Scînteia Tineretului, mai 1977 (Anul 33, nr. 8691-8716)

1977-05-02 / nr. 8691

Proletari din toate ţările, unîți-vă! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXXIII, SERIA II, NR. 8 691 6 PAGINI —30 BANI LUNI 2 MAI 1977 MAREA ADUNARE POPULARĂ CONSACRATĂ ZILEI DE 1 MAI Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, ceilalţi tovarăşi din conducerea partidului şi statului au participat, sâmbătă după-amiază, la adunarea populară organizată in Capitală, cu pri­lejul zilei de 1 Mai — Ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc. Omagiind ziiua de 1 Mai, in­­terraprimind-o cu bucurie şi rod­nice bilanţuri, oamenii muncii, români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi, deopotrivă fii şi făurari ai României socialis­te, şi-au îndreptat gradu­l plin de recunoştinţă spre gloriosul nostru partid comunist, pentru, tot ce s-a înfăptuit şi se înfăp­tuieşte, sub conducerea sa în­cercată, în patria noastră liberă şi înfloritoare, spre secretarul general al partidului, pentru ac­tivitatea neobosită, pentru dărui­rea cu care se consacră împli­nirii năzuinţelor celor mai pro­funde ale clasei muncitoare, ale întregii noastre naţiuni, de pro­gres, bunăstare şi fericire, de pace, prietenie şi colaborare cu toate popoarele lumii. Cu acest gîmd fierbinte l-au Întâmpinat numeroşi locuitori ai Capitalei pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu încă din momentul sosirii in Parcul tineretului, de-a lungul frumoasei esplanade, pînă la intrarea principală a Palatu­lui sporturilor şi culturii, care a găzduit marea adunare popu­lară, organizată de Comitetul municipal Bucureşti al P.C.R. Cu acelaşi gînd, izvorit din dragoste şi încredere neţărmuri­,­tă în partid şi în secretarul său general, l-au întâmpinat şi miile de participanţi la adunare. ...Ora 17. Sosirea la tribuna o­­ficială a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a celorlalţi tovarăşi din conducerea partidului şi statului este salutată cu multă căldură şi însufleţire. Sub vasta boltă a sălii răsună puternice urale şi ovaţii. Se a­clamă cu înflăcărare. Îndelung, într-o simbolică şi firească ală­turare, numele partidului şi al secretarului său general — „Ceauşescu — P.C.R.“, împreună cu secretarul gene­ral al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în tribuna o­­ficială iau loc tovarăşul Manea M â n e s c u, tovarăşa Elena Ceauşescu, tovarăşii Ştefan Voi­­tec, Emil Bobu, Cornel Burtică^ î . i. „i,., r;n­­ x r ;„r; „v... „ Ion Dincă, Emil Drăgănescu, Já­nos Fazekas, Ion Ioniţă, Petre Lupu, Paul Niculescu, Gheorghe Oprea, Gheorghe Pană, Ion Pă­­ţan, Dumitru Popescu, Gheorghe Rădulescu, I­­conte Răutu, Iosif Uglar, Ilie Verdeţ, Ştefan An­drei, Iosif Banc, Ion Coman, Teodor Coman, Mihai Dalca, Miu Dobrescu, Mihai Gere, Ni­colae Giosan, Vasile Patilineţ, Ion Io­rsu­, Constantin Dăscălescu, Aurel Duma, Ion Stănescu. Iau loc, de asemenea, vechi militanţi ai mişcării comuniste şi muncitoreşti din ţara noastră. Eroi ai Muncii Socialiste, repre­zentanţi ai unor organizaţii de masă, ai oamenilor muncii din mari întreprinderi bucure?ten®, ai vieţii ştiinţifice şi culturale. In sală se află membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, vechi militanţi ai mişcării comuniste şi munci­toreşti din­ ţara noastră, condu­cători de instituţii centrale, or­ganizaţii de masă şi obşteşti, oameni ai muncii din întreprin­derile şi instituţiile bucureştene. La adunarea populară partici­pă reprezentanţi ai Consiliului Central al Sindicatelor din Bul­garia, Mişcării Sindicale Revo­luţionare din Cehoslovacia, Cen­tralei Oamenilor Muncii din Cuba, Federaţiei Sindicatelor Libere Germane, Consiliului Central al Sindicatelor din R.P. Mongolă, Consiliului Central al Sindicatelor din Polonia, Consi­liului Central al Sindicatelor din Ungaria, Consiliului Central al Sindicatelor din U.R.S.S., Comi­tetului Executiv al Federaţiei Sindicatelor din R. S. Vietnam, Confederaţiei Generale a Mun­cii din Franţa, Confederaţiei Generale Italiene a Muncii, U­­niunii Generale a Muncitorilor din Algeria, Uniunii Naţionale a Muncitorilor din­ Angola, Con­gresului Sindicatelor din Africa de Sud, ■ Federaţiei Egiptene a Muncii, Confederaţiei Ecuado­­riene a Organizaţiilor de Clasă (C.E.D.O.C.) şi Confederaţiei Oa­menilor Muncii din Ecuador (C.T.E.), Congresului Sindicate­lor din Ghana, Federaţiei Ge­nerale a Muncitorilor din­ Ior­dania. Federaţiei General© a Sindicatelor din Irak, Sindicate­lor din Mozambic. Consiliului Naţional al Uniunii Oamenilor Muncii, din Mauritania. Consi­liului, Naţional al Uniunii Oa­menilor Muncii din Mexic. Sin­dicatului Naţional din învăță­­mint din Mexic şi Sindicatului Muncitorilor Feroviari din Me­xic. Federaţiei Sindicatelor Pa­lestine.­. Confederaţiei Genera­le a Muzicii din Peru. Federaţi­ei Generale a Sindicatelor din Siria. Confederaţiei Naţionale a Muncitorilor din Senegal. Uniu­nii Naţionale a Oamenilor Mun­cii din Tanzania. Congresului Sindicatelor din Zambia, Confe­deraţiei Muncitorilor din R.D.P. Yemen, Sindicatului Metalurgiş­­­tilor din Lisabona (Portugalia) şi (Continuare in pag. a IV-a) Simbătă a avut loc in Capitală în prezenţa tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a întregii conduceri de partid și de stat . Viitorul însuşi al naţiunii socialiste .î­­n acest al doilea an al cincinalului , deplinei afirmări a revoluţiei teh­­nico-ştiinţifice, într-o etapă domi­nată de eforturile stăruitoare ale întregului nostru popor pentru transpunerea în viaţă a documen­telor celui de-al XI-lea Congres al P.C.R., pen­tru înfăptuirea neabătută a Programului parti­dului, care dinamizează toate sferele acti­vităţii sociale şi determină accelerarea rit­mului general de dezvoltare economică, social­­politică şi culturală a societăţii noastre, trăim emoţionante întîlniri cu istoria glorioasă a pa­triei. 1977 este anul în care omagiem centenarul cuceririi Independenţei de stat a României, ani­versăm şapte decenii de la marea răscoală ţă­rănească din 1907 şi sărbătorim împlinirea a trei decenii de cind poporul român a devenit stăpi­­nul deplin al ţării. în acest an bogat în eveni­mente istorice, în anotimpul primăverii, cind cinstim ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc, ge­neraţia tinără — de ziua sa — sărbătoreşte îm­plinirea a 55 de ani de la crea­­­­rea Uniuni Seretului Comu­nist şi 20 de ani de la crearea P­­­siunii Asociaţii­lor Studenţilor Comunişti din România. Este o sărbătoare a muncii, a anga­jării responsa­bile prin noi fapte de patriotism, de abnegaţie comunistă, de dăruire pentru cauza partidului. Pentru tineretul patriei, sărbătorirea zilei de 2 Mai constituie un fericit prilej de reafirmare a hotărîrii ferme de a munci fără preget, de a face totul pentru înfăptuirea politicii interne şi externe a partidului şi statului, de a urma cu - credinţă exemplul comunist de muncă şi de viaţă al secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Această hotărire de esenţă revoluţionară izvorîtă din adîncul ini­milor milioanelor de tineri muncitori, ţărani, in­telectuali, elevi şi studenţi — români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi — se regăseşte pregnant în toate acţiunile dedicate sărbătorii „Zilei tineretului“, aniversării U.T.C. şi U.A.S.C.R. Veştile care sosesc din întreaga ţară consem­nează o intensificare puternică a eforturilor ti­nerilor pentru exemplara realizare a sarcinilor economice, pentru obţinerea unor rezultate bune şi foarte bune la învăţătură, o prezenţă în masă la muncă patriotică pe şantierele construcţiei şi reconstrucţiei; tabloul general al participării ti­neretului la sărbătoarea sa este acela al unei i­mobilizări energice pentru refacerea grabnică a ţării, pentru îndeplinirea şi depăşirea obiective­lor actualului cincinal. Totodată, „Ziua tinere­tului“ este cinstită prin ample acţiuni politico­­educative, culturale, turistice, sportive. Voinţa generaţiei tinere este ca la această sărbătoare să participe prin muncă, oferind imaginea reală a capacităţii sale creatoare, a dragostei sale faţă de patrie şi popor, a recunoştinţei pe care o poartă partidului, tovarăşului Nicolae Ceauşescu pentru minunatele condiţii de muncă, de învă­ţătură şi de viaţă de care se bucură in societa­tea noastră. Generaţia tinără a patriei este o generaţie a muncii. Trăim într-o societate în care cultul muncii, în deplin consens cu legile timpului nostru istorie, devine tot mai mult, îndeosebi pentru tineret, un nesecat izvor din care îşi trage seva energiei, a spiritului de sacrificiu, a capacităţii de gîndire şi acţiune revoluţionară. Pe acest adevăr, în primul rând, se întemeiază teza subliniată în Programul partidului, potri­vit căreia „tineretul reprezintă o puternică for­ţă socială“, fiind „viitorul însuşi al naţiunii so­cialiste“. Aceas­tă apreciere ex­primă conclu­dent esenţa con­cepţiei partidu­lui cu privire la locul şi rolul ti­neretului în o­­pera istorică de făurire a noii societăţi ; ea re­flectă, totoda­tă, răspunderile deosebite ce re­vin partidului, întregii societăţi in­formarea şi educarea multi­laterală, prin muncă şi pentru muncă, a tinerei generaţii. Au trecut 55 de ani de când a fost creată Uniunea Tineretului Comunist şi 20 de ani de la crearea Uniunii Asociaţiilor Studenţilor Comu­nişti din România. Toţi aceşti ani stau mărturie că în această concepţie despre locul şi rolul ti­nerei generaţii în societate, sintetizată în expresia tineretul — puternică forţă socială, viitorul în­­suşi al naţiunii socialiste, se regăseşte, în fapt, esenţa uneia dintre orientările de bază ale P.C.R., care din primele momente ale existen­ţei sale, în pofida tuturor grelelor încercări prin care a trecut, şi-a asumat deschis misiunea de formare, creştere şi educare a tineretului în spiritul înaltelor principii comuniste, revoluţio­nare. In anii construcţiei socialiste, mobilizat de or­ganizaţiile U.T.C. şi asociaţiile studenţilor comu­nişti, tineretul a participat şi participă activ la eforturile întregului popor pentru înfăptuirea sarcinilor trasate de partid, fiind în primele rîn­­duri ale tuturor marilor bătălii pentru dezvol­tarea industriei, agriculturii, ştiinţei, invăţămîn­ (Continuare in pag. a V-a) 1 MAI-ZIUA TINERETULUI DIN REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMANIA 55 de ani de la crearea U.T.C. şi 20 de ani de la crearea U.A.S.C.R. r—Fii ai României — de Mihai Negulescu . Un drum de glorii este drumul tău, deceniile­­ aspre magistrale duc mersul tău spre azi, popor erou, şi duc spre mîine ţelurile tale. Din inimi de copii cutezătoare, din inimi tinere adine vibrind - cinstim eroii luptei milenare, cinstim acest renăscător pâmint. Eu, pionier cu roşie cravată şi tricolor vibrind pe pieptul meu cu dor­inuit, cu inimă curată oştean pe drumul tău mă-nalţ şi eu. Student in marea universitate a demnităţii ăstui neam viteaz, puterile mi­ nchin, îngemănate, prezent la ctitoria ta de azi. Eu, făurar al marilor uzine, eu, arhitecta lanurilor noi ne-ncolonâm spre veacul care vine - ai muncii, al încrederii eroi. Vestonul vitejiei milenare - pe pieptul tinăr preluind, mă leg să fiu la post pe drumul tău de soare , popor - erou, părinte și strateg. * Suntem­ puternici fiindcă suntem­ fiii­­ acestui Mai, statornic înflorind. ' Sintem­ puternici fii ai României­­ fiindcă ţara astfel ne-a gindit. (­ Sintem­ puternici fiindcă în fiinţă A avem răsfrîntă raza unui gînd,­­ spre comunistă zi de biruinţă i intîiul fiu al patriei urmind.­­ Unită, demnă, patria cutează ţ prin şir de zile către noi lumini , şi inimile ferm se-ncolonează ‘ sub raza milenarului destin. ţ Şi inimile noastre spun iubire­a desăvirşind în faptă zi de zi ţ exemplul cel mai viu de dăruire ţ ce tinereţea noastră îl trăi. ^ Suntem­ puternici fiindcă sintem­ fiii ţ acestui mare şi încercat partid.­­ Suntem­ puternici fii ai României­­ fiindcă ţara astfel ne-a gindit. A | SERBĂRILE |­I SCINTEII TINERETULUI | I Programează la Mărăşeşti, azi, 2 mai, ] I orele 10, cea de-a Vl-a manifestare | din ciclul de evocări istorice | I „LA TRECUIU-1I MARE, I I MARE VIITOR“| | I dedicate aniversării Centenarului | | Independenţei de Stat a României | II Momentul de la Mărăşeşti, de ziua tineretului, este 3­­§ în acelaşi timp închinat şi aniversării a 55 de ani de 2 H la crearea Uniunii Tineretului Comunist şi a 20 de 1 H ani de la crearea Uniunii Asociaţiilor Studenţilor 3 H Comunişti din România.­­ §1 Din programul manifestării desprindem evocarea 2 U „Mărăşeştii în istoria luptelor pentru independenţa 1 H poporului român", recitalurile de poezie patriotică, 1­0 imnurile şi cîntecele ostăşeşti, momentele de muzică §§­0 folk, secvenţele de muzică uşoară şi de muzică popu- 2 3 ţară la care îşi dau concursul reputaţi actori şi poeţi, 2 3 precum şi vestiţi interpreţi ai muzicii româneşti. Prin- c­ă tre formaţiile de elită invitate de tineretul vrîncean 2 1§ — Ansamblul „Doina“ al Armatei şi Corul „Madri- 3 2 gal“.­­ 2 . Invitaţiile se pot procura de la comitetele U.T.C. §§ 3 şi Agenţia B.T.T. 3 iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiniiiiiiiiiniiiininiiiiiiiiiiiiinininiiiiiiiiiiiiiiiiiuiiiiiiiii în paginile 2 şi 3 • A FI TÎNĂR ÎN ROMÂNIA • A TRĂI ŞI MUNCI ÎN CHIP COMUNIST - identitatea de cuget şi faptă a generaţiei noastre revoluţionare

Next