbunătăţit şi, in acelaşi timp, s-ar contribui la îmbunătăţirea climatului din cadrul comunităţii internaţionale. Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi preşedintele William R. Tolbert jr. au subliniat că vizita in Republica Socialistă România este reciproc avantajoasă ambelor ţări. Ea a contribuit ,într-o însemnată măsură la întărirea relaţiilor existente intre Republica Socialistă România Şi Republica Liberia, a dat un nou imbold îndeplinirii acordurilor încheiate intre cele două ţări şi a deschis noi căi în explorarea unor noi domenii de interes reciproc şi cooperare. Preşedintele William R. Tolbert jr., in numele suitei sale şi în numele său personal, a exprimat mulţumiri foarte călduroase şi profunda sa apreciere pentru calda ospitalitate ce i-a fost acordată cu generozitate lui şi suitei sale în timpul vizitei de către preşedintele Nicolae Ceauşescu, de guvernul român şi de bravul popor al Republicii Socialiste România. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste România WILLIAM R. TOLBERT JR. Preşedintele Republicii Liberia BILANȚUL UNEI SĂPTĂMÎNI RECORD (Urmare din pag. I) planului cu peste 12 tone fontă de cea mai bună calitate. Printre fruntaşii săptămînii trecute, care au fost mai numeroşi decit în oricare altă săptămînă de lucru de pînă acum, am întîlnit pe topitorul Ion Dicu (3 tone de metal economisit în valoare de peste 3 000 lei), Vasile Duca şi Lascăr Ivănică (turnători-formatori), Ioana Lazăr (iezuitoare), Mihai Băiţan, care şi săptămîna trecută a deţinut recordul de cel mai bun turnător-formator (45 la sută depăşire faţă de norma zilnică de producţie) şi alţii. Rezultate deosebite au obţinut şi tinerii de la atelierul turnătorie neferoase. Printr-o dozare mai precisă a amestecului pentru cuptor, precum şi prin scurtarea timpului de elaborare a şarjelor, Paul Dibuş şi Vasile Dima au realizat o economie la materia primă în valoare de aproape 5 000 lei. Insumînd toate realizările celor 56 de tineri din secţie, rezultă că : timpul de lucru a fost utilizat în proporţie de aproape 100 la sută ; economiile de materii prime şi materiale s-au ridicat la 35 000 lei; a fost înregistrat un record în depăşirea normelor de lucru (Mihai Băiţan, 45 la sută). — N-aş vrea însă să se înţeleagă, avea să ne spună mai tîrziu inginerul Virgil Ioniţă, locţiitorul secretarului comitetului U.T.C. pe întreprindere, că această săptămînă record va fi singura din acest an, ci, ea constituie doar un precedent pentru viitoarele realizări sperăm mai substanţiale la care s-au angajat tinerii din întreaga întreprindere, din toate secţiile de producţie.