Scînteia Tineretului, mai 1977 (Anul 33, nr. 8691-8716)
1977-05-02 / nr. 8691
Proletari din toate ţările, unîți-vă! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXXIII, SERIA II, NR. 8 691 6 PAGINI —30 BANI LUNI 2 MAI 1977 MAREA ADUNARE POPULARĂ CONSACRATĂ ZILEI DE 1 MAI Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, ceilalţi tovarăşi din conducerea partidului şi statului au participat, sâmbătă după-amiază, la adunarea populară organizată in Capitală, cu prilejul zilei de 1 Mai — Ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc. Omagiind ziiua de 1 Mai, interraprimind-o cu bucurie şi rodnice bilanţuri, oamenii muncii, români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi, deopotrivă fii şi făurari ai României socialiste, şi-au îndreptat gradul plin de recunoştinţă spre gloriosul nostru partid comunist, pentru, tot ce s-a înfăptuit şi se înfăptuieşte, sub conducerea sa încercată, în patria noastră liberă şi înfloritoare, spre secretarul general al partidului, pentru activitatea neobosită, pentru dăruirea cu care se consacră împlinirii năzuinţelor celor mai profunde ale clasei muncitoare, ale întregii noastre naţiuni, de progres, bunăstare şi fericire, de pace, prietenie şi colaborare cu toate popoarele lumii. Cu acest gîmd fierbinte l-au Întâmpinat numeroşi locuitori ai Capitalei pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu încă din momentul sosirii in Parcul tineretului, de-a lungul frumoasei esplanade, pînă la intrarea principală a Palatului sporturilor şi culturii, care a găzduit marea adunare populară, organizată de Comitetul municipal Bucureşti al P.C.R. Cu acelaşi gînd, izvorit din dragoste şi încredere neţărmuri,tă în partid şi în secretarul său general, l-au întâmpinat şi miile de participanţi la adunare. ...Ora 17. Sosirea la tribuna oficială a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a celorlalţi tovarăşi din conducerea partidului şi statului este salutată cu multă căldură şi însufleţire. Sub vasta boltă a sălii răsună puternice urale şi ovaţii. Se aclamă cu înflăcărare. Îndelung, într-o simbolică şi firească alăturare, numele partidului şi al secretarului său general — „Ceauşescu — P.C.R.“, împreună cu secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în tribuna oficială iau loc tovarăşul Manea M â n e s c u, tovarăşa Elena Ceauşescu, tovarăşii Ştefan Voitec, Emil Bobu, Cornel Burtică^ î . i. „i,., r;n x r ;„r; „v... „ Ion Dincă, Emil Drăgănescu, János Fazekas, Ion Ioniţă, Petre Lupu, Paul Niculescu, Gheorghe Oprea, Gheorghe Pană, Ion Păţan, Dumitru Popescu, Gheorghe Rădulescu, Iconte Răutu, Iosif Uglar, Ilie Verdeţ, Ştefan Andrei, Iosif Banc, Ion Coman, Teodor Coman, Mihai Dalca, Miu Dobrescu, Mihai Gere, Nicolae Giosan, Vasile Patilineţ, Ion Iorsu, Constantin Dăscălescu, Aurel Duma, Ion Stănescu. Iau loc, de asemenea, vechi militanţi ai mişcării comuniste şi muncitoreşti din ţara noastră. Eroi ai Muncii Socialiste, reprezentanţi ai unor organizaţii de masă, ai oamenilor muncii din mari întreprinderi bucure?ten®, ai vieţii ştiinţifice şi culturale. In sală se află membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, vechi militanţi ai mişcării comuniste şi muncitoreşti din ţara noastră, conducători de instituţii centrale, organizaţii de masă şi obşteşti, oameni ai muncii din întreprinderile şi instituţiile bucureştene. La adunarea populară participă reprezentanţi ai Consiliului Central al Sindicatelor din Bulgaria, Mişcării Sindicale Revoluţionare din Cehoslovacia, Centralei Oamenilor Muncii din Cuba, Federaţiei Sindicatelor Libere Germane, Consiliului Central al Sindicatelor din R.P. Mongolă, Consiliului Central al Sindicatelor din Polonia, Consiliului Central al Sindicatelor din Ungaria, Consiliului Central al Sindicatelor din U.R.S.S., Comitetului Executiv al Federaţiei Sindicatelor din R. S. Vietnam, Confederaţiei Generale a Muncii din Franţa, Confederaţiei Generale Italiene a Muncii, Uniunii Generale a Muncitorilor din Algeria, Uniunii Naţionale a Muncitorilor din Angola, Congresului Sindicatelor din Africa de Sud, ■ Federaţiei Egiptene a Muncii, Confederaţiei Ecuadoriene a Organizaţiilor de Clasă (C.E.D.O.C.) şi Confederaţiei Oamenilor Muncii din Ecuador (C.T.E.), Congresului Sindicatelor din Ghana, Federaţiei Generale a Muncitorilor din Iordania. Federaţiei General© a Sindicatelor din Irak, Sindicatelor din Mozambic. Consiliului Naţional al Uniunii Oamenilor Muncii, din Mauritania. Consiliului, Naţional al Uniunii Oamenilor Muncii din Mexic. Sindicatului Naţional din învățămint din Mexic şi Sindicatului Muncitorilor Feroviari din Mexic. Federaţiei Sindicatelor Palestine.. Confederaţiei Generale a Muzicii din Peru. Federaţiei Generale a Sindicatelor din Siria. Confederaţiei Naţionale a Muncitorilor din Senegal. Uniunii Naţionale a Oamenilor Muncii din Tanzania. Congresului Sindicatelor din Zambia, Confederaţiei Muncitorilor din R.D.P. Yemen, Sindicatului Metalurgiştilor din Lisabona (Portugalia) şi (Continuare in pag. a IV-a) Simbătă a avut loc in Capitală în prezenţa tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a întregii conduceri de partid și de stat . Viitorul însuşi al naţiunii socialiste .în acest al doilea an al cincinalului , deplinei afirmări a revoluţiei tehnico-ştiinţifice, într-o etapă dominată de eforturile stăruitoare ale întregului nostru popor pentru transpunerea în viaţă a documentelor celui de-al XI-lea Congres al P.C.R., pentru înfăptuirea neabătută a Programului partidului, care dinamizează toate sferele activităţii sociale şi determină accelerarea ritmului general de dezvoltare economică, socialpolitică şi culturală a societăţii noastre, trăim emoţionante întîlniri cu istoria glorioasă a patriei. 1977 este anul în care omagiem centenarul cuceririi Independenţei de stat a României, aniversăm şapte decenii de la marea răscoală ţărănească din 1907 şi sărbătorim împlinirea a trei decenii de cind poporul român a devenit stăpinul deplin al ţării. în acest an bogat în evenimente istorice, în anotimpul primăverii, cind cinstim ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc, generaţia tinără — de ziua sa — sărbătoreşte împlinirea a 55 de ani de la crearea Uniuni Seretului Comunist şi 20 de ani de la crearea Psiunii Asociaţiilor Studenţilor Comunişti din România. Este o sărbătoare a muncii, a angajării responsabile prin noi fapte de patriotism, de abnegaţie comunistă, de dăruire pentru cauza partidului. Pentru tineretul patriei, sărbătorirea zilei de 2 Mai constituie un fericit prilej de reafirmare a hotărîrii ferme de a munci fără preget, de a face totul pentru înfăptuirea politicii interne şi externe a partidului şi statului, de a urma cu - credinţă exemplul comunist de muncă şi de viaţă al secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Această hotărire de esenţă revoluţionară izvorîtă din adîncul inimilor milioanelor de tineri muncitori, ţărani, intelectuali, elevi şi studenţi — români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi — se regăseşte pregnant în toate acţiunile dedicate sărbătorii „Zilei tineretului“, aniversării U.T.C. şi U.A.S.C.R. Veştile care sosesc din întreaga ţară consemnează o intensificare puternică a eforturilor tinerilor pentru exemplara realizare a sarcinilor economice, pentru obţinerea unor rezultate bune şi foarte bune la învăţătură, o prezenţă în masă la muncă patriotică pe şantierele construcţiei şi reconstrucţiei; tabloul general al participării tineretului la sărbătoarea sa este acela al unei imobilizări energice pentru refacerea grabnică a ţării, pentru îndeplinirea şi depăşirea obiectivelor actualului cincinal. Totodată, „Ziua tineretului“ este cinstită prin ample acţiuni politicoeducative, culturale, turistice, sportive. Voinţa generaţiei tinere este ca la această sărbătoare să participe prin muncă, oferind imaginea reală a capacităţii sale creatoare, a dragostei sale faţă de patrie şi popor, a recunoştinţei pe care o poartă partidului, tovarăşului Nicolae Ceauşescu pentru minunatele condiţii de muncă, de învăţătură şi de viaţă de care se bucură in societatea noastră. Generaţia tinără a patriei este o generaţie a muncii. Trăim într-o societate în care cultul muncii, în deplin consens cu legile timpului nostru istorie, devine tot mai mult, îndeosebi pentru tineret, un nesecat izvor din care îşi trage seva energiei, a spiritului de sacrificiu, a capacităţii de gîndire şi acţiune revoluţionară. Pe acest adevăr, în primul rând, se întemeiază teza subliniată în Programul partidului, potrivit căreia „tineretul reprezintă o puternică forţă socială“, fiind „viitorul însuşi al naţiunii socialiste“. Această apreciere exprimă concludent esenţa concepţiei partidului cu privire la locul şi rolul tineretului în opera istorică de făurire a noii societăţi ; ea reflectă, totodată, răspunderile deosebite ce revin partidului, întregii societăţi informarea şi educarea multilaterală, prin muncă şi pentru muncă, a tinerei generaţii. Au trecut 55 de ani de când a fost creată Uniunea Tineretului Comunist şi 20 de ani de la crearea Uniunii Asociaţiilor Studenţilor Comunişti din România. Toţi aceşti ani stau mărturie că în această concepţie despre locul şi rolul tinerei generaţii în societate, sintetizată în expresia tineretul — puternică forţă socială, viitorul însuşi al naţiunii socialiste, se regăseşte, în fapt, esenţa uneia dintre orientările de bază ale P.C.R., care din primele momente ale existenţei sale, în pofida tuturor grelelor încercări prin care a trecut, şi-a asumat deschis misiunea de formare, creştere şi educare a tineretului în spiritul înaltelor principii comuniste, revoluţionare. In anii construcţiei socialiste, mobilizat de organizaţiile U.T.C. şi asociaţiile studenţilor comunişti, tineretul a participat şi participă activ la eforturile întregului popor pentru înfăptuirea sarcinilor trasate de partid, fiind în primele rînduri ale tuturor marilor bătălii pentru dezvoltarea industriei, agriculturii, ştiinţei, invăţămîn (Continuare in pag. a V-a) 1 MAI-ZIUA TINERETULUI DIN REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMANIA 55 de ani de la crearea U.T.C. şi 20 de ani de la crearea U.A.S.C.R. r—Fii ai României — de Mihai Negulescu . Un drum de glorii este drumul tău, deceniile aspre magistrale duc mersul tău spre azi, popor erou, şi duc spre mîine ţelurile tale. Din inimi de copii cutezătoare, din inimi tinere adine vibrind - cinstim eroii luptei milenare, cinstim acest renăscător pâmint. Eu, pionier cu roşie cravată şi tricolor vibrind pe pieptul meu cu dorinuit, cu inimă curată oştean pe drumul tău mă-nalţ şi eu. Student in marea universitate a demnităţii ăstui neam viteaz, puterile mi nchin, îngemănate, prezent la ctitoria ta de azi. Eu, făurar al marilor uzine, eu, arhitecta lanurilor noi ne-ncolonâm spre veacul care vine - ai muncii, al încrederii eroi. Vestonul vitejiei milenare - pe pieptul tinăr preluind, mă leg să fiu la post pe drumul tău de soare , popor - erou, părinte și strateg. * Suntem puternici fiindcă suntem fiii acestui Mai, statornic înflorind. ' Sintem puternici fii ai României fiindcă ţara astfel ne-a gindit. ( Sintem puternici fiindcă în fiinţă A avem răsfrîntă raza unui gînd, spre comunistă zi de biruinţă i intîiul fiu al patriei urmind. Unită, demnă, patria cutează ţ prin şir de zile către noi lumini , şi inimile ferm se-ncolonează ‘ sub raza milenarului destin. ţ Şi inimile noastre spun iubirea desăvirşind în faptă zi de zi ţ exemplul cel mai viu de dăruire ţ ce tinereţea noastră îl trăi. ^ Suntem puternici fiindcă sintem fiii ţ acestui mare şi încercat partid. Suntem puternici fii ai României fiindcă ţara astfel ne-a gindit. A | SERBĂRILE |I SCINTEII TINERETULUI | I Programează la Mărăşeşti, azi, 2 mai, ] I orele 10, cea de-a Vl-a manifestare | din ciclul de evocări istorice | I „LA TRECUIU-1I MARE, I I MARE VIITOR“| | I dedicate aniversării Centenarului | | Independenţei de Stat a României | II Momentul de la Mărăşeşti, de ziua tineretului, este 3§ în acelaşi timp închinat şi aniversării a 55 de ani de 2 H la crearea Uniunii Tineretului Comunist şi a 20 de 1 H ani de la crearea Uniunii Asociaţiilor Studenţilor 3 H Comunişti din România. §1 Din programul manifestării desprindem evocarea 2 U „Mărăşeştii în istoria luptelor pentru independenţa 1 H poporului român", recitalurile de poezie patriotică, 10 imnurile şi cîntecele ostăşeşti, momentele de muzică §§0 folk, secvenţele de muzică uşoară şi de muzică popu- 2 3 ţară la care îşi dau concursul reputaţi actori şi poeţi, 2 3 precum şi vestiţi interpreţi ai muzicii româneşti. Prin- că tre formaţiile de elită invitate de tineretul vrîncean 2 1§ — Ansamblul „Doina“ al Armatei şi Corul „Madri- 3 2 gal“. 2 . Invitaţiile se pot procura de la comitetele U.T.C. §§ 3 şi Agenţia B.T.T. 3 iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiniiiiiiiiiniiiininiiiiiiiiiiiiinininiiiiiiiiiiiiiiiiiuiiiiiiiii în paginile 2 şi 3 • A FI TÎNĂR ÎN ROMÂNIA • A TRĂI ŞI MUNCI ÎN CHIP COMUNIST - identitatea de cuget şi faptă a generaţiei noastre revoluţionare