Scînteia Tineretului, septembrie 1975 (Anul 31, nr. 8173-8198)
1975-09-01 / nr. 8173
„SCINTEIA TINERETULUI" pag. 2 70000 DE SEMNĂTURI PE UN RAPORT UTECIST în aceste zile, plenar şi definitoriu marcate de acţiunile consacrate Congresului al X-lea al U.T.C. şi Conferinţei a X-a a U.A.S.C.R., cei 70 000 de tineri din organizaţia municipală Timişoara a U.T.C. îşi scriu, cu noi şi importante realizări pe fronturile muncii, raportul dedicat forumului nostru tineresc. Sub însemnele unui album ştafetă, autentic raport utecist şi de organizaţie, fiecare cifră, fiecare procent, fiecare realizare incorporează pilduitor înaltele cote ale hărniciei şi dăruirii uteciste. Astfel, Întrecerea „Tineretul — factor activ în îndeplinirea cincinalului înainte de termen“ materializează numeroase iniţiative uteciste in sprijinul producţiei, cum ar fi „Săptămîna muncii patriotice in sprijinul producţiei“, „Schimburi de onoare“, „Zile record“ adică tot atitea ipostaze ale muncii care ii recomandă pe tinerii de la „Tehnometal“, cei care au realizat prin muncă patriotică două maşini de curăţat şi tratat seminţe, in valoare de 52 000 lei, sau pe cei de la I.M.T. care au preluat asamblarea unui pod rulant, ori pe colegii lor de la I.A.E.M. care pină în prezent raportează o producţie suplimentară de 11 000 lei, ca şi pe cei de la „Spumotin“ care au efectuat reparaţii la utilajele întreprinderii in valoare de peste 80 000 lei. La rîndul lor, elevii şi studenţii timişoreni, au adăugat realizărilor colegilor lor de generaţie din întreprinderile şi unităţile economice ale municipiului remarcabile cifre de bilanţ pentru perioada practicii de vară, cele peste 7 milioane lei obţinute în atelierele şcolare şi universitare care întregesc celelalte 16 milioane realizate în cursul primei jumătăţi a anului. Alte file de bilanţ, alte fapte de muncă. La loc de cinste raportarea îndeplinirii integrale a angajamentului organizaţiei municipale U.T.C. la muncă patriotică — 1 750 000 lei la lucrări finanţate şi 75 de milioane la lucrările nefinanţate obţinute în cadrul şantierelor şi obiectivelor muncii patriotice tinereşti. Se mai adaugă cele peste 140 000 ore petrecute de studenţii timişoreni in tradiţionalele „amfiteatre ale verii“, care echivalează cu realizări de peste 722 000 lei. In acelaşi limbaj, raportul utecist vorbeşte despre o altă iniţiativă tinerească „Tineri, să ne construim propria casă“, adică despre cele opt cămine de nefamilişti cu o capacitate de peste 2 400 de locuri realizate de la începutul anului, ca şi despre celelalte şase cămine aflate in stadiu de finisare. In dreptul acestor rezultate semnătura tinerilor de la I.M.T., „Electrotimis“, „1 Iunie“ sau „Solventul“ se adaugă in chip firesc, aşa cum Întotdeauna lucrului bine făcut, mina care le-a realizat ii înscrie apartenenţa. De la aceste cote ale prezentului este şi firesc ca tinerii din municipiul Timişoara să-şi propună pentru viitor proiecte la fel de ambiţioase. Să apelăm din nou la limbajul cifrelor şi vom putea vorbi despre alte şi alta „săptămini record“ care vor aduce un spor de 3,5 milioane lei producţie globală, depăşind cu 2 milioane angajamentul organizaţiei. Şi tot acum, gindind la timpul viitor, tinerii timişoreni şi-au propus suplimentarea angajamentului la muncă patriotică cu încă 100 000 lei la lucrările finanţate şi peste 10 milioane la cele nefinanţate. De asemenea, se vor preda „la cheie“ restul căminelor de nefamilişti aflate in construcţie fiecare cu un avans mediu de 15 zile faţă de graficul stabilit. Recapitulaţi aceste cifre şi, dincolo de imaginea sintetică şi tonică a faptului împlinit, a proiectului lucid şi îndrăzneţ elaborat, veţi afla şi argumentul cel mai puternic al acestui raport de organizaţie — pasiunea şi hărnicia de zi cu zi. Adică însăşi tinereţea celor 70 000 de tineri timişoreni răsfrîntă, colectiv şi cotidian, în tot atitea ipostaze ale muncii. ŞERBAN CIQNOFF O iniţiativă utecistă devenita preocupare permanenta. Un raid pe la principalele obiective de muncă patrioţi.. . Zi lucru obişnuită. După ieşirea n schimb, uteciştii din mai multe întreprinderi ale sectorului s-au deplasat pe şantierele de construcţii de locuinţe de pe Şoseaua Pantelimon, pe citeva foste maidane de la marginea oraşului, care, cu fiecare zi, capătă tot mai mult configuraţia unor zone de agrement dintre cele mai plăcute, pe şantierele unor viitoare baze sportive ale tineretului bucureştean. Se ajuta la demolări, se cară mortar, cărămidă, nisip, se înlătură mormanele de moloz, unii tineri, mai pricepuţi, ajută la montarea unor instalaţii in interiorul viitoarelor locuinţe. In altă parte, intre blocurile recent date in folosinţă, se amenajează un loc de joacă pentru copii. Scrîncioburile, toboganele, celelalte aparate sunt confecţionate tot de utecişti, in secţiile întreprinderilor, in afara programului de lucru. In viitoarele parcuri se lucrează la taluzări, se nivelează pămîntul, se amenajează diferite puncte de atracţie. La obiectivele muncii patriotice intilnim tineri de la întreprinderea „23 August“, de la „Electroaparataj“, „Republica“, întreprinderea de cabluri şi materiale electroizolante, întreprinderea de maşini unelte şi agregate, întreprinderea de pompe, de la Institutul de cercetări in construcţii, Institutul de studii şi proiectări hidroenergetice etc. In fiecare duminică numărul tinerilor aflaţi la aceste obiective se dublează. — Pină in prezent — spune tovarăşul Mihai Alexandru, preşedintele consiliului tineret muncitoresc al comitetului U.T.C. pe sector — uteciştii noştri au efectuat circa 7 milioane de ore de muncă patriotică, in valoare de peste 34 milioane lei. Pină la sfirşitul anului ne vom strădui să realizăm încă pe atîta. Bineînţeles, tot pentru înfrumuseţarea oraşului. Doresc să precizez acest lucru, întrucit în întreprinderi se mai efectuează şi muncă patriotică in sprijinul producţiei, in vederea depăşirii sarcinilor de plan. In primele trei săptămini ale lunii august, organizaţiile U.T.C. din unităţile industriale ale sectorului au realizat prin muncă patriotică o producţie suplimentară în valoare de circa 5 milioane de lei, îndreptăţind titlul de fruntaşi pe Capitală în întrecerea „Tineretul, factor activ in Îndeplinirea cincinalului înainte de termen“, cucerit la sfirşitul anilor 1973 şi 1974. Trecem in revistă citeva din realizările de ultimă oră , la Baza sportivă şi de agrement a tineretului, pe Şoseaua Căţelu, uteciştii au amenajat 5 terenuri de tenis bituminate, 3 terenuri de volei, terenuri de baschet, fotbal, handbal, terenuri de joacă pentru copii . În zona blocurilor noi de pe Şoseaua Pantelimon a fost amenajat „Parcul Hăţişului“, iar la capătul traseului tramvaiului 14, „Parcul Cosmos" ; intre blocurile de locuinţe au fost amenajate spatii verzi de circa 700 000 metri pătraţi ; trei foste maidane, situate pe malul lacului Pantelimon II, au fost luate „in antrepriză“ de uteciştii de la întreprinderea de cabluri şi materiale electroizolante, întreprinderea de mecanică fină, întreprinderea de construcţii metalice şi aparataje, fiind transformate, la capătul multor ore de muncă, în baze sportive şi de agrement, unde au fost plantaţi o mare parte din cei peste 20 000 trandafiri şi circa 50 000 de arbori, arbuşti şi pomi fructiferi, cu care uteciştii au înfrumuseţat în primăvara acestui an zonele verzi ale sectorului 3. Tot prin muncă patriotică s-a reuşit darea in folosinţă la termen a 8 cămine pentru tinerii muncitori nefamilişti, unde s-au efectuat lucrări in valoare de peste 200 000 lei. „ In cinstea Congresului U.T.C. şi a Conferinţei U.A.S.C.R. vom devansa multe termene de încheiere a lucrărilor la obiectivele de muncă patriotică, ne-a spus tovarăşul Virgil Hampu, prim-secretar al comi- tetului U.T.C. pe sector. De asemenea, vom lua in primire şi aşa-numita „Groapă TUT“, pe care o vom transforma într-o bază sportivă şi de agrervent modernă. Ne gindim şi la alte lucruri. Iată, foarte mulţi dintre uteciştii noştri sunt calificaţi in diferite meserii, ca sudori, lăcătuşi-montatori, alţii se mai pricep la zidărie, elevii din ultimii ani ai liceelor industriale de specialitate pot fi consideraţi aproape calificaţi ca electricieni, lăcătuşi, ca şi in alte meserii de profil. Pină acum, la construcţiile de locuinţe şi chiar la construcţia căminelor muncitoreşti pentru tinerii nefamilişti, uteciştii efectuau multă muncă patriotică, dar concretizată în munci necalificate, cum pot presta de altfel şi elevii liceelor de cultură generală. De ce n-am sprijini mai intens constructorul, efectiv, in meseriile respective ? In acest fel ne propunem să contribuim în mult mai murt grad la darea in folosinţă a construcţiilor în termenul stabilit. H. DRAGOMIR Organizaţia U.T.C. din sectorul 3 al Capitalei se află din anul 1969 pe primul loc din întrecerea dintre sectoare privind acţiunile de muncă patriotică în sprijinul înfrumuseţării oraşului. Oameni, munţi şi păduri (Urmare din pag. 1) ceva din măreţia senină a peisajului in care trăiesc. L-am cunoscut, la Călimani, pe un maistru electromecanic cu un nume ciudat, de filozof şi de arbore — Aristotel Brad — care, cind a venit vorba despre asprimea climei de aici, a ridicat din umeri şi mi-a spus zimbind : „Vara trecută a fost intr-o joi; asta de acum nu ştim in ce zi o să cadă...“. Modul acesta bărbătesc de a înfrunta greutăţile este propriu tuturor celor care, la Călimani, lucrează necontenit adeseori pe ploaie şi vint la... mutarea muntelui Pietricelu, sub care se ascunde un bogat zăcămint de sulf nativ. In ziua in care i-am vizitat tocmai aruncaseră un aer, cu 13 tone de material explozibil, încă o porţiune de munte. Pe un teren accidentat, selenar, excavatoare, buldozere şi autocamioane uriaşe, manevrate de oameni dirji şi neînfricaţi ca Nicolae Stratu, Vili Andricuţ, Clement Coroamă, Toader Buzilă, Vasile Turcă, Mihai Sandu, Nicolae Fărcăşanu şi alţii, dislocau stîncile şi transportau, pină la marginea unei prăpăstii, mari cantităţi de pămint. Totul avea alte măsuri decit cele cu care sunt obişnuit şi dacă vederea neverosimilului autocamion cu roţi mai înalte decit mine, m-a impresionat puternic şi mai puternic m-au impresionat dimensiunile sufleteşti ale acestor bărbaţi temerari. La Dornişoara i-am cunoscut şi pe ciţiva dintre oamenii din exploatarea forestieră — Constantin Toderean, Petru Candrea, Gavril Nedelea, fraţii Simion, Ilie şi Vasile Rusu, Petru Moroşan, fraţii Ilie, Aurel, Mihai, Ion şi Andrei Buzilă, Porfir Chiforescu, Aurel Urdă, Andrei Candrea, Ilie Pralea, Vasile Ursu — pentru care curajul reprezintă, de asemenea, o însuşire firească. Instalaseră pe un versant acoperit de arbori doboriţi de vint un ingenios funicular cu care transportau buştenii cu tot cu coroană pină la baza de prelucrare. Profilaţi pe cer, copacii pluteau încet, ca intr-un vis, dar in timp ce toţi ochii erau aţintiţi asupra lor eu ii priveam pe oameni şi mă gindeam cit de adevărat trăiesc ei aici, luind totul de la început, ca trimişi ai civilizaţiei. „Ce spune nevasta dumitale, il întrebasem pe Ion Buzilă, cum se împacă ea cu faptul că te duci atit de rar pe acasă „Ce să facă, îmi răspunsese, oricum nu găseşte altul !“. Şi toţi ceilalţi, unii tineri, alţii lucrind de aiiţia ani la pădure, incit uneori li se intimplă să taie molizii pe care tot ei, intr-o copilărie îndepărtată, i-au sădit, au izbucnit intr-un ins sănătos şi mindru. La Vatra Dornei mindina e, ca şi apa Bistriţei, limpede şi curată. Oamenii au împrumutat-o, poate, de la munţi sau de la păduri, dar mai sigur este că au descoperit-o in ei înşişi, in acest timp al construcţiei şi demnităţii. CURSURI PRIN CORESPONDENŢĂ ŞI CU FRECVENŢĂ STENOGRAFIA (îmbinată cu înregistrarea magnetofonică) DACTILOGRAFIA (metoda „oarbă", ştiinţifică, cu toate degetele) LUCRĂRILE DE SECRETARIAT (completate cu probleme de legislaţie şi corespondenţă oficială) APARATURII TELEX şi a MAŞINILOR DE CALCULAT LIMBILE DE LARGĂ CIRCULAŢIE ENGLEZA, FRANCEZA, RUSA, GERMANA Precum si cursuri de : CROITORIE, BALET COPII, ACORDEON CINECLUB - CREAŢIE ŞI CULTURA CINEMATOGRAFICA Studenţii şi elevii se bucură de reducerea taxelor cu 50%. Informaţii verbale, prin telefon şi în scris, se pot obţine de la : UNIVERSITATEA POPULARĂ BUCUREȘTI SECTORUL 5 CASA DE CULTURĂ „N. BALCESCU" Str 11 iunie nr. 41, Telefoane : 23 43 45 şi 23 67 00, staţia Parcul Libertăţii. onema LUNI, 1 SEPTEMBRIE 1975 A FOST ODATĂ UN HOLLYWOOD : Luceafărul (orele 9; 11,45; 14,30; 17,15; 20,15), FLUVIU FARA ÎNTOARCERE : Sala Palatului (orele 17,15; 20,15), București (orele 8,45; 11; 13,15; 16,15; 18,30; 20,30), Favorit (orele 9,15; 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30), Grădina Dinamo (ora 19,30), Grădina București (ora 19,30), Stadionul Steaua (ora 19,45). AȚI CHEMAT DOCTORUL? ; Festival (orele 9,30; 11,30; 13,30; 16; 18,15; 20,30). PIEDONE — COMISARUL FARÄ ARMĂ : Lumina (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30). EVADAREA : Victoria (orele 9,15; 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30), Grivița (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30), Floreasca (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30), Flamura (orele 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20,15). SOȚIA LUI JEAN : Scala (orele 9,15; 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30), Capitol (orele 9,15; 11,30; 13,45; 16, 18,15 ;20,30), Grădina Capitol (ora 19,30), EMIGRANTUL Modem (orele ELEVII DIN SIGHETUL MARMATIEI ÎN AMFITEATRELE MUNCII „Pentru mine vacanţa înseamnă odihnă prin muncă“. „N-aş concepe să bat străzile fără rost“. „Vara, merg cu tata pe şantier. Respir alt aer şi apoi, tata este un om nemaipomenit“. Am reprodus citeva răspunsuri ale elevilor din Sighetul Marmatiei la întrebarea : „Cum vă petreceţi vacanţa Răspunsuri care reflectă o concepţie înaintată faţă de muncă, despre responsabilitate socială, devenită tradiţie în familiile maramureşenilor. In fiecare vacanţă, elevii din municipiu, o parte din cei aflaţi in vacanţă la părinţi sau prieteni se angajează la Combinatul de prelucrare a lemnului sau pe diferite şantiere. Trăiesc alături de ceilalţi muncitori, participă la întreceri, întregesc bilanţul succeselor închinate celui de al X-lea Congres al U.T.C. şi Conferinţei a X-a a U.A.S.C.R. Pe şantierul Fabricii de şuruburi un tehnician, ni i-a prezentat pe aceşti elevi. Vasile Cosma din anul IV al Liceului Dragoş-Vodă toarnă betoane. Este al patrulea an de vacanţă în salopetă. Mihai Feniş, din anul II — Liceul mecanic Sighet — la cei 10 ani ai săi munceşte foarte bine in brigada de dulgheri. Vasile Mureşan, elev la Liceul de construcţii din Baia Mare işi urmează, vară de vară, tatăl pe şantier, acel „nemaipomenit şef de echipă“, cum spune fiul şi confirmă toţi betoniştii. 15 elevi îşi petrec tacanţa pe şantier, prestind o muncă utilă. După program se întilnesc la club sau la plimbare. Cind este cald, fiecare caută umbra răcoroasă a parcului. Pe Alexandru Bocskay, anul.V al Liceului forestier, l-am găsit la Combinatul de prelucrare a lemnului. — E greu ? — Sunt obișnuit. îmi place să văd că iese ceva din mina mea. Aici totul este interesant. De aceea şi vin in fiecare an. Cei mai mulţi colegi ai mei lucrează. Ion Pop, Vasile Creangă s-au angajat la Trustul de construcţii, Adalbert Iliciuc la Cooperativa „Maramureşana“. Gheorghe Iancu, inginerul şef al combinatului, spunea că toţi cei 30 de studenţi veniţi în practică au fost in acelaşi timp muncitori. Că unii dintre ei au realizat o producţie record, răminind un colectiv după terminarea practicii. Aşa este, de exemplu, Vasile Marfici, student în anul II la Institutul politehnic Braşov — T.C.M., încadrat lăcătuş categoria a II-a la atelierul A.M.C. din cadrul secţiei mecanic-energetic. Face naveta din comuna Lunca la Tisa, unde locuieşte, la Sighet. Niciodată n-a intirziat şi nu a lipsit. De aceea, oamenii vorbesc despre colegul lor cu respect. Maramureşenii sunt oamenii faptelor. Şi elevii, studenţii aduc în întrecere fapte. Acţiunile organizate de Comitetul municipal Sighetul Marmaţiei al U.T.C. converg spre educarea tinerilor in cultul muncii. Pe parcursul anului şcolar au loc întilniri cu specialiştii, care le vorbesc despre frumuseţea unor meserii. In perioada practicii, săptămânal, se organizează cu specialiştii dirigenţia uzinală, prilej cu care se discută despre disciplină, comportare, spirit de iniţiativă, apărarea avutului obştesc. Vacanţa înseamnă diversificarea acestor acţiuni, iniţiate şi coordonate de comandamentul vacanţei. Iura Pelaga, primul secretar al comitetului municipal U.T.C., ne vorbea despre preocupările elevilor. Ei s-au constituit in 8 brigăzi şi au lucrat pe 7 şantiere locale, au participat la siriusul recoltei, plantatul pomilor, înfrumuseţarea municipiului. Valoarea lucrărilor a întrecut suma de 2 milioane lei. După ce au amenajat 2 baze sportive şi serpentina de pe dealul Solovan, s-au mutat pe şantierul stadionului C.P.L. care va găzdui toate manifestările din municipiu. Alţii, la zona de agrement Topliţa, 356 elevi din localitate, aproape 600 din împrejurimi, işi petrec vacanţa împreună. Acţiunile iniţiate constituie tot atitea mijloace de educare comunistă a elevilor. La Topliţa ei s-au intilnit cu foşti brigadieri de pe şantierul Salva-Vişeu, la Solovan cu Grigore Holdiş, membru al P.C.R. din ilegalitate. Cenaclul literar „George Coşbuc“ a prezentat un recital de poezie patriotică dedicat celui de al X-lea Congres al U.T.C. şi Conferinţei a X-a a U.A.S.C.R. Altădată fizerii au ascultat expunerea „Eroi utecişti in marea bătălie de clasă din anii 1923—1933“ din ciclul „File din istoria U.T.C.“. Pe şantiere se organizează discuţii, se ţin informări politice, elevii au învăţat cintece patriotice. Viaţa de organizaţie işi desfăşoară cursul normal. Muncesc, se odihnesc, cîntă, dansează, fac excursii şi drumeţii la Săpiiţa, Ocna Şugatag, în alte locuri pline de farmec ale judeţului. LIDIA POPESCU T.C.I.F.-BUCUREŞTI STAŢIA UTILAJ TRANSPORT BUCUREŞTI Str. 7 Noiembrie nr. 201/bis, Sector 2, cap tramvaie 10 4/21 Colentina. RECRUTEAZĂ PERMANENT elevi muncitori pentru Şcoala de calificare de scurtă durată - opt luni în meseria : - excavatorişti, autostreperişti, buldozerişti şi lăcătuşi mecanici. CONDIŢIILE DE ŞCOLARIZARE: - vîrsta 16-35 ani ui- a^solv®nî' 4-8 clase elementare din Bucureşti şi judeţele : Ilfov, Ialomiţa, Teleorman, Prahova, Dîmboviţa, Buzău, Olt etc. ACTELE NECESARE: - Certificat de naştere (copie legalizată) - Certificatul de studii (original) şi copie legalizată - Fişa medicală Pe timpul şcolarizării elevii beneficiază de indemnizaţie conform H.C.M. 2105/1958. Relaţii suplimentare la Biroul Personal-Invăţământ al întreprinderii. 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30), Melodia (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 13,30; 20,45), Feroviar (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30), Grădina Modern (ora 19,30), TOAMNA BOBOCILOR : Central (orele 9,15; 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30). INCREDIBILELE AVENTURI ALE UNOR ITALIENI IN RUSIA : Doina (orele 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20,15), la ora 9,45 program pentru copii, cotroceni (orele 14 , 16 ; 18,20). SCUFUNDARE LA MARE ADÎNCIME : Excelsior (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30), Tomis (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15), Grădina Luceafărul (ora 19,30), Grădina Tomis (ora 20,15), KITIN ALASKA : Timpuri Noi (orele 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20.15). INFRÎNGEREA LUI L. WILKISON : Dacia (orele 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20,15). EPILOG LA GRANIȚĂ : Pacea (orele 15,30; 13, 20), Bucegi (orele 16, 18), Grădina Bucegi (ora 19,45). DEFILEUL LEGENDELOR UITATE : Unirea (orele 16, 18), Grădina Unirea (ora 19,45) . PIAF : Viitorul (orele 15,30; 18; 20,15) . OMUL DIN LONDRA : Drumul Sării (orele 15,30; 18; 20,15). STRĂLUCIREA SOARELUI : Giulești (orele 10; 15,30; 18; 20,15). UN HOROSCOP CU BUCLUC: Lira (orele 15,30; 18). ÎNTOARCEREA LUI COLT ALB : Gloria (orele 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20,15), Patinoarul „23 August“ (ora 19,30), Grădina Titan (ora 19,30), Grădina Festival (ora 19,30) . ALO, TAXI ! : Volga (orele 9,30; 11,30; 14; 16, 18; 20). OMUL DIN LARAMIE : Aurora (orele 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20,15) , Grădina Aurora (ora 19,15). NU TE VOI IUBI : Moşilor (orele 15,30; 18), RĂFUIALA : Moşilor (orele 9; 11;15; 13,30), Grădina Moşilor (ora 19,30) . INVINCIBILUL LUKE : Crîngaşi (orele 16; 18, 20). CU MONILE CURATE : Ferentari (orele 15,30; 18; 20,15). ZIUA CEA MAI LUNGĂ : Mioriţa (orele 9; 12,15; 15,30; 19). CONSPIRAŢIA : Popular (orele 15,30; 18; 20,15). FILIP CEL BUN : Munca (orele 16; 18, 20). MARELE CIRC : Rahova (orele 16, 18). AGENTUL STRANIU : Cosmos (orele 15,30; 18; 20,15). LANŢURI : Arta (orele 15,30; 17,45), Grădina Arta (ora 20). TATĂ DE DUMINICA : Flacăra (orele 15,30; 18; 20,15). HYPERION : Progresul (orele 18, 20). DEPARTE DE TIPPERARY : Vitán (orele 15,30; 18). HOINARII : Grădina Lira (ora 20). ULTIMUL PISTOLAR DIN CROSS CREEK : Grădina Vitán (ora 19,45). PROGRAMUL I 15,00 Teleșcoală. 16,30 Emisiune In limba maghiară. 19.00 Răspunderi şi... prejudecăţi. Reportaj anchetă. 19.30 Telejurnal. 20.00 Floarea din grădină. Emisiune-concurs pentru tinerii interpreţi de muzică populară. 20,50 La examenul producţiei. 21.10 Roman-foileton. Milioanele lui Privalov. Episodul II. 21,55 Festivaluri internationale de muzică uşoară. „Sopot 1975“. 22,10 24 de ore. PROGRAMUL . 17,00 Telex. 17,05 In parc fanfara ■intă. 17,25 Festivalul comediei cinematografice la TV. Un om trece prin zid. 19,00 Tezaur de cîntec românesc. 19,20 1001 de seri. 19,30 Telejurnal. 20,00 Film serial pentru copii ! Daktari (reluare). 20,25 Teatru serial TV Mușatinii. Episodul 6 „Vinătoarea“. 21,25 Spiritul de echipă (despre activitatea colectivelor de inventatori și inovatori). 21,40 Portativ ’75, Teatrul „C. Tănase“ (Sala Savoy) . UN BAIAT DE ZAHAR... ARS — ora 19,30. SPIRITUL DE ECHIPA efort unit, răspundere comună pentru soarta recoltei (Urmare din pag. I)mele tehnice. In schimb în echipa condusă de Nicolae Zaharia, la efectuarea lucrărilor s-au manifestat tendinţe de individualism, parcelele cooperatorilor prezentind, datorită neuniformităţii îngrijirii, inegalităţi de producţie, fapt care a avut repercusiuni asupra recoltei globale. De altfel, după cum ne informează tovarăşul Petre Gaman, cooperatorii şi mecanizatorii nu s-au integrat în această echipă cu toate forţele, existind o mare fluctuaţie de braţe de muncă. Mecanizatori ca Marin Mihălcescu, Petre Faraschiv, Ion Niţă, Nicolae Pavel şi foarte mulţi cooperatori au părăsit formaţia de muncă, lasted lucrările numai pe jumătate efectuate. Cine este tras la răspundere în aceste condiţii de nerealizarea producţiilor ? „Pentru că numai echipa este cea care poartă întreaga răspundere de realizarea integrală a producţiilor planificate, am hotărât să reorganizăm acele formaţii care nu-şi îndeplinesc sistematic sarcinile“ — ne răspunde tovarăşul Petre Gaman. Dar, reorganizările şi planificările minuţioase ale lucrărilor „la zi“ de către conducerea unităţilor, chiar dacă sunt elemente „de întărire“ a muncii, nu au valoare fără întronarea unui spirit de disciplină, iniţiativă în acţiune, capacitate organizatorică a însuşi acestui nucleu de bază de producţie care este echipa mixtă. Experienţa de la CA.P. Plătăreşti, unitate vecină, o demonstrează. Preşedintele unităţii, tovarăşul Ştefan Radu, ne prezintă spre consultare două dosare cu rubrici pe zile, cuprinzind repartizarea la muncă a membrilor cooperatori, a atelajelor şi alte mijloace de transport, a maşinilor agricole. Un program de muncă bine pus la punct, dar pentru a cărui respectare nu trebuie socotită răspunzătoare numai conducerea unităţii. Că uneori se intimplă aşa, o recunoaşte însuşi preşedintele cooperativei, care ne spune că deseori, in cazul unor „absenţe“, activităţile nu se desfăşoară normal. Aşa se explică de ce, lipsind spiritul de responsabilitate colectivă a formaţiilor, cu toată planificarea, echipele conduse de Angela Manciu şi Niculina Stela, au efectuat numai două praşile in loc de trei la cultura porumbului şi floarea-soarelui. In schimb echipa lui Gheorghe Cosma a efectuat toate cele trei praşile, fără să mai aştepte „impulsurile“ din partea conducerii. Rezultatul 5 producţiile estimate sunt cu 10— 20 la sută mai mari faţă de recoltele amintitelor formaţii. Problemele organizării activităţii în echipa mixtă sunt desigur complexe, dar rezolvarea lor depinde în primul rind de climatul de muncă din cadrul acestora. Direct răspunzătoare de soarta producţiilor, echipa trebuie să acţioneze ca un tot unitar în efectuarea lucrărilor, corect şi la timp, aşa cum o cer normele tehnice. Şi mai ales, acum la recoltat, echipa trebuie să acţioneze cu fermitate pentru stringerea la timp şi fără pierderi a producţiei de pe parcelele angajate in acord global. Este de altfel, modul in care işi desfăşoară munca echipele conduse de Mihai Mihai şi Gheorghe Cosma, din cele două unităţi, care au declanşat primele această lucrare. In ziua vizitei noastre erau prezente în cîmp la recoltatul florii-soarelui , mecanizatorii pe combine, iar cooperatorii adunind capitalele ce rămîneau pe ogor sau la transportul producţiei în bazele de recepţie. In spate, alte tractoare cu discuri erau terenul şi pregăteau patul germinativ pentru semănatul, in curind, a cerealelor păioase. Ritmul de lucru pe ogoare s-a intensificat. Concomitent cu lucrările de recoltare, in aceste zile, mecanizatorii efectuează arături pe terenurile eliberate şi pregătirea patului germinativ in condiţii superioare de calitate pentru apropiata campanie de insămînţări a cerealelor păioase. PRIN FOLOSIREA MASELOR PLASTICE (Urmare din pag. I) derii economii de citeva milioane lei. Cu ajutorul ei se execută 16 repere din material plastic. Alte 8 repere sunt in curs de asimilare. De construirea matriţelor, repararea lor şi exploatarea maşinii se ocupă cu pasiune şi pricepere unul din autorii ei — lăcătuşul matriţei Ştefan Laurenţiu. „Specialiştii de la „Chimica“ Orăştie, s-au angajat să ne proiecteze matriţa pentru fabricarea „măştii-faţă“ — un reper de la autoutilitara TV care se pretează la o astfel de înlocuire — peste 4—5 luni, ne spune ing. Vlad Lungu. Dar noi nu putem aştepta atita. De aceea am hotărit să o proiectăm noi. Proiectul va fi gata in această lună. In locul tablei speciale, adusă din import, din care se fabrică acum această piesă vom folosi material plastic. Va costa de aproape 3 ori mai puţin şi vom economisi cel puţin 5 tone de tablă specială din oţel pe an“. La secţia sculărie, cei mai buni meseriaşi s-au specializat în executarea matriţelor pentru obţinerea pieselor din material plastic. Intre ei se evidenţiază tinerii matriţeri Dumitru Ionescu, Gheorghe Murafa, Constantin Neagoe şi Gheorghe Fisărea. Găsirea unor soluţii economice de înlocuire a metalului cu materiale plastice preocupă pe mulţi dintre specialiştii întreprinderii. Una din cele mai valoroase inovaţii propuse în acest domeniu aparţine inginerilor Mihai Ochişor şi Dan Paul Mihalache. Prin executarea capotei motorului şi a capotei ambreiajului la autoutilitara TV din polistiren armat cu fibre de sticlă, după „reţeta“ şi proiectele elaborate de ei, se economisesc circa 150 tone de metal anual. Alt grup de ingineri şi proiectanţi conduşi de ing. Virgil Stroiescu, tehnologul şef al întreprinderii caută soluţii de fabricare a acoperişului de la autoutilitara TV şi a carcasei de la troleibuze, nu din tablă ci din material plastic. Pe această cale se vor economisi circa 600 tone de metal anual. LI/WI 7 SEPTEMBRIE 1975 Psihologia fleacului (Urmare din pag. I) time de virstă, ci de formaţie. Nu este o chestiune de temperament, ci de caracter. Uneori ne intilnim cu această „psihologie a fleacului“ care este mult mai puţin inocentă decit pare. Sunt persoane cărora le atragi atenţia că un lucru este făcut prost — chiar dacă ai in principiu toată stima pentru persoană — şi care consideră aceasta un atac la demnitatea lor. După cum, invers, am intilnit cazuri in care cutare întreprindere este foarte mindră de brigada ei artistică de agitaţie care critică vehement neindeplinirea planului, deşi planul continuă să nu se îndeplinească. „Moftangiii“ supravieţuiesc. Ei seamănă cu fardul gros pus asupra unor riduri care abia devin mai evidente. Şi contaminează. Pentru că există şi un al treilea caz, cazul omului care are intr-adevăr ceva de spus, corespondentul meu in speţă, dar se-mpiedică in fleacuri ca-ntr-o manta prea lungă. Clasicul „treci la plebiscit !“ nu şira pierdut din actualitate. Tinerilor ar trebui să le strigăm mai des să treacă, pentru că nu putem admite, desigur, să construim cu operativitate o societate, dar să fim neatenţi cu spiritele nu numai neoperative, dar care sunt lipsite de capacitatea de a discerne esenţialul. Psihologia fleacului e o epidemie lentă şi insinuantă, care poate conduce la crearea unui stil de viaţă cu care nu avem nimic comun. Ceea ce numim cu o sintagmă „atitudine corespunzătoare“ sau necorespunzătoare poate ilustra foarte bine un stil — un stil de gindire cu care iar nu avem nimic comun. Intimplările povestite atit de destinat se petreceau de pildă intr-o întreprindere sibiană unde studenţii, colegi ai corespondentului, făceau practică. Au fost cazaţi in condiţii foarte proaste după cum ni se scrie, deşi şi aici se strecurase o undă de văicăreală nebărbătească : te duci la practică, nu aştepţi flori in gară şi piscine. Dar de aici şi pină la a admonesta studenţii că nu au salopetele călcate, ci dimpotrivă, murdare cu noroi, şi anume noroiul de la lupta cu apele la care aceştia participaseră o zi şi o noapte neîntrerupt nu mai este un fleac. Nu mai este o „atitudine necorespunzătoare“, ci ilustrarea clară a unui mod de gindire grosolan, opac şi străin, cu care nu avem iarăşi nimic comun. Să recunoaştem, lucrurile acestea se mai intimplă. Sunt destule întreprinderi încă in care practicanţii, viitorii ingineri sau tehnicieni sunt priviţi de sus, puşi să facă fleacuri, admonestaţi pentru orice fleac, de parcă am citi o poveste veche cu meşterul şi calfa. Perioada de practică, in esenţă şi de fapt, o perioadă fructuoasă de ambele părţi se transformă intr-o perioadă de corvoadă de ambele părţi. „Nu suntem domnişori la plimbare“ — scria cu obidă studentul clujean, bineînţeles că nu sunt, şi cine nu pricepe asta nu are ce căuta în primul rind în întreprindere. Pentru că nu iubeşte munca aceea şi oamenii care vor să înveţe meseria aceea, să fie utili in branşa aceea. Oricit de serioşi şi apţi de faptă sunt tinerii, adolescenţii, ei nu s-au desprins încă de acea perioadă a sensibilităţii — de care de fapt bine ar fi să nu se desprindă niciodată in viaţă — în care o vorbă aruncată cu grosolănie, un gest nedrept şi o acuză la fel, pot avea repercusiuni greu de calculat. Am auzit şi asta, nu o dată. „Dar ce i-am spus, ce-i mimoza sensitiva ? !“. Mimoza este o floare care se închide la atac, ofilindu-se, şi psihologia fleacului poate distruge uneori floarea unui suflet. Este intr-adevăr extrem de greu să-ţi apropii tinerii, să-i educi, să-i laşi să se dezvolte liber, armonios şi demn, dar e obligatoriu măcar să încerci. Interesindu-mă subiectul, primul subiect, cazurile de incapacitate de a desprinde esenţialul, am aflat nu o dată că tinerii aceia au fost, măcar o dată, jigniţi grosolan şi nedrept. Noi nu creştem slăbănogi la spirit, dar nici oameni insensibili. Şi este posibil ca repetatele admonestări fără obiect să-l facă pe tinăr să nu mai ia in serios nici admonestările cu pricină, lucrurile grave. O fată pălmuită la optsprezece ani că şi-a îngăduit o cochetărie oarecare poate să ajungă să creadă că mama ei nu are niciodată dreptate. Adică, ne ocupăm prea mult de programul artistic şi pierdem din vedere şcolarizarea şi randamentul celor care-l fac şi-l ascultă. Ne putem trezi deci că stăm in faţa unui auditoriu care exultă la vreo romanţă oarecare şi pleacă plictisit de la acordul simfonic. In astfel de cazuri, poate să fie tirziu să ne întrebăm cine este vinovat.