Scînteia Tineretului, ianuarie 1975 (Anul 31, nr. 7967-7991)

1975-01-03 / nr. 7967

„SCINTEIA TINERETULUI" pag. 3 TELEGRAME Tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al Parti­dului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, şi tovarăşul MANEA MANESCU, prim-ministru al Gu­vernului Republicii Socialiste România, au trimis tovarăşului Comandant Şef FIDEL CASTRO RUZ, prim-secretar al Comi­tetului Central al Partidului Comunist din Cuba, prim-ministru al Guvernului Revoluţionar al Republicii Cuba, şi tovarăşului OS V­ALDO DORTICOS TORRA­DO, preşedintele Republicii Cuba, următoarea telegramă : Cu prilejul celei de-a XVI-a aniversări a Zilei eliberării, în numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, al Guvernului Republicii Socialiste România, al poporului român şi al nostru personal vă transmitem dumneavoastră, Partidului Co­munist din Cuba, Guvernului Revoluţionar şi poporului frate cubanez cordiale felicitări şi un călduros salut tovărăşesc. Po­porul român urmăreşte cu vie simpatie şi se bucură din toată inima de realizările însemnate obţinute de poporul cubanez, sub conducerea partidului său comunist, în edificarea societăţii socialiste şi îi urează noi şi tot mai mari succese in activitatea pe care o desfăşoară pentru dezvoltarea multilaterală şi inflo­­rirea continuă a patriei, pentru apărarea independenţei naţio­nale şi a cuceririlor sale revoluţionare. Apreciind cu satisfacţie dezvoltarea largă pe care au cunoscut-o relaţiile de prietenie şi colaborare frăţească dintre partidele, popoarele şi ţările noastre ca urmare a schimbului de vizite la nivel înalt, ne exprimăm convingerea că ele se vor extinde în continuare, în interesul dezvoltării socialiste a fiecărei ţări, al cauzei progresului şi păcii. Cu sentimente de înaltă stimă şi prietenie. Tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a trimis preşedintelui Comitetului Central al Partidu­lui Congolez al Muncii, preşedintele Republicii Populare Congo, şeful statului, MARIEN N’GOUABI, următoarea telegramă : Cu prilejul realegerii dumneavoastră în funcţia de preşedinte al Comitetului Central al Partidului Congolez al Muncii şi de preşedinte al Republicii Populare Congo, vă transmit, in numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, al tuturor comuniştilor, al întregului popor român şi în numele meu per­sonal, cele mai călduroase felicitări. Această realegere constituie o expresie elocventă a stimei şi preţuirii pe care poporul congolez o acordă persoanei dumnea­voastră, activităţii depuse pentru dezvoltarea economică şi so­cială, independentă a ţării. Reafirmăm şi cu această ocazie dorinţa noastră de a extinde in continuare raporturile de colaborare, prietenie şi solidaritate dintre partidele, ţările şi popoarele noastre — în spiritul înţele­gerilor şi convorbirilor pe care le-am avut la Bucureşti şi Braz­zaville — în folosul cauzei unităţii de acţiune a forţelor anti­colonialiste şi antiimperialiste, spre binele păcii, înţelegerii şi securităţii internaţionale. Tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, preşedintele Republicii Socialiste România, a trimis preşedintelui Republicii Democra­tice Sudan, GAFFAR MOHAMED NUMEIRI, următoarea te­legramă : Cu prilejul Zilei naţionale a Republicii Sudan, am deosebita plăcere să vă adresez, în numele poporului, al guvernului român, şi al meu personal, cele mai cordiale felicitări şi urări de fericire personală, iar poporului sudanez prieten urări de pace şi succese în făurirea unei vieţi tot mai prospere. Păstrez o vie amintire a întîlnirilor noastre şi imi exprim din nou convingerea că raporturile amicale existente între Partidul Comunist Român şi Uniunea Socialistă Sudaneză, între ţările noastre, se vor diversifica neîncetat spre binele ambelor popoare. îmi exprim încrederea că România şi Sudanul vor milita în continuare, împreună cu celelalte ţări în curs de dezvoltare, pentru a pune raporturile dintre state pe baze echitabile, pentru instaurarea unei noi ordini politice şi economice în viaţa inter­naţională. Tovărăşul NICOLAE CEAUŞESCU, preşedintele Republicii Socialiste România, a trimis preşedintelui Confederaţiei Elve­ţiene,’ PIERRE GRÄBER, următoarea telegramă : Prel­uarea de către dumneavoastră a înaltei funcţii de pre­şedinte al Confederaţiei Elveţiene îmi oferă plăcutul prilej de a vă adresa cordiale felicitări, împreună cu cele mai bune urări de­­su­cces în activitate şi de prosperitate pentru poporul elveţian prieten. Tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit din partea preşedintelui Consiliului Militar Suprem, şeful statului Niger, locotenent-colonel SEYNI KOUNTCHE, următoarea telegramă : Aniversarea proclamării Republicii dumneavoastră îmi oferă plăcutul prilej de a vă adresa, in numele poporului din Niger, al Consiliului Militar Suprem, al guvernului şi in numele meu personal, foarte vii şi călduroase felicitări, precum şi cele mai fierbinţi urări pentru fericirea Excelenţei Voastre şi pentru prosperitatea poporului român. Cu cea mai înaltă consideraţiune. ANIVERSARE Cu prilejul celei de-a XVI-a aniversări a Zilei Eliberării — Ziua naţională a Republicii Cuba, Consiliul Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, Consiliul Central al Uniunii Ge­nerale a Sindicatelor din Româ­nia, Comitetul Central al Uniu­nii Tineretului Comunist, Con­siliul Naţional al Femeilor, alte organizaţii de masă şi obşteşti din ţara noastră au adresat te­legrame de felicitare organiza­ţiilor similare din Cuba. Cu acelaşi prilej, ministrul apărării naţionale, general de armată Ion Ioniţă, a adresat o telegramă comandantului de di­vizie Raul Castro Ruz, prim­­viceprim-ministru şi ministrul Forţelor Armate Revoluţionare ale Republicii Cuba. Cu prilejul celei de-a XVI-a aniversări a Zilei Eliberării, mi­nistrul afacerilor externe al Re­publicii Socialiste România, George Macovescu, a transmis o telegramă de felicitare ministru­lui relaţiilor externe al Republi­cii Cuba, dr. Raul Roa Garcia. ★ Cu prilejul celei de-a XVI-a aniversări a Zilei Eliberării Re­publicii Cuba, ambasadorul a­­cestei ţări la Bucureşti, Nicolas Rodriguez, a vorbit miercuri, 1 ianuarie a.c., la posturile noas­tre de radio şi televiziune. PROTOCOL La 31 decembrie 1974, la Mi­nisterul Afacerilor Externe a avut loc semnarea Protocolului prin care Guvernul Republicii Socialiste România, in spiritul deplinei solidarităţi cu lupta jus­tă a populaţiei sud-vietnameze pentru libertate, independenţă şi suveranitate, acordă Guvernului Revoluţionar Provizoriu al Re­publicii Vietnamului de Sud un ajutor nerambursabil. SOSIRI Delegaţia Partidului Comunist Român, condusă de tovarăşul Mircea Maliţa, membru al C.C. al P.C.R., consilier al secretaru­lui general al Partidului Comu­nist Român, care a participat la lucrările celui de-al II-lea Con­gres al Partidului Congolez al Muncii, s-a înapoiat în Capitală. La sosire, pe aeroportul Oto­peni, delegaţia a fost salutată de tovarăşul Vasile Şandru, adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.R., de activişti de partid. Delegaţia de activişti ai P.C.R., condusă de tovarăşul Ioan Retegan, secretar al Comi­tetului judeţean Maramureş al P.C.R., care, la invitaţia C.C. al P.C. din Cuba, a făcut o vizită în schimb de experienţă în a­­ceastă ţară, s-a înapoiat în Ca­pitală. La sosire, pe aeroportul Oto­­peni, delegaţia a fost întîmpi­­nată de Dumitru Turcuş, ad­junct de şef de secţie la C.C. al P.C.R., de activişti de partid. MUZEALE In patrimoniul Muzeului de istorie din Caransebeş au intrat interesante piese ceramice şi de metal datind din epocile bron­zului și fierului, din perioada ocupației romane. Toate aceste materiale de valoare au fost descoperite și donate muzeului de un pasionat arheolog ama­tor, elevul Ion Luchici de la li­ceul din localitate. ★ MINDRIE LEGITIMĂ într-o telegramă adresată t o­v­a r ă­şu l­u­i NICOLAE CEAUŞESCU, Comitetul mu­nicipal Bucureşti al P.C.R. raportează că oamenii muncii din Capitală, în frunte cu co­muniştii, au îndeplinit şi de­păşit planul pe 1974, obţi­­nînd o producţie suplimenta­ră de peste 1,5 miliarde lei. Faţă de 1973, anul trecut pro­ducţia a fost mai mare cu 18,6 la sută. Rezultatele ob­ţinute, ca şi măsurile între­prinse pentru pregătirea con­diţiilor în vederea realizării planului pe 1975 dau garan­ţia că planul pe anul acesta şi angajamentul organizaţiei de partid a Capitalei vor fi îndeplinite. Cu legitimă mîndrie de a fi contemporanii dumnea­voastră, cu bucuria şi satis­facţia că, strîns uniţi în ju­rul partidului, împreună cu întregul nostru popor, clădim edificiul României noi, libere şi independente — se spune în telegramă. Suntem­ ferm hotăriţi să muncim neabătut pentru a transpune în viaţă istoricele hotărîri adoptate de Congresul al XI-lea al Parti­dului Comunist Român, avînd convingerea fermă că aceas­ta este calea sigură a ridi­cării patriei pe trepte tot mai înalte de progres şi civiliza­ţie, a bunăstării şi fericirii poporului. Exprimînd întreaga dra­goste şi stimă pe care vi le purtăm, vă rugăm să ne în­găduiţi să vă urăm din ini­mă, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, cu acest prilej, sărbătoresc, ani mulţi şi rod­nici în fruntea partidului şi a ţării, spre binele şi ferici­rea întregii noastre naţiuni, pentru continua înflorire şi prosperitate a României so­cialiste. Industria sighişoreană şi-a îndeplinit integral, la 30 de­cembrie, sarcinile actualului cincinal la producţia indus­trială globală şi export. Rezultatele obţinute în cei 4 ani de muncă rodnică constituie garanţia înfăptui­rii întocmai a marilor obiec­tive ce le revin sighişoreni­­lor din documentele Congre­sului al XI-lea al partidului în următoarea etapă 1976— 1980, prevederi care prefigu­rează ţării, tuturor meleagu­rilor patriei, perspective mi­nunate. Cu acest prilej, Comitetul municipal Sighişoara al P.C.R. a adresat o telegramă Comitetului Central al Parti­dului, tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, în care se scrie : Noi, comuniştii, toţi sighişorenii, păşim în anul 1975 cu încrederea şi opti­mismul robust pe care ni-l generează împlinirile pre­zente şi cu hotărîrea fermă de a face din îndemnul dum­neavoastră, tovarăşe secretar general, faptă comunistă, de a realiza pînă la sfîrşitul ultimului an al cincinalului o producţie globală indus­trială suplimentară de peste 1,7 miliarde Iei, iar la ex­port de a depăși planul de livrări cu aproape 100 mili­oane lei valută. ★ ROMÂNIA FILM ȘTEFAN CEL MARE­PREZINTĂ­­VASLUI1475 Scenariul : CONSTANTIN MITRU, MIRCEA DRAGAN ; Regia: MIRCEA DRAGAN; Imaginea: MIRCEA MLA­­DIN; Muzica: THEODOR GRIGORIU; Decoruri si costume: arh. AURELIU IONESCU; Sunetul: ing. SILVIU CAMIL, ing. A. SA­­LAMANIAN ; Montajul: LU­CIA ANTON. Cu : GHEORGHE COZO­­RICI, GHEORGHE DINICA, VIOLETA ANDREI, TOMA DIMITRIU, SANDINA STAN, GEO BARTON, IOANA DRAGAN, FLORIN PIER­SIC, ANA SZÉLES, IURIE DARIE, SEBASTIAN PA­­PAIANI, EMANOIL PETRUT, DINA COCEA, COLEA RA­­UTU, LUCIA RIPEANU. o producţie a Casei de Filme 5 / VINERI 3 IANUARIE 1975 DIN PRIMELE ORE, DIN PRIMELE ZILE, ACŢIUNI CONCRETE, FAPTE EXEMPLARE, REZULTATE EFICIENTE La temperatura focului continuu , Combinatul siderurgic Galaţi Primele şarje de oţel şi fontă elaborate la Combinatul side­rurgic din Galaţi în primele ore ale noului an au arătat încă o dată că vestiţii siderurgişti de la Dunăre vor să se situeze în continuare în avanposturile în­trecerii socialiste ale economiei noastre. După ce cu puţin timp înainte raportaseră depăşirea planului pe 1974 cu 100 000 tone oţel şi 65 000 tone fontă, oamenii de aici veniţi să asigure conti­nuitatea focului şi a succeselor au încărcat din nou converti­­zoarele şi furnalele. Cinstea de a elabora primele şarje de fontă a revenit jurnaliştilor conduşi de ing. Ion Vasile şi maiştrii Victor Pal, Marcel Senciuc şi Gheorghe Ghidei. După prima descărcare, feţele lor şi ale tutu­ror tinerilor jurnalişti de aici străluceau de bucurie : se reali­zaseră deja peste plan 70 tone fontă. In schimburile care au urmat în ziua de 1 ianuarie 1975 cantitatea de fontă obţinută pes­te plan a crescut la 200 tone. Şi la cele două oţelării s-a muncit cu mult spor. Primele şarje au fost elaborate de oţe­­larii din schimbul condus de tînărul inginer Alexandru I­­vănescu şi maiştrii Victor Popa şi Mircea Brad. Ca şi pe întreg parcursul anului 1974, cind pla­nul a fost depăşit aici cu peste 100 000 tone, toţi tinerii oţelari au fost la datorie, imprimînd acestor zile un ritm de muncă înalt. Asta se vede şi din faptul că în prima zi a anului 1975, planul a fost depăşit cu 450 tone oţel, întrecînd astfel chiar şi ce­le mai optimiste previziuni. Cu multă hărnicie au muncit şi ti­nerii cocsari conduşi de subingi­­nerul Leu Stan. De numele multora dintre ei — Gheorghe Praţa şi Emil Dobă — se leagă şi primele succese ale acestui an, cind aici la uzina cocso-chimică planul primei zile de muncă a fost depăşit cu 75 tone cocs. Deci, un început bun, foarte bun, ceea ce ne dă dreptul să spunem că aici, la Combinatul siderurgic din Galaţi, prin munca entuziastă a sutelor de siderurgişti se con­turează un an bogat în realizări de prestigiu. „ Combinatul siderurgic Reşiţa La Reşiţa, ora 0 şi 10 minute a marcat momentul elaborării primei şarje de oţel a anului 1975. ,,In 1974 — ne mărturisea Ion Văduva, prim topitor la cuptorul tineretului, când aici la Reşiţa s-a realizat pentru prima dată un milion de tone de oţel — ne-am dovedit nouă înşine puterea priceperii şi a hărniciei. Noul an ni-l dorim să fie cel al succeselor în plină desfăşurare“. Dorinţa sa a primit încă după primele şarje confirmarea fap­telor. Cantitatea de oţel produ­să de el şi de colegii săi peste plan la sfirşitul primelor două zile din acest ultim an al cinci­nalului s-a ridicat la 65 tone oţel. Adăugîndu-le la depăşirile înregistrate la celelalte cuptoa­re, cele 300 de tone obţinute, sunt suficiente pentru fabricarea a circa 100 de autocamioane. De altfel, bilanţul celor care la Re­şiţa au intîmpinat noul an lin­gă vetrele nestinse ale muncii, este pretutindeni la fel de rod­nic. Furnaliştii au înscris la rîndul lor în contul depăşirilor, 300 de tone fontă.­ ­ Combinatul chimic Tirnaveni La Combinatul chimic din Tîr­­năveni, ştafeta ultimului schimb al anului care s-a încheiat, a preluat-o la cuptorul tineretu­lui, echipa condusă de utecistul Vasile Horvath. Ora zero i-a găsit pe Zoltán Jenei, Ion Hăr­­şan, Traian Paşcu, Ioan Dască­­lu şi alţii pregătind prima pro­ducţie de carbid din anul calen­daristic 1975. Angajaţi în bătălia pentru în­deplinirea cincinalului înainte de termen producătorii de carbid din Tirnăveni nu numai că şi-au respectat angajamentele, dar le-au şi depăşit. Anul trecut ei au produs suplimentar aproape 13 000 tone carbid, din care, pes­te 1 000 tone au revenit tineri­lor de la cuptorul 6. „ Astăzi vom trimite la ex­port o cantitate de 150 tone car­bid, ne informează Gherasim Paşca, secretarul organizaţiei U.T.C. prezent şi el în schimbul revelionului. In 1974 şi acest ca­pitol al planului, exportul, l-am încheiat bine. Ultimul vagon de carbid din cantitatea care, con­form graficului, trebuia să fie expediată la 1 ianuarie, a fost livrat în ziua de 29 decembrie, cu 3 zile mai devreme, aşa că avem create condiţii de ritmici­tate a livrărilor atît la extern cit şi la intern încă din primele zile ale lunii ianuarie. 9 Combinatul chimic Făgăraş Lingă instalaţiile de sinteză, harnicii chimişti din Făgăraş au înregistrat în zilele de 1 şi 2 ia­nuarie o producţie suplimenta­ră în valoare de 500 000 lei, con­cretizată in importante cantităţi de amoniac, fenol, anilină, în­grăşăminte chimice. La locurile cu foc continuu în aceste zile au fost prezenţi şi tinerii Cris­tian Tătaru, Viorel Meszaroş, Vasile Lazea, Ion Trimbiţaş, care au reuşit să realizeze nu­mai în noaptea revelionului cea mai mare producţie pe schimb din secţia anilină. La secţia a­­moniac operatorii chimişti Vic­tor Căptuşeală şi Nicolae Jiga au adăugat şi ei noi sporuri la producţia planificată. 9 Combinatul chimic Victoria Cele 6 secţii ale Combinatu­lui chimic Victoria, lucrînd din plin în zilele de 1 şi 2 ianuarie. Cu aceleaşi utilaje, cu aceiaşi oameni — producţii sporite întreprinderea de ţevi „Republica", 2 ia­nuarie, ora 7. Peste 200 muncitori pregătesc marele început al producţiei anului 1975. Primul cuptor a fost pus la încălzit. Lamino­­riştii Nicolae Enciu, Ion Ilie, Gheorghe Oprea şi alţii, conduşi de maistrul Ioan Gîscă de la secţia a II-a laminoare, schimbă calibrele, schimbă sculele şi curăţă agregatele noului laminor de 3 ţoli care, începînd din ziua de 2 ianuarie, ora 23 va produce primele ţevi din producţia anului 1975. „ Deocamdată executăm lucrări de între­ţinere, verificare şi reparaţii, ne informează au dat peste plan aproape 16 tone metanol, 15 tone azotat de amoniu, însemnate cantităţi de hidrat de hidrazină şi altele. La datorie au fost prezenţi şi aici tinerii operatori chimişti Eugen Sitea, Ştefan Lăcătuş, Zoe Mi­hai, Georgeta Ivan şi mulţi al­ţii. Mihai Leoveanu, operaţii de care depinde in mod decisiv producţia din acest an, produc­ţie care trebuie să fie cu 15 la sută mai mare faţă de anul trecut. Creşterea de care ne vorbeşte Mihai Leo­veanu va fi realizată cu aceleaşi utilaje şi cu aceiaşi oameni. Oameni a căror responsabi­litate va fi mai mare acum, maşini ale căror randamente şi indici de utilizare vor fi su­periori celor realizaţi anul trecut. Privită din acest punct de vedere, marea oră industrială a anului 1975 îşi are un început sigur, efi­cient, decisiv. La Popeşti-leordeni Argumente pentru cea mai nouă recoltă a anului Numai patru ore fără micro­climatul impus de agrotehnica plantelor de sere şi o sută patru­zeci şi două de hectare cu to­mate, castraveciori, ardei şi ver­deţuri ar fi fost total compro­mise la Popeşti Leordeni dacă revelionul şi zilele de 1 şi 2 ia­nuarie ar fi fost sărbătoare şi pentru muncitorii acestui „fur­nal“ vegetal al Capitalei. Rit­mul de muncă a fost însă fi­resc, ca în zilele normale. E­­chipele de legumicultori au asi­gurat îngrijirea plantelor cu maximum de atenţie.­­ In acest fel, pe pieţele Ca­pitalei vor ajunge produse de bună calitate cu 15 zile mai de­vreme decit în iarna anului 1974, ne spunea directorul teh­nic, inginer Ion Rădulescu. Pentru folosirea intensivă a su­prafeţei cultivate am plantat şi două milioane de fire cu salată în plus, intercalîndu-le printre celelalte culturi. Printre cei care in aceste pri­me zile ale anului au asigurat microclimatul necesar legume­lor se numără şi tinerii Maria Dinu, Viorica Precup, Elena Benche, Florea Trăistaru, Aniţa Ciobanu, Elena Coşniţa. Numin­­du-i pe ei, am numit, de fapt, întregul colectiv al unei unităţi ce se străduieşte permanent să răspundă cerinţelor şi exigen­ţelor mereu crescînde ale con­sumatorilor Capitalei. PREMISE CERTE PENTRU DEPĂŞIRI RECORD In schimbul de dimineaţă al zilei de ieri, peste 300 de munci­tori de la întreprinderea „Da­nubiana“ din Capitală făceau ultimele pregătiri pentru prima producţie a anului ’75.­­ Schimbul doi care ne ur­mează, ne declara inginerul şef de la mecano-energetic, tovară­şul Gheorghe Heroiu, va avea totul asigurat. Ultimele revizii pe care le efectuăm arată că in­stalaţiile vor funcţiona irepro­şabil. Asigurăm, in acest fel, ca din primele zile colegii noştri care le vor exploata să obţină o productivitate sporită. Acest indicator, productivitatea muncii, este de altfel în atenţia între­gului nostru colectiv pentru că, pe seama lui vom realiza în 1975 o producţie globală mai mare cu 12 la sută decit in 1974. Vrem ca din primele zile el să se inscrie in graficul depăşiri­lor angajamentelor asumate, pentru ca planul cincinal să-l realizăm cu mult înainte de 1 iunie. Pină la 31 decembrie aveam deja un avans de 15 zile şi vrem să-l sporim. Din primele zile deci, primele eforturi Şi chiar dacă pînă ieri la prinz, pe poarta întreprinde­rii „Danubiana“ nu a ieşit nici o anvelopă, există garanţia cer­tă că, toate cele 300 000 planifi­cate a fi fabricate în plus în acest an vor primi „BUNUL“ de expediţie la timp. ZILELE ETALON ALE CALITĂŢII Întorşi de la petrecerea Reve­lionului, un drum spre casă, mulţi dintre noi ne-am oprit şi-am cumpărat o pîine : o pîi­­ne albă, proaspătă, caldă —pri­ma pîine a anului 1975. Nu ştiu cîţi dintre noi, atunci, ne-am gîndit la cei ce au pregătit-o. Oricum, ei s-au gindit la noi. „Ne-am străduit — ne spune Ioana Zăpucioiu, inginer şef la întreprinderea „Spicul“ din Ca­pitală — ca producţia începutu­lui de an să fie de cea mai bu­nă calitate, astfel incit aceste zile să devină zile etalon pen­tru producţia noastră din anul 1975. Am reuşit acest lucru, ne­­înregistrind nici o reclamaţie sau sesizare cu privire la cali­tate, răspunzînd şi tuturor so­licitărilor suplimentare ale cen­trelor de desfacere“. Numai de la această în­treprindere, bucureştenii au primit în zilele de 1 şi 2 ia­nuarie aproape 5 500 bu­căţi pîine neagră simplă şi cu cartofi, peste 6 000 bucăţi pîi­ne intermediară simplă şi cu cartofi şi peste 40 000 bucăţi pîi­ne albă în 9 sortimente diferite, la care s-au adăugat „speciali­tăţile“: blaturi de tort, cozonac cu stafide, cozonaci vienezi etc. Printre tinerii care în aceste zile au stat şi peste program pentru a satisface toate solicitările, am reţinut numele cocătorilor Pom­­piliu Negru, Marin Antoni, Se­bastian Ionuţ, al moderatoarei Marioara Stoienescu, al maga­zionerei Constantina Păsculescu, al distribuitorilor Vasile Rachie­­ru, Teodor Stamate şi Amilcar Hăloiu. Tuturor acestora, şi în­tregului colectiv de muncă, mul­ţumirile noastre de „consuma­tori“ şi urarea îndeplinirii şi de­păşirii tuturor dorinţelor, ca şi a planului, in 1975, pentru a avea mereu o pîine proaspătă, pufoasă şi caldă, ca prima pîine a anului. SE MODELEAZĂ PIESE CU MARCA: „PRODUS ÎN 1975“ Primele 48 de ore din noul an au fost dedicate la întreprinde­rea „23 August“ Bucureşti unei pregătiri asidue a tuturor capa­cităţilor productive din toate secţiile de bază ale întreprinde­rii: turnătoria de fontă, oţel şi neferoase, forja, secţia mecani­că, sculeria, motoare, locomoti­ve şi altele. Pentru aceasta, 500 de oameni (din care, peste 450 de tineri), au lucrat, împărţiţi în trei schimburi, la revizia şi repararea unor agregate şi uti­laje din secţiile principale ale marii întreprinderi. In urma a­­cestor eforturi susţinute, ieri la ora 10 a intrat în producţie pri­mul compresor pentru secţia o­­ţelărie, secţie care la rîndul ei a demarat prin contribuţia har­nicului colectiv de tineri elec­tricieni condus de maistrul Ion Brener. La ora 15 şi-au început activitatea, concomitent, secţiile forjă, turnătorie şi locomotive. La ora 18 ciocanul de şase tone modela primele piese pe a că­ror marcă va scrie de acum îna­inte: „Produs în 1975“. O marcă pe care au pregătit-o, au lan­sat-o şi o vor impune şi cei 450 de utecişti care, din primele ore ale dimineţii de 2 ianuarie au îmbrăcat salopeta de lucru a anului 1975. Grupaj realizat de : MIRCEA BORDA ION CHIRIC N. COSOVEANU ION DANCEA MARIAN GRIGORE PAVEL PERFIL ADINA VELEA Foto: V. RANGA

Next