Scînteia Tineretului, octombrie 1975 (Anul 31, nr. 8199-8225)
1975-10-01 / nr. 8199
Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST FAPTELE NOASTRE DE MUNCĂRAPORTUL NOSTRU CĂTRE CONGRES LA I.U.P.S.RECHIN In atenția tinerilor SPECIALIŞTI - modernizarea producţiei Dacă în urmă cu zece ani întreprinderea de utilaj şi piese de schimb Reghin nu se putea mindri decit cu o singură activitate mai reprezentativă, reparatul cazanelor pentru locomotivele C.F.F., in prezent aici se execută tractoare forestiere şi, mai recent, tractorul articular cu remorcă şi macara cu şase roţi motrice. O maşină cu un grad complex de utilităţi şi eficienţă. Convingindu-ne de unele performanţe ale noului utilaj ne-am convins în acelaşi timp de permanenţa preocupărilor colectivului, din care 80 la sută sunt tineri, in direcţia introducerii inovaţiei în procesele tehnologice, realizării de utilaje cu un ridicat grad de tehnicitate pentru economia forestieră. Tovarăşul Mircea Leon, secretarul comitetului U.T.C. pe întreprindere, vorbindu-ne despre faptul că pînă la sfîrșitul anului, colectivul care a îndeplinit prevederile cincinalului cu cîte-MIRCEA BORDA (Continuare în pag. a IlI-a) Întrecerea „fiecare asociaţie a STUDENŢILOR COMUNIŞTI—COLECTIV DE EDUCARE PRIN MUNCĂ ŞI PENTRU MUNCĂ A STUDENŢILOR“ » --------------• EDIŢIA 1975-1976 -------------- Anul universitar a intrat deplin în drepturile sale. Activitatea profesională, cu aspectele ei multiple, se desfăşoară intr-un ritm susţinut. Adunările de dare de seamă şi alegeri ce se desfăşoară în cadrul asociaţiilor studenţilor comunişti se soldează cu analize ample ale activităţii desfăşurate şi cu planuri concrete pentru activitatea viitoare, cu angajamente tinereşti ale colectivelor de studenţi în cinstea Conferinţei a X-a a U.A.S.C.R., angajamente-răspuns la îndatoririle formulate la adresa şcolii superioare de către secretarul general al partidului, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, la marea adunare populară de la Craiova. Continuarea organizării şi în acest an universitar a întrecerii „Fiecare asociaţie a studenţilor comunişti — colectiv de educare prin muncă şi pentru muncă a studenţilor“ se înscrie în contextul preocupărilor de a diversifica formele şi modalităţile de acţiune politică ale asociaţiilor studenţilor comunişti pentru dezvoltarea responsabilităţii studenţilor faţă de pregătirea profesională şi politică, pentru îmbunătăţirea calităţii activităţii lor profesionale, ştiinţifice şi productive. întrecerea urmăreşte intensificarea întregii activităţi a asociaţiilor studenţilor comunişti pentru educaţia comunistă, prin muncă şi pentru muncă a studenţilor şi îndeplinirea la un înalt nivel a obligaţiilor universitare, pentru sporirea preocupărilor, în strinsă conlucrare cu ceilalţi factori, în vederea realizării obiectivelor integrării învăţămintului, cercetării şi producţiei şi se organizează : • la nivelul anilor, între grupele de studiu ; • la nivelul facultăţilor, între anii de studiu ; și• la nivel naţional între facultăţile de acelaşi profil din centre universitare diferite. • în cazul facultăţilor cu profil unic pe ţară, întrecerea se realizează intre grupe şi ani de studiu ; la nivel naţional aceste facultăţi, vor fi evidenţiate în funcţie de procentul de creştere a indicatorilor stabiliţi pentru întrecere faţă de perioada similară precedentă. Etapele de desfăşurare a întrecerii , întrecerea la nivelul anilor şi facultăţilor, se desfăşoară în trei etape care se finalizează astfel : # etapa I, la începutul semestrului II, pe baza rezultatelor obţinute în perioada semestrului I ; # etapa a II-a, la sfîrşitul sesiunii de examene din vară, pe baza rezultatelor obţinute in semestrul I si II ; « etapa a IlI-a, la sfîrşitul anului universitar, pe baza rezultatelor obţinute în întreaga perioadă a anului universitar, inclusiv în perioada verii, întrecerile la nivel naţional se desfăşoară în două etape, care se finalizează astfel : - etapa I, la începutul semestrului al II-lea, pe baza rezultatelor obţinute în perioada semestrului I ; etapa a II-a, la sfîrşitul anului universitar, pe bază rezultatelor obţinute de facultăţile respective în etapele I, II şi III la nivel local. Indicatorii generali ai întrecerii sunt : ® numărul studenţilor prezentaţi la toate examenele planificate ; ® numărul studenţilor care îşi promovează integral examenele în sesiunile programate ; * numărul studenţilor care au obţinut numai medii peste 7 ; e numărul studenţilor cuprinşi în activităţile de cercetare ştiinţifică şi proiectare ; • valoarea lucrărilor de cercetare şi proiectare efectuate de studenţi pe bază de contract cu unităţile economice ; * valoarea producţiei obţinute de studenţi în atelierele-şcoală sau unităţile economice ; * valoarea acţiunilor de muncă patriotică efectuate de studenţi ; - rezultatele obţinute în gospodărirea şi administrarea cării(Continuare în pag. a 111-a) Ceea ce spun despre noi cuvintele Există două moduri de a-i asculta pe oameni vorbind : să urmăreşti ce spun ei prin cuvinte sau să urmăreşti ce spun cuvintele despre ei. „S-a făcut cald di tăi“, se plînge cineva în compartiment, iar vorbele lui şi-au şi luat zborul şi şoptesc la urechile celorlalţi călători : „Cel ce le-a rostit e un ţăran din Moldova“. „Am înaintat o petiţiune în noiembrie“, povesteşte altcineva cu vocea scăzută şi, chiar fără să întorci capul, poţi să-ţi dai seama că e un pensionar care a apucat alte vremuri şi alt mod de a vorbi. In afară de vîrstă, profesiune, regiunea din care prove-ALEX. STEFANESCU (Continuare în pag. a 11-a) ANUL XXXI, SERIA II, Nr. 8199 4 PAGINI 30 BANI MIERCURI 1 OCTOMBRIE 1975 Ani şi fapte din viaţa lui Vaier Borcea întreprinderea de piese auto- Sibiu. O întreprindere mare, cu mii de muncitori. Lăcătuşul mecanic Vaier Borcea a crescut odată cu întreprinderea. Spune Borcea : „In 1965, cînd am venit aici, nu exista decît o simplă secţie şi se produceau numai arcuri. Acum se produc în întreprinderea noastră toate măruntaiele dintr-o maşină auto. In şase ani au luat fiinţă 4 secţii noi. Şi a crescut şi numărul muncitorilor tineri. In secţia mea lucrau, acum cîţiva ani, doar 200. în prezent, sînt peste 1000...“ 1965-1975 : „ZECE ANI DE ZBOR NEÎNTRERUPT !” Povesteşte Vaier Borcea : „Doi oameni m-au ajutat mult după ce m-am încadrat în întreprindere. Şeful de echipă Ioan Stoia, de la care am învăţat meserie, şi Traian Vereş, de la care am învăţat cum să mă comport în societate. Veneam din satul Pănade de lingă Blaj, a doua staţie cu trenul spre SO TEODOR POGOCEANU (Continuare în pag. a II-a) Foto : V. RANGA Dind glas celor mai profunde şi alese sentimente de stimă şi respect, de neţărmurită dragoste şi recunoştinţă faţă de partid, faţă de dumneavoastră, mult iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, comuniştii, toţi oamenii muncii de pe plaiurile mureşene — români, maghiari, germani — raportează îndeplinirea, la 29 septembrie, a prevederilor planului cincinal 1971—1975 la producţia globală industrială. Cu adîncă mîndrie patriotică, a înaltei conştiinţe faţă de patrie şi partid inserăm, în corolarul pilduitoarelor fapte de eroism ale întrecerii socialiste desfăşurate pentru înfăptuirea înainte de termen a actualului cincinal, însemnatele sporuri de producţie obţinute de către numeroase colective de muncă, planul producţiei la export fiind îndeplinit pe întregul judeţ, încă la începutul acestui an. Ca rezultat al politicii înţelepte a partidului nostru privind dezvoltarea armonioasă şi în ritm susţinut a tuturor judeţelor ţării — se spune în telegramă — potenţialul economicindustrial al judeţului a crescut în mod substanţial, volumul producţiei globale industriale depăşind în acest an nivelul realizat în 1970 cu 42 la sută. Avansul obţinut in realizarea producţiei globale industriale pină la această dată ne va permite să realizăm însemnate sporuri de producţie peste plan, a căror valoare se va ridica, până la finele anului, la peste 4,2 miliarde lei, materializate în energie electrică, conductori electrici izolaţi, utilaj tehnologic pentru industria chimică, produse ale industriei electrotehnice, mobilă, cherestea, confecţii textile şi din piele, precum şi numeroase alte produse necesare economiei naţionale şi la export. Pentru comunişti, pentru toţi oamenii muncii, indiferent de naţionalitate, care trăiesc şi muncesc pe aceste plaiuri mureşene, purtătoare a numeroaselor însemne ale milenarei istorii româneşti, fiecare prezenţă al dumneavoastră în mijlocul nostru s-a înmănunchiat într-un cuprinzător şi însufleţitor îndemn şi program de muncă şi acţiune pentru toate colectivele de muncă, generînd noi şi însemnate succese. Rezultatele obţinute în toate sectoarele de activitate de către oamenii muncii din judeţ, confirmă, cu tăria faptelor, hotărirea lor de neclintit de a-şi dărui întreaga energie şi capacitate înfăptuirii sarcinilor şi obiectivelor înscrise în grandiosul program de muncă şi creaţie jalonat de istoricul, Congres al XI-lea, pentru făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintare a României spre comunism. Suntem profund ataşaţi şi susţinem din adîncul fiinţei noastre această politică înţeleaptă de edificare socialistă a ţării, de afirmare peste fruntariile ei a celor mai nobile şi unanim apreciate eforturi de a crea o lume mai bună şi mai dreaptă, în care fiecare naţiune să-şi poată etala — în spiritul principiilor de dreptate, justiţie şi etică internaţională — contribuţia la progresul şi civilizaţia contemporană, politică a ţării pe care atît de înţelept o prefiguraţi şi o împliniţi prin neobositul şi strălucitorul dumneavoastră efort, prin acţiunea fermă, de zi cu zi,in fruntea partidului şi poporului nostru. Elabilizaţi de grandioasa perspectivă a viitorului pe care Programul partidului ne-o deschide, vă asigurăm, mult iubite şi stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că organizaţia judeţeană de partid, toţi locuitorii acestor meleaguri îşi vor consacra întreaga putere şi pricepere, elanul patriotic înfăptuirii politicii ştiinţifice a partidului, aducîndu-ne întreaga noastră contribuţie la edificarea comunismului pe pămintul scump al României socialiste. Telegrama adresată de Comitetul judeţean de partid Mureş PIATRA NEAMŢ Bulevardul Chimiei da In miraculoasa lume Mai întîi, cîteva date de referinţă : întreprinderea de elemente pneumatice şi aparate de măsură (I.E.P.A.M.) — Birlad a intrat în producţie în iunie 1974. Vîrsta medie a lucrătorilor săi era, la 1 iulie 1975, de 21 de ani. Un kilogram de piese finite, produse aici pentru aparatură de automatizări, costă între 2 509 şi 3 000 lei. Greutatea medie a acestor piese nu depăşeşte 11 grame. Secţiile principale ale întreprinderii lucrează în mediu controlat, cu temperaturi, presiuni şi umidităţi constante. Jumătate din muncitorii de aici au absolvit în urmă cu doi ani liceul, cealaltă jumătate au o „respectabilă“ vechime în producţie care numără 12—14 luni. Şi totuşi, principalele unităţi de măsură pentru testarea produselor întreprinderii rămîn în continuare : micronul, miligramul, fracţiunea de secundă. „AM IEŞIT DIN ORAŞ, AM INTRAT ÎN CÂMP, ŞI AM ÎNTREBAT : UNDE E FABRICA ACEEA LA CARE AM FOST REPARTIZAT ?" Cuvintele aparţin inginerului Alexandru Gavriluţ, şeful atelierului montaj. Ele au fost rostite în perioada în care perimetrul întreprinderii abia se trasa. Nu se săpaseră nici măcar gropile pentru stilpii de susţinere. — Aveam posibilitatea — îmi spune tînărul inginer — să rămin încă de la repartiţie în Timişoara sau, mă rog, prin Banat, zona de unde sunt. Soţia însă a fost repartizată aici, la o circumscripţie sanitară. Am văzut I.E.P.A.M. — Birlad pe listă și am ales I.E.P.A.M. Îmi închipuiam că I.E.P.A.M. trebuie să fie o întreprindere nouă, construită în ultimul an, sau in ultimii ani. Cind am ajuns la Birlad am aflat că, de fapt, nu există. Directorul de atunci făcea de toate : căra fișete, măsura cu ruleta terenul, întocmea fișe de încadrare. In iulie 72 am fost luat în evidenţa viitoarei întreprinderi. Trebuia să producă ceea ce n-a produs nimeni pină acum în România. Aparate ultrasensibile pentru industria petrolieră, chimică, pentru camerele de comandă ale combinatelor chimice şi metalurgice. Toţi erau tineri, de la director pină la ultimul muncitor, atît de tineri incit nici nu realizau măcar propria lor condiţie de deschizători de drum intr-un domeniu delicat, plin de probleme, nu numai la noi, dar şi în ţările cu o solidă tradiţie în domeniul aparaturii pneumatice de măsură și control. FAVEL PERFIL (Continuare în pag. a 111-a) a micronilor Prin telegrame adresate C.C. al P.C.R., TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU NOI JUDEŢE RAPORTEAZĂ ÎNDEPLINIREA PLANULUI CINCINAL Telegrama adresată de Comitetul judeţean de partid Braşov In numele oamenilor muncii din judeţul Braşov, al celor peste 67 000 de comunişti, care participă cu însufleţire şi elan creator la marea întrecere patriotică declanşată de chemareaConducerii partidului, la cuvintele mobilizatoare şi îndemnul pe care dumneavoastră, mult iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, le-aţi adresat naţiunii noastre, de la tribuna Conferinţei Naţionale din 1972, de a devansa prevederile actualului cincinal, vă raportăm cu satisfacţie şi mîndrie comunistă, că — aşa cum ne-am angajat cu prilejul recentei vizite făcute de dumneavoastră în judeţul nostru — în ziua de 30 septembrie industria braşoveană şi-a îndeplinit integral sarcinile care i-au revenit din planul cincinal 1971—1975. în această perioadă s-a obţinut o producţie globală industrială de 130,4 miliarde lei, înregistrîndui-se un ritm mediu anual de 13,3 la sută faţă de 10,5 la sută prevăzut iniţial. Au fost create condiţii ca, în cele 92 de zile cite au mai rămas pînă la finele anului, industria judeţului nostru să dea economiei naţionale o producţie suplimentară de aproape 10 miliarde lei, concretizată in 21 133 bucăţi tractoare, 900 mii bucăţi rulmenţi, 477 MW motoare electrice, 11 552 tone produse macromoleculare de bază, mobilă în valoare de 257,3 milioane lei, peste 6 milioane m.p. ţesături de lină si bumbac si alte produse de larg consum. Rezultatele dobînidite au la bază creşterea productivităţii muncii, care in anul 1975 este cu 51,6 la sută mai mare faţă de 1970, asigurind ca 73,5 la sută din sporul producţiei globale să se obţină pe seama acestui indicator. Ele sunt legate şi de faptul că in actualul cincinal în judeţul nostru au fost puse în funcţiune 202 noi capacităţi de producţie, din care 22 înainte de termen. Pe un prim plan am situat modernizarea producţiei, asimilînd in fabricaţie 18 tipuri de tractoare, 16 tipuri de bază de autocamioane, noi tipuri de rulmenţi, motoare electrice, scule de mină şi aşchietoare, organe de asamblare, radiatoare de apă şi ulei, coloranţi, mase plastice, mobilă şi o gamă largă de produse ale industriei uşoare şi alimentare. In cadrul preocupărilor pentru ridicarea nivelului tehnic al producţiei, colectivele de muncă au dobîrndit succese de prestigiu şi pe linia dezvoltării acţiunii de autoutilare, reuşind ca valoarea maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor fabricate în Întreprinderile noastre să depăşească 1,2 miliarde lei, din care peste 600 milioane lei au înlocuit importul. Rezultatul acestor preocupări s-a materializat în îmbunătăţirea calităţii produselor şi creşterea gradului de competitivitate a acestora pe piaţa mondială. In decursul actualului cincinal s-au livrat la export mărfuri în valoare de aproape 6 miliarde lei valută, din care peste 80 la sută sunt produse ale industriei constructoare de maşini şi industriei chimice. Măsurile pe care in mod constant le-am întreprins pentru reducerea cheltuielilor de producţie şi in primul rînd a celor materiale, pentru gospodărirea judicioasă a materiilor prime şi materialelor, mai buna organizare a producţiei şi a muncii, au condus la obţinerea unui volum de beneficii de 22,3 miliarde lei. Succese importante au fost obţinute, în această perioadă, şi în agricultura judeţului, a cărei producţie globală medie, pe ansamblul cincinalului, a crescut cu 22,2 la sută faţă de perioada 1966—1970, realizîndu-se producţii superioare îndeosebi la cultura cartofului, a sfeclei de zahăr, precum şi în zootehnie. Acţionînd cu consecvenţă pentru creşterea producţiei materiale, oamenii muncii din judeţul Braşov au înregistrat in acelaşi timp realizări de seamă şi în ridicarea nivelului de trai, obiectiv fundamental al politicii partidului şi statului nostru. In anii cincinalului au fost date în folosinţă peste 17 700 locuinţe, 25 229 locuri în cămine de nefamilişti, 10 900 locuri in creşs şi grădiniţe, 250 săli de clasă şi altele. Veniturile băneşti ale populaţiei judeţului au sporit cu 44 la sută, iar volumul desfacerilor de mărfuri cu amănuntul sunt mai mari în acest an cu 50,4 la sută comparativ cu anul 1970. Pentru ca şi in viitor colectivele de oameni ai muncii din unităţile noastre economice să se situeze la nivelul sarcinilor ce le revin din prevederile cincinalului 1976—1980 — se arată in telegramă —, comitetul judeţean, organele şi organizaţiile de partid au elaborat, pe baza hotărîrilor Plenarei comune a C.C. al P.C.R. şi Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale a României din iulie a.c., programe de măsuri menite să asigure dezvoltarea producţiei industriale, introducerea pe scară largă a progresului tehnic, îmbunătăţirea calităţii produselor, reducerea cheltuielilor materiale, ridicarea pe o treaptă superioară a activităţii economice şi sociale a judeţului nostru. Vizita de lucru pe care dumneavoastră, mult stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, împreună cu ceilalţi tovarăşi din conducerea partidului, aţi făcut-o zilele trecute în judeţul nostru, aprecierile şi orientările pe care ni le-aţi dat cu acest prilej constituie pentru organizaţia de partid şi oamenii muncii din judeţ un prilej de satisfacţie îndreptăţită şi un imbold în înfăptuirea in condiţii şi mai bune a tuturor sarcinilor ce ne revin din hotărîrile istorice ale Congresului al XI-lea al P.C.R. Folosim acest fericit prilej pentru a încredinţa Comitetul Central că oamenii muncii din judeţul Braşov, alături de întregul nostru popor, strîns uniţi în jurul partidului, a dumneavoastră, tovarăşe secretar general, vor munci cu şi mai multă căldură şi hotărire pentru înfăptuirea politicii interne şi externe a partidului şi statului, avind convingerea că in acest fel vor contribui tot mai mult la edificarea societăţii socialiste multilateral dezvoltate, la înfăptuirea civilizaţiei comuniste pe pămintul scump al României. TELEGRAMĂ Tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, şi tovarăşul MANEA MANESCU, prim-ministru al Guvernului Republicii Socialiste România, au adresat tovarăşului MAO TZEDIN, preşedintele Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, tovarăşului CIU DE, preşedintele Comitetului Permanent al Adunării Naţionale a Reprezentanţilor Populari a Republicii Populare Chineze, şi tovarăşului CIU EN-LAI, premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze, următoarea telegramă : Cu prilejul celei de-a XXVI-a aniversări a proclamării Republicii Populare Chineze, în numele Partidului Comunist Român, al Consiliului de Stat, al Guvernului Republicii Socialiste România, al poporului român și al nostru personal, vă adresăm dumneavoastră şi, prin dumneavoastră, Partidului Comunist Chinez, Adunării Naţionale a Reprezentanţilor Populari, Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze şi poporului frate chinez un cald salut de prietenie şi cordiale felicitări. Eveniment de însemnătate istorică internaţională, victorie strălucită a poporului chinez in lupta revoluţionară, eroică şi plină de sacrificii împotriva reacţiunii interne şi dominaţiei imperialiste, pentru eliberare naţională şi socială, proclamarea Republicii Populare Chineze constituie un moment de cotitură radicală în istoria multimilenară a Chinei, în viaţa şi destinele marelui popor chinez. In cei 26 de ani care au trecut de la proclamarea Republicii Populare Chineze, harnicul şi talentatul popor chinez, sub conducerea Partidului Comunist Chinez, în frunte cu tovarăşul Mao Tzedun, a repurtat succese remarcabile în edificarea orînduirii socialiste, în ridicarea patriei sale pe trepte tot mai înalte ale progresului multilateral. In prezent, întregul popor chinez, strîns unit în jurul Partidului Comunist Chinez, munceşte cu eroism şi abnegaţie pentru, înfăptuirea sarcinilor Congresului al X-lea al partidului, pentru realizarea şi depăşirea celui de-al patrulea plan cincinal. Poporul român se bucură din toată inima de victoriile obţinute de poporul frate chinez şi îi urează noi şi tot mai mari succese în opera de construire a socialismului, pentru înflorirea continuă a Republicii Populare Chineze. Reafirmăm şi cu acest prilej convingerea noastră fermă că relaţiile de prietenie frăţească, solidaritate militantă şi colaborare multilaterală dintre partidele, ţările şi popoarele noastre, întemeiate pe principiile marxism-feninismului şi internaţionalismului proletar, se vor dezvolta continuu, în interesul ambelor noastre ţări şi popoare, al cauzei socialismului, progresului, colaborării şi păcii în lume.