Scînteia Tineretului, iulie 1977 (Anul 33, nr. 8743-8768)

1977-07-22 / nr. 8761

Pe şantierul de investiţii al propriei întreprinderi Industria constructoare de maşini se va dezvolta şi în­ ac­tualul cincinal intr-un­ ritm su­perior altor ramuri ale econo­miei, avind datoria să producă utilaje de înaltă complexitate, printre care se numără, aşa cum sublinia secretarul general al partidului, instalaţiile de foraj marin şi instalaţiile de foraj de mare adîncime. Nouă, deci celor ce muncim in secţia apa­­rataj pneumatic a întreprinde­rii constructoare de utilaj pe­trolier „1 Mai“ din Ploieşti, ne revin sarcini deosebit de com­plexe atît in realizarea exem­plară a planului cit si in dome­niul de vital interes al îmbună­tăţirii continue a calităţii şi pa­rametrilor tehnico-funcţionali al aparatajului pneumatic. Imedi­at am hotărît, ca un prim răs­puns concret, ca o traducere in fapte a Hotăririi Congresului să suplimentăm angajamentul sec­ţiei in întrecerea socialistă din acest an cu 4,5 la sută, în con­diţiile obţinerii unor parametri tehnico-funcţionali superiori. La noi in secţie activează o orga­nizaţie puternică. Cei peste 120 de utecişti şi-au adus o substan­ţială contribuţie la îndeplinirea exemplară, la absolut toţi indi­catorii, a planului pe primul se­mestru. Suntem­ hotărîţi să ne menţinem şi în viitor titlul de organizaţie fruntaşă în întrece­rea utecistă „Tineretul, factor activ în îndeplinirea cincinalu­lui revoluţiei tehnico-ştiinţifice“. Aş dori, în continuare să mă ION VLADUŢA, lăcătuş, secţia aparataj pneumatic Întreprinderea „1 Mai“-Ploieşti (Continuare in pag. a 11-a) Sunt elev la Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău. Am trecut în anul IV. De citeva zile mă aflu în vacanţă. Desigur, eu şi colegii mei ne vom bucura în această vară de toate frumuse­ţile cu care ne-au obişnuit va­canţele noastre şcolare. Am pro­iectat excursii, plecări in tabe­re la munte şi la mare. Acum însă muncesc. Fac parte din bri­gada de elevi de la Liceul „B-P­­Hasdeu“ care participă la con­strucţia digului de protecţie a municipiului Buzău. Brigada noastră s-a constituit ca răspuns la Chemarea Con­gresului consiliilor oamenilor muncii din industrie, construc­ţii şi transporturi. Pe noi ne-a impresionat în mod deosebit ca­pitolul dedicat constructorilor. Am reţinut că, în condiţiile în care actualul plan cincinal pre­vede înfăptuirea unui volum de investiţii aproape egal cu volu­mul realizat în ultimele trei cincinale, se impune ca în acest domeniu să se acţioneze energic pentru urgentarea lucrărilor, pentru folosirea cu maximum de eficienţă a forţei de muncă şi a timpului de lucru. Am în­ţeles că putem contribui şi noi, după puterile noastre, la înfăp­tuirea acestor cerinţe. Noi nu activăm în domeniul construcţiilor. Dar suntem­ intim legaţi de activitatea construc­torilor pentru că, deseori, am avut prilejul să muncim îm­preună cu ei. Pot spune — nu fără mîndrie — că elevii liceu­lui nostru au lucrat pe aproape toate şantierele de investiţii care s-au deschis în ultimii ani în municipiul Buzău. Am consi-MIHAI ZAHARIA, elev în anul IV B. Liceul „B. P. Hasdeu“ brigadier pe şantierul digului de protecţie a municipiului Buzău (Continuare in pag. a ll-a) • RECENTUL CONGRES AL CONSILIILOR OAMENI­LOR MUNCII a stimulat în scurt timp colectivele de mun­că în amp­la acţiune de a pro­duce mai mult, mai bine, cu cheltuieli cît mai mici. Iniţia­tiva „Să muncim ca adevăraţi producători, să gospodărim ca adevăraţi proprietari“, declan­şată la Combinatul siderurgic Reşiţa, se dovedeşte elocventă prin rapiditatea cu care a fost extinsă în toate unităţile de producţie di­n cadrul combina­tului. Măsurile cu caracter tehnic aplicate în secţiile cu proces continuu în vederea ridicării indicilor de utilizare a tuturor agregatelor, ca şi ac­ţiunile organizate la fiecare loc de muncă, pentru gospo­dărirea mai judicioasă a mate­riilor prime şi energiei, s-au concretizat în importante sporuri de producţie la fontă, oţel, laminate, cocs metalur­gic şi la alte produse siderur­gice, sporuri ce depăşesc sub­stanţial angajamentele asu­mate de colectivul combina­tului, pe perioada care a tre­cut din acest an. In acelaşi timp, siderurgiştii reşiţeni au economisit, la un volum de producţie superior celui înre­gistrat­­ în prima jumătate a anului trecut, peste 5 milioane kWh energie electrică şi în­semnate cantităţi de combus­ „Brigada liceenilor" îşi face datoria Ce întreprindeţi pentru creşterea suplimentară a productivităţii? O întrebare la care programul de măsuri special întocmit de colectivul întreprinderii metalurgice din Aiud răspunde prin... numeroase semne de întrebare Creşterea productivităţii mun­cii cu un procent echivalează la întreprinderea metalurgică din Aiud cu obţinerea unui spor de producţie de 8,6 milioane lei. Redăm de la început acest calcul pentru a înţelege mai bine importanţa îndeplinirii pro­gramului de măsuri întocmit şi adoptat aici la începutul anu­lui, pentru creşterea suplimen­tară a productivităţii muncii cu 3,5 la sută. In baza acestui pro­gram, ne-am propus şi noi să urmărim modul cum se înfăp­tuiesc măsurile stabilite, dar deşi, mărturisim, ne-am fi­ aşteptat la o acţiune limpede şi unitară, am fost nevoiţi să străbatem un adevărat labirint. Ceea ce surprinde în primul rînd este faptul că în situaţiile de urmărire a rezultatelor eco­nomice producţia ce urma să se obţină pe seama programului de creştere suplimentară a pro­ductivităţii muncii nici nu este luată în seamă. Raportând reali­zările numai la cifrele date prin plan, conducerea întreprin­derii , susţine că, pe primul se­mestru, la producţia globală s-a obţinut o depăşire de 2,74 pro­cente iar la productivitatea muncii o depăşire de 1,52 pro­cente. Cu privire la gradul de îndeplinire a sarcinii suplimen­tare asumate prin angajament, nici o referire. Despre acest lu­cru, directorul adjunct, tovară­şul Popa Mircea nici nu vrea să discute. Şi intr-un fel are şi motive, pentru că concluzia la care ajungem, după ce luăm in calcul şi sarcina asumată pe baza programului de creştere suplimentară a productivităţii muncii, este că de fapt nici pro­ducţia globală şi nici­ producti­vitatea muncii nu se situează la nivelul planificat. De ce ? Să privim magi în detaliu felul la care nu fost aduse la îndepli­nire măsurile elaborate la în­ceputul anului pentru creşterea productivităţii muncii. Din cele 22 de măsuri ale programului, 19 aveau termene scadente în primele 6 luni. Dintre acestea doar 13 au fost aplicate integral, restul de şase — parţial sau deloc. Există desigur un întreg complex de cauze care au gene­rat această situaţie, aproape toate însă de natură subiectivă. Una dintre cele mai importanta măsuri prin care se sconta ob­ținerea unei însemnate produc-N. COŞOVEANU (Continuare în pag. a lll-a) . ÎN PAGINA A 2-A Hotărîrile Plenarei C.C. al P.C.R. pe agenda anului de învăţâmînt 1977—1978. Meseria se învaţă pe lingă cei mai buni în profesie. Jurnal de vacanţă. La Teatrul „Bulandra", în re­gia lui Liviu Ciulei, „Pescăruşul" de A­ P. Cehov. Muzică : Prezenţe româneşti pe­­ meridianele culturale europene. | Ce doriţi să ştiţi despre liceu şi­­ şcoala profesională ? \ Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST Pe şantierul de construcţii de locuinţe situat în Parcul tineretului, din Capitală, fie­­rarii-betonişti se apropie de cota finală Foto : V. TANASOF Izvorul dorului de Vasile Băran Am văzut, în vară, un ste­jar al cărui trunchi mi-a dat imaginea misterioasă a crea­ţiei. Eram la Siriu, satul lui Benone Sinulescu, şi stejarul acela care trebuie să fi avut ani nenumăraţi m-a oprit lo­cului printr-o ciudăţenie a naturii. Trunchiul îi era sco­bit la rădăcină, ca şi cum miezul i-ar fi fost ars de un fulger, iar din partea vie tişnea un izvor care-i acope­rea scoarţa cu ferigă şi muşchi şi care, tăind poteca, dădea naştere, dincolo de ea, unui ochi de apă atît de lim­pede incit simţeai nevoia s-o sorbi din mina făcută căuş. Renene, care mă dusese acolo anume, ştia copacul de pe cînd era copil şi-mi spunea că tabloul pare să fi fost mereu acelaşi, că apa aceasta n-a stat o clipă liniştită, că ea s-a ridicat mereu, fără în­cetare, din rădăcinile negre şi din crăpăturile ascunse formind apoi acel mic lac de puritatea cleştarului, gata in orice clipă să se reverse pes­te pământul de-afară, invio­­rîndu-l. Şi mi-a mai spus că pe vremea aceea a copilăriei, el fusese pe deplin încredin­ţat că aici se găseau depozi­tate toate cîntecele pe care le auzise şi le murmurase apoi (Continuare în pag. a IlI-a) Albastru de Zimnicea Mari meşteri voroneţeni au coborit la Dunăre. Aici sălăşlu­ieşte acum albastrul cu care sint mingliate catargele şi pe care nici o altă culoare din lume, aricit de neagră,­ nu l-ar putea nărui, în anii pe care ii numim ai noştri ca să se ştie că sint iutii şi înţii ai străbunilor noş­tri — căpătiiele de griu copt pe care se tot odihneşte somnul lor sunt încă foşnitoare —. Vorone­­ţul s-a mutat, pe lină, din­­ocul ţării, după cum ştim, de la Bi­­caz alături la Oneşti şi de acolo mai departe, la Porţile de Fier ori pe Argeş, unde Manole, zeul zidurilor tari, s-a transformat deunăzi intr-un izvor de apă vie. La Dunăre toate curcubeiele s-au spart. Dintre grămezile de culori a tişnit albastrul maies­tuos şi rem­edi­­or. Era într-o zi de primăvară, ieri alaltăieri, la Zimnicea. Soldatul de pe soclul din centru, cu steagul in mină,­ pregătit să-l desfăşoare în semn de victorie, sprijină de atunci orizontul liber. Totul in jur e lumină , desigur lumina aceea multă şi nevătămată care pogoa­ră in locurile dragi (nu pot să spun goale) : in lăstărişuri de pădure, in zarişti, în arene, in amfiteatre, pe cimpuri, in văile cerului. Lumina pe care n-o ştiam astfel fie şi aici, tinde caişii izbucnesc prea devreme şi unde de-acum ielele bune ben­­chetuiesc pe metereze. E totuşi timpul să mă gîn­­desc la o prefaţă. Oraşul, nou e ca şi o carte, cu cerneala abia zvintată, crudă, de o frăgezime incontestabilă. Pentru că aceas­ta văd : un oraş creşte din te­melii. Albastru de tot e cerul. Gropile in care zi şi noapte se afundă ghearele şi cupele scriş­­nind, strîngind pămîntul, păreau, de aceea pesemne, cuiva pete de culoare într-o panoramă se­nină. Oraşul vine parcă din pă­­mint, ca o plantă despre care ştii că răsare oricum, fie că plouă, fie că e incă ger. Oraşul nu e o plantă, şi nici un mira­col. Despre Zimnicea am putea mai degrabă să spunem că este acum un mugur aninat de al­bastrul cerului ca într-o pictură naivă, unde destinaţia lucrurilor o înţelegi într-o cheie simplă şi la îndemină. Obţii astfel una din acele impresii de care eşti sigur numaidecit, ca să spui : Negru pe alb. Lucru dinainte făcut. Se ştie totul pe de rost, ca la carte. Asta se întîmplă la Zimnicea: ţara dă la iveală un sîmbure de frumuseţe, iubire şi solidaritate, semn al puterii ei de a fi, şi un oraş renaşte calm. RESORTUL ÎNCREDERII Dar să nu uit privirea priete­nului Nicolae Emilian. M-a în­tâmpinat cu vechiul lui suris amical. Era bine, mi-am zis. Totul arată normal. Priete­nul meu Emilian a ezitat înainte de a-mi întinde mina şi IOAN LASCAR (Continuare în pag. a lll-a) ANUL XXXIII, SERIA II, Nr. 8 761 4 PAGINI 30 BANI VINERI 22 IULIE 1977 tibil, iar p­rin extinderea apli­cării unor noi tehnologii de prelucrare a lingourilor de o­­ţel, la o serie de laminate pro­file, consumul de metal s-a redus cu ţaproapa 50 kg pe tona de produse. • HOTARPTI SA TRADUCĂ IN VIATA CHEMAREA CON­GRESULUI, muncitorii, ingi­nerii şi tehnicienii din între­prinderile metalurgice şi con­structoare de maşini din Ba­cău, Roman, Piatra Neamţ, Bîrlad, Focşani şi Vaslui au iniţiat noi măsuri cu caracter tehnic , şi economic, menite să contribuie la valorificarea su­perioară a materiilor prime, la reducerea consumurilor exa­gerate, la eliminarea rebutu­rilor. In acest scop, colective de muncitori şi specialişti au trecut la reproiectarea unor repere — carcase pentru ma­­şini-unelte, vane, robineţi in­dustriali, dispozitive , la îm­bunătăţirea tehnologiilor de fabricaţie, procedeelor de pre­lucrare mecanică, precum și a metodelor de laminare rapidă. Efectul măsurilor aplicate pînă acum se regăsește într-o economie de metal de peste 6 ooo tone, cantitate care, con­form estimărilor, va urca în acest­ an pînă la 10 000—11 000 tone. Succese notabile au în­registrat în această direcţie întreprinderile metalurgice şi de elemente de asamblare din Bacău, de rulmenţi din Bâr­lad, de maşini-unelte şi de ţevi din Roman, de dispoziti­ve, stanţe, matriţe şi scule aş­­chietoare din Focşani şi de ventilatoare industriale din Vaslui. TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU s-a întîlnit cu tovarăşul Herbert Mies, preşedintele Partidului Comunist German Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, s-a întîlnit, în ziua de 21 iulie, in staţiunea Neptun, cu tovarăşul Herbert Mies, preşedintele Partidului Comunist German, care între­prinde o vizită de prietenie in tara noastră, la invitaţia C.C. al P.C.R. A participat tovarăşul Ştefan Andrei, membru supleant al Comitetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R. In timpul întrevederii, preşe­dintele Partidului Comunist German a dat o deosebită apre­ciere realizărilor obţinute de po­porul român, sub conducerea Partidului Comunist Român şi secretarului său general, tova­răşul Nicolae Ceauşescu, în o­­pera de edificare a societăţii socialiste multilateral dezvol­tate. Secretarul general al P.C.R. si preşedintele P.C. German au avut un schimb de vederi pri­vind activitatea si preocupările actuale ale celor două partide, precum si in legătură cu pro­bleme principale ale vietii in­ternationale, ale mişcării comu­niste si muncitoreşti. A fost exprimată satisfacţia pentru bunele relaţii statornicite între Partidul Comunist Român si Partidul Comunist German şi s-a afirmat voinţa comună de a extinde si adinei aceste rapor­turi de prietenie şi solidaritate militantă, de a intensifica con­tactele, schimbul de informaţii si experienţă, în interesul am­belor partide, al întăririi prie­teniei si conlucrării dintre cele două popoare, al cauzei genera­le a socialismului si păcii. Relevindu-se cursul ascendent al relaţiilor de colaborare si cooperare dintre România si R.F. Germania, a fost manifes­tată dorinţa de a se dezvolta în continuare aceste legături, în domeniile politic, economic, teh­­nico-stiintific, cultural si în alte sectoare de activitate. S-a subliniat, totodată, importanta lărgirii relaţiilor dintre Partidul Comunist Român si celelalte forţe politice din R.F. Germa­nia, aprofundării raporturilor dintre organizaţiile de masă şi obşteşti similare din cele două ţări, considerîndu-s­e că aceasta este în folosul ambelor popoare, al cooperării şi înţelegerii in­ternaţionale. In cadrul convorbirii, s-au evi­denţiat transformările pozitive care au loc în lume in favoa­rea socialismului, democraţiei si păcii, apreciindu-se rolul hotă­­rîtor pe care clasa muncitoare, masele populare, popoarele în­sele­ îl au in dezvoltarea cursu­lui vieţii Internationale, în so­luţionarea problemelor pe o cale democratică, în interesul destin­derii şi colaborării internaţiona­le.­ A fost reliefată, în acest sens, importanţa intensificării acţiunilor clasei muncitoare, ale maselor populare, partidelor re­voluţionare, muncitoreşti, demo­cratice, progresiste, ale tuturor forţelor iubitoare de pace, pen­tru accelerarea schimbărilor în­noitoare în societatea contem­porană, a procesului de edifica­re a unui climat de securitate, încredere şi cooperare în Euro­pa şi în lume, pentru victoria cauzei păcii, democraţiei şi so­cialismului. Partidul Comunist Român, si Partidul Comunist German si-au reafirmat hotărirea de a milita si în viitor pentru întărirea uni­tăţii si solidarităţii partidelor comuniste si muncitoreşti, pen­tru lupta unită, pe scară naţio­nală şi internaţională, a tuturor forţelor revoluţionare, progre­siste, democratice, antiimperia­­liste, pentru triumful în întrea­ga lume a idealurilor de liber­tate, pace, democraţie, indepen­denţă naţională şi progres so­cial. Intîlnirea s-a desfăşurat într-o atmosferă tovărăşească, de caldă prietenie. TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU a primit pe ministrul afacerilor externe al Republicii Unite Camerun Preşedintele Republicii Socia-D­N­A-~.:- x-___x__1 at. îrouc x Un vcu cu lui mufiac Ceauşescu, a primit, joi, in sta­ţiunea Neptun, pe Jean Keutcha, ministrul afacerilor externe al Republicii Unite Camerun, care face o vizită oficială în ţara noastră. La primire a participat tova­răşul George Macovescu, minis­trul afacerilor externe. Oaspetele a înmînat tovarăşu­lui Nicolae Ceauşescu un mesaj de prietenie din partea preşedin­telui Republicii­ Unite Camerun, El Hadj Ahmadou Ahidjo, şi i-a transmis călduroase urări de sănătate şi fericire, iar poporu­lui român succese tot mai mari în edificarea noii societăţi. Ministrul camerunez a expri­mat şefului statului român sa­tisfacţia deosebită pe care o în­cearcă cu prilejul acestei între­vederi, precum şi profunde mul­ţumiri pentru ocazia oferită de a vizita România, de a cunoaşte realizările poporului român pe calea făuririi unei economii prospere, a ridicării nivelului său de trai, material si spiri­tual, realizări urmărite cu inte­res şi admiraţie in tara sa. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a mulţumit şi a rugat să se trans­mită preşedintelui El Hadj Ah­madou Ahidjo salutul său prie­tenesc şi cele mai bune urări, iar poporului camerunez urarea de a obţine­ noi şi însemnate realizări în dezvoltarea econo­­fiiico-socială independentă a pa­triei. In cursul convorbirii, s-a re­levat modul pozitiv in care evo­luează relaţiile politice, econo­mice, tehnico-ştiintifice si cul­turale dintre cele două state si a fost subliniată dorinţa comu­nă de a se acţiona în continuare pentru identificarea unor noi domenii de colaborare de inte­res reciproc, în măsură să in­tensifice şi mai mult raporturile prieteneşti dintre România şi Camerun, spre binele ambelor popoare, al înţelegerii şi coope­rării internaţionale. S-au abordat, de asemenea, aspecte actuale ale vieţii inter­naţionale, evidenţiindu-se muta­ţiile adinei care au loc , în lume, afirmarea tot mai puternică a voinţei popoarelor de a trăi li­ber, de a fi stăpine pe desti­nele lor, de a-şi hotărî soarta în conformitate cu aspiraţiile lor fundamentale. în acest cadru, s-a apreciat că soluţionarea, problemelor com­plexe ale contemporaneităţii im­pune participarea activă la via­ţa internaţională, în condiţii de deplină egalitate, a tuturor sta­telor, un rol tot mai important revenind ţărilor mici şi mijlocii, ţărilor în curs de dezvoltare, ţă­rilor nealiniate, profund intere­sate în abolirea politicii impe­ în nrAmAuoran n n ni r-w\_ litici noi, echitabile, de conlu­crare rodnică intre naţiuni. Schimbul de vederi a reliefat hotărirea României si Cameru­nului de a conlucra mai strins pe plan extern, de a-şi aduce în continuare întreaga contribuţie la democratizarea relaţiilor din­tre state, la instaurarea în lume a unui climat de pace şi secu­ritate, de încredere şi cooperare, la lichidarea fenomenului sub­dezvoltării, la făurirea unei noi ordini politice şi economice in­ternaţionale, care să asigure res­pectarea dreptului sacru al po­poarelor de a dispune de bogă­ţiile naţionale şi de a le folosi în scopul propăşirii lor. A fost reafirmată solidaritatea celor două state cu lupta po­poarelor din Africa australă împotriva politicii de discrimi­nare rasială şi apartheid, pen­tru libertate şi neatîrnare, rele­vindu-se că România şi Came­runul se vor afla mereu alături de ţările şi popoarele africane în­ lupta împotriva imperialis­mului, colonialismului şi neoco­­lonialismului, a oricăror forme de asuprire şi dominaţie, pen­tru afirmarea independenţei şi demnităţii lor naţionale, pentru înfăptuirea idealurilor de bună­stare şi progres social, pentru consolidarea unităţii africane, întrevederea s-a desfăşurat în­tr-o atmosferă prietenească, de caldă cordialitate. Din zorii zilei şi pînă seara tîrziu, toate forţele satu­lui concentrate la: STRÎNGEREA ŞI DEPOZITAREA ÎN CEL MAI SCURT TIMP A ÎNTREGII RECOLTE în pagina a 3-a

Next