Scînteia Tineretului, aprilie 1975 (Anul 31, nr. 8043-8068)
1975-04-01 / nr. 8043
ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ION DANCEA TÎRGOVIŞTE Toate agregatele la parametrii proiectaţi • „Şarjele tineretului“ — 250 000 lei economii. • 200 de oţelari îşi asumă responsabi de PAUL ANGHEL S.O.S. NATURA! O, era să sar peste cea mai importantă lacună din dicţionarul meu : Natura! Dar primăvara mi-a făcut bunul serviciu de a mă întoarce cu faţa la Ea, cu o somaţie ce ţine de spaimă fi sublim in acelaşi timp. Cînd eram stăpinii Naturii nu ne puteam purta oricum cu ea, ci ca nişte suverani. (Am şi trecut de la majusculă la literă de rind, după cum se poate observa). Aşa am şi făcut-o altminteri, am tratat-o iniţial cu cruzimea cuceritorului, iar mai apoi ,ca pe o mamă vitregă, dintr-o poveste barbară. Am brutalizat-o, am schilodit-o, pe ici pe colo — la proporţii continentale — am şi ucis-o. De o bucată de vreme Natura a intrat în asistenţa noastră, e la cheremul milei publice, întinde mina ca o cerşetoare. Natura se află azi in condiţia băştinaşilor supravieţuitori ai erei marilor descoperiri geografice, asupra cărora s-a îndreptat compasiunea primului umanism european : aveţi milă de pieile roşii — sau de copaci, aveţi milă de negri — sau de iarbă, aveţi milă de galbeni — sau de ape, nu scuipaţi în oceane, nu duceţi guturai în stratosfera, aveţi îndurare faţă de maica noastră Natura, că n-avem alta. Adultul primitiv n-are respect faţă de părinţi. Rostul lor, crede el, s-a încheiat din clipa în care aceştia l-au adus pe lume, împingîndu-l în faţă pînă la postura independentă de adult. Cu Natura se schimbă lucrurile, ea ne ţine în poală cu toate tancurile şi submarinele noastre atomice, ea ne rabdă cu (Continuare în vag allai Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ANUL XXXI, SERIA II, Nr. 8 043 4 PAGINI 30 BANI MARȚI 1 APRILIE 1975 în întîmpinarea zilei de 1 Mai Din raportul m e ta lu r g i ş t il o r , ANGAJAMENTELE INIŢIALE AU FOST ÎNDEPLINITE Chemarea la întrecere socialistă pe anul acesta lansată de Combinatul siderurgic Reşiţa a găsit un larg ecou în toate colectivele de metalurgişti, hotârîte să depună toate străduinţele pentru întîmpinarea zilei de 1 Mai cu realizări remarcabile, pentru îndeplinirea cincinalului înainte de termen. De la bun început se impune o constatare : primul trimestru care se încheie l-a caracterizat printr-o ritmicitate constantă a producţiei, prin indici înalţi de utilizare a agregatelor. Pînă la 28 martie se produsese suplimentar la nivelul ţării: 16 000 tone cocs metalurgic, 25 000 tone fontă, 30 000 tone oţel din care 10 000 tone oţel aliat, 30 000 tone laminate, 1 000 tone ţevi şi 1 700 tone aluminiu. Prin aceste valori, metalurgiştii raportează : angajamentele anuale iniţiale au fost îndeplinite. Reporterii noştri transmit din principalele unităţi metalurgice ale ţării. REŞIŢA Indici de utilizare record • Bilanţ semnificativ : 22 milioane lei valoarea producţiei globale suplimentare şi 19 milioane lei valoarea producţiei marfă • 1 750 tone de fontă realizată cu cocs economisit • La un singur cuptor — cinci şarje intr-o zi FURNALE. O depăşire a producţiei de fontă cu 6 200 tone, ceea ce faţă de angajamentul iniţial înseamnă mai mult decit dublul depăşirilor planificate pentru acest trimestru. Din această cantitate, 1 750tone s-au realizat cu cocs economisit, în evidenţa cu privire la rezultatele obţinute de tineri cel mai bun punctaj l-au realizat maistrul Aurel Liubimirescu şi jurnaliştii Zeno Oprea, Mihai Manciu, Florea Sandu şi Ioan Cirjan. OŢELARIE. Pentru prima oară in istoria oţelăriei reşiţene s-au realizat la un" singur cuptor " şarje pe zi. Să consemnăm şi data : 26 martie 1975 şi pe autorii ei : cuptorul tineretului, echipa condusă de Ion Văduva sub îndrumarea maistrului Alexandru Trăilescu, în ziua următoare aceeaşi echipă a reeditat propriul record din anul trecut , cea mai scurtă şarjă obţinută, în patru ore şi 45 de minute. In acest fel aportul lor la realizarea angajamentului secţiei este considerabil, în condiţiile în care în această lună s-au asimilat o serie de noi mărci de oţel necesare industriei româneşti de autoturisme cu foarte bune rezultate, cu cele peste 10 000 tone oţel obţinut in acest trimestru, oţelarii Reşiţei şi-au îndeplinit integral angajamentul anual la capitolul depăşiri ale sarcinilor de plan. LAMINOARE : Aici oţelul îşi incţieie itinerarul său în circuitul siderurgiei reşiţene. Drumul său continuă spre sute şi mii de adrese ce înseamnă tot atitea obiective economice ale industriei româneşti. Spre ele s-a îndreptat in acest trimestru o cantitate suplimentară de 13 000 tone laminate, adică 43 la sută din angajamentul depăşirilor anuale. litatea calificării tinerilor ucenici la nivelul celor mai buni muncitori, aşa zi, pe diagrama întrecerii —1 1000.10 lei valoarea producţiei suplimentare. Se ştie că aici, în cea mai tînără oţelărie a ţării lucrează cel mai tinăr colectiv de oţelari. Virsta medie : 21 de ani. E firesc, aşadar, să-l rugăm pe secretarul comitetului U.T.C., tovarăşul Gheorghe Lăzărescu, să ne vorbească despre contribuţia uteciştilor la realizările obţinute. El preferă să ne prezinte cîteva iniţiative cu eficienţă concretă. — „Şarjele tineretului“ — ne spune el — îmbină acţiunile de muncă patriotică cu responsabilitatea sporirii producţiei de oţel şi reducerea cheltuielilor materiale. Ea constă în colectarea de către tineri in timpul liber a fierului vechi de pe platformă, pregătirea lui pentru introducerea în cuptoare, apoi elaborarea şarjei de către o echipă formată din cei mai buni tineri oţelari aflaţi în schimbul respectiv. în total, au fost elaborate pînă acum 5 şarje ale tineretului prin care am obţinut economii de energie, fero-aliaje şi alte materiale în valoare de 250 000 lei pentru că scopul nostru este să obţinem consumuri minime de materii prime şi energie la fiecare şarjă. In cinstea zilei de 1 Mai vom mai elabora cel puţin o şarjă. „Fiecare comunist şi utecist cu înaltă calificare să răspundă de educarea şi calificarea a doi-trei tineri de la cursurile de scurtă durată şi ucenicie, aducîndu-i la nivelul de a realiza la absolvire lucrări de categoria a IV-a". Este o nouă şi valoroasă iniţiativă pornită de la tînărul Gheorghe Rusu şi preluată de alţi 200 ROMULUS LAL Foto: GH. CUCU (Continuare în pag. a IlI-a) SEMĂNATUL PORUMBULUI Se apropie semănatul porumbului, una din hotărîtoarele lucrări pentru obţinerea producţiilor de cereale planificate, avind în vedere faptul că din cele 20 milioane tone ce trebuie realizate în acest an peste jumătate, adică 11,450 milioane tone revin culturii porumbului. De la bun început trebuie remarcat faptul că există condiţiile tehnico-materiale şi climatice pentru obţinerea recoltelor planificate, printr-o intensă mobilizare a lucrătorilor de pe ogoare în vederea executării la timp şi de bună calitate a tuturor operaţiilor agrotehnice, începind cu semănatul care se va declanşa peste puţin timp. Anul agricol 1975 a debutat sub bune auspicii, menţionînd aici fertilizarea cu gunoi de grajd, acţiune la care au fost antrenate puternice forţe de tineri din satele şi comunele noastre, finalizîndu-se peste 500 000 hectare, din care importante suprafeţe pe care este amplasată cultura porumbului. Marea majoritate a terenurilor au fost arate încă din toamnă, de bună calitate şi de aceea la pregătirea patului germinativ nu se ridică probleme deosebite. Au fost asigurate cantităţi îndestulătoare de îngrăşăminte chimice, erbicide şi insectofungicide, fapt care constituie o bună premisă pentru realizarea unor producţii sporite la hectar faţă de ceilalţi ani. La nivelul Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare şi Apelor, prin consultarea largă a institutelor şi staţiunilor de cercetări şi din experienţa unităţilor agricole au fost definitivate structurile de hibrizi pentru toată ţara, urmărindu-se extinderea în producţie a materialului biologic valoros, sămînţa necesară fiind asigurată şi livrată beneficiarilor, în conformitate cu planurile întocmite şi aprobate de adunările generale ale cooperatorilor trebuie acţionat pe linia dirijării operative şi eficiente a semănatului pentru respectarea suprafeţelor prevăzute. însămînţatul trebuie efectuat pină la ultimul hectar planificat ! Bineînţeles, în ansamblul măsurilor generale, concret, la fiecare loc de producţie vor trebui luate o serie de măsuri specifice în raport de condiţiile tehnice. Peste 250 000 hectare pe care urmează să se însăminţeze porumbul au posibilităţi de irigare. Aici, se poate realiza peste 10 tone ştiuleţi în medie. în acest sens trebuie acţionat cu deosebită atenţie ca prin lucrările de udări să se asigure o rezervă de umiditate maximă în sol, iar prin semănat să se urmărească existenţa unui număr de plante cu suprafaţă foliară dublă în raport cu unitatea de măsură. Aceasta pentru a favoriza procesul de fotosinteză, care de fapt nu înseamnă altceva decit acumulare de producţie. Prin schemele de semănat şi udare se va urmări posibilitatea executării mecanizate a mutatului aripilor, dar concomitent să se asigure peste 50 000 plante la hectar. Pentru obţinerea recoltelor mari, motopompele şi aspersoarele trebuie să funcţioneze zi şi noapte, toate forţele disponibile necesitînd a fi îndreptate în această direcţie pentru a reduce perioada revenirii cu udări pe aceeaşi parcelă la 10—12 zile. Oriunde se găsesc cursuri de apă sau acumulări va fi necesară găsirea soluţiilor tehnice pentru folosirea lor la irigat. Pe terenurile fără amenajări pentru irigaţii sunt recomandate de către specialişti executarea pregătirii patului germinativ şi semănatul pe cit posibil concomitent, sau la o zi diferenţă, iar în ce priveşte densitatea să se adopte „limita minimă“ şi hibrizi cu perioada de vegetaţie cit mai scurtă. Toate lucrările solului vor trebui subordonate folosirii cit mai eficiente a apei din sol şi a spaţiului nutritiv în aceste condiţii caresolicită o amplă mobilizare a forţelor sunt necesare măsuri speciale pentru organizarea muncii. Consfătuirea din acest an a oamenilor muncii din unităţile agricole- socialiste, cuvintarea secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a evidenţiat că factorul om este principalul răspunzător de nivelul producţiilor. De aceea, in lumina documentelor de partid, a indicaţiilor secretarului general al partidului, au fost luate măsuri organizatorice de mare valoare practică. Este vorba de organizarea echipelor mixte de cooperatori-mecanizatori, pe principiul retribuirii în acord global, organizarea sectoarelor unice de mecanizare în cooperativele agricole şi preluarea reţelei de irigaţii de către întreprinderile de exploatare specializate. Se realizează astfel mai strînsa cointeresare faţă de producţiile obţinute, creşte responsabilitatea faţă de lucrările executate, se măsoară mai exact contribuţia fiecărui om al muncii din agricultură, sporind interesul faţă de calitatea muncii. Se asigură, de asemenea, o exploatare şi folosire deplină a utilajelor din baza tehnico-materială. Organizarea formaţiilor specializate pe diferite lucrări cit şi controlul de calitate sunt sarcini ale specialiştilor din unităţile agricole. ŞTEFAN DORGOŞAN Rezerva de umiditate din sol reclamă, pe terenurile amenajate la irigat, o activitate susţinută pentru udarea culturilor; de aceea motopompele şi aspersoarele trebuie să funcţioneze fără întrerupere Foto: GH. CUCU PRIMIRI LA TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU Jonas Savimbir preşedintele Uniunii Naţionale pentru Independenţa Totală a Angolei Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, s-a întilnit, la 31 martie, cu dr. Jonas Savimbi, preşedintele Unitnii Naţionale pentru Independenţa Totală a Angolei (U.N.I.T.A.), conducătorul delegaţiei U.N.I.T.A., care, la invitaţia C.C. al P.C.R., face o vizită de prietenie în ţara noastră. Au luat parte tovarăşii Cornel Burtică, membru al Comitetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Gheorghe Rădulescu, membru al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., viceprim-ministru, Ilie Verdeţ, membru al Comitetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Ștefan Andrei, membru supleant al Comitetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., general-maior Constantin Olteanu, membru supleant al C.C. al P.C.R., şi Constantin Vasiliu, adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.R. Preşedintele Uniunii Naţionale pentru Independenţa Totală a Angolei a fost însoţit la convorbiri de Flaming Fernandes, membru al Biroului Politic, secretar cu problemele de informaţii, Benjamin Mukinda, membru al Comitetului Central, Amos Valentini, secretar al organizaţiei de tineret, Lote Pena şi Tito Chinanji, militanţi. Salutînd delegaţia U.N.I.T.A., condusă de dr. Jonas Savimbi, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi-a exprimat speranţa că vizita şi convorbirile avute cu acest prilej vor pune baza unei colaborări trainice între Partidul Comunist Român şi Uniunea Naţională pentru Independenţa Totală a Angolei, între România şi Angola. Relevînd că delegaţia este foarte onorată de această întîlnire cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele U.N.I.T.A., dr. Jonas Savimbi, a adresat profunde mulţumiri, a împărtăşit convingerea că cele două popoare sînt legate prin strînse sentimente de prietenie şi solidaritate militantă. Oaspetele a arătat că sinceritatea sentimentelor şi căldura frăţească cu care membrii delegaţiei au fost in(Continuare în pag. a lll-a) Toastul tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Tovarăşe preşedinte al Uniunii Naţionale pentru Independenţa Totală a Angolei, Stimaţi tovarăşi, Aş dori să dau expresie sentimentelor de solidaritate şi de prietenie, să exprim satisfacţia noastră pentru vizita pe care o faceţi în România, pentru convorbirile pe care le-am avut cu acest prilej. Aşa cum am arătat în convorbirile de astăzi, Partidul Comunist Român, România au acordat şi acordă un sprijin activ tuturor mişcărilor de eliberare naţională, tuturor popoarelor care se pronunţă pentru lichidarea dominaţiei străine, pentru dezvoltarea economico-socială independentă. Vedem, in toate acestea, o expresie a solidarităţii reciproce, a colaborării active a partidelor şi popoarelor noastre in lupta împotriva imperialismului, colonialismului şi neocolonialismului, pentru o politică nouă de egalitate între toate naţiunile, de cooperare şi de pace în lume. Am salutat cu multă bucurie realizarea acordului dintre cele trei mişcări de eliberare din Angola, constituirea guvernului de tranziţie, care deschide calea cîştigării depline a independenţei naţionale a poporului angolez. Am dori să vă urăm să obţineţi rezultate tot mai bune în consolidarea acestei colaborări, în cîştigarea deplină a independenţei naţionale şi, apoi, pe calea dezvoltării economico-sociale independente, a asigurării bunăstării şi fericirii poporului prieten angolez. Cu aceste sentimente de solidaritate şi de prietenie, doresc să ridic acest pahar şi să vă urez succese în activitatea dumneavoastră ! Pentru o bună colaborare între Partidul Comunist Român şi U.N.I.T.A., între popoarele noastre ! Pentru solidaritate, colaborare și pace în lume ! (Aplauze) Toastul tovarăşului JONAS SAVIMBI Tovarăşe preşedinte, Tovarăşi, Suntem deosebit de onoraţi de a fi avut acest prilej de a avea astăzi convorbiri. Am venit la dumneavoastră cu convingerea că vom intilni aici un popor frate, care a luptat contra dominaţiei străine şi care continuă lupta sa pentru cucerirea deplinei sale fericiri. Noi cunoaştem rolul pe care dumneavoastră personal l-aţi jucat in această luptă a poporului român. Vă urăm viaţă îndelungată pentru ca dumneavoastră să puteţi continua să conduceţi destinele naţiunii spre cucerirea fericirii materiale şi spirituale a poporului dumneavoastră. Noi suntem încă,in ţara noastră, în etapa eliberării naţionale. Noi trebuie să mai consolidăm încă unitatea noastră pentru a putea avea un instrument de luptă prin care să putem cuceri, de asemenea, bunăstarea poporului nostru. Calea va fi lungă. Noi dorim să contăm pe solidaritatea tuturor popoarelor care iubesc pacea şi progresul. De aceea, vrem ca în viitor contactele noastre să fie şi mai fertile, ca solidaritatea noastră să îmbrace noi forme concrete în lupta împotriva duşmanilor noştri comuni, care sunt imperialismul, colonialismul şi neocolonialism. Puteţi fi încredinţaţi că mişcarea noastră se va afla în primele linii ale luptei împotriva acestor duşmani. Vă mulţumim din suflet ! (Aplauze) Noul ambasador al Italiei In ziua de 31 martie a.c., la Palatul Consiliului de Stat a avut loc ceremonia primirii de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii Socialiste România, a scrisorilor de acreditare a noului ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Italiene în ţara noastră, Ernesto Mario Bolasco. In timpul primirii, preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi noul ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Italiene, Ernesto Mario Bolasco, au rostit alocuţiuni. După primirea scrisorilor de acreditare, preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a avut o convorbire cordială, prietenească cu ambasadorul Republicii ■ Italiene, Ernesto Mario Bolasco. La ceremonia prezentării scrisorilor şi la convorbire au participat Constantin Stătescu, secretarul prezidenţial şi al Consiliului de Stat,, şi George Macovescu, ministrul afacerilor externe. Au fost, de asemenea, de faţă membri ai Ambasadei Republicii Italiene la Bucureşti. Ambasadorul Republicii Islamice Pakistan Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit, luni dupăamiază, pe S. A. D. Bukhari, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Islamice Pakistan la Bucureşti, în vizită de rămas bun, în legătură cu încheierea misiunii sale in tara noastră. Cu acest prilej, a avut loc o convorbire, care s-a desfășurat într-o atmosferă cordială. Micile „gingăşiu”i ale vecinului de apartament Un cititor ne sesizează într-o scrisoare că nu se mai poate trăi cu vecinul de apartament. „De cînd a văzut că-mi serbez naşterea celui de al doilea copil, parcă i s-au întunecat zările. De şase ani, mocnit sau prin scandaluri, nu i se topesc fulgerele din priviri şi vorbele grele, urîte. Sistematic, cind crede el că am uitat de grija scandalurilor lui, la ore tîrzii din noapte, venit cu arţag de la cîrciumi, începe să scoale tot blocul. Mi-a inundat casa, cînd am fost în concediu, mi-a scos siguranţele de la tabloul electric, cînd vizionam un program la TV, a tăiat firele telefonului (ca să nu-l mai reclam la „evenimente“) și conducta de gaze de la bucătărie ca să nu avem la re prepara mîncarea. Ultimul caz, pentru care sînt în proces , mi-a spart ușa casei cu satirul — unealta sa de lucru — fiindcă este de profesie măcelar, voinic cu un munte. Cind începe scandalul, eu şi soţia tragem frigiderul în dreptul uşii sparte — pină ce trece „cataclismul“. El merge apoi la culcare. Are somn greu, binefăcător; din pat nu-l scoală nici tramvaiul, chiar dacă ar trece prin cameră. Noi ne calmăm copiii cu mîngiieri părinteşti pînă reuşim să-i adormim. A doua zi mergem la muncă. Am încercat prin procese dar nu avem probe. Ar fi aşa de greu să se adune aceste probe cînd vecinii din bloc, şi din celelalte blocuri, — odată chiar un controlor I.T.B. — auzise din stradă ce se petrece într-o casă de oameni ? Nu, dacă şi vecinii ar avea o opinie, o atitudine publică, cetăţenească, dacă ar avea curajul să susţină adevărul ca să se aleagă intr-un fel căci nu mai putem suporta“. Ne-am deplasat acasă, la blocul conflictului, în Bulevardul Muncii. Am vorbit cu vecinii, cei de aproape, cei de jos, cei de sus ; aşa este, aşa se intîmplă de cîţiva ani. Chiar şi comitetul de bloc a avut necazuri cu acesta. „Păcat de cele două fetiţe, să crească în spaimă !“. De ce nu intervenţi ca vecini?, i-am întrebat. Sînt legi care protejează liniştea oamenilor, de ce să beneficieze de locuinţa statului persoane nedemne ? „Aşa este, desigur, ni s-a spus aprobativ. Dar de ce să fim plimbaţi şi noi pe „drumul judecăţii“, prin tribunale, pe la miliţie ? „Fiecare cu vecinul lui !“ Desigur, cu acest fel de „opinie publică“ nu se poate face nimic ! ION MARCOVICI (Continuare in pag. a l1-a) TELEGRAME DE FELICITARE ADRESATE TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU Sesiunea Academiei Republicii Socialiste România Premiile Academiei pe anul 1973