Scînteia Tineretului, noiembrie 1976 (Anul 32, nr. 8536-8561)
1976-11-01 / nr. 8536
Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXXII, SERIA II, Nr. 8 536 16 PAGINI — 30 BANI LUNI 1 NOIEMBRIE 1976 Nouă şi elocventă expresie a preţuirii pe care partidul şi statul o acordă activităţii pline de abnegaţie a ţărănimii, a tuturor oamenilor muncii din agricultură, strădaniilor lor de a obţine producţii tot mai bogate Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a participat duminică, 31 octombrie, la sărbătorirea Zilei recoltei, zi aşezată sub însemnele hărniciei şi rodniciei, zi înscrisă în calendarul sărbătorilor noastre semnificative, împreună cu secretarul general al partidului s-au aflat tovarăşii Manea Mânescu, Emil Bobu, Cornel Burtică, Lina Ciobanu, Ion Ioniţă, Gheorghe Pană, Ilie Verdeţ, Nicolae Giosan, Constantin Dăscălescu, Angelo Miculescu, viceprim-ministru al guvernului, ministrul agriculturii şi industriei alimentare. Participarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu — şi de această dată — la sărbătoarea recoltei constituie o nouă şi elocventă expresie a preţuirii pe care partidul şi statul nostru, întregul popor, o acordă activităţii pline de abnegaţie a ţărănimii, a tuturor oamenilor muncii din agricultură, strădaniilor lor de a obţine producţii tot mai bogate, de a-şi aduce o contribuţie crescîndă la înflorirea patriei socialiste. Anul acesta marea sărbătoare a recoltei, a cinstirii vrednicilor lucrători ai ogoarelor s-a desfăşurat în condiţii cu totul deosebite. Este primul an al cincinalului revoluţiei tehnico-ştiinţifice, iar bilanţul primelor zece luni atit pe ansamblul economiei naţionale, cit şi al uneia dintre ramurile sale de bază — agricultura — arată că indicatorii planificaţi au fost nu numai integral realizaţi, ci chiar depăşiţi în mod substanţial. Este acest bilanţ cel mai puternic argument al faptului că, strins unit în jurul partidului, al secretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, întregul nostru popor acţionează ferm, neabătut, pentru înfăptuirea exemplară a istoricelor hotărîri, adoptate de Congresul al XI-lea al partidului, în acest an 1976 a fost obţinută cea mai mare producţie agricolă din istoria ţării. O dovadă grăitoare a justeţii politicii agrare a partidului nostru, elaborată sub directa îndrumare şi conducere a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, politică vizind modernizarea structurilor de bază ale producţiei, organizarea exemplară a muncii şi întregii activităţi, mecanizarea rapidă, introducerea pe scară largă a chimizării şi tehnologiilor celor mai avansate de, lucru, de valorificare superioară a fondului funciar. Vizita de lucru a secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în unităţi agricole din judeţul Olt, amplul dialog purtat cu acest prilej a relevat încă o dată preocuparea constantă, grija deosebită pe care tovarăşul Nicolae Ceauşescu, întîiul gospodar al ţării, o poartă bunului mers al activităţii acestui sector de bază al economiei noastre naţionale. îndemnurile şi indicaţiile preţioase pe care, de fiecare dată, secretarul general al partidului (Continuare în pagina a IlI-a) Doresc să încep prin a vă adresa dumneavoastră, tuturor locuitorilor din Slatina şi din judeţul Olt, un salut călduros şi cele mai bune urări din partea Comitetului Central al partidului, a Consiliului de Stat şi guvernului, precum şi a mea însumi. (Aplauze puternice , urate. Se scandează: „Ceauşescu şi poporul“). Această mare adunare populară din Slatina este consacrată sărbătoririi ,,Zilei recoltei“ din patria noastră. Iată de ce doresc ca, de aici, să adresez, tuturor oamenilor muncii, întregului nostru popor, ţărănimii cooperatiste şi tuturor lucrătorilor din agricultură cele mai calde felicitări şi urări de succes în întreaga lor activitate. (Aplauze puternice, urate prelungite). Sărbătorirea ,,Zilei recoltei“ în acest an coincide cu primul an al celui de-al şaselea cincinal, al cincinalului 1976—1980. Putem deci face şi o apreciere asupra felului cum am trecut la realizarea istoricelor hotăriri ale Congresului al XI-lea în agricultură, ca şi in toate celelalte domenii de activitate. (Urate ; aplauze puternice). Aţi auzit ceea ce au spus aici tovarăşii care au vorbit despre rezultatele obţinute în acest an în creşterea producţiei agricole. Pe ţară obţinem cea mai mare producţie,de cereale din istoria României. Am obţinut o creştere simţitoare a producţiei şi la celelalte culturi, inclusiv în zootehnie. Putem aprecia deci că am început în bune condiţiuni activitatea pentru realizarea noului cincinal. In judeţul Olt s-a obţinut, de asemenea, o producţie record. Aţi ascultat vorbindu-se aici despre rezultatele obţinute de unele cooperative de producţie, de unele întreprinderi de stat — rezultate care depăşesc cu mult media a ceea ce s-a realizat pe judeţ sau a ceea ce se realizează pe întreaga ţară în acest an. De altfel, cu prilejul vizionării expoziţiei agricole din judeţ am putut constata cu multă satisfacţie că numeroase cooperative şi întreprinderi agricole de stat din judeţul dumneavoastră au rezultate deosebit de bune. Toate acestea demonstrează cu putere justețea politicii partidului nostru de a pune un accent deosebit pe dezvoltarea agriculturii, ca una din ramurile hotărîtoare, de bază, ale dezvoltării socialiste a patriei noastre. (Aplauze puternice, prelungite , urale). Aceste rezultate pe care le-aţi obţinut in judeţul Olt, ca şi realizările pe care le-au dobîndit ţărănimea cooperatistă şi oamenii muncii din agricultură în întreaga ţară, demonstrează cu putere superioritatea agriculturii noastre cooperatiste şi de stat, a agriculturii socialiste, care creează condiţiile cele mai bune pentru a putea folosi cu rezultate bune mijloacele de mecanizare, chimice, seminţele şi ştiinţa agricolă, pentru a obţine o creştere rapidă a producţiei agricole. (Aplauze puternice ; se s c a n d e a z ă : „Ceauşescu — P.C.R.“). Rezultatele pe care le-am obţinut in acest an în agricultură atestă cu putere realismul prevederilor hotărîrilor Congresului al XI-lea, ale planului cincinal actual. Ele demonstrează că dispunem de tot ce este necesar pentru a realiza şi în agricultură, cu succes, tot ceea ce ne-am propus, pentru a obţine o sporire mult mai mare a producţiei agricole şi pentru a asigura, pe această bază, creşterea veniturilor ţărănimii, îmbunătăţirea condiţiunilor de aprovizionare, ridicarea bunăstării întregului nostru popor. (Aplauze puternice , urale. Se scandează „Ceauşescu şi poporul". Este însă evident că aceste rezultate sunt nemijlocit legate de eforturile mari pe care statul nostru socialist şi întregul popor le fac în vederea dezvoltării agriculturii. în această privinţă voi menţiona faptul că în actualul cincinal va trebui să realizăm irigarea a încă unui milion de hectare, ajungînd la circa 3 milioane de hectare irigate. Va creşte cantitatea de îngrăşăminte, vom mecaniza,din linii generale, toate lucrările agricole, creind astfel condiţii pentru a putea realiza la timp atit lucrările de însămînţare şi îngrijire, cit şi cele de stringere a recoltei. Toate acestea necesită investiţii serioase. După cum, cred, că vă reamintiţi, în actualul plan cincinal sunt prevăzute circa 120 miliarde de lei pentru investiţii în agricultură. Iată, deci, că producţia pe care o realizăm este nemijlocit legată de marile eforturi pe care le facem pentru dotarea agriculturii, pentru crearea şi dezvoltarea condiţiilor necesare obţinerii unor producţii mari. (Aplauze puternice). Ea toate acestea trebuie să adăugăm eforturile ce le facem pentru dezvoltarea ştiinţei agricole, pentru a asigura seminţe şi animale de înaltă productivitate, aplicarea unor reguli agrotehnice şi a unor tehnologii care să permită valorificarea superioară a solului, a eforturilor materiale şi financiare pe care le facem în această direcţie. Dar, la toate acestea, se adaugă factorul hotărâtor, de care depinde punerea în valoare a tuturor acestor mijloace materiale, a rezultatelor ştiinţei. Omul. Ţărănimea noastră cooperatistă, specialiştii, muncitorii din agricultură, ei sunt aceia care au obţinut, în acest an, recoltele despre care s-a vorbit aici! Ei joacă rolul hotăritor in realizarea prevederilor Programului elaborat de Congresul al XI-lea al partidului în agricultură! (Aplauze puternice, prelungite, se scandează: „Ceauşescu şi poporul“). Acum, la „Ziua recoltei“, doresc să adresez întregii ţărănimi, tuturor oamenilor muncii din agricultură, oamenilor de ştiinţă şi specialiştilor din acest sector felicitări pentru rezultatele obţinute şi să le urez să facă totul pentru a obţine în anul 1977 şi în anii următori recolte tot mai mari, să contribuie tot mai mult la îmbogăţirea ţării noastre, la creşterea bunăstării întregului popor. (Aplauze puternice, urale). Fără îndoială că şi în agricultură dispunem de bune condiţiuni pentru realizarea planului cincinal. Aţi ascultat cele ce s-au spus aici în legătură cu rezultatele mari obţinute de o serie de cooperative agricole şi întreprinderi agricole de stat. Un proverb românesc spune că „Cu o floare nu se face primăvară“. Intr-adevăr, dacă am avea o singură cooperativă care ar obţine recolte mari ar fi greu să spunem că avem perspective bune. Dar, se poate afirma că în fiecare judeţ şi la fiecare, cultură, atît la cereale, cit şi la legume şi plante tehnice, precum şi în zootehnie, avem rezultate deosebit de mari- Producţii de 20 000 kg de porumb ştiuleţi la hectar sau de 23 000 kg porumb ştiuleţi la hectar irigat nu mai constituie cazuri izolate, avem sute de cooperative care au depăşit 10 000 kg porumb la hectar, sunt sute de cooperative cu peste 5 000 kg griu la hectar. Avem de asemenea multe cooperative care au obţinut peste 50 000 kg de sfeclă la hectar, precumşi cooperative cu recolte mari de cartofi, de legume, cu producţii mari de lapte, de carne, care se obţin şi se livrează statului. Toate acestea ne-ar da dreptul să spunem că avem nu o floare, ci din fiecare judeţ, avem un buchet de flori, iar pe ţară un snop, care ne dă posibilitatea să prevedem că vom avea o adevărată primăvară în agricultura noastră. (Aplauze puternice, urale. Se scandează: „Ceauşescu şi poporul“). Ceea ce trebuie subliniat este faptul că astfel de recolte mari sunt în toate judeţele şi în toate zonele cu categorii de fertilitate foarte diferite. Atit in Bărăgan, cit şi in Olt, în partea de nord a judeţului, pe podzol, precum şi in alte judeţe, avem recolte mari, pină la 20 000 kg porumb boabe pe hectar , ceea ce demonstrează că întregul nostru sol, indiferent de categoria de fertilitate la care l-au încadrat specialiştii, poate da recolte foarte mari. Aceasta înseamnă că nu mai sunt diferenţe in ce priveşte solul, pentru că şi podzolul şi cernoziomul pot da recolte de 20 000 kg. Singurele diferenţe sunt între specialişti, între cooperatori, între muncitorii din agricultură, in felul cum muncesc oamenii! Ei sunt aceia care pot şi trebuie să obţină pe acest pămint, pe care strămoşii noştri l-au lucrat de două milenii, recolte de peste 20 000 kg porumb la hectar! Şi putem obţine acest lucru în întreaga ţară! (Aplauze puternice, urale. Se scandează: „Ceauşescu şi poporul"). Desigur, realizarea obiectivelor ce ni le-am propus, de aobţine producţii mari în agricultură, cere eforturi serioase din partea tuturor celor care lucrează în acest domeniu, începind cu oamenii de ştiinţa, cu Academia Agricolă, cu Ministerul Agriculturii, consiliile populare, conducerile întreprinderilor de stat şi cooperatiste. (Continuare in pag. a III-a) Cuvintarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la adunarea populară din oraşul Slatina Dragi tovarăşi, . I Fotografii : GHEORGHE CUCU ŞI AGERPRES . IERI PE CÂMPIILE ŞI DEALURILE MĂRII Prin participarea exemplară, cu înaltă răspundere, a tuturor locuitorilor satelor, a zecilor de mii de tineri ZI DE MUNCA RECORD PENTRU CA NIMIC DIN ROADELE ACESTUI AN SĂ NU SE PIARDĂ • TULCEA Vremea bună, neaşteptat de călduroasă, a favorizat duminică în judeţul Tulcea desfăşurarea tuturor lucrărilor agricole specifice acestei perioade. Un număr impresionant de forţe umane şi mijloace mecanice au fost mobilizate, acţiunile fiind îndreptate cu prioritate la recoltatul porumbului şi sfeclei de zahăr, transportul şi depozitatul producţiei, tăiatul cocenilor. La unităţile C.A.P. Ceamurlia de Jos şi Lunca participarea oamenilor a fost determinată şi de ambiţia lor de a încheia în această zi recoltatul sfeclei de zahăr. Peste două zile acţiunea va fi terminată şi la Jurilovca. Aşa cum ne informa inginerul şef al Consiliului intercooperatist Ceamurlia, Ion Naziru, ieri au fost transportate în bază 65 tone sfeclă. In cele 130 de curse, mijloacele de transport destinate porumbului au pus la adăpost 650 tone ştiuleţi. O cantitate de porumb aproape egală au depozitat şi cooperatorii consiliului Topologu. Alături de ei au lucrat ieri la depănuşat şi elevii anilor I şi II ai Liceu-V. RAVESCU (Continuare in pag. a IV-a) • Expresia politică a conştiinţei morale • In şcoală ne formăm în spiritul înaltelor valori muncitoreşti (PAG. A. II-A) • Festivalul „Cîntarea României" : Adolescenţa şi nevoia de creaţie (PAG. A IV-A) SOSIREA ÎN ŢARA NOASTRĂ A UNEI DELEGAŢII A UNIUNII TINERETULUI VIETNAMEZ DIN R. S. VIETNAM Duminică seara a sosit în Capitală o delegaţie a Uniunii Tineretului Vietnamez, condusă de Vu Quang, prim secretar al Comitetului Central al Uniunii Tineretului Vietnamez, care va efectua o vizită în ţara noastră la invitaţia C.C. al Uniunii Tineretului Comunist. La aeroportul internaţional Bucureşti-Otopeni, delegaţia a fost salutată de tovarăşul Ion Traian Ştefănescu, prim-secretar al C.C. al U.T.C., de membri ai Biroului C.C. al U.T.C. A fost de faţă Lam Van Luu, ambasadorul R.S. Vietnam la București. Cum finalizaţi investiţiile acestui an, cum pregătiţi investiţiile anului viitor? Eforturile furnizorilor de materiale mai bine corelate cu obiectivele constructorilor Unităţilor economice existente pe platforma industrială Militari din Capitală, li se vor adăuga curind un nou şi important obiectiv aflat in fază avansată de execuţie. Peste 100 de constructori din cadrul TCIAZ Bucureşti acţionează în aceste zile pe şantierul unui important obiectiv economic pentru terminarea lucrărilor suprastructurii. Măsurile organizatorice luate de constructori, condiţiile bune de lucru create la fiecare loc de muncă au asigurat un ritm bun de execuţie încă din start. Din vară, s-au montat reflectoare în jurul şantierului pentru a se putea lucra în două şi trei schimburi. Majoritatea elementelor... prefabricate — stilpi, grinzi, cadre pentru luminatoare —, au fost executate în baza de producţie, amenajată in şantier. Tot in scopul intensificării ritmului de lucru, creşterii productivităţii muncii, cele mai multe operaţii, săpăturii de fundaţii, montarea unor elemente şi subansamble, au fost efectuate mecanic şi s-au luat măsuri pentru aprovizionarea in flux continuu cu beton şi alte materiale. Pentru ca activitatea să se desfăşoare in bune condi-tii şi pe timpul friguros, în incinta şantierului s-a pus în funcţiune o centrală termică, care produce aburul necesar pentru încălzirea betonului în timpul turnării. Lucrările au demarat, aşa cum spuneam, bine pină in urmă cu cîteva săptămîni cînd constructorii nu au mai putut menţine, ritmul normal de execuţie, lipsindu-le citeva zeci de grinzi speciale cu canale de ventilaţie, piese importante din componenţa suprastructurii clădirilor, fără de care nu se poate înainta. Aşa cum prevăd graficele, citeva secţii, la această vreme, trebuiau închise. Constructorii aveau, în acest fel, asigurat un bun front de lucru pentru iarnă. „Cu toate eforturile făcute de noi, ne spune inginerul Nicolae Jipa, șeful șantierului, pentru impulsionarea ritmului de livrare a acestor grinzi de către NICOLAE MILITARU (Continuare in pag. a II-a)