Scînteia Tineretului, decembrie 1974 (Anul 30, nr. 7941-7966)
1974-12-02 / nr. 7941
CU TOATE FORȚELE LA HOTĂRÎRILOR CONGRESULUI AL X-LEA Obiectivul prioritar al acestor zile Încheierea CU SUCCES A ANULUI ECONOMIC 1974 Pășim în ultima lună a anului cu sentimentul tonic că avem un program minunat, cutezător, cu certitudinea că hotăririle istorice ale Congresului vor deschide o nouă perspectivă, clară, măreaţă pentru destinele dezvoltării noastre socialiste. Fiecare om al muncii, tînăr sau virstnic, la locul său de activitate, acolo unde programul partidului devine faptă este mai mult ca oricind angajat într-o amplă şi efervescentă bătălie pentru transpunerea în viaţă a grandioaselor obiective ale făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Aşa cum sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu în cuvintarea rostită la încheierea lucrărilor Congresului, pornim la un drum de muncă, să înfăptuim Întocmai ceea ce ne-am propus. Harnicul detaşament al clasei muncitoare îşi consacră Întreaga energie şi capacitate creatoare amplificării succeselor, dobindirii unor noi biruinţi pe frontul realizării exemplare a sarcinilor de plan şi depăşirii angajamentelor asumate in întrecerea socialistă. Alături de intregul popor, tineretul ţării, făcînd din Îndemnurile partidului, din chemările secretarului general, crezul statornic de muncă şi viaţă, se află in aceste zile Intr-o veritabilă bătălie cu recordurile, punindu-şi elanul şi pasiunea în slujba realizării integrale a sarcinilor de plan, pentru ca anul economic 1974 să marcheze o nouă etapă- în înfăptuirea măreţului angajament naţional : cincinalul înainte de termen. Stă mărturie convingătoare în acest sens şuvoiul zecilor şi sutelor de ştiri primite la redacţie în care cutezanţa şi hotărîrea specifică vîrstei tinere îmbracă chipul minunat al faptelor. Exprimind bucuria şi satisfacţia profundă faţă de realegerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu in înalta funcţie de secretar general al partidului, oamenii muncii se angajează. Vom face totul pentru ca România sa păşească ferm înainte spre comunism Telegrame adresate tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU RĂSPUNSUL CIMENTIŞTILOR Pentru cimentiştii de la Combinatul de lianţi şi azbociment din Medgidia, calendarul cincinalului a ajuns la fila 4 aprilie 1975. Pină la 30 noiembrie au fost expediate marilor şantiere de irigaţii din ţară cu peste 200 km conducte din azbociment mai mult decit era planificat, precum şi 24 000 tone de ciment din care se pot construi 2 280 de apartamente. Printr-o bună colaborare cu tinerii operatori de la secţia tuburi din azbociment echipele de lăcătuşi conduse de comuniştii Ilie Cotîrlă şi Raşcu Dogaru au reuşit să asigure funcţionarea intensivă şi fără întrerupere a instalaţiilor. Numeroasele inovaţii, raţionalizări, soluţiile tehnice ingenioase aplicate la liniile de ciment au făcut ca, în acest an, producţia cuptoarelor şi morilor de ciment să fie cea mai mare din istoria combinatului. Intre autorii celor mai eficiente soluţii aplicate, cîteva nume revin cu stăruinţă : Ion Chiriei, Ion Mihai, Constantin Titu, Iustin Iliescu, Nicolae Topală şi Dumitru Davidescu. — Realizările noastre de pînâ acum — ne spune tinărul inginer Valentin Almăşan — compun răspunsul nostru, al cimentiştilor de la Medgidia la îndemnurile repetate ale secretarului general al partidului de a nu precupeţi nici un efort pentru realizarea cincinalului înainte de termen, pentru înfăptuirea măreţelor obiective prevăzute in anii următori. Nouă, cimentiştilor ne revine sarcina de mare importanţă de a asigura o parte însemnată din materialele de construcţii necesare finalizării la timp a investiţiilor din acest cincinal şi construirii celor peste 2 700 capacităţi industriale şi agrozootehnice importante planificate să se facă pină în 1980. Rezultatele de pină acum, faptul că toate instalaţiile funcţionează din plin, că noi tinerii suntem hotărîţi să facem şi mai mult decit pină acum, ne îndreptăţesc să afirmăm cu toată convingerea că vom încheia cincinalul cu cel puţin 6 luni mai devreme. IUSTIN MORARU Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXX, SERIA II, Nr. 7941 6 PAGINI—30 BANI LUNI 2 DECEMBRIE 1974 O NOUA LINIE FERATA ELECTRIFICATĂ Sâmbătă a fost pusă sub tensiune linia ferată electrificată Caransebeş—Lugoj, încheiată cu 30 de zile înainte de termenul prevăzut, lucrarea face parte din planul de modernizare a transportului feroviar din această parte a ţării, care prevede electrificarea completă a magistralei de cale ferată Caransebeş — Timişoara — Arad — Curtici, centralizarea electrodinamică a principalelor staţii, extinderea mecanizării lucrărilor de încărcare-descărcare a vagoanelor, containerizarea transportului de mărfuri. Recordurile devin producţii obişnuite Cu cîteva luni în urmă, tinerii de la Combinatul siderurgic Hunedoara au lansat o însufleţitoare chemare : fiecare echipă de oţelari să dea zilnic peste plan 2 tone de oţel calculînd că, în acest mod, oţelăria Siemens Martin numărul 2 va realiza suplimentar o producţie de peste 20 000 tone metal. Angajamentul este acum depăşit. In zilele desfăşurării lucrărilor Congresului fiecare formaţie de lucru a realizat în medie pe schimb 10 tone de oţel peste plan. „Obligaţia noastră este acum — ne spune Cornel Rusu, topitor şef — să obţinem randamente şi mai înalte, reducînd durata de elaborare a şarjelor. In medie realizăm o evacuare la circa opt ore. In zilele Congresului am coborit la 7 ore şi jumătate. Dacă ne organizăm mai bine munca, dacă ne împărţim mai judicios sarcinile, putem da şarja în numai 7 ore, creînd astfel importante disponibilităţi pentru creşterea producţiei. Sporirea greutăţii şarjelor reprezintă o altă posibilitate. In mod frecvent, la fiecare elaborare cîştigăm 10—15 tone de metal. Unii topitori au realizat însă experimental şarje cu 30—40 tone mai grele, deschizind un drum preţios pentru viitor. Preocuparea noastră este să valorificăm întregul tezaur de experienţă şi putere creatoare ale colectivului pentru a transforma recordurile în producţii obişnuite“. PRIMIRI LA TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU • Conducătorul delegaţiei P.C.UX • Delegaţia Organizaţiei pentru Eliberarea Andrei Pavlovici Kirilenko Palestinei • Delegaţia Partidului Democrat din Guineea • Delegaţia Uniunii Socialiste Sudaneze Relatarea întrevederilor în pagina a II-a Tinerii în schimburi de onoare , Zilele Congresului al XI-lea, zile marcate de istorice hotărîri pentru viitorul României socialiste, au fost declarate la Uzina „Progresul“ din Brăila, zile record, zile în care, organizaţi în schimburi de onoare, tinerii uzinei şi-au sporit continuu eforturile aducîndu-şi, astfel, omagiul lor muncitoresc înaltului forum al comuniştilor. In atelierul de proiectare a Institutului de cercetări şi proiectări utilaje de construcţii, aflat în incinta uzinei, printre alţi 60 de tineri, am surprins-o lucrînd de zor pe desenatoarea Elena Soare — imaginea 1 — o ţinută ce şi-a cîştigat deja prestigiul între tovarăşii săi de muncă pentru conştiinciozitatea şi promptitudinea cu care transpune la planşetă, pe foaia de cale, schiţele fie proiectele prin care se semnalează actul de naştere al produselor uzinei. Oţelăria — locul Z unde se plămădeşte metalul, aşa cum la proiec- Z tare prind viaţă ideile — ne-a prilejuit întîlnirea cu tînărul prim topitor Ilie Dima — imaginea 2 — membru al organizaţiei U.T.C., care a chemat la întrecere celelalte schimburi pentru obţinerea unor rezultate cit mai bune în aceste zile. Din întrecerea lor, din cele trei schimburi, s-a realizat in cea de-a doua zi a Congresului o producţie de oţel de 81,7 tone faţă de cele 63 tone planificate. Şi, in final, in ultima secţie a fabricii, adică în „locul unde se simte cel mai bine pulsul întrecerii şi al recordurilor din întreaga întreprindere", cum spunea Răduş Tătaru, secretarul organizaţiei U.T.C., am văzut prinzînd contur coloşii de metal cu execuţie de bijuterie — excavatoarele, cinci la număr pe zi, în loc de patru, cit erau planificate, dintre ele, ultimul ieşit de pe bandă, afară, in curte — imaginea 3 — primea certificatul de calitate — şi prin aceasta şi munca tinerilor ce au contribuit la făurirea lui ! MARIAN GRIGORE Foto : V. RANGA Un reportaj despre ritmurile contemporane ale Zalăului de VIOREL VARGA Fiecare ţinut, fiecare oraş are ceva al său căruia unii îi spun „personalitate“, alţii „tradiţie“, alţii „specific“. Despre Zalău nu s-a putut spune mai nimic în urmă cu 9—10 ani. O tăbăcărie, o fabrică de cărămidă, un gater şi două mori erau toată zestrea acelui tîrguşor de provincie, acelui „loc unde nu se întîmpla nimic“. Dar legendele, istoria scrisă se întind departe în urmă cu secole, numele localităţii fiind pomenit pentru prima dată în documente oficiale din 1473. Aici a poposit marele Mihai înaintea bătăliei de la Goroslău, pe aici a trecut generalul Basta, paşa Seidi Achmed care dă foc cetăţii, pe aici a trecut regele Suediei Carol al II-lea întorcîndu-se din campania militară din Rusia, Iosif Bem îşi va instala temporar în 1848 comandamentul suprem al armatei revoluţionare, Bărnuţiu, cu traista în spinare, va face ultimul popas înaintea morţii. ACT DE EROISM Trec prin Zalău la ore de bilanţ, la ore simple şi-mi dau seama că oraşul nu mai e acelaşi în care am coborit acum cinci ani. De la Crăsniţa pină la Crişeni creşte ca din pămînt azi o clădire, mîine o întreprindere. Aşa a crescut Fabrica de conductori emailaţi, aşa s-a înălţat Armatura, Fabrica de mobilă ori „Ceramica“. Peste 7 000 de tineri îşi făuresc pe această uriaşă platformă industrială, cu braţele şi mintea, viitorul. Fraze ca „Sînt aici gata să răspund prompt chemării“ sau „Ştiu care sunt greutăţile şi îmi asum răspunderea de a le înfrunta“ se aud pretutindeni. De fapt, cine sunt aceşti tineri ? (Continuare in pag. a IV-a) Salt spre viitor Strălucit creator de istorie Am fost martorii scrierii unei pagini de istorie grandioasă. Rontania socialistă îşi întemeiază, mai pregnant in lume, prestigiul şi demnitatea istorică. Sufletele noastre, in înaltul forum au ales din nou în fruntea istoriei noi pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Fiu demn al acestui neam, înzestrat cu mare putere creatoare şi deschidere spre universalitate, numele său este rostit cu înaltă apreciere pe întreaga suprafaţă a planetei. Strălucit creator de istorie, HORIA ZILIERU clarvăzător, strateg reputat, contribuţia secretarului general al partidului nostru în mişcarea muncitorească internaţională este dintre cele mai importante. Acest popor avut, de-a lungul zbuciumatei sale istorii, puterea de a-şi alege pe cei mai demni conducători de nădejdi, spre mai bine, iar apoi, din tată în fiu, numele şi faptele lor au intrat în legendă. Cerul sufletului nostru are loc destul pentru marii aştri, dar niciodată n-a luminat atît de in-’ tens ca astăzi. Dragostea noastră faţă de cel mai iubit fiu al patriei capătă o şi mai profundă adeziune prin datoria muncii noastre. In incandescenta adeziune nu ne vom precupeţi nici un efort spre înflorirea naţiunii, muncind în toate sectoarele vieţii cu devotament şi energie comunistă. Programul demnităţii noastre Pe aceste dulci plaiuri româneşti, pline de armonie, acum, intr-un Noiembrie de foc, 1974, intr-un dialog sui generis cu istoria, am stat şi eu pe un scaun nu de aur, nici de argint, nici de bronz, nici de fier, ci de om, să văd ce se intimplă in continuare, îmi place să stau frumos in jilţul acesta, atit de rivnit, al istoriei, să stau ca un lucrător anonim spre a-i vedea in felul meu mai bine dimensiunile şi a mă extazia de frumuseţea patriei şi a lumii. Mi intreb, nu o dată, ce poa- ION BĂNUŢĂ te fi un dialog cu Istoria şi mă lupt cu mine insumi spre a-i afla noi dimensiuni. Mă aflu, metaforic vorbind, incă in sala Palatului Republicii Socialiste România şi admir desfăşurarea lucrărilor Congresului al XI-lea al Partidului Comunist Român. Programul, care e al ţării, vizează un viitor luminos, e cuvintul unei lumi intregi de muncitori mineri, oţelari, ţărani, savanţi, soldaţi, activişti de partid, de stat ş.a.m.d., este rostit cu demnitate şi încredere de însuşi secretarul general al Partidului Comunist Român, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Ecoul este inimitabil. Se aude în ţară şi trece peste sate, peste oraşe, peste ape, peste munţi, peste hotare, peste văzduh, statornicind o epocă de avînt, de imensitate sentimentală, de iubire a unui alt mîine cinstind, de la Decebal Încoace, pe Bălcescu şi pe Fritau, cin (Continuare In pag. a tll-a) FOTBAL • Penultima etapă, minut cu minut • Rezultate — divizia B HANDBAL • Frumosul succes al handbaliştilor de la Steaua : ei au obţinut două victorii în faţa puternicei formaţii M.A.I. Moscova şi... calificarea în turul următor al C.C.E.