Scînteia Tineretului, octombrie 1974 (Anul 30, nr. 7888-7914)

1974-10-01 / nr. 7888

* Elevii argeşeni la recoltare Locul unde lucrează elevii îl reperăm uşor cu ajutorul local­nicilor, impresionaţi şi ei de prezenţa activă a celor aproape 400 de tineri, veniţi încă de acum două săptămîni să recolteze cartofii la ferma legumicolă nr. 4, Bradu. Sînt 93 hectare — re­coltă bună, pentru sămînţă. Pînă ieri, (30 septembrie), elevii de la Liceul de fizică şi matematică şi Liceul industrial de chimie, din Piteşti — aflaţi în întrecere zilnică, recoltaseră peste 50 hectare. Aportul lor zilnic se măsoară în cele 200 kg cartofi recoltaţi de fiecare elev. „Fac treabă bună —apreciază şeful fermei, tînărul inginer Viorel Cheşa — recoltează şi sortează cu multă grijă cartofii. Şi ei şi profesorii sunt interesaţi să ter­mine cit mai repede“. Am no­tat şi noi cîteva nume ale ce­lor mai harnici, care lucrau pe rînduri la scos, încărcatul şi descărcatul sacilor din remorcă: Doina Antonescu, Jeni Bujor, Ilie Fetele, Liviu Bucur, Dumitru Dănăiuţă (Liceul industrial de chimie) şi Emilia Papon, Viorel Vlad, Nicoleta Rădulescu, Au­relia Manole, Cornelia Chiriţă (Liceul de fizică şi matematică). Şi alături de aceste nume, pe cel al tînărului mecanizator Nicolae Vişinescu, fruntaş în toate campaniile, care s-a adaptat bine maşinii de recoltat E 649, pentru prima dată intrată în producţie în judeţul Argeş. „Aportul ele­vilor este preţios şi necesar şi în zilele următoare“, e de părere tovarăşul Constantin Cerbu, di­rector cu producţia horticolă de la Întreprinderea de producţie şi industrializarea legumelor şi fructelor Topoloveni. Aşa cum ne informează tovarăşa Ileana Coş­b­acară, secretar al Comitetului judeţean Argeş al U.T.C., la fer­mele legumicole ale fabricii din Topoloveni au lucrat ieri peste 800 de elevi, alţii 1 000 fiind prezenţi la sortarea legumelor şi fructelor în centrele specializate. La Întreprinderea frigorifică Pi­teşti semnează în catalogul hăr­niciei 100 eleve de la „Zinca Go­­lescu“. V. RAVESCU „SCâNTEIA TINERETULUI" pag. 3 ÎNCHEIEREA VIZITEI PREŞEDINTELUI REPUBLICII LIBERIA Ceremonia plecării Vizita oficială de prietenie in țara noastră, întreprinsă la invi­taţia preşedintelui Republicii So­cialiste România, Nicolae Ceauşescu, de preşedintele Re­publicii Liberia, William R. Tolbert jr., s-a încheiat luni di­mineaţă, cînd şeful statului libe­rian a părăsit Bucureştiul. început în primăvara acestui an la Monrovia şi continuat cu succes în Capitala României, dia­logul la nivel înalt româno-libe­­rian a pus baze trainice colaborării prieteneşti, pe multiple planuri, între cele două ţări, în interesul propăşirii lor economice, spre bi­nele şi folosul ambelor popoare, al cauzei cooperării, progresului şi păcii în lume. Totodată, timp de trei săptămîni, şeful statului liberian a avut prilejul să ia contact direct cu activitatea şi preocupările creatoare ale po­porului român, exprimîndu-şi, în repetate rînduri, admiraţia şi preţuirea faţă de realizările re­marcabile ale României socialis­te, obţinute, sub conducerea pre­şedintelui Nicolae Ceauşescu, pe calea dezvoltării rapide a econo­miei şi culturii, a bunăstării în­tregii naţiuni, a sporirii presti­giului său internaţional. Ceremonia plecării a avut loc pe aeroportul Otopeni, împodobit sărbătoreşte cu prilejul acestui eveniment, cu portretele celor doi preşedinţi şi drapelele Româ­niei şi Liberiei, cu urări în limbile română şi engleză. „Să se dezvolte şi să se întărească prietenia dintre popoarele Repu­blicii Socialiste România şi Re­publicii Liberia !“, „Trăiască pa­cea şi prietenia între popoare­­“ — scria pe mari pancarte. Preşedintele Nicolae Ceauşescu l-a condus pe înaltul oaspete de la reşedinţa oficială şi pînă la aeroport, unde cei doi şefi de stat au fost salutaţi cu însufleţite ovaţii şi aplauze de numeroşi cetăţeni, care au­­ manifestat în­delung pentru prietenia romăno­­liberiană, pentru pace şi priete­nie între naţiuni. O gardă militară a prezentat onorul. In timp ce se intonau imnurile de stat ale celor două state, au răsunat 21 salve de artilerie. Preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi William R. Tolbert jr. au trecut apoi în revistă gar­da militară de onoare. In continuarea ceremoniei, înaltul oaspete liberian şi-a luat rămas bun de la şefii misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucu­reşti, de la personalităţile oficia­le române venite la aeroport — membri ai guvernului, conducă­tori de instituţii centrale, gene­rali şi ofiţeri superiori. Un grup de pionieri a oferit flori preşedinţilor Nicolae Ceauşescu şi William R. Tolbert jr. Şeful statului liberian şi-a luat apoi rămas bun de la pri­mul ministru al guvernului ro­mân, Manea Mănescu. La scara avionului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a urat un călduros drum bun preşedin­telui liberian. Cei doi şefi de stat şi-au strins mîinile prieteneşte, s-au îmbrăţişat cu căldură, ex­primîndu-şi dorinţa de a se re­vedea şi de a continua rodnicul dialog la nivel înalt româno-li­­berian. Avionul prezidenţial a decolat la ora 10:30, escortat de reactoa­re ale forţelor noastre armate. SOLEMNITATEA SEMNĂRII COMUNICATULUI COMUN (Urmare din pag. 1) In încheierea ceremoniei, cei doi şefi de stat şi-au reafirmat satisfacţia pentru acordurile şi înţelegerile realizate, s-au îmbră­ţişat din nou cu căldură, închi­­nînd o cupă de şampanie pen­tru dezvoltarea continuă a bune­lor relaţii de prietenie şi cola­borare statornicite între Româ­nia şi Liberia, pentru pacea şi progresul omenirii. La solemnitate au asistat to­varăşii Ştefan Voitec, vicepre­şedinte al Consiliului de Stat, Manea Mănescu, prim-ministru al guvernului, membri şi membri supleanţi ai Comitetului Execu­tiv, secretari ai C.C. al P.C.R., miniştri, ambasadorul ţării noas­tre la Monrovia. Au fost de faţă James T. Phil­lips, ministrul agriculturii, R. Francis Okai jr., ministru ad­junct al afacerilor externe, M. Burleigh Holder, adjunct al mi­nistrului de stat pentru proble­mele prezidenţiale, ambasadorul Liberiei în România, alte per­soane oficiale liberiene care l-au însoţit pe preşedintele William R .Tolbert jr. în vizita sa oficia­lă în ţara noastră. Cuvîntul preşedintelui William R. Tolbert jr. (Urmare din pag. I) preună cu guvernul, partidul şi poporul meu. Am semnat împreună o De­claraţie solemnă comună, am încheiat numeroase acorduri care sunt menite să pună în aplicare principiile înscrise în această Declaraţie. Aceste do­cumente însă ar rămine lipsite de sens dacă nu am fi animaţi de spiritul respectului reciproc şi mai ales de hotărirea fermă de a duce la îndeplinire toate prevederile lor. V-aţi referit, domnule pre­şedinte, la principiile care stau la baza relaţiilor noastre, care formează fundamentul cooperă­rii noastre. Confirm ceea ce aţi spus. Doresc să asigur Partidul Comunist Român, guvernul şi poporul României că guvernul şi poporul liberian, partidul nostru şi eu personal vom face tot ce este posibil şi raţional pentru a pune în aplicare şi a executa întocmai aceste acor­duri pe care le-am semnat în baza principiilor Declaraţiei so­lemne comune. Această hotărîre este fermă pentru mine şi do­resc să vă asigur că am certi­tudinea că ea corespunde inte­resului real al guvernului, par­tidului şi poporului ţării mele , după cum sînt sigur că este şi în interesul guvernului, poporu­lui dumneavoastră şi al Parti­dului Comunist Român. Consider că in lumea de­ as­tăzi, cu toată complexitatea problemelor cărora trebuie să le facem faţă, acest tip de re­laţii şi de colaborare interna­ţională in care am hotărît să acţionăm noi este atit în avan­tajul nostru reciproc, cit şi in interesul general al lumii unice în care trăim. Cred că avem îndatorirea să dovedim lumii că două naţiuni, cum sunt cele ale noastre, avind sisteme politice diferite, dar, în acelaşi timp, convingerea fermă in justiţie, in respectul suveranităţii şi in­tegrităţii tuturor naţiunilor, in respectarea vieţii şi demnităţii umane, în asigurarea dreptăţii pentru toţi oamenii, pot, prin colaborarea lor, să determine o îmbunătăţire a întregii societăţi, astfel incit toţi oamenii să tră­iască în viitor in pace, securi­tate şi prosperitate. Permiteţi-mi, mare si bun prieten, să vă asigur că văd şi respect in dumneavoastră unul dintre marii conducători ai lu­mii de astăzi. Dar, înainte de toate, vă stimez ca un mare om. Am văzut la dumneavoas­tră dragostea pentru poporul român. Văd că aveţi interesele poporului dumneavoastră la inimă. După cum aveţi la ini­mă interesele tuturor popoare­lor lumii în vederea îmbunătă­ţirii şi însănătoşirii întregii vieţi internaţionale, încerc, deci, un sentiment de bucurie şi sa­tisfacţie deplină in momentul în care vă confirm acum dorin­ţa de a acţiona în strînsă cola­borare cu dumneavoastră şi cu toţi cei care, ca şi dumneavoas­tră, urmează principiile pe care le-am proclamat. Vă asigur, domnule preşedin­te, că voi relata în mod fidel guvernului, poporului şi parti­dului meu despre întreaga ospi­talitate de care ne-am bucurat în minunata dumneavoastră ţară, despre toate semnele de atenţie pe care ni le-aţi oferit dumneavoastră, domnule pre­şedinte, guvernul, partidul şi poporul român în cursul vizitei noastre aici. Doresc să vă asigur că aş­teptăm cu nerăbdare revenirea dumneavoastră, împreună cu mult stimata doamnă Ceauşescu, în Liberia, într-un loc pe care îl puteţi considera o a doua casă a dumneavoastră, în a­­ceeaşi măsură în care şi eu con­sider azi că mă aflu in a doua casă a mea. Personal vă urez multă să­nătate, viaţă lungă şi fericire pentru întreaga familie. Guver­nului, partidului şi poporului român, sub conducerea dum­neavoastră dinamică, le doresc un progres tot atit de puternic şi în continuare. Doresc ca re­laţiile dintre România şi Libe­ria să se întărească şi să se dezvolte, cum se spune la noi, în lung şi in lat şi in toate di­recțiile. (Aplauze). SEMNAREA UNOR ACORDURI La Bucureşti au fost semnate, în aceste zile un Aide-Memoire privind cooperarea româno-li­­beriană în domeniul agricultu­rii şi un Aide-Memoire referitor la colaborarea în domeniul con­strucţiei de maşini şi al pregă­tirii de cadre. Din partea română, docu­mentele au fost semnate de Angelo Miculescu, ministrul a­­griculturii, industriei alimenta­re şi apelor, şi, respectiv, Nicolae M. Nicolae, ministru secretar de stat la Ministerul Comerţului Exterior şi Cooperării Economi­ce Internaţionale, iar din partea liberiană de James T. Philips, ministrul agriculturii. MARTI 1 OCTOMBRIE 1974 COMUNICAT COMUN privind vizita preşedintelui Republicii Liberia, dr. William R. Tolbert jr., în Republica Socialistă România La invitaţia preşedintelui Re­publicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, între 10 şi 13 septembrie 1974, dr. William R. Tolbert jr., preşedintele Re­publicii Liberia, a efectuat o vizită oficială de prietenie in Republica Socialistă România. In continuarea vizitei oficiale, preşedintele Liberiei a petrecut o parte din concediul de odihnă în România, între 14 şi 30 septembrie 1974. Ca o dovadă a dorinţei deo­sebite de continuare a bunelor relaţii între guvernele şi po­poarele României şi Liberiei, preşedintele Republicii Liberia şi persoanele care l-au însoţit s-au bucurat de o călduroasă primire la sosirea la Bucureşti, ca şi în cursul vizitelor la uzi­ne, cooperative agricole de producţie, întreprinderi agrico­le de stat din Constanţa şi Braşov, precum şi în celelalte locuri pe care le-a vizitat în România. In timpul vizitei, între pre­şedintele Republicii Socialiste România şi preşedintele Republi­cii Liberia, au avut loc convor­biri rodnice şi prieteneşti cu privire la relaţiile româno-libe­­riene, precum şi la principalele probleme internaţionale de in­teres comun. La convorbiri, des­făşurate intr-o atmosferă de cordialitate şi prietenie, au par­ticipat : — din partea română : Manea Mănescu, Dumitru Po­­pescu, Ion Păţan, Angelo Mi­culescu, ministrul agriculturii, industriei alimentare și apelor; Aurel Duma, șeful Cancelariei C. C. al P.C.R.; Cornel Pacoste, adjunct al ministrului afaceri­lor externe ; Vasile Pungan, con­silier al președintelui Republicii Socialiste România ; Petra­­chi Trofin, ambasadorul Repu­blicii Socialiste România in Re­publica Liberia. •— din partea liberiană : James T. Phillips, ministrul agriculturii ; Edward B. Kesse­­lly, ministrul informaţiilor, cul­turii şi turismului ; Lafayette K. Morgan, ministru de stat fără portofoliu ; R. Francis Okai jr., ministru adjunct al afacerilor externe ; M. Burleigh Holder, adjunct al ministrului de stat pentru probleme prezidenţia­le ;­­Joseph Graham, ambasado­rul Liberiei in Republica Socia­listă România ; A. B. Tolbert, ambasador itinerant ; Trohoe Kpârjîăha'i,­­directorul Biroului pentru probleme europene din Ministerul Afacerilor Externe ; D. Dueh Chieh, secretar parti­cular al preşedintelui. Preşedintele liberian, dr. Wil­liam R. Tolbert jr., a felicitat călduros pe preşedintele Nicolae Ceauşescu pentru realizările, re­marcabile obţinute de poporul român, sub , conducerea Parti­dului Comunist Român, în cei 30 de ani de la eliberare, pe calea dezvoltării economice, so­ciale şi cultural-ştiinţifice. Pre­şedintele Liberiei a dat, de ase­menea, o înaltă apreciere şi a exprimat deosebita sa stimă pentru politica externă consec­ventă şi clarvăzătoare promo­vată de România, personal de preşedintele Nicolae Ceauşescu, in interesul cauzei păcii şi coo­perării intre naţiunile lumii. Preşedintele României, Nicolae Ceauşescu, a felicitat călduros pe preşedintele William R. Tol­bert jr. pentru succesele im­portante obţinute de Liberia, sub conducerea dinamică a pre­şedintelui William R. Tolbert jr., pe calea dezvoltării eco­nomice, sociale şi culturale a ţării, pentru ridicarea nivelu­lui de trai al poporului liberian, ca şi pentru politica externă clară şi progresistă promovată de Liberia. Cei doi preşedinţi au subliniat importanţa deosebită a Declara­ţiei solemne comune, semnată cu prilejul vizitei oficiale de prietenie efectuată în Liberia, între 3 şi 5 martie 1974, de pre­şedintele Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi tovarăşa Elena Ceauşescu. De asemenea, ei au subliniat im­portanţa Comunicatului comun, a acordurilor şi celorlalte in­strumente de cooperare înche­iate cu ocazia vizitei, docu-Bucureşti, 30 septembrie 1974 mente care au pus bazele pen­tru explorarea altor posibilităţi de conlucrare reciproc avanta­joasă. Luînd notă cu adîncă satis­facţie de creşterea reprezentă­rii celor două misiuni economi­ce la nivel de ambasadă, pre­cum şi de schimbul de ambasa­dori, ambii preşedinţi au ex­primat convingerea că un ase­menea pas va contribui la întă­rirea legăturilor de prietenie statornicite între cele două ţări şi popoare. In dorinţa de a asigura reali­zarea acordurilor semnate între România şi Liberia, ambii pre­şedinţi au căzut de acord să se întreprindă de îndată măsuri necesare pentru punerea lor în aplicare. In acelaşi timp, ei şi-au manifestat hotărirea de a ac­ţiona de comun acord pentru dezvoltarea cooperării economi­ce şi industriale între cele două ţări în domenii ca : minerit, me­talurgie, industrializarea lemnu­lui şi prelucrarea cauciucului natural. In acest context, a fost elaborat un plan concret de ac­ţiune pentru îndeplinirea acor­durilor în aceste domenii. In dorinţa de a contribui la dezvoltarea relaţiilor şi de a încuraja contactele între po­poarele României şi Liberiei, în timpul vizitei s-au semnat acorduri de cooperare tehnico­­ştiinţifică şi culturală. In ace­laşi timp, cei doi preşedinţi au convenit ca, in baza celor două acorduri, să se extindă colabo­rarea şi în domeniul pregătirii de cadre, îndeosebi în învăţă­­mîntul profesional şi tehnic. De asemenea, ei au căzut de acord să exploreze posibilităţile de a încheia un acord consular. Preşedintele Nicolae Ceauşescu, în calitatea sa de secretar gene­ral­­ al Partidului Comunist Român, şi preşedintele William R. Tolbert jr., în calitatea sa de conducător al Partidului eTrue Whigh­ din Liberia, au constatat cu deosebită apreciere dezvoltarea relaţiilor dintre cele două partide, care contri­buie la întărirea prieteniei din­tre cele două ţări şi popoare. In acest cadru, a fost exprima­tă dorinţa de a promova în continuare schimbul de vederi şi de experienţă intre cele două partide. Cei doi preşedinţi au hotărît, într-un efort continuu de a promova contactele dintre popoarele­­român şi liberian, sa încurajeze schimburile de vizite între organizaţiile sindicale, de tineret, studenţi şi femei. In cadrul schimbului de pă­reri privind probleme interna­ţionale de interes comun, cei droi preşedinţi au constatat simi­litudinea punctelor lor de ve­dere. Ei au exprimat opinia că relaţiile dintre naţiuni se înte­meiază în mod crescind pe co­laborare, cooperare şi înţelegere, că se afirmă­ cu tot mai multă putere voinţa popoarelor de a-şi dezvolta, liber şi indepen­dent, fără amestec din afara, sistemul economico-social şi po­litic, că toate statele iubitoare de pace şi progresiste, forţele antiimperialiste şi opinia pu­blică din întreaga lume trebuie să-şi intensifice eforturile împo­triva politicii reacţionare, colo­nialiste şi neocolonialiste, de dominaţie şi asuprire. Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi preşedintele William R. Tolbert jr. au subliniat că toate naţiunile, mici sau mari, trebuie să participe activ la exami­narea tuturor problemelor care privesc pacea şi securitatea in­ternaţională şi, de asemenea,­ să participe la soluţionarea dife­rendelor internaţionale prin mijloace­­paşnice. Cei doi pre­şedinţi au subliniat necesitatea ca relaţiile dintre naţiuni să se bazeze pe respectarea şi pune­rea în practică a principiilor universal acceptate ale dreptu­lui internaţional , deplina egali­tate in drepturi, respectarea strictă a independenţei şi su­veranităţii naţionale, neameste­cul in treburile interne ale al­tor naţiuni, renunţarea la­ forţă şi la ameninţarea, cu forţa, so­luţionarea diferendelor prin tra­tative. In legătură cu situaţia din Africa, cei doi şefi de stat au dat o apreciere pozitivă rolu­lui important jucat de statele africane in găsirea de soluţii pentru problemele internaţiona­le, în promovarea păcii, înţele­gerii şi cooperării între naţiuni. Ei au apreciat, de asemenea, activitatea Organizaţiei Unităţii Africane în lupta împotriva rasismului, apartheid-ului, colo­nialismului, neocolonialismului şi tuturor formelor de asuprire şi exploatare. Preşedintele William R. Tol­bert jr. a dat o înaltă apreciere sprijinului acordat constant de Republica Socialistă România popoarelor africane pentru eli­berarea lor naţională. Republica Socialistă România şi Republica Liberia au fost de acord să con­tinue să sprijine lupta de eli­berare naţională pe întregul continent african. Cei doi preşedinţi consideră că lichidarea completă a colonia­lismului şi neocolonialismului reprezintă unul din obiectivele fundamentale ale contempora­neităţii şi au evidenţiat necesi­tatea aplicării prevederilor De­claraţiei O.N.U. cu privire la acordarea independenţei ţărilor şi popoarelor coloniale şi a re­zoluţiilor referitoare la decolo­nizare, suprimarea şi eliminarea apartheid-ului. România şi Li­beria vor acorda în continuare sprijin moral, politic şi material popoarelor din Namibia şi Zim­babwe, care luptă pentru elibe­rarea şi independenţa lor naţio­nală, precum şi poporului din Africa de Sud, care luptă împo­triva discriminării rasiale. Referitor la Guineea-Bissau cei doi preşedinţi au salutat cu satisfacţie acordul încheiat la Alger între reprezentanţii P.A.I.G.C. şi ai guvernului por­tughez, in baza căruia, la 10 septembrie 1974, Portugalia a recunoscut Republica Guineea- Bissau ca stat suveran. Ei au salutat, de asemenea, cu sa­tisfacţie acordul încheiat la 7 septembrie 1974, la Lusaka, în­tre Frontul de Eliberare din Mozambic şi guvernul portughez privind independenţa Mozambi­­cului. Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi preşedintele William R. Tol­bert jr. au subliniat importanţa Conferinţei general-europene pentru securitate şi cooperare. Ei au exprimat speranţa că a­­ceastă conferinţă va duce la in­tensificarea cooperării între ţă­rile europene şi la garantarea dreptului fiecărui stat european să-şi organizeze viaţa fără nici un fel de amestec din afară. Ei au apreciat că realizarea obiec­tivelor securităţii şi cooperării în Europa va contribui la pacea internaţională şi securitatea in lume. Preşedintele William R. Tol­bert jr. a apreciat rolul Româ­niei în transformarea Balcanilor într-o zonă a păcii, liniştii, pri­eteniei şi colaborării. Preşedintele Nicolae Ceauşescu a apreciat eforturile preşedin­telui William R. Tolbert jr. de a dezvolta bune relaţii şi coo­perarea cu naţiunile comunităţii vest-africane. In legătură cu situaţia din Cipru, cei doi preşedinţi au de­clarat ferm că independenţa, suveranitatea şi­­integritatea te­ritorială a Republicii Cipru trebuie respectate, că probleme­le trebuie soluţionate prin mij­loace paşnice, că toate trupe­le străine trebuie retrase din Cipru şi că tuturor cetăţenilor ciprioţi, indiferent de naţionali­tate, trebuie să li se acorde de­plină egalitate in drepturi. In legătură cu situaţia din Orientul Mijlociu, cei doi pre­şedinţi, apreciind acordurile de dezangajare militară dintre E­­gipt şi Israel şi dintre Siria şi Israel ca un pas spre reglemen­tarea justă a conflictului, au re­marcat că situaţia din regiune continuă să fie instabilă. în le­gătură cu aceasta, ei au fost de acord că o pace justă şi trainică în Orientul Mijlociu poate fi realizată prin îndeplinirea Re­zoluţiei 242 a Consiliului de Securitate din noiembrie 1967, adică prin retragerea trupelor israeliene din teritoriile ocupa­te din anul 1967, prin a­­sigurarea suveranităţii naţio­nale şi a integrităţii fiecărui stat din regiune, prin rezolva­rea justă a problemei palesti­niene. In acelaşi timp, cei doi preşedinţi şi-au exprimat spe­ranţa că negocierile de la Ge­neva privind criza din Orientul Mijlocui vor fi reluate cit mai curind posibil, cu participarea tuturor părţilor interesate. Referitor la Indochina, cei doi preşedinţi au subliniat necesita­tea de a depune eforturi mai mari in vederea îndeplinirii a­­cordurilor de la Paris cu privire la Vietnam. Ei şi-au­­exprimat speranţa că îndeplinirea acor­durilor de la Paris nu numai că va pune capăt definitiv con­flictului, dar va ajuta, de ase­menea, popoarele vietnamez, cambodgian şi laoţian să-şi re­zolve problemele lor de­ sine­­stătător, fără vreun amestec din afară. Considerînd că problema sub­dezvoltării are profunde con­secinţe asupra întregii evoluţii a vieţii internaţionale, cei doi preşedinţi au subliniat necesita­tea existenţei unor principii e­­chitabile la baza relaţiilor econo­mice dintre ţările dezvoltate şi ţările în curs de dezvoltare. Ei consideră că aceasta va contri­bui la asigurarea unui raport just între preţurile materiilor prime şi preţurile produselor industriale, accesul nestingherit la tehnica modernă şi la reali­zările ştiinţei contemporane, în vederea asigurării unei dezvol­tări mai rapide a ţărilor rămase în urmă. Cei doi preşedinţi au declarat că vor acţiona pentru instaurarea unei noi ordini e­­conomice în lume, bazată pe echitate şi justiţie interna­ţională. Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi preşedintele William R. Tol­bert jr. au subliniat importanţa deosebită pe care ţările lor o acordă Organizaţiei Naţiunilor Unite şi creşterii rolului ei in reglementarea diferendelor in­ternaţionale, in aplicarea prin­cipiilor dreptului internaţional şi în crearea unui climat de pace şi securitate internaţio­nală. Cei doi preşedinţi au subliniat necesitatea ca toţi membrii Or­ganizaţiei Naţiunilor Unite să-şi aducă contribuţia la creşterea eficienţei organizaţiei. In ceea ce-i priveşte, ei au exprimat ho­tărirea­­statelor lor de a acţiona pentru întărirea O.N.U. pe toate căile şi prin toate mijloacele posibile. Cei doi preşedinţi au fost de părere că pacea şi securitatea pot fi asigurate mai rapid dacă se întreprind acţiuni pentru în­cetarea cursei înarmărilor d­in primul rind a înarmării nuclea­re, încetarea dezvoltării arse­nalului nuclear, reducerea chel­tuielilor militare, desfiinţarea bazelor militare străine, retra­gerea trupelor de pe teritoriile altor state şi reducerea trupelor naţionale. Ei sunt de părere că dacă numeroasele resurse ma­teriale şi umane angajate in cursa înarmărilor ar fi redistri­buite în scopul dezvoltării eco­nomice, nivelul de trai al ome­nirii ar fi substanţial­­îmbună­tăţit şi, in acelaşi timp, s-ar con­tribui la îmbunătăţirea clima­tului din cadrul comunităţii in­ternaţionale. Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi preşedintele William R. Tol­bert jr. au subliniat că vizita in Republica Socialistă România este reciproc avantajoasă ambe­lor ţări. Ea a contribuit ,într-o însemnată măsură la întărirea relaţiilor existente intre Repu­blica Socialistă România Şi Re­publica Liberia, a dat un nou imbold îndeplinirii acordurilor încheiate intre cele două ţări şi a deschis noi căi în explora­rea unor noi domenii de in­teres reciproc şi cooperare. Preşedintele William R. Tol­bert jr., in numele suitei sale şi în numele său personal, a ex­primat mulţumiri foarte căldu­roase şi profunda sa apreciere pentru calda ospitalitate ce i-a fost acordată cu generozitate lui şi suitei sale în timpul vizitei de către preşedintele Nicolae Ceauşescu, de guvernul român şi de bravul popor al Republicii Socialiste România. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste România WILLIAM R. TOLBERT JR. Preşedintele Republicii Liberia BILANȚUL UNEI SĂPTĂMÎNI RECORD (Urmare din pag. I) planului cu peste 12 tone fontă de cea mai bună calitate. Prin­tre fruntaşii săptămînii trecute, care au fost mai numeroşi decit în oricare altă săptămînă de lu­cru de pînă acum, am întîlnit pe topitorul Ion Dicu (3 tone de metal economisit în valoare de peste 3 000 lei), Vasile Duca şi Lascăr Ivănică (turnători-for­­matori), Ioana Lazăr (iezuitoa­­re), Mihai Băiţan, care şi săptă­­mîna trecută a deţinut recordul de cel mai bun turnător-forma­­tor (45 la sută depăşire faţă de norma zilnică de producţie) şi alţii. Rezultate deosebite au obţinut şi tinerii de la atelierul turnăto­rie neferoase. Printr-o dozare mai precisă a amestecului pen­tru cuptor, precum şi prin scur­tarea timpului de elaborare a şarjelor, Paul Dibuş şi Vasile Di­ma au realizat o economie la materia primă în valoare de aproape 5 000 lei. Insumînd toate realizările ce­lor 56 de tineri din secţie, rezul­tă că : timpul de lucru a fost utilizat în proporţie de aproape 100 la sută ; economiile de ma­terii prime şi materiale s-au ridicat la 35 000 lei; a fost înre­gistrat un record în depăşirea normelor de lucru (Mihai Băi­­ţan, 45 la sută). — N-aş vrea însă să se înţe­leagă, avea să ne spună mai tîrziu inginerul Virgil Ioniţă, locţiitorul secretarului comitetu­lui U.T.C. pe întreprindere, că această săptămînă record va fi singura din acest an, ci, ea con­stituie doar un precedent pen­tru viitoarele realizări sperăm mai substanţiale la care s-au angajat tinerii din întreaga în­treprindere, din toate secţiile de producţie.

Next