Scînteia Tineretului, ianuarie 1975 (Anul 31, nr. 7967-7991)
1975-01-03 / nr. 7967
„SCINTEIA TINERETULUI" pag. 3 TELEGRAME Tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, şi tovarăşul MANEA MANESCU, prim-ministru al Guvernului Republicii Socialiste România, au trimis tovarăşului Comandant Şef FIDEL CASTRO RUZ, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist din Cuba, prim-ministru al Guvernului Revoluţionar al Republicii Cuba, şi tovarăşului OS VALDO DORTICOS TORRADO, preşedintele Republicii Cuba, următoarea telegramă : Cu prilejul celei de-a XVI-a aniversări a Zilei eliberării, în numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, al Guvernului Republicii Socialiste România, al poporului român şi al nostru personal vă transmitem dumneavoastră, Partidului Comunist din Cuba, Guvernului Revoluţionar şi poporului frate cubanez cordiale felicitări şi un călduros salut tovărăşesc. Poporul român urmăreşte cu vie simpatie şi se bucură din toată inima de realizările însemnate obţinute de poporul cubanez, sub conducerea partidului său comunist, în edificarea societăţii socialiste şi îi urează noi şi tot mai mari succese in activitatea pe care o desfăşoară pentru dezvoltarea multilaterală şi inflorirea continuă a patriei, pentru apărarea independenţei naţionale şi a cuceririlor sale revoluţionare. Apreciind cu satisfacţie dezvoltarea largă pe care au cunoscut-o relaţiile de prietenie şi colaborare frăţească dintre partidele, popoarele şi ţările noastre ca urmare a schimbului de vizite la nivel înalt, ne exprimăm convingerea că ele se vor extinde în continuare, în interesul dezvoltării socialiste a fiecărei ţări, al cauzei progresului şi păcii. Cu sentimente de înaltă stimă şi prietenie. Tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a trimis preşedintelui Comitetului Central al Partidului Congolez al Muncii, preşedintele Republicii Populare Congo, şeful statului, MARIEN N’GOUABI, următoarea telegramă : Cu prilejul realegerii dumneavoastră în funcţia de preşedinte al Comitetului Central al Partidului Congolez al Muncii şi de preşedinte al Republicii Populare Congo, vă transmit, in numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, al tuturor comuniştilor, al întregului popor român şi în numele meu personal, cele mai călduroase felicitări. Această realegere constituie o expresie elocventă a stimei şi preţuirii pe care poporul congolez o acordă persoanei dumneavoastră, activităţii depuse pentru dezvoltarea economică şi socială, independentă a ţării. Reafirmăm şi cu această ocazie dorinţa noastră de a extinde in continuare raporturile de colaborare, prietenie şi solidaritate dintre partidele, ţările şi popoarele noastre — în spiritul înţelegerilor şi convorbirilor pe care le-am avut la Bucureşti şi Brazzaville — în folosul cauzei unităţii de acţiune a forţelor anticolonialiste şi antiimperialiste, spre binele păcii, înţelegerii şi securităţii internaţionale. Tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, preşedintele Republicii Socialiste România, a trimis preşedintelui Republicii Democratice Sudan, GAFFAR MOHAMED NUMEIRI, următoarea telegramă : Cu prilejul Zilei naţionale a Republicii Sudan, am deosebita plăcere să vă adresez, în numele poporului, al guvernului român, şi al meu personal, cele mai cordiale felicitări şi urări de fericire personală, iar poporului sudanez prieten urări de pace şi succese în făurirea unei vieţi tot mai prospere. Păstrez o vie amintire a întîlnirilor noastre şi imi exprim din nou convingerea că raporturile amicale existente între Partidul Comunist Român şi Uniunea Socialistă Sudaneză, între ţările noastre, se vor diversifica neîncetat spre binele ambelor popoare. îmi exprim încrederea că România şi Sudanul vor milita în continuare, împreună cu celelalte ţări în curs de dezvoltare, pentru a pune raporturile dintre state pe baze echitabile, pentru instaurarea unei noi ordini politice şi economice în viaţa internaţională. Tovărăşul NICOLAE CEAUŞESCU, preşedintele Republicii Socialiste România, a trimis preşedintelui Confederaţiei Elveţiene,’ PIERRE GRÄBER, următoarea telegramă : Preluarea de către dumneavoastră a înaltei funcţii de preşedinte al Confederaţiei Elveţiene îmi oferă plăcutul prilej de a vă adresa cordiale felicitări, împreună cu cele mai bune urări desucces în activitate şi de prosperitate pentru poporul elveţian prieten. Tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit din partea preşedintelui Consiliului Militar Suprem, şeful statului Niger, locotenent-colonel SEYNI KOUNTCHE, următoarea telegramă : Aniversarea proclamării Republicii dumneavoastră îmi oferă plăcutul prilej de a vă adresa, in numele poporului din Niger, al Consiliului Militar Suprem, al guvernului şi in numele meu personal, foarte vii şi călduroase felicitări, precum şi cele mai fierbinţi urări pentru fericirea Excelenţei Voastre şi pentru prosperitatea poporului român. Cu cea mai înaltă consideraţiune. ANIVERSARE Cu prilejul celei de-a XVI-a aniversări a Zilei Eliberării — Ziua naţională a Republicii Cuba, Consiliul Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, Consiliul Central al Uniunii Generale a Sindicatelor din România, Comitetul Central al Uniunii Tineretului Comunist, Consiliul Naţional al Femeilor, alte organizaţii de masă şi obşteşti din ţara noastră au adresat telegrame de felicitare organizaţiilor similare din Cuba. Cu acelaşi prilej, ministrul apărării naţionale, general de armată Ion Ioniţă, a adresat o telegramă comandantului de divizie Raul Castro Ruz, primviceprim-ministru şi ministrul Forţelor Armate Revoluţionare ale Republicii Cuba. Cu prilejul celei de-a XVI-a aniversări a Zilei Eliberării, ministrul afacerilor externe al Republicii Socialiste România, George Macovescu, a transmis o telegramă de felicitare ministrului relaţiilor externe al Republicii Cuba, dr. Raul Roa Garcia. ★ Cu prilejul celei de-a XVI-a aniversări a Zilei Eliberării Republicii Cuba, ambasadorul acestei ţări la Bucureşti, Nicolas Rodriguez, a vorbit miercuri, 1 ianuarie a.c., la posturile noastre de radio şi televiziune. PROTOCOL La 31 decembrie 1974, la Ministerul Afacerilor Externe a avut loc semnarea Protocolului prin care Guvernul Republicii Socialiste România, in spiritul deplinei solidarităţi cu lupta justă a populaţiei sud-vietnameze pentru libertate, independenţă şi suveranitate, acordă Guvernului Revoluţionar Provizoriu al Republicii Vietnamului de Sud un ajutor nerambursabil. SOSIRI Delegaţia Partidului Comunist Român, condusă de tovarăşul Mircea Maliţa, membru al C.C. al P.C.R., consilier al secretarului general al Partidului Comunist Român, care a participat la lucrările celui de-al II-lea Congres al Partidului Congolez al Muncii, s-a înapoiat în Capitală. La sosire, pe aeroportul Otopeni, delegaţia a fost salutată de tovarăşul Vasile Şandru, adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.R., de activişti de partid. Delegaţia de activişti ai P.C.R., condusă de tovarăşul Ioan Retegan, secretar al Comitetului judeţean Maramureş al P.C.R., care, la invitaţia C.C. al P.C. din Cuba, a făcut o vizită în schimb de experienţă în această ţară, s-a înapoiat în Capitală. La sosire, pe aeroportul Otopeni, delegaţia a fost întîmpinată de Dumitru Turcuş, adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.R., de activişti de partid. MUZEALE In patrimoniul Muzeului de istorie din Caransebeş au intrat interesante piese ceramice şi de metal datind din epocile bronzului și fierului, din perioada ocupației romane. Toate aceste materiale de valoare au fost descoperite și donate muzeului de un pasionat arheolog amator, elevul Ion Luchici de la liceul din localitate. ★ MINDRIE LEGITIMĂ într-o telegramă adresată t ova r ăşu lui NICOLAE CEAUŞESCU, Comitetul municipal Bucureşti al P.C.R. raportează că oamenii muncii din Capitală, în frunte cu comuniştii, au îndeplinit şi depăşit planul pe 1974, obţinînd o producţie suplimentară de peste 1,5 miliarde lei. Faţă de 1973, anul trecut producţia a fost mai mare cu 18,6 la sută. Rezultatele obţinute, ca şi măsurile întreprinse pentru pregătirea condiţiilor în vederea realizării planului pe 1975 dau garanţia că planul pe anul acesta şi angajamentul organizaţiei de partid a Capitalei vor fi îndeplinite. Cu legitimă mîndrie de a fi contemporanii dumneavoastră, cu bucuria şi satisfacţia că, strîns uniţi în jurul partidului, împreună cu întregul nostru popor, clădim edificiul României noi, libere şi independente — se spune în telegramă. Suntem ferm hotăriţi să muncim neabătut pentru a transpune în viaţă istoricele hotărîri adoptate de Congresul al XI-lea al Partidului Comunist Român, avînd convingerea fermă că aceasta este calea sigură a ridicării patriei pe trepte tot mai înalte de progres şi civilizaţie, a bunăstării şi fericirii poporului. Exprimînd întreaga dragoste şi stimă pe care vi le purtăm, vă rugăm să ne îngăduiţi să vă urăm din inimă, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, cu acest prilej, sărbătoresc, ani mulţi şi rodnici în fruntea partidului şi a ţării, spre binele şi fericirea întregii noastre naţiuni, pentru continua înflorire şi prosperitate a României socialiste. Industria sighişoreană şi-a îndeplinit integral, la 30 decembrie, sarcinile actualului cincinal la producţia industrială globală şi export. Rezultatele obţinute în cei 4 ani de muncă rodnică constituie garanţia înfăptuirii întocmai a marilor obiective ce le revin sighişorenilor din documentele Congresului al XI-lea al partidului în următoarea etapă 1976— 1980, prevederi care prefigurează ţării, tuturor meleagurilor patriei, perspective minunate. Cu acest prilej, Comitetul municipal Sighişoara al P.C.R. a adresat o telegramă Comitetului Central al Partidului, tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, în care se scrie : Noi, comuniştii, toţi sighişorenii, păşim în anul 1975 cu încrederea şi optimismul robust pe care ni-l generează împlinirile prezente şi cu hotărîrea fermă de a face din îndemnul dumneavoastră, tovarăşe secretar general, faptă comunistă, de a realiza pînă la sfîrşitul ultimului an al cincinalului o producţie globală industrială suplimentară de peste 1,7 miliarde Iei, iar la export de a depăși planul de livrări cu aproape 100 milioane lei valută. ★ ROMÂNIA FILM ȘTEFAN CEL MAREPREZINTĂVASLUI1475 Scenariul : CONSTANTIN MITRU, MIRCEA DRAGAN ; Regia: MIRCEA DRAGAN; Imaginea: MIRCEA MLADIN; Muzica: THEODOR GRIGORIU; Decoruri si costume: arh. AURELIU IONESCU; Sunetul: ing. SILVIU CAMIL, ing. A. SALAMANIAN ; Montajul: LUCIA ANTON. Cu : GHEORGHE COZORICI, GHEORGHE DINICA, VIOLETA ANDREI, TOMA DIMITRIU, SANDINA STAN, GEO BARTON, IOANA DRAGAN, FLORIN PIERSIC, ANA SZÉLES, IURIE DARIE, SEBASTIAN PAPAIANI, EMANOIL PETRUT, DINA COCEA, COLEA RAUTU, LUCIA RIPEANU. o producţie a Casei de Filme 5 / VINERI 3 IANUARIE 1975 DIN PRIMELE ORE, DIN PRIMELE ZILE, ACŢIUNI CONCRETE, FAPTE EXEMPLARE, REZULTATE EFICIENTE La temperatura focului continuu , Combinatul siderurgic Galaţi Primele şarje de oţel şi fontă elaborate la Combinatul siderurgic din Galaţi în primele ore ale noului an au arătat încă o dată că vestiţii siderurgişti de la Dunăre vor să se situeze în continuare în avanposturile întrecerii socialiste ale economiei noastre. După ce cu puţin timp înainte raportaseră depăşirea planului pe 1974 cu 100 000 tone oţel şi 65 000 tone fontă, oamenii de aici veniţi să asigure continuitatea focului şi a succeselor au încărcat din nou convertizoarele şi furnalele. Cinstea de a elabora primele şarje de fontă a revenit jurnaliştilor conduşi de ing. Ion Vasile şi maiştrii Victor Pal, Marcel Senciuc şi Gheorghe Ghidei. După prima descărcare, feţele lor şi ale tuturor tinerilor jurnalişti de aici străluceau de bucurie : se realizaseră deja peste plan 70 tone fontă. In schimburile care au urmat în ziua de 1 ianuarie 1975 cantitatea de fontă obţinută peste plan a crescut la 200 tone. Şi la cele două oţelării s-a muncit cu mult spor. Primele şarje au fost elaborate de oţelarii din schimbul condus de tînărul inginer Alexandru Ivănescu şi maiştrii Victor Popa şi Mircea Brad. Ca şi pe întreg parcursul anului 1974, cind planul a fost depăşit aici cu peste 100 000 tone, toţi tinerii oţelari au fost la datorie, imprimînd acestor zile un ritm de muncă înalt. Asta se vede şi din faptul că în prima zi a anului 1975, planul a fost depăşit cu 450 tone oţel, întrecînd astfel chiar şi cele mai optimiste previziuni. Cu multă hărnicie au muncit şi tinerii cocsari conduşi de subinginerul Leu Stan. De numele multora dintre ei — Gheorghe Praţa şi Emil Dobă — se leagă şi primele succese ale acestui an, cind aici la uzina cocso-chimică planul primei zile de muncă a fost depăşit cu 75 tone cocs. Deci, un început bun, foarte bun, ceea ce ne dă dreptul să spunem că aici, la Combinatul siderurgic din Galaţi, prin munca entuziastă a sutelor de siderurgişti se conturează un an bogat în realizări de prestigiu. „ Combinatul siderurgic Reşiţa La Reşiţa, ora 0 şi 10 minute a marcat momentul elaborării primei şarje de oţel a anului 1975. ,,In 1974 — ne mărturisea Ion Văduva, prim topitor la cuptorul tineretului, când aici la Reşiţa s-a realizat pentru prima dată un milion de tone de oţel — ne-am dovedit nouă înşine puterea priceperii şi a hărniciei. Noul an ni-l dorim să fie cel al succeselor în plină desfăşurare“. Dorinţa sa a primit încă după primele şarje confirmarea faptelor. Cantitatea de oţel produsă de el şi de colegii săi peste plan la sfirşitul primelor două zile din acest ultim an al cincinalului s-a ridicat la 65 tone oţel. Adăugîndu-le la depăşirile înregistrate la celelalte cuptoare, cele 300 de tone obţinute, sunt suficiente pentru fabricarea a circa 100 de autocamioane. De altfel, bilanţul celor care la Reşiţa au intîmpinat noul an lingă vetrele nestinse ale muncii, este pretutindeni la fel de rodnic. Furnaliştii au înscris la rîndul lor în contul depăşirilor, 300 de tone fontă. Combinatul chimic Tirnaveni La Combinatul chimic din Tîrnăveni, ştafeta ultimului schimb al anului care s-a încheiat, a preluat-o la cuptorul tineretului, echipa condusă de utecistul Vasile Horvath. Ora zero i-a găsit pe Zoltán Jenei, Ion Hărşan, Traian Paşcu, Ioan Dascălu şi alţii pregătind prima producţie de carbid din anul calendaristic 1975. Angajaţi în bătălia pentru îndeplinirea cincinalului înainte de termen producătorii de carbid din Tirnăveni nu numai că şi-au respectat angajamentele, dar le-au şi depăşit. Anul trecut ei au produs suplimentar aproape 13 000 tone carbid, din care, peste 1 000 tone au revenit tinerilor de la cuptorul 6. „ Astăzi vom trimite la export o cantitate de 150 tone carbid, ne informează Gherasim Paşca, secretarul organizaţiei U.T.C. prezent şi el în schimbul revelionului. In 1974 şi acest capitol al planului, exportul, l-am încheiat bine. Ultimul vagon de carbid din cantitatea care, conform graficului, trebuia să fie expediată la 1 ianuarie, a fost livrat în ziua de 29 decembrie, cu 3 zile mai devreme, aşa că avem create condiţii de ritmicitate a livrărilor atît la extern cit şi la intern încă din primele zile ale lunii ianuarie. 9 Combinatul chimic Făgăraş Lingă instalaţiile de sinteză, harnicii chimişti din Făgăraş au înregistrat în zilele de 1 şi 2 ianuarie o producţie suplimentară în valoare de 500 000 lei, concretizată in importante cantităţi de amoniac, fenol, anilină, îngrăşăminte chimice. La locurile cu foc continuu în aceste zile au fost prezenţi şi tinerii Cristian Tătaru, Viorel Meszaroş, Vasile Lazea, Ion Trimbiţaş, care au reuşit să realizeze numai în noaptea revelionului cea mai mare producţie pe schimb din secţia anilină. La secţia amoniac operatorii chimişti Victor Căptuşeală şi Nicolae Jiga au adăugat şi ei noi sporuri la producţia planificată. 9 Combinatul chimic Victoria Cele 6 secţii ale Combinatului chimic Victoria, lucrînd din plin în zilele de 1 şi 2 ianuarie. Cu aceleaşi utilaje, cu aceiaşi oameni — producţii sporite întreprinderea de ţevi „Republica", 2 ianuarie, ora 7. Peste 200 muncitori pregătesc marele început al producţiei anului 1975. Primul cuptor a fost pus la încălzit. Laminoriştii Nicolae Enciu, Ion Ilie, Gheorghe Oprea şi alţii, conduşi de maistrul Ioan Gîscă de la secţia a II-a laminoare, schimbă calibrele, schimbă sculele şi curăţă agregatele noului laminor de 3 ţoli care, începînd din ziua de 2 ianuarie, ora 23 va produce primele ţevi din producţia anului 1975. „ Deocamdată executăm lucrări de întreţinere, verificare şi reparaţii, ne informează au dat peste plan aproape 16 tone metanol, 15 tone azotat de amoniu, însemnate cantităţi de hidrat de hidrazină şi altele. La datorie au fost prezenţi şi aici tinerii operatori chimişti Eugen Sitea, Ştefan Lăcătuş, Zoe Mihai, Georgeta Ivan şi mulţi alţii. Mihai Leoveanu, operaţii de care depinde in mod decisiv producţia din acest an, producţie care trebuie să fie cu 15 la sută mai mare faţă de anul trecut. Creşterea de care ne vorbeşte Mihai Leoveanu va fi realizată cu aceleaşi utilaje şi cu aceiaşi oameni. Oameni a căror responsabilitate va fi mai mare acum, maşini ale căror randamente şi indici de utilizare vor fi superiori celor realizaţi anul trecut. Privită din acest punct de vedere, marea oră industrială a anului 1975 îşi are un început sigur, eficient, decisiv. La Popeşti-leordeni Argumente pentru cea mai nouă recoltă a anului Numai patru ore fără microclimatul impus de agrotehnica plantelor de sere şi o sută patruzeci şi două de hectare cu tomate, castraveciori, ardei şi verdeţuri ar fi fost total compromise la Popeşti Leordeni dacă revelionul şi zilele de 1 şi 2 ianuarie ar fi fost sărbătoare şi pentru muncitorii acestui „furnal“ vegetal al Capitalei. Ritmul de muncă a fost însă firesc, ca în zilele normale. Echipele de legumicultori au asigurat îngrijirea plantelor cu maximum de atenţie. In acest fel, pe pieţele Capitalei vor ajunge produse de bună calitate cu 15 zile mai devreme decit în iarna anului 1974, ne spunea directorul tehnic, inginer Ion Rădulescu. Pentru folosirea intensivă a suprafeţei cultivate am plantat şi două milioane de fire cu salată în plus, intercalîndu-le printre celelalte culturi. Printre cei care in aceste prime zile ale anului au asigurat microclimatul necesar legumelor se numără şi tinerii Maria Dinu, Viorica Precup, Elena Benche, Florea Trăistaru, Aniţa Ciobanu, Elena Coşniţa. Numindu-i pe ei, am numit, de fapt, întregul colectiv al unei unităţi ce se străduieşte permanent să răspundă cerinţelor şi exigenţelor mereu crescînde ale consumatorilor Capitalei. PREMISE CERTE PENTRU DEPĂŞIRI RECORD In schimbul de dimineaţă al zilei de ieri, peste 300 de muncitori de la întreprinderea „Danubiana“ din Capitală făceau ultimele pregătiri pentru prima producţie a anului ’75. Schimbul doi care ne urmează, ne declara inginerul şef de la mecano-energetic, tovarăşul Gheorghe Heroiu, va avea totul asigurat. Ultimele revizii pe care le efectuăm arată că instalaţiile vor funcţiona ireproşabil. Asigurăm, in acest fel, ca din primele zile colegii noştri care le vor exploata să obţină o productivitate sporită. Acest indicator, productivitatea muncii, este de altfel în atenţia întregului nostru colectiv pentru că, pe seama lui vom realiza în 1975 o producţie globală mai mare cu 12 la sută decit in 1974. Vrem ca din primele zile el să se inscrie in graficul depăşirilor angajamentelor asumate, pentru ca planul cincinal să-l realizăm cu mult înainte de 1 iunie. Pină la 31 decembrie aveam deja un avans de 15 zile şi vrem să-l sporim. Din primele zile deci, primele eforturi Şi chiar dacă pînă ieri la prinz, pe poarta întreprinderii „Danubiana“ nu a ieşit nici o anvelopă, există garanţia certă că, toate cele 300 000 planificate a fi fabricate în plus în acest an vor primi „BUNUL“ de expediţie la timp. ZILELE ETALON ALE CALITĂŢII Întorşi de la petrecerea Revelionului, un drum spre casă, mulţi dintre noi ne-am oprit şi-am cumpărat o pîine : o pîine albă, proaspătă, caldă —prima pîine a anului 1975. Nu ştiu cîţi dintre noi, atunci, ne-am gîndit la cei ce au pregătit-o. Oricum, ei s-au gindit la noi. „Ne-am străduit — ne spune Ioana Zăpucioiu, inginer şef la întreprinderea „Spicul“ din Capitală — ca producţia începutului de an să fie de cea mai bună calitate, astfel incit aceste zile să devină zile etalon pentru producţia noastră din anul 1975. Am reuşit acest lucru, neînregistrind nici o reclamaţie sau sesizare cu privire la calitate, răspunzînd şi tuturor solicitărilor suplimentare ale centrelor de desfacere“. Numai de la această întreprindere, bucureştenii au primit în zilele de 1 şi 2 ianuarie aproape 5 500 bucăţi pîine neagră simplă şi cu cartofi, peste 6 000 bucăţi pîine intermediară simplă şi cu cartofi şi peste 40 000 bucăţi pîine albă în 9 sortimente diferite, la care s-au adăugat „specialităţile“: blaturi de tort, cozonac cu stafide, cozonaci vienezi etc. Printre tinerii care în aceste zile au stat şi peste program pentru a satisface toate solicitările, am reţinut numele cocătorilor Pompiliu Negru, Marin Antoni, Sebastian Ionuţ, al moderatoarei Marioara Stoienescu, al magazionerei Constantina Păsculescu, al distribuitorilor Vasile Rachieru, Teodor Stamate şi Amilcar Hăloiu. Tuturor acestora, şi întregului colectiv de muncă, mulţumirile noastre de „consumatori“ şi urarea îndeplinirii şi depăşirii tuturor dorinţelor, ca şi a planului, in 1975, pentru a avea mereu o pîine proaspătă, pufoasă şi caldă, ca prima pîine a anului. SE MODELEAZĂ PIESE CU MARCA: „PRODUS ÎN 1975“ Primele 48 de ore din noul an au fost dedicate la întreprinderea „23 August“ Bucureşti unei pregătiri asidue a tuturor capacităţilor productive din toate secţiile de bază ale întreprinderii: turnătoria de fontă, oţel şi neferoase, forja, secţia mecanică, sculeria, motoare, locomotive şi altele. Pentru aceasta, 500 de oameni (din care, peste 450 de tineri), au lucrat, împărţiţi în trei schimburi, la revizia şi repararea unor agregate şi utilaje din secţiile principale ale marii întreprinderi. In urma acestor eforturi susţinute, ieri la ora 10 a intrat în producţie primul compresor pentru secţia oţelărie, secţie care la rîndul ei a demarat prin contribuţia harnicului colectiv de tineri electricieni condus de maistrul Ion Brener. La ora 15 şi-au început activitatea, concomitent, secţiile forjă, turnătorie şi locomotive. La ora 18 ciocanul de şase tone modela primele piese pe a căror marcă va scrie de acum înainte: „Produs în 1975“. O marcă pe care au pregătit-o, au lansat-o şi o vor impune şi cei 450 de utecişti care, din primele ore ale dimineţii de 2 ianuarie au îmbrăcat salopeta de lucru a anului 1975. Grupaj realizat de : MIRCEA BORDA ION CHIRIC N. COSOVEANU ION DANCEA MARIAN GRIGORE PAVEL PERFIL ADINA VELEA Foto: V. RANGA