Scînteia Tineretului, noiembrie 1976 (Anul 32, nr. 8536-8561)

1976-11-01 / nr. 8536

Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXXII, SERIA II, Nr. 8 536 1­6 PAGINI — 30 BANI LUNI 1 NOIEMBRIE 1976 Nouă şi elocventă expresie a preţuirii pe care partidul şi statul o acordă activităţii pline de abnegaţie a ţărănimii, a tuturor oamenilor muncii din agricultură, strădaniilor lor de a obţine producţii tot mai bogate T­ovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Co­munist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a participat duminică, 31 octombrie, la sărbătorirea Zilei recoltei, zi aşezată sub însemnele hărniciei şi rodniciei, zi înscrisă în calendarul sărbătorilor noastre semnificative, împreună cu secretarul general al partidului s-au aflat tovarăşii Ma­nea Mânescu, Emil Bobu, Cornel Burtică, Lina Ciobanu, Ion Ioniţă, Gheorghe Pană, Ilie Verdeţ, Nicolae Giosan, Constantin Dăscălescu, An­gelo Miculescu, viceprim-ministru al guvernului, ministrul agriculturii şi industriei alimentare. Participarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu — şi de această dată — la sărbătoarea recoltei constituie o nouă şi elocventă expresie a preţuirii pe care partidul şi statul nostru, întregul popor, o acordă activităţii pline de abnegaţie a ţărănimii, a tuturor oamenilor muncii din agricul­tură, strădaniilor lor de a obţine producţii tot mai bogate, de a-şi aduce o contribuţie crescîndă la înflorirea patriei socialiste. Anul acesta marea sărbătoare a recoltei, a cinstirii vrednicilor lucrători ai ogoarelor s-a des­făşurat în condiţii cu totul deo­sebite. Este primul an al cinci­nalului revoluţiei tehnico-ştiin­­ţifice, iar bilanţul primelor zece luni atit pe ansamblul econo­miei naţionale, cit şi al uneia dintre ramurile sale de bază — agricultura — arată că indica­torii planificaţi au fost nu nu­mai integral realizaţi, ci chiar depăşiţi în mod substanţial. Este acest bilanţ cel mai pu­ternic argument al faptului că, strins unit în jurul partidului, al secretarului său general, tova­răşul Nicolae Ceauşescu, între­gul nostru popor acţionează ferm, neabătut, pentru înfăp­tuirea­­ exemplară a istoricelor hotărîri, adoptate de Congresul al XI-lea al partidului, în acest an 1976 a fost obţinută cea mai mare producţie agricolă din is­toria ţării. O dovadă grăitoare a justeţii politicii agrare a parti­dului nostru, elaborată sub di­recta îndrumare şi conducere a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, politică vizind modernizarea structurilor de­ bază ale produc­ţiei, organizarea exemplară a muncii şi întregii activităţi, me­­­­canizarea rapidă, introducerea pe scară largă a chimizării şi tehnologiilor celor mai avansate de, lucru, de valorificare supe­rioară a fondului funciar. Vizita de lucru a secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în unităţi agricole din judeţul Olt, amplul dialog purtat cu acest prilej a relevat încă o dată preocuparea constantă, grija deosebită pe care tovarăşul Nicolae Ceauşescu, întîiul gospodar al ţării, o poartă bunului mers al activi­tăţii acestui sector de bază al economiei noastre naţionale. îndemnurile şi indicaţiile pre­ţioase pe care, de fiecare dată, secretarul general al partidului (Continuare în pagina a IlI-a) Doresc să încep prin a vă adresa dumneavoastră, tuturor locuitorilor din Slatina şi din judeţul Olt, un salut călduros şi cele mai bune urări din partea Comitetului Central al partidului, a Consiliului de Stat şi guvernului, precum şi a mea însumi. (Aplauze puternice , urate. Se scandează: „Ceauşescu şi poporul“). Această mar­e adunare popu­lară din Slatina este consacra­tă sărbătoririi ,,Zilei recoltei“ din patria noastră. Iată de ce doresc ca, de aici, să adresez, tuturor oamenilor muncii, în­tregului nostru popor, ţărănimii cooperatiste şi tuturor lucrăto­rilor din agricultură cele mai calde felicitări şi urări de suc­ces în întreaga lor activitate. (Aplauze puternice, urate pre­lungite). Sărbătorirea ,,Zilei recoltei“ în acest an coincide cu primul an al celui de-al şaselea cinci­nal, al cincinalului 1976—1980. Putem deci face şi o apreciere asupra felului cum am trecut la realizarea istoricelor hotăriri ale Congresului al XI-lea în agricultură, ca şi in toate cele­lalte domenii de activitate. (Urate ; aplauze puternice). Aţi auzit ceea ce au spus aici tovarăşii care au vorbit despre rezultatele obţinute în acest an în creşterea producţiei agricole. Pe ţară obţinem cea mai mare producţie,de cereale din istoria României. Am obţinut o creştere simţitoare a producţiei şi la celelalte culturi, inclusiv în zootehnie. Putem aprecia deci că am­ început în bune condi­­ţiuni activitatea pentru reali­zarea noului cincinal. In jude­ţul Olt s-a obţinut, de aseme­nea, o producţie record. Aţi ascultat vorbindu-se aici despre rezultatele obţinute de unele cooperative de producţie,­ de unele întreprinderi de stat — rezultate care depăşesc cu mult media a ceea ce s-a realizat pe judeţ sau a ceea ce se realizează pe întreaga ţară în acest an. De altfel, cu prilejul vizionării ex­poziţiei agricole din judeţ am putut constata cu multă­ satis­facţie că numeroase cooperative şi întreprinderi agricole de stat din judeţul dumneavoastră au rezultate deosebit de bune. Toate acestea demonstrează cu putere justețea politicii parti­dului nostru de a pune un accent deosebit pe dezvoltarea agriculturii, ca una din ramu­rile hotărîtoare, de bază, ale dezvoltării socialiste a patriei noastre. (Aplauze puternice, prelungite , urale). Aceste rezultate pe care le-aţi obţinut in judeţul Olt, ca şi realizările pe care le-au dobîndit ţărănimea cooperatistă şi oamenii muncii din agricul­tură în întreaga ţară, de­monstrează cu putere superio­ritatea agriculturii noastre cooperatiste şi de stat, a agri­culturii socialiste, care creează condiţiile cele mai bune pen­tru a putea folosi cu rezultate bune mijloacele de mecanizare, chimice, seminţele şi ştiinţa agricolă, pentru a obţine o creş­tere rapidă a producţiei agri­cole. (Aplauze puternice ; se s c a n d e a z ă : „Ceauşescu — P.C.R.“). Rezultatele pe care le-am ob­ţinut in acest an în agricultură atestă cu putere realismul pre­vederilor hotărîrilor Congresului al XI-lea, ale planului cincinal actual. Ele demonstrează că dis­punem de tot ce este necesar pentru a realiza şi în agricultură, cu succes, tot ceea ce ne-am pro­pus, pentru a obţine o sporire mult mai mare a producţiei agri­cole şi pentru a asigura, pe a­­c­eastă bază, creşterea veniturilor ţărănimii, îmbunătăţirea condi­­ţiunilor de aprovizionare, ridi­carea bunăstării întregului nos­tru popor. (Aplauze puternice , urale. Se scandează „Ceauşescu şi poporul"­. Este însă evident că aceste rezultate sunt nemijlocit legate de eforturile mari pe care statul nostru socialist şi întregul popor le fac în vederea dezvoltării agriculturii. în această privinţă voi menţiona faptul că în actua­lul cincinal va trebui să realizăm irigarea a încă unui milion de hectare, ajungînd la circa 3 mili­oane de hectare irigate. Va creş­te cantitatea de îngrăşăminte, vom mecaniza,d­in linii generale, toate lucrările agricole, creind astfel condiţii pentru a putea realiza la timp atit lucrările­ de însămînţare şi îngrijire, cit şi cele de stringere a recoltei. Toa­te acestea necesită investiţii se­rioase. După cum, cred, că vă reamintiţi, în actualul plan cinci­nal sunt prevăzute circa 120 miliarde de lei pentru investi­ţii în agricultură. Iată, deci, că producţia pe care o realizăm este nemijlocit legată de marile eforturi pe care le facem pen­tru dotarea agriculturii, pentru crearea şi dezvoltarea condi­ţiilor necesare obţinerii unor producţii mari. (Aplauze puter­nice). Ea toate acestea trebuie să adăugăm eforturile ce le facem pentru dezvoltarea ştiinţei agri­cole, pentru a asigura seminţe şi animale de înaltă producti­vitate, aplicarea unor reguli agrotehnice şi a unor tehnologii care să permită valorificarea superioară a solului, a efortu­rilor materiale şi financiare pe care le facem în această direc­ţie. Dar, la toate acestea, se adaugă factorul hotărâtor, de care depinde punerea în valoa­re a tuturor acestor mijloace materiale, a rezultatelor ştiin­ţei. Omul. Ţărănimea noastră cooperatistă, specialiştii, munci­torii din agricultură, ei sunt aceia care au obţinut, în acest an, recoltele despre care s-a vorbit aici! Ei joacă rolul hotă­ritor in realizarea prevederilor Programului elaborat de Con­gresul al XI-lea al partidului în agricultură! (Aplauze puternice, prelungite, se scandează: „Ceauşescu şi poporul“). Acum, la „Ziua recoltei“, do­resc să adresez întregii ţără­­nimi, tuturor oamenilor muncii din agricultură, oamenilor de ştiinţă şi specialiştilor din acest sector felicitări pentru rezul­tatele obţinute şi să le urez să facă totul pentru a obţine în anul 1977 şi în anii următori re­colte tot mai mari, să contri­buie tot mai mult la îmbogăţi­rea ţării noastre, la creşterea bunăstării întregului popor. (Aplauze puternice, urale). Fără îndoială că şi în agri­cultură dispunem de bune con­­diţiuni pentru realizarea planu­lui cincinal. Aţi ascultat cele ce s-au spus aici în legătură cu re­zultatele mari obţinute de o se­rie de cooperative agricole şi întreprinderi agricole de stat. Un proverb românesc spune că „Cu o floare nu se face primă­vară“. Intr-adevăr, dacă am avea o singură cooperativă care ar obţine recolte mari ar fi greu să spunem că avem perspective bune. Dar, se poate afirma că în fiecare judeţ şi la fiecare, cultură, atît la cereale, cit şi la legume şi plante tehnice, pre­cum şi în zootehnie, avem re­zultate deosebit de mari- Pro­ducţii de 20 000 kg de porumb ştiuleţi la hectar sau de­ 23 000 kg porumb ştiuleţi la hectar iri­gat nu mai constituie cazuri izolate, avem sute de coope­rative care au depăşit 10 000 kg porumb la hectar, sunt sute de cooperative cu peste 5 000 kg griu la hectar. Avem de asemenea multe cooperative care au obţinut peste 50 000 kg de sfeclă la hectar, precum­­şi cooperative cu recolte mari de cartofi, de legume, cu produc­ţii mari de lapte, de carne, care se obţin şi se livrează statului. Toate acestea ne-ar da dreptul să spunem că avem nu o floa­re, ci d­in fiecare judeţ, avem un buchet de flori, iar pe ţară un snop, care ne dă posibilita­tea să prevedem că vom avea o adevărată primăvară în agri­cultura noastră. (Aplauze pu­ternice, urale. Se scandează: „Ceauşescu şi poporul“). Ceea ce trebuie subliniat este faptul că astfel de recolte mari sunt în toate judeţele şi în toa­te zonele cu categorii de ferti­litate foarte diferite. Atit in Bărăgan, cit şi in Olt, în partea de nord a judeţului, pe podzol, precum şi in alte judeţe, avem recolte mari, pină la 20 000 kg porumb boabe pe hectar , ceea ce demonstrează că întregul nostru sol, indiferent de catego­ria de fertilitate la care l-au încadrat specialiştii, poate da recolte foarte mari. Aceasta în­seamnă că nu mai sunt diferen­ţe in ce priveşte solul, pentru că şi podzolul şi cernoziomul pot da recolte de 20 000 kg. Sin­gurele diferenţe sunt între spe­cialişti, între cooperatori, între muncitorii din agricultură, in fe­lul cum muncesc oamenii! Ei sunt aceia care pot şi trebuie să obţină pe acest pămint, pe care strămoşii noştri l-au lu­crat de două milenii, recolte de peste 20 000 kg porumb la hec­tar! Şi putem obţine acest lu­cru în întreaga ţară! (Aplauze puternice, urale. Se scandează: „Ceauşescu şi poporul"). Desigur, realizarea obiective­lor ce ni le-am propus, de a­­obţine producţii mari în agri­cultură, cere eforturi serioase din partea tuturor celor care lucrează în acest domeniu, î­n­­cepind cu oamenii de ştiinţa, cu Academia Agricolă, cu Mi­nisterul Agriculturii, consiliile populare, conducerile întreprin­derilor de stat şi cooperatiste. (Continuare in­ pag. a III-a) Cuvintarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la adunarea populară din oraşul Slatina Dragi tovarăşi, . I Fotografii : GHEORGHE CUCU ŞI AGERPRES . IERI PE CÂMPIILE ŞI DEALURILE MĂRII Prin participarea exemplară, cu înaltă răspundere, a tuturor locuitorilor satelor, a zecilor de mii de tineri ZI DE MUNCA RECORD PENTRU CA NIMIC DIN ROADELE ACESTUI AN SĂ NU SE PIARDĂ • TULCEA Vremea bună, neaşteptat de călduroasă, a favorizat duminică în judeţul Tulcea desfăşurarea tuturor lucrărilor agricole spe­cifice acestei perioade. Un nu­măr impresionant de forţe uma­ne şi mijloace mecanice au fost mobilizate, acţiunile fiind în­dreptate cu prioritate la recol­tatul porumbului şi sfeclei de zahăr, transportul şi depozitatul producţiei, tăiatul cocenilor. La unităţile C.A.P. Ceamurlia de Jos şi Lunca participarea oame­nilor a fost determinată şi de ambiţia lor­ de a încheia în această zi recoltatul sfeclei de zahăr. Peste două zile acţiunea va fi terminată şi la Jurilovca. Aşa cum ne informa inginerul şef al Consiliului intercoopera­­tist Ceamurlia, Ion Naziru, ieri au fost transportate în bază 65 tone sfeclă.­ In cele 130 de curse, mijloacele de transport desti­nate porumbului au pus la adă­post 650 tone ştiuleţi. O canti­tate de porumb aproape egală au depozitat şi cooperatorii consiliului Topologu. Alături de ei au lucrat ieri la depănuşat şi elevii anilor I şi II ai Liceu-V. RAVESCU (Continuare in pag. a IV-a) • Expresia politică a conştiinţei morale • In şcoală ne formăm în spiritul înaltelor valori muncitoreşti (PAG. A. II-A) • Festivalul „Cîntarea României" : Adolescenţa şi nevoia de creaţie (PAG. A IV-A) SOSIREA ÎN ŢARA NOASTRĂ A UNEI DELEGAŢII A UNIUNII TINERETULUI VIETNAMEZ DIN R. S. VIETNAM Duminică seara a sosit în Capitală o delegaţie a Uniu­nii Tineretului Vietnamez, condusă de Vu Quang, prim secretar al Comitetului Cen­tral al Uniunii Tineretului Vietnamez, care va efectua o vizită în ţara noastră la invitaţia C.C. al Uniunii Ti­neretului Comunist. La aeroportul internaţio­nal Bucureşti-Otopeni, de­legaţia a fost salutată de to­varăşul Ion Traian Ştefănes­­cu, prim-secretar al C.C. al U.T.C., de membri ai Birou­lui C.C. al U.T.C. A fost de faţă Lam Van Luu, ambasadorul R.S. Viet­nam la București. Cum finalizaţi investiţiile acestui an, cum pregătiţi investiţiile anului viitor? Eforturile furnizorilor de materiale mai bine corelate cu obiectivele constructorilor Unităţilor economice existente pe platforma industrială Mili­tari din Capitală, li se vor a­­dăuga curind un nou şi impor­tant obiectiv aflat in fază avan­sată de­ execuţie. Peste 100 de constructori din cadrul TCIAZ Bucureşti acţionează în aceste zile pe şantierul unui important obiectiv economic pentru termi­narea lucrărilor suprastructurii. Măsurile organizatorice luate de constructori, condiţiile bune de lucru create la fiecare loc de muncă au asigurat un ritm bun de execuţie încă din start. Din vară, s-au montat reflectoare în jurul şantierului pentru a se putea lucra în două şi trei schimburi. Majoritatea elemen­telor... prefabricate — stilpi, grinzi, cadre pentru lumina­toare —, au fost executate în baza de producţie, amenajată in şantier. Tot in scopul inten­sificării ritmului de lucru, creş­terii productivităţii muncii, cele mai multe operaţii, săpăturii de fundaţii, montarea unor ele­mente şi subansamble, au fost efectuate mecanic şi s-au luat măsuri pentru aprovizionarea in flux continuu cu beton şi alte materiale. Pentru ca activitatea să se desfăşoare in bune condi-­­tii şi pe timpul friguros, în in­cinta şantierului s-a pus în func­ţiune o centrală termică, care produce aburul necesar pentru încălzirea betonului în­ timpul turnării. Lucrările au demarat, aşa cum spuneam, bine pină in urmă cu cîteva săptămîni cînd constructorii nu au mai putut menţine, ritmul normal de exe­cuţie, lipsindu-le citeva zeci de grinzi speciale cu canale de ventilaţie, piese importante din componenţa suprastructurii clă­dirilor, fără de care nu se poate înainta. Aşa cum prevăd graficele, ci­teva secţii, la această­­ vreme, trebuiau închise. Constructorii aveau, în acest fel, asigurat un bun front de lucru pentru iarnă. „Cu toate eforturile făcute de noi, ne spune inginerul Nicolae Jipa, șeful șantierului, pentru impulsionarea ritmului de li­vrare a acestor grinzi de către NICOLAE MILITARU (Continuare in pag. a II-a)

Next