Scînteia Tineretului, iulie 1977 (Anul 33, nr. 8743-8768)
1977-07-22 / nr. 8761
Pe şantierul de investiţii al propriei întreprinderi Industria constructoare de maşini se va dezvolta şi în actualul cincinal intr-un ritm superior altor ramuri ale economiei, avind datoria să producă utilaje de înaltă complexitate, printre care se numără, aşa cum sublinia secretarul general al partidului, instalaţiile de foraj marin şi instalaţiile de foraj de mare adîncime. Nouă, deci celor ce muncim in secţia aparataj pneumatic a întreprinderii constructoare de utilaj petrolier „1 Mai“ din Ploieşti, ne revin sarcini deosebit de complexe atît in realizarea exemplară a planului cit si in domeniul de vital interes al îmbunătăţirii continue a calităţii şi parametrilor tehnico-funcţionali al aparatajului pneumatic. Imediat am hotărît, ca un prim răspuns concret, ca o traducere in fapte a Hotăririi Congresului să suplimentăm angajamentul secţiei in întrecerea socialistă din acest an cu 4,5 la sută, în condiţiile obţinerii unor parametri tehnico-funcţionali superiori. La noi in secţie activează o organizaţie puternică. Cei peste 120 de utecişti şi-au adus o substanţială contribuţie la îndeplinirea exemplară, la absolut toţi indicatorii, a planului pe primul semestru. Suntem hotărîţi să ne menţinem şi în viitor titlul de organizaţie fruntaşă în întrecerea utecistă „Tineretul, factor activ în îndeplinirea cincinalului revoluţiei tehnico-ştiinţifice“. Aş dori, în continuare să mă ION VLADUŢA, lăcătuş, secţia aparataj pneumatic Întreprinderea „1 Mai“-Ploieşti (Continuare in pag. a 11-a) Sunt elev la Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău. Am trecut în anul IV. De citeva zile mă aflu în vacanţă. Desigur, eu şi colegii mei ne vom bucura în această vară de toate frumuseţile cu care ne-au obişnuit vacanţele noastre şcolare. Am proiectat excursii, plecări in tabere la munte şi la mare. Acum însă muncesc. Fac parte din brigada de elevi de la Liceul „B-PHasdeu“ care participă la construcţia digului de protecţie a municipiului Buzău. Brigada noastră s-a constituit ca răspuns la Chemarea Congresului consiliilor oamenilor muncii din industrie, construcţii şi transporturi. Pe noi ne-a impresionat în mod deosebit capitolul dedicat constructorilor. Am reţinut că, în condiţiile în care actualul plan cincinal prevede înfăptuirea unui volum de investiţii aproape egal cu volumul realizat în ultimele trei cincinale, se impune ca în acest domeniu să se acţioneze energic pentru urgentarea lucrărilor, pentru folosirea cu maximum de eficienţă a forţei de muncă şi a timpului de lucru. Am înţeles că putem contribui şi noi, după puterile noastre, la înfăptuirea acestor cerinţe. Noi nu activăm în domeniul construcţiilor. Dar suntem intim legaţi de activitatea constructorilor pentru că, deseori, am avut prilejul să muncim împreună cu ei. Pot spune — nu fără mîndrie — că elevii liceului nostru au lucrat pe aproape toate şantierele de investiţii care s-au deschis în ultimii ani în municipiul Buzău. Am consi-MIHAI ZAHARIA, elev în anul IV B. Liceul „B. P. Hasdeu“ brigadier pe şantierul digului de protecţie a municipiului Buzău (Continuare in pag. a ll-a) • RECENTUL CONGRES AL CONSILIILOR OAMENILOR MUNCII a stimulat în scurt timp colectivele de muncă în ampla acţiune de a produce mai mult, mai bine, cu cheltuieli cît mai mici. Iniţiativa „Să muncim ca adevăraţi producători, să gospodărim ca adevăraţi proprietari“, declanşată la Combinatul siderurgic Reşiţa, se dovedeşte elocventă prin rapiditatea cu care a fost extinsă în toate unităţile de producţie din cadrul combinatului. Măsurile cu caracter tehnic aplicate în secţiile cu proces continuu în vederea ridicării indicilor de utilizare a tuturor agregatelor, ca şi acţiunile organizate la fiecare loc de muncă, pentru gospodărirea mai judicioasă a materiilor prime şi energiei, s-au concretizat în importante sporuri de producţie la fontă, oţel, laminate, cocs metalurgic şi la alte produse siderurgice, sporuri ce depăşesc substanţial angajamentele asumate de colectivul combinatului, pe perioada care a trecut din acest an. In acelaşi timp, siderurgiştii reşiţeni au economisit, la un volum de producţie superior celui înregistrat în prima jumătate a anului trecut, peste 5 milioane kWh energie electrică şi însemnate cantităţi de combus „Brigada liceenilor" îşi face datoria Ce întreprindeţi pentru creşterea suplimentară a productivităţii? O întrebare la care programul de măsuri special întocmit de colectivul întreprinderii metalurgice din Aiud răspunde prin... numeroase semne de întrebare Creşterea productivităţii muncii cu un procent echivalează la întreprinderea metalurgică din Aiud cu obţinerea unui spor de producţie de 8,6 milioane lei. Redăm de la început acest calcul pentru a înţelege mai bine importanţa îndeplinirii programului de măsuri întocmit şi adoptat aici la începutul anului, pentru creşterea suplimentară a productivităţii muncii cu 3,5 la sută. In baza acestui program, ne-am propus şi noi să urmărim modul cum se înfăptuiesc măsurile stabilite, dar deşi, mărturisim, ne-am fi aşteptat la o acţiune limpede şi unitară, am fost nevoiţi să străbatem un adevărat labirint. Ceea ce surprinde în primul rînd este faptul că în situaţiile de urmărire a rezultatelor economice producţia ce urma să se obţină pe seama programului de creştere suplimentară a productivităţii muncii nici nu este luată în seamă. Raportând realizările numai la cifrele date prin plan, conducerea întreprinderii , susţine că, pe primul semestru, la producţia globală s-a obţinut o depăşire de 2,74 procente iar la productivitatea muncii o depăşire de 1,52 procente. Cu privire la gradul de îndeplinire a sarcinii suplimentare asumate prin angajament, nici o referire. Despre acest lucru, directorul adjunct, tovarăşul Popa Mircea nici nu vrea să discute. Şi intr-un fel are şi motive, pentru că concluzia la care ajungem, după ce luăm in calcul şi sarcina asumată pe baza programului de creştere suplimentară a productivităţii muncii, este că de fapt nici producţia globală şi nici productivitatea muncii nu se situează la nivelul planificat. De ce ? Să privim magi în detaliu felul la care nu fost aduse la îndeplinire măsurile elaborate la începutul anului pentru creşterea productivităţii muncii. Din cele 22 de măsuri ale programului, 19 aveau termene scadente în primele 6 luni. Dintre acestea doar 13 au fost aplicate integral, restul de şase — parţial sau deloc. Există desigur un întreg complex de cauze care au generat această situaţie, aproape toate însă de natură subiectivă. Una dintre cele mai importanta măsuri prin care se sconta obținerea unei însemnate produc-N. COŞOVEANU (Continuare în pag. a lll-a) . ÎN PAGINA A 2-A Hotărîrile Plenarei C.C. al P.C.R. pe agenda anului de învăţâmînt 1977—1978. Meseria se învaţă pe lingă cei mai buni în profesie. Jurnal de vacanţă. La Teatrul „Bulandra", în regia lui Liviu Ciulei, „Pescăruşul" de A P. Cehov. Muzică : Prezenţe româneşti pe meridianele culturale europene. | Ce doriţi să ştiţi despre liceu şi şcoala profesională ? \ Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST Pe şantierul de construcţii de locuinţe situat în Parcul tineretului, din Capitală, fierarii-betonişti se apropie de cota finală Foto : V. TANASOF Izvorul dorului de Vasile Băran Am văzut, în vară, un stejar al cărui trunchi mi-a dat imaginea misterioasă a creaţiei. Eram la Siriu, satul lui Benone Sinulescu, şi stejarul acela care trebuie să fi avut ani nenumăraţi m-a oprit locului printr-o ciudăţenie a naturii. Trunchiul îi era scobit la rădăcină, ca şi cum miezul i-ar fi fost ars de un fulger, iar din partea vie tişnea un izvor care-i acoperea scoarţa cu ferigă şi muşchi şi care, tăind poteca, dădea naştere, dincolo de ea, unui ochi de apă atît de limpede incit simţeai nevoia s-o sorbi din mina făcută căuş. Renene, care mă dusese acolo anume, ştia copacul de pe cînd era copil şi-mi spunea că tabloul pare să fi fost mereu acelaşi, că apa aceasta n-a stat o clipă liniştită, că ea s-a ridicat mereu, fără încetare, din rădăcinile negre şi din crăpăturile ascunse formind apoi acel mic lac de puritatea cleştarului, gata in orice clipă să se reverse peste pământul de-afară, inviorîndu-l. Şi mi-a mai spus că pe vremea aceea a copilăriei, el fusese pe deplin încredinţat că aici se găseau depozitate toate cîntecele pe care le auzise şi le murmurase apoi (Continuare în pag. a IlI-a) Albastru de Zimnicea Mari meşteri voroneţeni au coborit la Dunăre. Aici sălăşluieşte acum albastrul cu care sint mingliate catargele şi pe care nici o altă culoare din lume, aricit de neagră, nu l-ar putea nărui, în anii pe care ii numim ai noştri ca să se ştie că sint iutii şi înţii ai străbunilor noştri — căpătiiele de griu copt pe care se tot odihneşte somnul lor sunt încă foşnitoare —. Voroneţul s-a mutat, pe lină, dinocul ţării, după cum ştim, de la Bicaz alături la Oneşti şi de acolo mai departe, la Porţile de Fier ori pe Argeş, unde Manole, zeul zidurilor tari, s-a transformat deunăzi intr-un izvor de apă vie. La Dunăre toate curcubeiele s-au spart. Dintre grămezile de culori a tişnit albastrul maiestuos şi remedior. Era într-o zi de primăvară, ieri alaltăieri, la Zimnicea. Soldatul de pe soclul din centru, cu steagul in mină, pregătit să-l desfăşoare în semn de victorie, sprijină de atunci orizontul liber. Totul in jur e lumină , desigur lumina aceea multă şi nevătămată care pogoară in locurile dragi (nu pot să spun goale) : in lăstărişuri de pădure, in zarişti, în arene, in amfiteatre, pe cimpuri, in văile cerului. Lumina pe care n-o ştiam astfel fie şi aici, tinde caişii izbucnesc prea devreme şi unde de-acum ielele bune benchetuiesc pe metereze. E totuşi timpul să mă gîndesc la o prefaţă. Oraşul, nou e ca şi o carte, cu cerneala abia zvintată, crudă, de o frăgezime incontestabilă. Pentru că aceasta văd : un oraş creşte din temelii. Albastru de tot e cerul. Gropile in care zi şi noapte se afundă ghearele şi cupele scrişnind, strîngind pămîntul, păreau, de aceea pesemne, cuiva pete de culoare într-o panoramă senină. Oraşul vine parcă din pămint, ca o plantă despre care ştii că răsare oricum, fie că plouă, fie că e incă ger. Oraşul nu e o plantă, şi nici un miracol. Despre Zimnicea am putea mai degrabă să spunem că este acum un mugur aninat de albastrul cerului ca într-o pictură naivă, unde destinaţia lucrurilor o înţelegi într-o cheie simplă şi la îndemină. Obţii astfel una din acele impresii de care eşti sigur numaidecit, ca să spui : Negru pe alb. Lucru dinainte făcut. Se ştie totul pe de rost, ca la carte. Asta se întîmplă la Zimnicea: ţara dă la iveală un sîmbure de frumuseţe, iubire şi solidaritate, semn al puterii ei de a fi, şi un oraş renaşte calm. RESORTUL ÎNCREDERII Dar să nu uit privirea prietenului Nicolae Emilian. M-a întâmpinat cu vechiul lui suris amical. Era bine, mi-am zis. Totul arată normal. Prietenul meu Emilian a ezitat înainte de a-mi întinde mina şi IOAN LASCAR (Continuare în pag. a lll-a) ANUL XXXIII, SERIA II, Nr. 8 761 4 PAGINI 30 BANI VINERI 22 IULIE 1977 tibil, iar prin extinderea aplicării unor noi tehnologii de prelucrare a lingourilor de oţel, la o serie de laminate profile, consumul de metal s-a redus cu ţaproapa 50 kg pe tona de produse. • HOTARPTI SA TRADUCĂ IN VIATA CHEMAREA CONGRESULUI, muncitorii, inginerii şi tehnicienii din întreprinderile metalurgice şi constructoare de maşini din Bacău, Roman, Piatra Neamţ, Bîrlad, Focşani şi Vaslui au iniţiat noi măsuri cu caracter tehnic , şi economic, menite să contribuie la valorificarea superioară a materiilor prime, la reducerea consumurilor exagerate, la eliminarea rebuturilor. In acest scop, colective de muncitori şi specialişti au trecut la reproiectarea unor repere — carcase pentru maşini-unelte, vane, robineţi industriali, dispozitive , la îmbunătăţirea tehnologiilor de fabricaţie, procedeelor de prelucrare mecanică, precum și a metodelor de laminare rapidă. Efectul măsurilor aplicate pînă acum se regăsește într-o economie de metal de peste 6 ooo tone, cantitate care, conform estimărilor, va urca în acest an pînă la 10 000—11 000 tone. Succese notabile au înregistrat în această direcţie întreprinderile metalurgice şi de elemente de asamblare din Bacău, de rulmenţi din Bârlad, de maşini-unelte şi de ţevi din Roman, de dispozitive, stanţe, matriţe şi scule aşchietoare din Focşani şi de ventilatoare industriale din Vaslui. TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU s-a întîlnit cu tovarăşul Herbert Mies, preşedintele Partidului Comunist German Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, s-a întîlnit, în ziua de 21 iulie, in staţiunea Neptun, cu tovarăşul Herbert Mies, preşedintele Partidului Comunist German, care întreprinde o vizită de prietenie in tara noastră, la invitaţia C.C. al P.C.R. A participat tovarăşul Ştefan Andrei, membru supleant al Comitetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R. In timpul întrevederii, preşedintele Partidului Comunist German a dat o deosebită apreciere realizărilor obţinute de poporul român, sub conducerea Partidului Comunist Român şi secretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în opera de edificare a societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Secretarul general al P.C.R. si preşedintele P.C. German au avut un schimb de vederi privind activitatea si preocupările actuale ale celor două partide, precum si in legătură cu probleme principale ale vietii internationale, ale mişcării comuniste si muncitoreşti. A fost exprimată satisfacţia pentru bunele relaţii statornicite între Partidul Comunist Român si Partidul Comunist German şi s-a afirmat voinţa comună de a extinde si adinei aceste raporturi de prietenie şi solidaritate militantă, de a intensifica contactele, schimbul de informaţii si experienţă, în interesul ambelor partide, al întăririi prieteniei si conlucrării dintre cele două popoare, al cauzei generale a socialismului si păcii. Relevindu-se cursul ascendent al relaţiilor de colaborare si cooperare dintre România si R.F. Germania, a fost manifestată dorinţa de a se dezvolta în continuare aceste legături, în domeniile politic, economic, tehnico-stiintific, cultural si în alte sectoare de activitate. S-a subliniat, totodată, importanta lărgirii relaţiilor dintre Partidul Comunist Român si celelalte forţe politice din R.F. Germania, aprofundării raporturilor dintre organizaţiile de masă şi obşteşti similare din cele două ţări, considerîndu-se că aceasta este în folosul ambelor popoare, al cooperării şi înţelegerii internaţionale. In cadrul convorbirii, s-au evidenţiat transformările pozitive care au loc în lume in favoarea socialismului, democraţiei si păcii, apreciindu-se rolul hotărîtor pe care clasa muncitoare, masele populare, popoarele însele îl au in dezvoltarea cursului vieţii Internationale, în soluţionarea problemelor pe o cale democratică, în interesul destinderii şi colaborării internaţionale. A fost reliefată, în acest sens, importanţa intensificării acţiunilor clasei muncitoare, ale maselor populare, partidelor revoluţionare, muncitoreşti, democratice, progresiste, ale tuturor forţelor iubitoare de pace, pentru accelerarea schimbărilor înnoitoare în societatea contemporană, a procesului de edificare a unui climat de securitate, încredere şi cooperare în Europa şi în lume, pentru victoria cauzei păcii, democraţiei şi socialismului. Partidul Comunist Român, si Partidul Comunist German si-au reafirmat hotărirea de a milita si în viitor pentru întărirea unităţii si solidarităţii partidelor comuniste si muncitoreşti, pentru lupta unită, pe scară naţională şi internaţională, a tuturor forţelor revoluţionare, progresiste, democratice, antiimperialiste, pentru triumful în întreaga lume a idealurilor de libertate, pace, democraţie, independenţă naţională şi progres social. Intîlnirea s-a desfăşurat într-o atmosferă tovărăşească, de caldă prietenie. TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU a primit pe ministrul afacerilor externe al Republicii Unite Camerun Preşedintele Republicii Socia-DNA-~.:- x-___x__1 at. îrouc x Un vcu cu lui mufiac Ceauşescu, a primit, joi, in staţiunea Neptun, pe Jean Keutcha, ministrul afacerilor externe al Republicii Unite Camerun, care face o vizită oficială în ţara noastră. La primire a participat tovarăşul George Macovescu, ministrul afacerilor externe. Oaspetele a înmînat tovarăşului Nicolae Ceauşescu un mesaj de prietenie din partea preşedintelui Republicii Unite Camerun, El Hadj Ahmadou Ahidjo, şi i-a transmis călduroase urări de sănătate şi fericire, iar poporului român succese tot mai mari în edificarea noii societăţi. Ministrul camerunez a exprimat şefului statului român satisfacţia deosebită pe care o încearcă cu prilejul acestei întrevederi, precum şi profunde mulţumiri pentru ocazia oferită de a vizita România, de a cunoaşte realizările poporului român pe calea făuririi unei economii prospere, a ridicării nivelului său de trai, material si spiritual, realizări urmărite cu interes şi admiraţie in tara sa. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a mulţumit şi a rugat să se transmită preşedintelui El Hadj Ahmadou Ahidjo salutul său prietenesc şi cele mai bune urări, iar poporului camerunez urarea de a obţine noi şi însemnate realizări în dezvoltarea econofiiico-socială independentă a patriei. In cursul convorbirii, s-a relevat modul pozitiv in care evoluează relaţiile politice, economice, tehnico-ştiintifice si culturale dintre cele două state si a fost subliniată dorinţa comună de a se acţiona în continuare pentru identificarea unor noi domenii de colaborare de interes reciproc, în măsură să intensifice şi mai mult raporturile prieteneşti dintre România şi Camerun, spre binele ambelor popoare, al înţelegerii şi cooperării internaţionale. S-au abordat, de asemenea, aspecte actuale ale vieţii internaţionale, evidenţiindu-se mutaţiile adinei care au loc , în lume, afirmarea tot mai puternică a voinţei popoarelor de a trăi liber, de a fi stăpine pe destinele lor, de a-şi hotărî soarta în conformitate cu aspiraţiile lor fundamentale. în acest cadru, s-a apreciat că soluţionarea, problemelor complexe ale contemporaneităţii impune participarea activă la viaţa internaţională, în condiţii de deplină egalitate, a tuturor statelor, un rol tot mai important revenind ţărilor mici şi mijlocii, ţărilor în curs de dezvoltare, ţărilor nealiniate, profund interesate în abolirea politicii impe în nrAmAuoran n n ni r-w\_ litici noi, echitabile, de conlucrare rodnică intre naţiuni. Schimbul de vederi a reliefat hotărirea României si Camerunului de a conlucra mai strins pe plan extern, de a-şi aduce în continuare întreaga contribuţie la democratizarea relaţiilor dintre state, la instaurarea în lume a unui climat de pace şi securitate, de încredere şi cooperare, la lichidarea fenomenului subdezvoltării, la făurirea unei noi ordini politice şi economice internaţionale, care să asigure respectarea dreptului sacru al popoarelor de a dispune de bogăţiile naţionale şi de a le folosi în scopul propăşirii lor. A fost reafirmată solidaritatea celor două state cu lupta popoarelor din Africa australă împotriva politicii de discriminare rasială şi apartheid, pentru libertate şi neatîrnare, relevindu-se că România şi Camerunul se vor afla mereu alături de ţările şi popoarele africane în lupta împotriva imperialismului, colonialismului şi neocolonialismului, a oricăror forme de asuprire şi dominaţie, pentru afirmarea independenţei şi demnităţii lor naţionale, pentru înfăptuirea idealurilor de bunăstare şi progres social, pentru consolidarea unităţii africane, întrevederea s-a desfăşurat într-o atmosferă prietenească, de caldă cordialitate. Din zorii zilei şi pînă seara tîrziu, toate forţele satului concentrate la: STRÎNGEREA ŞI DEPOZITAREA ÎN CEL MAI SCURT TIMP A ÎNTREGII RECOLTE în pagina a 3-a