Scînteia Tineretului, aprilie 1975 (Anul 31, nr. 8043-8068)

1975-04-01 / nr. 8043

ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ION DANCEA TÎRGOVIŞTE Toate agregatele la parametrii proiectaţi • „Şarjele tineretului“ — 250 000 lei economii. • 200 de oţelari îşi asumă responsabi­ de PAUL ANGHEL S.O.S. NATURA! O, era să sar peste cea mai importantă lacună din dicţio­narul meu : Natura! Dar primăvara mi-a făcut bunul servi­ciu de a mă întoarce cu faţa la Ea, cu o somaţie ce ţine de spaimă fi sublim in acelaşi timp. Cînd eram stăpinii Naturii nu ne puteam purta oricum cu ea, ci ca nişte suverani. (Am şi trecut de la majusculă la literă de rind, după cum se poate observa). Aşa am şi făcut-o altmin­teri, am tratat-o iniţial cu cruzimea cuceritorului, iar mai apoi ,ca pe o mamă vitregă, dintr-o poveste barbară. Am brutali­zat-o, am schilodit-o, pe ici pe colo — la proporţii continen­tale — am şi ucis-o. De o bucată de vreme Natura a intrat în asistenţa noastră, e la cheremul milei publice, întinde mina ca o cerşetoare. Natura se află azi in condiţia băştinaşilor su­pravieţuitori ai erei marilor descoperiri geografice, asu­pra cărora s-a îndreptat compasiunea primului umanism euro­pean : aveţi milă de pieile roşii — sau de copaci, aveţi milă de negri — sau de iarbă, aveţi milă de galbeni — sau de ape, nu scuipaţi în oceane, nu duceţi guturai în stratosfera, aveţi îndurare faţă de maica noastră Natura, că n-avem alta. Adultul primitiv n-are respect faţă de părinţi. Rostul lor, crede el, s-a încheiat din clipa în care aceştia l-au adus pe lume, împingîndu-l în faţă pînă la postura independentă de adult. Cu Natura se schimbă lucrurile, ea ne ţine în poală cu toate tancurile şi submarinele noastre atomice, ea ne rabdă cu (Continuare în vag a­ll­ai Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ANUL XXXI, SERIA II, Nr. 8 043 4 PAGINI 30 BANI MARȚI 1 APRILIE 1975 în întîmpinarea zilei de 1 Mai Din raportul m e ta l­u r g i ş t i­l o r , ANGAJAMENTELE INIŢIALE AU FOST ÎNDEPLINITE Chemarea la întrecere socialistă pe anul acesta lansată de Combinatul siderurgic Reşiţa a găsit un larg ecou în toate colectivele de metalurgişti, hotârîte să depună toate străduinţele pentru întîmpinarea zilei de 1 Mai cu realizări remarcabile, pentru îndeplinirea cincinalului înainte de termen. De la bun început se impune o constatare : primul trimestru care se încheie l-a caracterizat printr-o ritmicitate constantă a producţiei, prin indici înalţi de utilizare a agregatelor. Pînă la 28 martie se produsese suplimentar la nivelul ţării: 16 000 tone cocs metalurgic, 25 000 tone fontă, 30 000 tone oţel din care 10 000 tone oţel aliat, 30 000 tone laminate, 1 000 tone ţevi şi 1 700 tone aluminiu. Prin aceste valori, metalurgiştii raportează : angajamentele anuale iniţiale au fost îndeplinite. Reporterii noştri transmit din principalele unităţi metalurgice ale ţării. REŞIŢA Indici de utilizare record • Bilanţ semnificativ : 22 milioane lei valoarea pro­ducţiei globale suplimentare şi 19 milioane lei valoarea producţiei marfă • 1 750 tone de fontă realizată cu cocs economisit • La un singur cuptor — cinci şarje intr-o zi FURNALE. O depăşire a pro­ducţiei de fontă cu 6 200 tone, ceea ce faţă de angajamentul iniţial înseamnă mai mult decit dublul depăşirilor planificate pentru acest trimestru. Din a­­ceastă cantitate, 1 750­­tone s-au realizat cu cocs eco­nomisit, în evidenţa cu privire la rezultatele obţinute de tineri cel mai bun punctaj l-au realizat maistrul Aurel Liubi­­mirescu şi jurnaliştii Zeno O­­prea, Mihai Manciu, Florea Sandu şi Ioan Cirjan. OŢELARIE. Pentru prima oară in istoria oţelăriei reşi­­ţene s-au realizat la un" singur cuptor " şarje pe zi. Să consem­năm şi data : 26 martie 1975 şi pe autorii ei : cuptorul tinere­tului, echipa condusă de Ion Văduva sub îndrumarea mais­trului Alexandru Trăilescu, în ziua următoare aceeaşi echipă a reeditat propriul record din anul trecut , cea mai scurtă şarjă obţinută, în patru ore şi 45 de minute. In acest fel apor­tul lor la realizarea angajamen­tului secţiei este considerabil, în condiţiile în care în această lună s-au asimilat o serie de noi mărci de oţel necesare in­dustriei româneşti de autoturis­me cu foarte bune rezultate, cu cele peste 10 000 tone oţel ob­ţinut in acest trimestru, oţelarii Reşiţei şi-au îndeplinit integral angajamentul anual la capitolul depăşiri ale sarcinilor de plan. LAMINOARE : Aici oţelul îşi incţieie itinerarul său în circui­tul siderurgiei reşiţene. Drumul său continuă spre sute şi mii de adrese ce înseamnă tot atitea obiective economice ale indus­triei româneşti. Spre ele s-a îndreptat in acest trimestru o cantitate suplimentară de 13 000 tone laminate, adică 43 la sută din angajamentul depăşirilor a­­nuale. litatea calificării tinerilor u­­cenici la nivelul celor mai buni muncitori, a­şa zi, pe diagrama întrecerii —1 100­0.10 lei valoarea producţiei supli­mentare. Se ştie că aici, în cea mai tî­­nără oţelărie a ţării lucrează cel mai tinăr colectiv de oţelari. Virsta medie : 21 de ani. E fi­resc, aşadar, să-l rugăm pe se­cretarul comitetului U.T.C., tova­răşul Gheorghe Lăzărescu, să ne vorbească despre contribuţia u­­teciştilor la realizările obţinute. El preferă să ne prezinte cîteva iniţiative cu eficienţă concretă. — „Şarjele tineretului“ — ne spune el — îmbină acţiunile de muncă patriotică cu responsabi­litatea sporirii producţiei de oţel şi reducerea cheltuielilor mate­riale. Ea constă în colectarea de către tineri in timpul liber a fierului vechi de pe platformă, pregătirea lui pentru introduce­rea în cuptoare, apoi elaborarea şarjei de către o echipă formată din cei mai buni tineri oţelari aflaţi în schimbul respectiv. în total, au fost elaborate pînă a­­cum 5 şarje ale tineretului prin care am obţinut economii de e­­nergie, fero-aliaje şi alte mate­riale în valoare de 250 000 lei pentru că scopul nostru este să obţinem consumuri minime de materii prime şi energie la fie­care şarjă. In cinstea zilei de 1 Mai vom mai elabora cel puţin o şarjă. „Fiecare comunist şi utecist cu înaltă calificare să răspundă de educarea şi calificarea a doi-trei tineri de la cursurile de scurtă durată şi ucenicie, aducîndu-i la nivelul de a realiza la absolvire lucrări de categoria a IV-a". Este o nouă şi valoroasă iniţia­tivă pornită de la tînărul Gheor­ghe Rusu şi preluată de alţi 200 ROMULUS LAL Foto: GH. CUCU (Continuare în pag. a IlI-a) SEMĂNATUL PORUMBULUI Se apropie semănatul porum­bului, una din hotărîtoarele lu­crări pentru­ obţinerea produc­ţiilor de cereale planificate, a­­vind în vedere faptul că din cele 20 milioane tone ce trebuie realizate în acest an peste ju­mătate, adică 11,450 milioane to­ne revin culturii porumbului. De la bun început trebuie remarcat faptul că există condiţiile teh­­nico-materiale şi climatice pen­tru obţinerea recoltelor plani­ficate, printr-o intensă mobili­zare a lucrătorilor de pe ogoare în vederea executării la timp şi de bună calitate a tuturor ope­raţiilor agrotehnice, începind cu semănatul care se v­a declanşa peste puţin timp. Anul agricol 1975 a debutat sub bune auspicii, menţionînd aici fertilizarea cu gunoi de grajd, acţiune la care au fost antrenate puternice forţe de tineri din satele şi comunele noastre, finalizîndu-se peste 500 000 hectare, din care impor­tante suprafeţe pe care este am­plasată cultura porumbului. Ma­rea majoritate a terenurilor au fost arate încă din toamnă, de bună calitate şi de aceea la pre­gătirea patului germinativ nu se ridică probleme deosebite. Au fost asigurate cantităţi îndestu­lătoare de îngrăşăminte chimice, erbicide şi insectofungicide, fapt care constituie o bună premisă pentru realizarea unor producţii sporite la hectar faţă de cei­lalţi ani. La nivelul Ministerului Agriculturii, Industriei Alimen­tare şi Apelor, prin consultarea largă a institutelor şi staţiunilor de cercetări şi din experienţa u­­nităţilor agricole au fost defi­nitivate structurile de hibrizi pentru toată ţara, urmărindu-se extinderea în producţie a mate­­­­rialului biologic valoros, sămîn­­ţa necesară fiind asigurată şi li­vrată beneficiarilor, în conformi­tate cu planurile întocmite şi aprobate de adunările generale ale cooperatorilor trebuie acţio­nat pe linia dirijării operative­­ şi eficiente a semănatului pen­tru respectarea suprafeţelor pre­văzute. însămînţatul trebuie e­­fectuat pină la ultimul hectar planificat ! Bineînţeles, în ansamblul mă­surilor generale, concret, la fie­care loc de producţie vor trebui luate o serie de măsuri specifice în raport de condiţiile tehnice. Peste 250 000 hectare pe care urmează să se însăminţeze po­rumbul au posibilităţi de iriga­re. Aici, se poate realiza peste 10 tone ştiuleţi în medie. în acest sens trebuie acţionat cu deosebită atenţie ca prin lucră­rile de udări să se asigure o re­zervă de umiditate maximă în sol, iar prin semănat să se ur­mărească existenţa unui număr de plante cu suprafaţă foliară dublă în raport cu unitatea de măsură. Aceasta pentru a favo­riza procesul de fotosinteză, care de fapt nu înseamnă altceva de­cit acumulare de producţie. Prin schemele de semănat şi udare se va urmări posibilitatea exe­cutării mecanizate a mutatului aripilor, dar concomitent să se asigure peste 50 000 plante la hectar. Pentru obţinerea re­coltelor mari, motopompele şi aspersoarele trebuie să funcţio­neze zi şi noapte, toate forţele disponibile necesitînd a fi în­dreptate în această direcţie pen­tru a reduce perioada revenirii cu udări pe aceeaşi parcelă la 10—12 zile. Oriunde se găsesc cursuri de apă sau acumulări va fi necesară găsirea soluţii­lor tehnice pentru folosirea lor la irigat. Pe terenurile fără amenajări pentru irigaţii sunt recomandate de către specialişti executarea pregătirii patului germinativ şi semănatul pe cit posibil conco­mitent, sau la o zi diferenţă, iar în ce priveşte densitatea să se adopte „limita minimă“ şi hi­brizi cu perioada de vegetaţie cit mai scurtă. Toate lucrările solului vor trebui subordonate folosirii cit mai eficiente a apei din sol şi a spaţiului nutritiv­­ în­ aceste condiţii care­­solicită o amplă mobilizare a forţelor sunt necesare măsuri speciale pentru organizarea muncii. Con­sfătuirea din acest an a oame­nilor muncii din unităţile agri­cole- socialiste, cuvintarea se­cretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a evidenţiat că factorul om este principalul răspunzător de nive­lul producţiilor. De aceea, in lu­mina documentelor de partid, a indicaţiilor secretarului general al partidului, au fost luate mă­suri organizatorice de mare va­loare practică. Este vorba de organizarea echipelor mixte de cooperatori-mecanizatori, pe principiul retribuirii în acord global, organizarea sectoarelor unice de mecanizare în coopera­tivele agricole şi preluarea re­ţelei de irigaţii de către între­prinderile de exploatare specia­lizate. Se realizează astfel mai strînsa cointeresare faţă de producţiile obţinute, creşte res­ponsabilitatea faţă de lucrările executate, se măsoară mai exact contribuţia fiecărui om al mun­cii din agricultură, sporind inte­resul faţă de calitatea muncii. Se asigură, de asemenea, o ex­ploatare şi folosire deplină a u­­tilajelor din baza tehnico-mate­­rială. Organizarea formaţiilor specializate pe diferite lucrări cit şi controlul de­ calitate sunt sarcini ale specialişti­lor din u­­nităţile agricole. ŞTEFAN DORGOŞAN Rezerva de umiditate din sol reclamă, pe terenurile­ amenajate la irigat, o activitate susţinută pentru udarea culturilor; de aceea motopompele şi aspersoarele trebuie să funcţioneze fără întrerupere Foto: GH. CUCU PRIMIRI LA TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU­­ Jonas Savimbir preşedintele Uniunii Naţionale pentru Independenţa Total­ă a Angolei Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, s-a întilnit, la 31 martie, cu dr. Jonas Savimbi, preşedintele Unitnii Naţionale pentru Inde­pendenţa Totală a Angolei (U.N.I.T.A.), conducătorul dele­gaţiei U.N.I.T.A., care, la invi­taţia C.C. al P.C.R., face o vi­zită de prietenie în ţara noastră. Au luat parte tovarăşii Cornel Burtică, membru al Comitetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Gheorghe Rădulescu, membru al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., viceprim-ministru, Ilie Verdeţ, membru al Comitetului Poli­tic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Ștefan Andrei, mem­bru supleant al Comitetului Po­litic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., general-maior Constan­tin Olteanu, membru supleant al C.C. al P.C.R., şi Constantin Va­­siliu, adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.R. Preşedintele Uniunii Naţionale pentru Independenţa Totală a Angolei a fost însoţit la convor­biri de Flaming Fernandes, membru al Biroului Politic, se­cretar cu problemele de informa­ţii, Benjamin Mukinda, membru al Comitetului Central, Amos Valentini, secretar al organiza­ţiei de tineret, Lote Pena şi Tito Chinanji, militanţi. Salutînd delegaţia U.N.I.T.A., condusă de dr. Jonas Savimbi, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi-a exprimat speranţa că vizita şi convorbirile avute cu acest pri­lej vor pune baza unei colabo­rări trainice între Partidul Co­munist Român şi Uniunea Na­ţională pentru Independenţa Totală a Angolei, între Româ­nia şi Angola. Relevînd că delegaţia este foar­te onorată de această întîlnire cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele U.N.I.T.A., dr. Jonas Savimbi, a adresat profunde mulţumiri, a împărtă­şit convingerea că cele două popoare sînt legate prin strînse sentimente de prietenie şi soli­daritate militantă. Oaspetele a arătat că sinceritatea sentimen­telor şi căldura frăţească cu care membrii delegaţiei au fost in­(Continuare în pag. a lll-a) Toastul tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Tovarăşe preşedinte al Uniunii Naţionale pentru Independenţa Totală a Angolei, Stimaţi tovarăşi, Aş dori să dau expresie sentimentelor de solidaritate şi de prietenie, să exprim satis­facţia noastră pentru vizita pe care o faceţi în România, pentru convorbirile pe care le-am avut cu acest prilej. Aşa cum am arătat în convorbirile de as­tăzi, Partidul Comunist Român, România au acordat şi acordă un sprijin activ tuturor mişcărilor de eliberare naţională, tuturor po­poarelor care se pronunţă pentru lichidarea dominaţiei străine, pentru dezvoltarea eco­­nomico-socială independentă. Vedem, in toate acestea, o expresie a solidarităţii reciproce, a colaborării active a partidelor şi popoarelor noastre in lupta împotriva imperialismului, colonialismului şi neocolonialismului, pentru o politică nouă de egalitate între toate na­ţiunile, de cooperare şi de pace în lume. Am salutat cu multă bucurie realizarea a­­cordului dintre cele trei mişcări de eliberare din Angola, constituirea guvernului de tran­ziţie, care deschide calea cîştigării depline a independenţei naţionale a poporului ango­lez. Am dori să vă urăm să obţineţi rezultate tot mai bune în consolidarea acestei colabo­rări, în cîştigarea deplină a independenţei na­ţionale şi, apoi, pe calea dezvoltării econo­­mico-sociale independente, a asigurării bu­năstării şi fericirii poporului prieten angolez. Cu aceste sentimente de solidaritate şi de prietenie, doresc să ridic acest pahar şi să vă urez succese în activitatea dumneavoastră ! Pentru o bună colaborare între Partidul Co­munist Român şi U.N.I.T.A., între popoarele noastre ! Pentru solidaritate, colaborare și pace în lume ! (Aplauze) Toastul tovarăşului JONAS SAVIMBI Tovarăşe preşedinte, Tovarăşi, Suntem­ deosebit de onoraţi de a fi avut acest prilej de a avea astăzi convorbiri. Am venit la dumneavoastră cu convingerea că vom intilni aici un popor frate, care a luptat contra dominaţiei străine şi care con­tinuă lupta sa pentru cucerirea deplinei sale fericiri. Noi cunoaştem rolul pe care dumneavoastră personal l-aţi jucat in această luptă a poporu­lui român. Vă urăm viaţă îndelungată pentru ca dumneavoastră să puteţi continua să con­duceţi destinele naţiunii spre cucerirea feri­cirii materiale şi spirituale a poporului dum­neavoastră. Noi suntem­ încă,­in ţara noastră, în etapa eliberării naţionale. Noi trebuie să mai con­solidăm încă unitatea noastră pentru a putea avea un instrument de luptă prin care să putem cuceri, de asemenea, bunăstarea po­porului nostru. Calea va fi lungă. Noi dorim să contăm pe solidaritatea tuturor popoare­lor care iubesc pacea şi progresul. De aceea, vrem ca în viitor contactele noastre să fie şi mai fertile, ca solidaritatea noastră să îmbrace noi forme concrete în lupta împotri­va duşmanilor noştri comuni, care sunt im­perialismul, colonialismul şi neocolonialism­. Puteţi fi încredinţaţi că mişcarea noastră se va afla în primele linii ale luptei împo­triva acestor duşmani. Vă mulţumim din su­flet ! (Aplauze) Noul ambasador al Italiei In ziua de 31 martie a.c., la Palatul Consiliului de Stat a a­­vut loc ceremonia primirii de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republi­­­­cii Socialiste România, a scriso­rilor de acreditare a noului am­basador extraordinar şi plenipo­tenţiar al Republicii Italiene în ţara noastră, Ernesto Mario Bo­las­co. In timpul primirii, preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi noul ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Ita­liene, Ernesto Mario Bolasco, au rostit alocuţiuni. După primirea scrisorilor de acreditare, preşedintele Republi­cii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a avut o convorbire cordială, prietenească cu ambasadorul Republicii ■ Ita­liene, Ernesto Mario Bolasco. La ceremonia prezentării scri­sorilor şi la convorbire au par­ticipat Constantin Stătescu, se­cretarul prezidenţial şi al Con­siliului de Stat,, şi George Maco­­vescu, ministrul afacerilor ex­terne. Au fost, de asemenea, de faţă membri ai Ambasadei Re­publicii Italiene la Bucureşti. Ambasadorul Republicii Islamice Pakistan Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit, luni după­­amiază, pe S. A. D. Bukhari, am­basadorul extraordinar şi pleni­potenţiar al Republicii Islamice Pakistan la Bucureşti, în vizită de rămas bun, în legătură cu în­cheierea misiunii sale in tara noastră. Cu acest prilej, a avut loc o convorbire, care s-a desfășurat într-o atmosferă cordială. Micile „gingăşiu­”i ale vecinului de apartament Un cititor ne sesizează într-o scrisoare că nu se mai poate trăi cu vecinul de apartament. „De cînd a văzut că-mi serbez naşterea celui de al doilea copil, parcă i s-au întunecat zările. De şase ani, mocnit sau prin scan­daluri, nu i se topesc fulgerele din priviri şi vorbele grele, urî­­te. Sistematic, cind crede el că am uitat de grija scandalurilor lui, la ore tîrzii din noapte, ve­nit cu arţag de la cîrciumi, în­cepe să scoale tot blocul. Mi-a inundat casa, cînd am fost în concediu, mi-a scos siguranţele de la tabloul electric, cînd vi­zionam­ un program la TV, a tăiat firele telefonului (ca să nu-l mai reclam la „evenimen­te“) și conducta de gaze de la bucătărie ca să nu avem la re prepara mîncarea. Ultimul caz, pentru care sînt în proces , mi-a spart ușa casei cu satirul — u­­nealta sa de lucru — fiindcă este de profesie măcelar, voinic cu­ un munte. Cind începe scan­dalul, eu şi soţia tragem frigide­rul în dreptul uşii sparte — pină ce trece „cataclismul“. El merge apoi la culcare. Are somn greu, binefăcător; din pat nu-l scoală nici tramvaiul, chiar dacă ar trece prin cameră. Noi ne calmăm copiii cu mîn­­giieri părinteşti pînă reuşim să-i adormim. A doua zi mergem la muncă. Am încercat prin procese dar nu avem probe. Ar fi aşa de greu să se adune a­­ceste probe cînd vecinii din bloc, şi din celelalte blocuri, — odată chiar un controlor I.T.B. — au­zise din stradă ce se petrece într-o casă de oameni ? Nu, dacă şi vecinii ar avea o opinie, o atitudine publică, cetăţenească, dacă ar avea curajul să susţină adevărul ca să se aleagă in­tr-un fel căci nu mai putem suporta“. Ne-am deplasat acasă, la blo­cul conflictului, în Bulevardul Muncii. Am vorbit cu vecinii, cei de aproape, cei de jos, cei de sus ; aşa este, aşa se intîm­­plă de cîţiva ani. Chiar şi co­mitetul de bloc a avut necazuri cu acesta. „Păcat de cele două fetiţe, să crească în spaimă !“. De ce nu intervenţi ca vecini?, i-am întrebat. Sînt legi care protejează liniştea oamenilor, de ce să beneficieze de locuinţa sta­tului persoane nedemne ? „Aşa este, desigur, ni s-a spus apro­bativ. Dar de ce să fim plim­baţi şi noi pe „drumul jude­căţii“, prin tribunale, pe la mi­liţie ? „Fiecare cu vecinul lui !“ Desigur, cu acest fel de „opi­nie publică“ nu se poate face nimic ! ION MARCOVICI (Continuare in pag. a l1-a) TELEGRAME DE FELICITARE ADRESATE TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU Sesiunea Academiei Republicii Socialiste România Premiile Academiei pe anul 1973

Next