Scînteia Tineretului, octombrie 1975 (Anul 31, nr. 8199-8225)

1975-10-01 / nr. 8199

Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST FAPTELE NOASTRE DE MUNCĂ­­RAPORTUL NOSTRU CĂTRE CONGRES LA I.U.P.S.­RECHIN In atenția tinerilor SPECIALIŞTI - modernizarea producţiei Dacă în urmă cu zece ani în­treprinderea de utilaj şi piese de schimb Reghin nu se putea min­­dri decit cu o singură activitate mai reprezentativă, reparatul ca­­zanelor pentru locomotivele C.F.F., in prezent aici se execu­tă tractoare forestiere şi, mai recent, tractorul articular cu remorcă şi macara cu şase roţi motrice. O maşină cu un grad complex de utilităţi şi eficienţă. Convingindu-ne de unele perfor­manţe ale noului utilaj ne-am convins în­ acelaşi timp de per­manenţa preocupărilor colecti­vului, din care 80 la sută sunt tineri, in direcţia introducerii inovaţiei în procesele tehnologi­ce, realizării de utilaje cu un ridicat grad de tehnicitate pen­tru economia forestieră. Tovarăşul Mircea Leon, secre­tarul comitetului U.T.C. pe în­treprindere, vorbindu-ne despre faptul că pînă la sfîrșitul anu­lui, colectivul care a îndeplinit prevederile cincinalului cu cîte-MIRCEA BORDA (Continuare în pag. a IlI-a) Întrecerea „fiecare asociaţie a STUDENŢILOR COMUNIŞTI—COLECTIV DE EDUCARE PRIN MUNCĂ ŞI PENTRU MUNCĂ A STUDENŢILOR“ » --------------• EDIŢIA 1975-1976 --------------­ Anul universitar a intrat deplin în drepturile sale. Activitatea profesională, cu aspectele ei multiple, se desfăşoară intr-un ritm susţinut. Adunările de dare de seamă şi alegeri ce se des­făşoară în cadrul asociaţiilor studenţilor comunişti se soldează cu analize ample ale activităţii desfăşurate şi cu planuri con­crete pentru activitatea viitoare, cu angajamente tinereşti ale colectivelor de studenţi în cinstea Conferinţei a X-a a U.A.S.C.R., angajamente-răspuns la îndatoririle formulate la adresa şcolii superioare de către secretarul general al partidului, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, la marea adunare populară de la Craiova. Continuarea organizării şi în acest an universitar a întrecerii „Fiecare asociaţie a studenţilor comunişti — colectiv de educare prin muncă şi pentru muncă a studenţilor“ se înscrie în con­textul preocupărilor de a diver­sifica formele şi modalităţile de acţiune politică ale asociaţiilor studenţilor comunişti pentru dezvoltarea responsabilităţii stu­denţilor faţă de pregătirea pro­fesională şi politică, pentru îm­bunătăţirea calităţii activităţii lor profesionale, ştiinţifice şi productive. întrecerea urmăreşte intensi­ficarea întregii activităţi a aso­ciaţiilor studenţilor comunişti pentru educaţia comunistă, prin muncă şi pentru muncă a stu­denţilor şi îndeplinirea la un înalt nivel a obligaţiilor univer­sitare, pentru sporirea preo­cupărilor, în strinsă conlucrare cu ceilalţi factori, în vederea realizării obiectivelor integră­rii învăţămintului, cercetării şi producţiei şi se organizează : • la nivelul anilor, între gru­pele de studiu ; • la nivelul fa­cultăţilor, între anii de studiu ; și• la nivel naţional între fa­cultăţile de acelaşi profil din centre universitare diferite. • în cazul facultăţilor cu profil unic pe ţară, întrecerea se rea­lizează intre grupe şi ani de studiu ; la nivel naţional aceste facultăţi, vor fi evidenţiate în funcţie de procentul de creştere a indicatorilor stabiliţi pentru în­trecere faţă de perioada simi­lară precedentă. Etapele de desfăşurare a în­trecerii , întrecerea la nivelul anilor şi facultăţilor, se des­făşoară în trei etape care se fi­nalizează astfel : # etapa I, la începutul semestrului II, pe ba­za rezultatelor obţinute în pe­rioada semestrului I ; # etapa a II-a, la sfîrşitul sesiunii de examene din vară, pe baza re­zultatelor obţinute in semestrul I si II ; « etapa a IlI-a, la sfîrşitul anului universitar, pe baza rezultatelor obţinute în în­treaga perioadă a anului univer­­sitar, inclusiv în perioada verii, întrecerile la nivel naţional se desfăşoară în două etape, care se finalizează astfel : - etapa I, la începutul semestrului al II-lea, pe baza rezultatelor obţinute în perioada semestrului I ; etapa a II-a, la sfîrşitul anului univer­sitar, pe bază rezultatelor ob­ţinute de facultăţile respective în etapele I, II şi III la nivel local. Indicatorii generali ai între­cerii sunt : ® numărul studen­ţilor prezentaţi la toate exa­menele planificate ; ® numărul studenţilor care îşi promovează integral examenele în sesiunile programate ; * numărul stu­denţilor care au obţinut numai medii peste 7 ; e numărul stu­denţilor cuprinşi în activităţile de cercetare ştiinţifică şi proiec­tare ; • valoarea lucrărilor de cercetare şi proiectare efectuate de studenţi pe bază de contract cu unităţile economice ; * va­loarea producţiei obţinute de studenţi în atelierele-şcoală sau unităţile economice ; * va­loarea acţiunilor de muncă pa­triotică efectuate de studenţi ; - rezultatele obţinute în gospo­dărirea şi administrarea cării­(Continuare în pag. a 111-a) Ceea ce spun despre noi cuvintele Există două moduri de a-i asculta pe oameni vorbind : să urmăreşti ce spun ei prin cuvinte sau să urmăreşti ce spun cuvintele despre ei. „S-a făcut cald di tăi“, se plînge cineva în comparti­ment, iar vorbele lui şi-au şi luat zborul şi şoptesc la u­­rechile celorlalţi călători : „Cel ce le-a rostit e un ţă­ran din Moldova“. „Am înaintat o petiţiune în noiembrie“, povesteşte alt­cineva cu vocea scăzută şi, chiar fără să întorci capul, poţi să-ţi dai seama că e un pensionar care a apucat alte vremuri şi alt mod de a vorbi. In afară de vîrstă, profesi­une, regiunea din care prove-ALEX. STEFANESCU (Continuare în pag. a 11-a) ANUL XXXI, SERIA II, Nr. 8199 4 PAGINI 30 BANI MIERCURI 1 OCTOMBRIE 1975 Ani şi fapte din viaţa lui Vaier Borcea întreprinderea de piese auto- Sibiu. O întreprindere mare, cu mii de muncitori. Lăcătuşul me­canic Vaier Borcea a crescut odată cu întreprinderea. Spune Borcea : „In 1965, cînd am ve­nit aici, nu exista decît o simplă secţie şi se produceau numai arcuri. Acum se produc în în­treprinderea noastră toate mă­runtaiele dintr-o maşină auto. In şase ani au luat fiinţă 4 secţii noi. Şi a crescut şi numărul muncitorilor tineri. In secţia mea lucrau, acum cîţiva ani, doar 200. în prezent, sînt peste 1000...“ 1965-1975 : „ZECE ANI DE ZBOR NEÎNTRERUPT !” Povesteşte Vaier Borcea : „Doi oameni m-au ajutat mult după ce m-am încadrat în între­prindere. Şeful de echipă Ioan Stoia, de la care am învăţat meserie, şi Traian Vereş, de la care am învăţat cum să mă com­port în societate. Veneam din satul Pănade de lingă Blaj, a doua staţie cu trenul spre SO­ TEODOR POGOCEANU (Continuare în pag. a II-a) Foto : V. RANGA Dind glas celor mai profunde şi alese sentimente de stimă şi respect, de neţărmurită dra­goste şi recunoştinţă faţă de partid, faţă de dumneavoastră, mult iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, comuniştii, toţi oa­menii muncii de pe plaiurile mureşene — români, maghiari, germani — raportează îndepli­nirea, la 29 septembrie, a pre­vederilor planului cincinal 1971—1975 la producţia globală industrială. Cu adîncă mîndrie patriotică, a înaltei conştiinţe faţă de pa­trie şi partid inserăm, în coro­larul pilduitoarelor fapte de e­roism ale întrecerii socialiste desfăşurate pentru înfăptuirea înainte de termen a actualului cincinal, însemnatele sporuri de producţie obţinute de către nu­meroase colective de muncă, planul producţiei la export fi­ind îndeplinit pe întregul judeţ, încă la începutul acestui an. Ca rezultat al politicii înţe­lepte a partidului nostru privind dezvoltarea armonioasă şi în ritm susţinut a tuturor judeţe­lor ţării — se spune în tele­gramă — potenţialul economic­­industrial al judeţului a crescut în mod substanţial, volumul producţiei globale industriale depăşind în acest an nivelul realizat în 1970 cu 42 la sută. Avansul obţinut in realizarea producţiei globale industriale pină la această dată ne va per­mite să realizăm însemnate spo­ruri de producţie peste plan, a căror valoare se va ridica, până la finele anului, la peste 4,2 mi­liarde lei, materializate în ener­gie electrică, conductori elec­trici izolaţi, utilaj tehnologic pentru industria chimică, pro­duse ale industriei electroteh­nice, mobilă, cherestea, confec­ţii textile şi din piele, precum şi numeroase alte produse ne­cesare economiei naţionale şi la export. Pentru comunişti, pentru toţi oamenii muncii, indiferent de naţionalitate, care trăiesc şi muncesc pe aceste plaiuri mu­reşene, purtătoare a numeroa­selor însemne ale milenarei is­torii româneşti, fiecare prezenţă a­l dumneavoastră în mijlocul nostru s-a înmănunchiat într-un cuprinzător şi însufleţitor în­demn şi program de muncă şi acţiune pentru toate colectivele de muncă, generînd noi şi în­semnate succese. Rezultatele obţinute în toate sectoarele de activitate de către oamenii muncii din judeţ, con­firmă, cu tăria faptelor, hotări­­rea lor de neclintit de a-şi dă­rui întreaga energie şi capaci­tate înfăptuirii sarcinilor şi o­­biectivelor înscrise în grandio­sul program de muncă şi crea­ţie jalonat de istoricul, Congres al XI-lea, pentru făurirea so­cietăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintare a Româ­niei spre comunism. Suntem­ profund ataşaţi şi susţinem din adîncul fiinţei noastre această politică înţe­leaptă de edificare socialistă a ţării, de afirmare peste frunta­riile ei a celor mai nobile şi unanim apreciate eforturi de a crea o lume mai bună şi mai dreaptă, în care fiecare naţiune să-şi poată etala — în spiritul principiilor de dreptate, justiţie şi etică internaţională — con­tribuţia la progresul şi civiliza­ţia contemporană, politică a ţă­rii pe care atît de înţelept o prefiguraţi şi o împliniţi prin neobositul şi strălucitorul dum­neavoastră efort, prin acţiunea fermă, de zi cu zi,­in fruntea partidului şi poporului nostru. Elabilizaţi de grandioasa pers­pectivă a viitorului pe care Pro­gramul partidului ne-o deschi­de, vă asigurăm, mult iubite şi stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că organizaţia ju­deţeană de partid, toţi locuitorii acestor meleaguri îşi vor consa­cra întreaga putere şi pricepere, elanul patriotic înfăptuirii poli­ticii ştiinţifice a partidului, a­­ducîndu-ne întreaga noastră contribuţie la edificarea comu­nismului pe pămintul scump al României socialiste. Telegrama adresată de Comitetul judeţean de partid Mureş PIATRA NEAMŢ Bulevardul Chimiei ­d­­a In miraculoasa lume Mai întîi, cîteva date de refe­rinţă : întreprinderea de ele­mente pneumatice şi aparate de măsură (I.E.P.A.M.) — Birlad a intrat în producţie în iunie 1974. Vîrsta medie a lucrătorilor săi era, la 1 iulie 1975, de 2­1 de ani. Un kilogram de piese fi­nite, produse aici pentru apara­tură de automatizări, costă între 2 509 şi 3 000 lei. Greutatea me­die a acestor piese nu depă­şeşte 11 grame. Secţiile princi­pale ale întreprinderii lucrează în mediu controlat, cu tempera­turi, presiuni şi umidităţi con­stante. Jumătate din muncitorii de aici au absolvit în urmă cu doi ani liceul, cealaltă jumăta­te au o „respectabilă“ vechime în producţie care numără 12—14 luni. Şi totuşi, principalele uni­tăţi de măsură pentru testarea produselor întreprinderii rămîn în continuare : micronul, mili­­gramul, fracţiunea de secundă. „AM IEŞIT DIN ORAŞ, AM IN­TRAT ÎN CÂMP, ŞI AM ÎN­TREBAT : UNDE E FABRICA A­­CEEA LA CARE AM FOST RE­PARTIZAT ?" Cuvintele aparţin inginerului Alexandru Gavriluţ, şeful ate­lierului montaj. Ele au fost ro­stite în perioada în care peri­metrul întreprinderii abia se trasa. Nu se săpaseră nici măcar gropile pentru stilpii de susţine­re. — Aveam posibilitatea — îmi spune tînărul inginer — să ră­­min încă de la repartiţie în Ti­mişoara sau, mă rog, prin Banat, zona de unde sunt. Soţia însă a fost repartizată aici, la o cir­cumscripţie sanitară. Am văzut I.E.P.A.M. — Birlad pe listă și am ales I.E.P.A.M. Îmi închi­puiam că I.E.P.A.M. trebuie să fie o întreprindere nouă, con­struită în ultimul an, sau in ultimii ani. Cind am ajuns la Birlad am aflat că, de fapt, nu există. Directorul de atunci fă­cea de toate : căra fișete, măsura cu ruleta terenul, întocmea fi­șe de încadrare. In iulie 72 am fost luat în evidenţa viitoarei întreprinderi. Trebuia să producă ceea ce n-a produs nimeni pină acum în România. Aparate ultrasensi­­bile pentru industria petrolieră, chimică, pentru camerele de co­mandă ale combinatelor chimice şi metalurgice. Toţi erau tineri, de la director pină la ultimul muncitor, atît de tineri incit nici nu realizau măcar propria lor condiţie de deschizători de drum intr-un domeniu delicat, plin de probleme, nu numai la noi, dar şi în ţările cu o solidă tradiţie în domeniul aparaturii pneumatice de măsură și control. FAVEL PERFIL (Continuare în pag. a 111-a) a micronilor Prin telegrame adresate C.C. al P.C.R., TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU NOI JUDEŢE RAPORTEAZĂ ÎNDEPLINIREA PLANULUI CINCINAL Telegrama adresată de Comitetul judeţean de partid Braşov In numele oamenilor muncii din judeţul Braşov, al celor pes­te 67 000 de comunişti, care participă cu însufleţire şi elan creator la marea întrecere pa­triotică declanşată de chemarea­­Conducerii partidului, la cuvin­tele mobilizatoare şi îndemnul pe care dumneavoastră, mult iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, le-aţi adresat naţiu­nii noastre, de la tribuna Con­ferinţei Naţionale din 1972, de a devansa prevederile actualului cincinal, vă raportăm cu satis­facţie şi mîndrie comunistă, că — aşa cum ne-am angajat cu prilejul recentei vizite făcute de dumneavoastră în judeţul nostru — în ziua de 30 septem­brie industria braşoveană şi-a îndeplinit integral sarcinile care i-au revenit din planul cincinal 1971—1975. în această perioadă s-a obţi­nut o producţie globală indus­trială de 130,4 miliarde lei, în­­registrîndui-se un ritm mediu anual de 13,3 la sută faţă de 10,5 la sută prevăzut iniţial. Au fost create condiţii ca, în cele 92 de zile cite au mai ră­mas pînă la finele anului,­ in­dustria judeţului nostru să dea economiei naţionale o producţie suplimentară de aproape 10 mi­liarde lei, concretizată in 21 133 bucăţi tractoare, 900 mii bucăţi rulmenţi, 477 MW motoare elec­trice, 11 552 tone produse ma­­cromoleculare de bază, mobilă în valoare de 257,3 milioane lei, peste 6 milioane m.p. ţesături de lină si bumbac si alte pro­duse de larg consum. Rezulta­tele dobînidite au la bază creşte­rea productivităţii muncii, care in anul 1975 este cu 51,6 la sută mai mare faţă de 1970, asigu­­rind ca 73,5 la sută din sporul producţiei globale să se obţină pe seama acestui indicator. Ele sunt legate şi de faptul că in actualul cincinal în judeţul nos­tru au fost puse în funcţiune 202 noi capacităţi de producţie, din care 22 înainte de termen. Pe un prim plan am situat mo­dernizarea producţiei, asimilînd in fabricaţie 18 tipuri de trac­toare, 16 tipuri de bază de au­tocamioane, noi tipuri de rul­menţi, motoare electrice, scule de mină şi aşchietoare, organe de asamblare, radiatoare de apă şi ulei, coloranţi, mase plastice, mobilă şi o gamă largă de pro­duse ale industriei uşoare şi a­­limentare. In cadrul preocupă­rilor pentru ridicarea nivelului tehnic al producţiei, colectivele de muncă au dobîrndit succese de prestigiu şi pe linia dezvol­tării acţiunii de autoutilare, reu­şind ca valoarea maşinilor, uti­lajelor şi instalaţiilor fabrica­te în Întreprinderile noastre să depăşească 1,2 miliarde lei, din care peste 600 milioane lei au înlocuit importul. Rezultatul a­­cestor preocupări s-a materia­lizat în îmbunătăţirea calităţii produselor şi creşterea gradului de competitivitate a acestora pe piaţa mondială. In decursul ac­tualului cincinal s-au livrat la export mărfuri în valoare de a­­proape 6 miliarde lei valută, din care peste 80 la sută sunt produse ale industriei construc­toare de maşini şi industriei chimice. Măsurile pe care in mod constant le-am întreprins pentru reducerea cheltuielilor de producţie şi in primul rînd a celor materiale, pentru gospo­dărirea judicioasă a materiilor prime şi materialelor, mai buna organizare a producţiei şi a muncii, au condus la obţinerea unui volum de beneficii de 22,3 miliarde lei. Succese importante au fost obţinute, în această perioadă, şi în agricultura judeţului, a cărei producţie globală medie, pe an­samblul cincinalului, a crescut cu 22,2 la sută faţă de perioada 1966—1970, realizîndu-se pro­ducţii superioare îndeosebi la cultura cartofului, a sfeclei de zahăr, precum şi în zootehnie. Acţionînd cu consecvenţă pen­tru creşterea producţiei mate­riale, oamenii muncii din ju­deţul Braşov au înregistrat in acelaşi timp realizări de seamă şi în ridicarea nivelului de trai, obiectiv fundamental al politi­cii partidului şi statului nostru. In anii cincinalului au fost date în folosinţă peste 17 700 locuin­ţe, 25 229 locuri în cămine de nefamilişti, 10 900 locuri in creşs şi grădiniţe, 250 săli de clasă şi altele. Veniturile băneşti ale populaţiei judeţului au sporit cu 44 la sută, iar volumul desface­rilor de mărfuri cu amănuntul sunt mai mari în acest an cu 50,4 la sută comparativ cu anul 1970. Pentru ca şi in viitor colecti­vele de oameni ai muncii din unităţile noastre economice să se situeze la nivelul sarcinilor ce le revin din prevederile cin­cinalului 1976—1980 — se­ arată in telegramă —, comitetul ju­deţean, organele şi organizaţiile de partid au elaborat, pe baza hotărîrilor Plenarei comune a C.C. al P.C.R. şi Consiliului Su­prem al Dezvoltării Economice şi Sociale a României din iulie a.c., programe de măsuri me­nite să asigure dezvoltarea pro­ducţiei industriale, introducerea pe scară largă a progresului tehnic, îmbunătăţirea calităţii produselor, reducerea cheltuieli­lor materiale, ridicarea pe o treaptă superioară a activităţii economice şi sociale a judeţu­lui nostru. Vizita de lucru pe care dum­neavoastră, mult stimate to­varăşe Nicolae Ceauşescu, îm­preună cu ceilalţi tovarăşi din conducerea partidului, aţi fă­cut-o zilele trecute în judeţul nostru, aprecierile şi orientările pe care ni le-aţi dat cu acest prilej constituie pentru organi­zaţia de partid şi oamenii mun­cii din judeţ un prilej de satis­facţie îndreptăţită şi un imbold în înfăptuirea in condiţii şi mai bune a tuturor sarcinilor ce ne revin din hotărîrile istorice ale Congresului al XI-lea al P.C.R. Folosim acest fericit prilej pentru a încredinţa Comitetul Central că oamenii muncii din judeţul Braşov, alături de între­gul nostru popor, strîns uniţi în jurul partidului, a dumnea­voastră, tovarăşe secretar gene­ral, vor munci cu şi mai multă căldură şi hotărire pentru în­făptuirea politicii interne şi ex­terne a partidului şi statului, a­­vind convingerea că in acest fel vor contribui tot mai mult la e­­dificarea societăţii socialiste multilateral dezvoltate, la înfăp­tuirea civilizaţiei comuniste pe pămintul scump al României. T­ELEGRAMĂ Tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al Partidului Comunist Român, pre­şedintele Republicii Socialiste România, şi tova­răşul MANEA MANESCU, prim-ministru al Gu­vernului Republicii Socialiste România, au adre­sat tovarăşului MAO TZEDIN, preşedintele Co­mitetului Central al Partidului Comunist Chinez, tovarăşului CIU DE, preşedintele Comitetului Permanent al Adunării Naţionale a Reprezen­tanţilor Populari a Republicii Populare Chineze, şi tovarăşului CIU EN-LAI, premierul Consiliu­lui de Stat al Republicii Populare Chineze, ur­mătoarea telegramă : Cu prilejul celei de-a XXVI-a aniversări a proclamării Republicii Populare Chineze, în nu­mele Partidului Comunist Român, al Consiliului de Stat, al­­ Guvernului Republicii Socialiste România, al poporului român și al nostru per­sonal, vă adresăm dumneavoastră şi, prin dum­neavoastră, Partidului Comunist Chinez, Adu­nării Naţionale a Reprezentanţilor Populari, Consiliului de Stat al Republicii Populare Chi­neze şi poporului frate chinez un cald salut de prietenie şi cordiale felicitări. Eveniment de însemnătate istorică interna­ţională, victorie strălucită a poporului chinez in lupta revoluţionară, eroică şi plină de sacrificii împotriva reacţiunii interne şi dominaţiei im­perialiste, pentru eliberare naţională şi so­cială, proclamarea Republicii Populare Chineze constituie un moment de cotitură radicală în istoria multimilenară a Chinei, în viaţa şi des­tinele marelui popor chinez. In cei 26 de ani care au trecut de la procla­marea Republicii Populare Chineze, harnicul şi talentatul popor chinez, sub conducerea Parti­dului Comunist Chinez, în frunte cu tovarăşul Mao Tzedun, a repurtat succese remarcabile în edificarea orînduirii socialiste, în ridicarea pa­triei sale pe trepte tot mai înalte ale progresului multilateral. In prezent, întregul popor chinez, strîns unit în jurul Partidului Comunist Chinez, munceşte cu eroism şi abnegaţie pentru, înfăp­tuirea sarcinilor Congresului al X-lea al parti­dului, pentru realizarea şi depăşirea celui de-al patrulea plan cincinal. Poporul român se bucură din toată inima de victoriile obţinute de poporul frate chinez şi îi urează noi şi tot mai mari succese în opera de construire a socialismului, pentru înflorirea con­tinuă a Republicii Populare Chineze. Reafirmăm şi cu acest prilej­ convingerea noastră fermă că relaţiile de prietenie frăţească, solidaritate­ militantă şi colaborare multilaterală dintre partidele, ţările şi popoarele noastre, în­temeiate pe principiile marxism-feninismului şi internaţionalismului proletar, se vor dezvolta continuu, în interesul ambelor noastre ţări şi popoare, al cauzei socialismului, progresului, colaborării şi păcii în lume.

Next