Scînteia Tineretului, decembrie 1974 (Anul 30, nr. 7941-7966)

1974-12-02 / nr. 7941

CU TOATE FORȚELE LA HOTĂRÎRILOR CONGRESULUI AL X­-LEA Obiectivul prioritar al acestor zile Încheierea CU SUCCES A ANULUI ECONOMIC 1974 Pășim în ultima lună a anu­lui cu sentimentul tonic că avem un program minunat, cutezător, cu certitudinea că hotăririle istorice ale Con­gresului vor deschide o nouă perspectivă, clară, măreaţă pentru destinele dezvoltării noastre socialiste. Fiecare om al muncii, tînăr sau virstnic, la locul său de activitate, aco­lo unde programul partidului devine faptă este mai mult ca oricind angajat într-o amplă şi efervescentă bătălie pentru transpunerea în viaţă a gran­dioaselor obiective ale făuririi societăţii socialiste multilate­ral dezvoltate. Aşa cum sub­linia tovarăşul Nicolae Ceauşescu în cuvintarea rosti­tă la încheierea lucrărilor Congresului, pornim la un drum de muncă, să înfăptuim Întocmai ceea ce ne-am pro­pus. Harnicul detaşament al clasei muncitoare îşi consacră Întreaga energie şi capacitate creatoare amplificării succese­lor, dobindirii unor noi bi­­ruinţi pe frontul realizării exemplare a sarcinilor de plan şi depăşirii angajamentelor asumate in întrecerea socia­listă. Alături de intregul po­por, tineretul ţării, făcînd din Îndemnurile partidului, din chemările secretarului gene­ral, crezul statornic de muncă şi viaţă, se află in aceste zile Intr-o veritabilă bătălie cu re­cordurile, punindu-şi elanul şi pasiunea în slujba realizării integrale a sarcinilor de plan, pentru ca anul economic 1974 să marcheze o nouă eta­pă- în înfăptuirea măreţului angajament naţional : cincina­lul înainte de termen. Stă mărturie convingătoare în a­­cest sens şuvoiul zecilor şi su­telor de ştiri primite la redac­ţie în care cutezanţa şi hotă­­rîrea specifică vîrstei tinere îmbracă chipul minunat al faptelor. Exprimind bucuria şi satisfacţia profundă faţă de realegerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu in înalta funcţie de secretar general al partidului, oamenii muncii se angajează. Vom face totul pentru ca România sa păşească ferm înainte spre comunism Telegrame adresate tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU RĂSPUNSUL CIMENTIŞTILOR Pentru cimentiştii de la Com­binatul de lianţi şi azbociment din Medgidia, calendarul cinci­nalului a ajuns la fila 4 aprilie 1975. Pină la 30 noiembrie au fost expediate marilor şantiere de irigaţii din ţară cu peste 200 km conducte din azbociment mai mult decit era planificat, precum şi 24 000 tone de ciment din care se pot construi 2 280 de apartamente. Printr-o bună co­laborare cu tinerii operatori de la secţia tuburi din azbociment echipele de lăcătuşi conduse de comuniştii Ilie Cotîrlă şi Raşcu Dogaru au reuşit să asigure funcţionarea intensivă şi fără întrerupere a instalaţiilor. Nu­meroasele inovaţii, raţionalizări, soluţiile tehnice ingenioase apli­cate la liniile de ciment au fă­cut ca, în acest an, producţia cuptoarelor şi morilor de ci­ment să fie cea mai mare din istoria combinatului. Intre au­torii celor mai eficiente so­luţii aplicate, cîteva nume revin cu stăruinţă : Ion Chi­riei, Ion Mihai, Constantin Titu, Iustin Iliescu, Nicolae To­­pală şi Dumitru Davidescu. — Realizările noastre de pînâ acum — ne spune tinărul ingi­ner Valentin Almăşan — compun răspunsul nostru, al cimentişti­­lor de la Medgidia la îndemnu­rile repetate ale secretarului ge­neral al partidului de a nu pre­cupeţi nici un efort pentru rea­lizarea cincinalului înainte de termen, pentru înfăptuirea mă­reţelor obiective prevăzute in anii următori. Nouă, cimentişti­­lor ne revine sarcina de mare importanţă de a asigura o parte însemnată din materialele de construcţii necesare finalizării la timp a investiţiilor din acest cincinal­ şi construirii celor pes­te 2 700 capacităţi industriale şi agrozootehnice importante pla­nificate să se facă pină în 1980. Rezultatele de pină acum, fap­tul că toate instalaţiile funcţio­nează din plin, că noi tinerii suntem­ hotărîţi să facem şi mai mult decit pină acum, ne în­dreptăţesc să afirmăm cu toată convingerea că vom încheia cin­cinalul cu cel puţin 6 luni mai devreme. IUSTIN MORARU Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXX, SERIA II, Nr. 7941 6 PAGINI—30 BANI LUNI 2 DECEMBRIE 1974 O NOUA LINIE FERATA ELECTRIFICATĂ Sâmbătă a fost pusă sub tensiune linia ferată electri­ficată Caransebeş—Lugoj, în­cheiată cu 30 de zile înainte de termenul prevăzut, lucra­rea face parte din planul de modernizare a transportului feroviar din această parte a ţării, care prevede electrifi­carea completă a magistralei de cale ferată Caransebeş — Timişoara — Arad — Curtici, centralizarea electrodinamică a principalelor staţii, extin­derea mecanizării lucrărilor de încărcare-descărcare a va­goanelor, containerizarea transportului de mărfuri. Recordurile devin producţii obişnuite Cu cîteva luni în urmă, tinerii de la Combinatul siderurgic Hunedoara au lansat o însufleţitoare chemare : fiecare echipă de oţelari să dea zilnic peste plan 2 tone de oţel calculînd că, în acest mod, oţelăria Siemens Martin numărul 2 va realiza su­plimentar o producţie de peste 20 000 tone metal. Angajamentul este acum depăşit. In zilele desfăşurării lucrărilor Congresului fiecare formaţie de lucru a realizat în medie pe schimb 10 tone de oţel peste plan. „Obligaţia noastră este acum — ne spune Cornel Rusu, topitor şef —­ să obţinem randamente şi mai înal­te, reducînd durata de elaborare a şarjelor. In medie realizăm o evacuare la circa opt ore. In zilele Congresului am coborit la 7 ore şi jumătate. Dacă ne organizăm mai bine munca, dacă ne împărţim mai judicios sarcinile, putem da şarja în numai 7 ore, creînd astfel importante disponibilităţi pentru creşterea produc­ţiei. Sporirea greutăţii şarjelor reprezintă o altă posibilitate. In mod frecvent, la fiecare elaborare cîştigăm 10—15 tone de me­tal. Unii topitori au realizat însă experimental şarje cu 30—40 tone mai grele, deschizind un drum preţios pentru viitor. Preo­cuparea noastră este să valorificăm întregul tezaur de experi­enţă şi putere creatoare ale colectivului pentru a transforma re­cordurile în producţii obişnuite“. PRIMIRI LA TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU • Conducătorul delegaţiei P.C.UX • Delegaţia Organizaţiei pentru Eliberarea Andrei Pavlovici Kirilenko Palestinei • Delegaţia Partidului Democrat din Guineea • Delegaţia Uniunii Socialiste Sudaneze Relatarea întrevederilor în pagina a II-a Tinerii în schimburi de onoare­­ , Zilele Congresului al XI-lea, zile marcate de istorice hotărîri pentru viitorul României socia­liste, au fost declarate la Uzina „Progresul“ din Brăila, zile record, zile în care, organizaţi în schimburi de onoare, tinerii uzinei şi-au sporit continuu eforturile aducîndu-şi, astfel, omagiul lor muncitoresc înaltului forum al comuniştilor. In atelierul de proiectare a Institutului de cer­cetări şi proiectări utilaje de construcţii, aflat în incinta uzinei, printre alţi 60 de tineri, am sur­prins-o lucrînd de zor pe desenatoarea Elena Soare — imaginea 1 — o ţinută ce şi-a cîştigat deja prestigiul între tovarăşii săi de muncă pentru­­ conştiinciozitatea şi promptitudinea cu care trans­­pune la planşetă, pe foaia de cale, schiţele fi­e proiectele prin care se semnalează actul de­­ naştere al produselor uzinei. Oţelăria — locul Z unde se plămădeşte metalul, aşa cum la proiec- Z tare prind viaţă ideile — ne-a prilejuit întîlnirea cu tînărul prim topitor Ilie Dima — imaginea 2 — membru al organizaţiei U.T.C., care a che­mat la întrecere celelalte schimburi pentru obţi­nerea unor rezultate cit mai bune în aceste zile. Din întrecerea lor, din cele trei schimburi, s-a realizat in cea de-a doua zi a Congresului o producţie de oţel de 81,7 tone faţă de cele 63 tone planificate. Şi, in final, in ultima secţie a fabricii, adică în „locul unde se simte cel mai bine pulsul în­trecerii şi al recordurilor din întreaga întreprin­dere", cum spunea Răduş Tătaru, secretarul or­ganizaţiei U.T.C., am văzut prinzînd contur co­loşii de metal cu execuţie de bijuterie — exca­vatoarele, cinci la număr pe zi, în loc de patru, cit erau planificate, dintre ele, ultimul ieşit de pe bandă, afară, in curte — ima­ginea 3 — pri­mea certificatul de calitate — şi prin aceasta şi munca tinerilor ce au contribuit la făurirea lui ! MARIAN GRIGORE Foto : V. RANGA Un reportaj despre ritmurile contemporane ale Zalăului de VIOREL VARGA Fiecare ţinut, fiecare oraş are ceva al său căruia unii îi spun „personalitate“, alţii „tra­diţie“, alţii „specific“. Despre Zalău nu s-a putut spune mai nimic în urmă cu 9—10 ani. O tăbăcărie, o fabri­că de cărămidă, un gater şi două mori erau toată zestrea acelui tîrguşor de provincie, a­­celui „loc unde nu se întîmpla­ nimic“. Dar legendele, istoria scrisă se întind departe în urmă cu secole, numele locali­tăţii fiind pomenit pentru pri­ma dată în documente oficiale din 1473. Aici a poposit marele Mihai înaintea bătăliei de la Goroslău, pe aici a trecut ge­neralul Basta, paşa Seidi Ach­med care dă foc cetăţii, pe aici a trecut regele Suediei Carol al II-lea întorcîndu-se din campania militară din Rusia, Iosif Bem îşi va insta­la temporar în 1848 coman­damentul suprem al armatei revoluţionare, Bărnuţiu, cu traista în spinare, va face ul­timul popas înaintea morţii. ACT DE EROISM Trec prin Zalău la ore de bilanţ, la ore simple şi-mi dau seama că oraşul nu mai e acelaşi în care am coborit acum cinci ani. De la Crăsniţa pină la Crişeni creşte ca din pămînt azi o clădire, mîine o întreprindere. Aşa a crescut Fabrica de conductori emai­laţi, aşa s-a înălţat Armatura, Fabrica de mobilă ori „Cera­mica“. Peste 7 000 de tineri îşi făuresc pe această uriaşă plat­formă industrială, cu braţele şi mintea, viitorul. Fraze ca „Sînt aici gata să răspund prompt chemării“ sau „Ştiu care sunt greutăţile şi îmi asum răspunderea de a le înfrunta“ se aud pretutindeni. De fapt, cine sunt aceşti ti­neri ? (Continuare in pag. a IV-a) Salt spre viitor Strălucit creator de istorie Am fost martorii scrierii unei pagini de istorie grandioasă. Rontania socialistă îşi înte­meiază, mai pregnant in lu­me, prestigiul şi demnitatea istorică. Sufletele noastre, in înaltul forum au ales din nou în fruntea istoriei noi pe to­varăşul Nicolae Ceauşescu. Fiu demn al acestui neam, înzestrat cu mare putere crea­toare şi deschidere spre uni­versalitate, numele său este rostit cu înaltă apreciere pe întreaga suprafaţă a planetei. Strălucit creator de istorie, HORIA ZILIERU clarvăzător, strateg reputat, contribuţia secretarului gene­ral al partidului nostru în mişcarea muncitorească in­ternaţională este dintre cele mai importante. Acest popo­­r avut, de-a lungul zbuciuma­tei sale istorii, puterea de a-şi alege pe cei mai demni con­ducători de nădejdi, spre mai bine, iar apoi, din tată în fiu, numele şi faptele lor au intrat în legendă. Cerul sufletului nostru are loc destul pentru marii aştri, dar nicio­dată n-a luminat atît de in-’ tens ca astăzi. Dragostea noastră faţă de cel mai iubit fiu al patriei capătă o şi mai profundă adeziune prin da­toria muncii noastre. In in­candescenta adeziune nu ne vom precupeţi nici un efort spre înflorirea naţiunii, mun­cind în toate sectoarele vieţii cu devotament şi energie co­munistă. Programul demnităţii noastre Pe aceste dulci plaiuri ro­mâneşti, pline de armonie, a­­cum, intr-un Noiembrie de foc, 1974, intr-un dialog sui generis cu istoria, am stat şi eu pe un scaun nu de aur, nici de argint, nici de bronz, nici de fier, ci de om, să văd ce se intimplă in continuare, îmi place să stau frumos in jilţul acesta, atit de rivnit, al istoriei, să stau ca un lucră­tor anonim spre a-i vedea in felul meu mai bine dimensiu­nile şi a mă extazia de fru­museţea patriei şi a lumii. Mi intreb, nu o dată, ce poa- ION BĂNUŢĂ te fi un dialog cu Istoria şi mă lupt cu mine insumi spre a-i afla noi dimensiuni. Mă aflu, metaforic vorbind, incă in sala Palatului Repu­blicii Socialiste România şi admir desfăşurarea lucrărilor Congresului al XI-lea al Partidului Comunist Român. Programul, care e al ţării, vi­zează un viitor luminos, e cu­­vintul unei lumi intregi de muncitori mineri, oţelari, ţă­rani, savanţi, soldaţi, activişti de partid, de stat ş.a.m.d., este rostit cu demnitate şi încre­dere de însuşi secretarul ge­neral al Partidului Comunist Român, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Ecoul este inimi­tabil. Se aude în ţară şi tre­ce peste sate, peste oraşe, peste ape, peste munţi, pes­te hotare, peste văzduh, sta­tornicind o epocă de avînt, de imensitate sentimentală, de iubire a unui alt mîine cin­stind, de la Decebal Încoace, pe Bălcescu şi pe Fritau, cin­ (Continuare In pag. a tll-a) FOTBAL • Penultima etapă, minut cu minut • Rezultate — divi­zia B HANDBAL • Frumosul succes al handbaliştilor de la Steaua : ei au ob­ţinut două victorii în faţa puternicei formaţii M.A.I. Mos­cova şi... califica­rea în turul urmă­tor al C.C.E.

Next