Scînteia Tineretului, august 1977 (Anul 33, nr. 8769-8793)
1977-08-01 / nr. 8769
La Buzău, oraş care se dezvoltă continuu, nu numai că s-au ridicat şi se ridică noi unităţi industriale, dar se şi extind vechi întreprinderi. Aproape că nu există zonă a oraşului unde să nu se fi deschis de curînd un şantier. Şi nu există şantier unde organizaţiile U.T.C. să nu fi luat în antrepriză lucrări de construcţie. Am ales însă unul singur, pe cel mai edificator : şantierul de investiţii de la întreprinderea „Metalurgica“. Pină nu de mult unitatea , aparţinea industriei locale. Aici se fabricau maşini de călcat şi alte obiecte de uz casnic. Din anul 1974, cînd a început să coopereze la fabricarea tractoarelor româneşti. „Metalurgica“ a devenit întreprindere de interes republican. Producţia unităţii a crescut de cinci ori în numai trei ani şi jumătate. Se munceşte mult în aceste zile la „Metalurgica“. Eforturile susţinute pentru ridicarea noilor construcţii se împletesc cu o intensă activitate pentru realizarea exemplară a planului de producţie. De notat că, în condiţiile în care acordă un sprijin susţinut constructorului, colectivul întreprinderii a realizat în primul semestru produse peste plan în valoare de 8 milioane lei. O secvenţă a unei zile de muncă, o zi tipică pentru viaţa acestei uzine-şantier. Dimineaţa, cînd Sirena anunţă începerea lucrului în schimbul I, intră pe poarta întreprinderii şi mulţi dintre tinerii care fac parte din schimbul de după, amiază sau din cel de noapte. Sunt membrii brigăzilor organizate pentru a sprijini activitatea constructorilor. Comitetul L.T.C. al întreprinderii a lansat un apel : „Tineri şi tinere ! Uzina noastră se dezvoltă şi se modernizează. Sute de constructori muncesc cu abnegaţie la ridicarea unor hale spaţioase şi la montarea liniilor automatizate. Vom dispune în curînd de condiţii dintre cele mai bune de muncă şi de perfecţionare a pregătirii profesionale. Să nu aşteptăm însă ca aceste condiţii să ne fie oferita de-a gata. Să organizăm brigăzi care să lucreze pe şantier, împreună cu constructorii , să contribuim cu eforturi sporite la devansarea termenelor de intrare în funcţiune a noilor capacităţi de producţie“. Ca răspuns la această chemare, cei 1 400 de tineri de la „Metalurgica“ au trecut imediat la constituirea, în cadrul organizaţiilor U.T.C., a unor brigăzi care s-au angajat să preia o parte din sarcinile ce revin constructorului. Datorită sprijinului efectiv pe care ţinerii uzinei il acordă unităţii constructoare, prima etapă a lucrărilor va fi încheiată la 23 August a.c., de ziua marii noastre sărbători naţionale. Am intrat în vorbă cu un grup de tineri. „Stat băieţi harnici şi inimoşi“ — îi laudă Horia Grigore, secretarul comitetului U.T.C. După ceam făcut cunoştinţă , le notez numele în ordinea în care s-au prezentat : Constantin Vîlcu, strungar; • Ion Gavrilă, lăcătuş ; Costică Buzoianu, frezor ; Nicolae Hoartă, tratamentist ; Georgică Ivaşcu, lăcătuş — i-am întrebat de ce, pe un şantier ultramecanizat, ei folosesc tîrnăcoape si cazmale. „Maşinile nu au acces in sectorul în care săpăm acum, așa că am apelat la uneltele clasice“ — a venit răspunsul. Aflu că această brigadă s-a specializat în săpături pe terenuri accidentate, unde nu pot fi folosite mijloace mecanizate. A lucrat si noaptea, ori de cite ori a fost nevoie. Cînd i-am intilnit pe aceşti „băieţi harnici si inimoşi“, tocmai terminau săparea unui şanţ de aductiune pentru cabluri electrice. Urma pentru ei o pauză de două ore, după care aveau să revină în întreprindere, să-şi înceapă munca in schimbul II. Au fost constituite, in cadrul întreprinderii, şi alte „brigăzi speciale“ ; tinerii electricieni au fost mobilizaţi pentru lucrările de echipare a celulelor de comandă în punctele de transformare ; echipele de lăcătuși lucrează la montarea liniei automate ; de asemenea, împrejmuirile vor fi realizate in întregime de către tinerii de la „Metalurgica“. Directorul întreprinderii, tovarășul inginer Tudorel Bărbulescu, are cuvinte bune despre tineri şi despre organizaţiile U.T.C. din cadrul unităţii . „Ieri, consiliul oamenilor muncii a făcut o analiză a mersului lucrărilor pe şantierul de investiţii. Uteciştii au fost citaţi ca exemplu de iniţiativă şi de sîrguinţă. Bizuindu-ne pe entuziasmul lor, neînfăptuirile lor, am realizat o înţelegere cu constructorul în temeiul căreia noi, ca unitate beneficiară, luăm în subantrepriză o parte a construcţiei. Trebuie să vă spun că investiţia cuprinde şi un cămin de nefamilişti, la a cărui execuţie tinerii au o contribuţie substanţială. Un frumos exemplu personal oferă secretarul U.T.C., care şi-a asumat şi răspunderea de diriginte al şantierului“. Iată care este şi părerea reprezentanţilor unităţii constructoare — Grupul de şantiere Buzău al T.C.I.M.B. Dumitru Gheorghe — secreta-ADRIAN VASILESCU (Continuare in pag. a IIl-a) La lucrările de investiţii din propria întreprindere: ALĂTURI DE CONSTRUCTORI - TOTI TINERII UZINEI! Proletari din toate tarile, uniti-vă ! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST Lotru şi Nedeia-Măceşu poartă unul şi acelaşi nume BĂTĂLIA PENTRU APĂ . La sute de kilometri de Voineasa Rîureni, Groapa Seacă, Sterpu şi Muşetoiu sunt noile puncte cardinale ale unei hărţi neobişnuite, prefigurată, în urmă cu 11 ani, pe circa 8 000 de kmp, un spaţiu sui-generis care cuprinde părţi din judeţele Vîlcea, Hunedoara, Sibiu şi Gorj, în ceva mai mult decit un deceniu, acest vast teritoriu, încremenit de milenii în jurul citorva aşezări arhaice, netulburat decit de scrîşnetul joagărelor şi de lătratul cîinilor ciobăneşti, cu urme de castre romane şi legende haiduceşti, a devenit mai întîi un şantier, nu un şantier oarecare, ci, printr-un veritabil salt peste timp, unul dintre cele mai mari şantiere ale României industriale, iar apoi un nume de răsunet, un spaţiu al realizărilor cu adevărat spectaculoase. Cei care au faima de a fi plasat Ţara Loviştei între alte coordonate, intr-un alt timp, înscriind Lotrul în rîndul marilor performanţe ale omului sunt mai întîi constructorii. Constructorii de profesie, mulţi dintre ei autori ai Bicazului, ctitori ai Argeşului, constructorii prin vocaţie, familii întregi de constructori, care pînă la mereu amînata „lăsare la vatră" migrează, cu mic, cu mare, în direcţia proletatelor şantiere. Lor li s-au adăugat, la Lotru, brigadierii şantierului naţional al tineretului. Alţi constructori, ce-i drept lipsiţi, la început, de experienţă. Şantierul naţional s-a constituit nu numai ca o şcoală a educaţiei prin şi pentru muncă, nu numai ca un răspuns al unor comandamente sociale ori ca un spaţiu al unor mutaţii, cu consecinţe definitive asupra destinului celor peste 10 mii de tineri, dar şi ca o rezervă, o veritabilă pepinieră, la cote înalte, o şcoală dură, dar fără rebuturi, unde s-a certificat şi se certifică încă naşterea altor şi altor echipe de constructori. La sute şi sute de kilometri de Voineasa, într-un al cincilea judeţ, două nume de localităţi s-au reunit în urmă cu un an pentru a indica un alt perimetru al muncii pe marile şantiere. Epopeea Lotrului se apropie de sfîrşit. La Nedeia-Măceşu, din judeţul Dolj, o suprafaţă de peste 55 mii de ha, este abia la începutul unor prefaceri, care aparent nu au nici o şansă de a le egala vreodată pe cele de la Lotru. O CALITATE A TINEREŢII : BRIGADIER PE ŞANTIERUL NAŢIONAL Voineasa, Malaia, Brădişoru, Ciunget sunt nume arhicunoscute, legate de performanţe cu totul deosebite, de premiere naţionale ori mondiale, rezerve inepuizabile de energie, şi în acelaşi timp, centre de civilizaţie, centre de turism, a căror forţă de magnet va creşte în proporţie geometrică. Nedeia- Măceşu nu este decit un şantier de îmbunătăţiri funciare ca multe altele, plasat îrrtr-o cim-SORIN ROŞCASTANESCU (Continuare in pag. a ll-a) Priorităţile acestor zile pe ogoare: ■ SISTEMELE DE IRIGAŢII LA ÎNTREAGA CAPACITATE ■ RECOLTAREA LEGUMELOR ■ ARĂTURI adânci şi Întreţinerea culturilor succesive Ritm şi calitate la efectuam araturilor în privinţa importanţei pe care o are calitatea arăturilor în creşterea producţiilor la hectar, cooperativa agricolă de producţie Topolovăţul Mare prezintă suficiente date de comparaţie. Astfel, în ciuda faptului că ne aflăm intr-o zonă cu terenuri grele şi colinare, în primul rînd aluvionare, media producţiilor obţinute în ultimii ani depăşeşte chiar pe cele obţinute în unele unităţi din perimetrul cernoziomului, din zona de vest a cîmpiei bănăţene. în acest sens, este suficient să arătăm că în acest an, la grîu, producţia medie, pe hectar, a fost depăşită cu 1 050 kg pe întreaga suprafaţă de 550 ha. Oprindu-ne deocamdată aici, cu aceste constatări, să consemnăm situaţia la zi a arăturilor pentru însămînţările de toamnă , practic aces-ION DANCEA (Continuare in pag. a IIl-a) în pagina a 2-a ÎNVĂŢĂMÎNT Drumul spre înalta calificare trece prin producţie ANUL XXXIII, SERIA II, Nr. 8 769 4 PAGINI 30 BANI LUNI 1 AUGUST 1977 TiMil niAl CEAUŞESCU S-A IMIIT Cil TOVARĂŞUL SANTIAGO CARRILLO Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, s-a întilnit, duminică, în staţiunea Neptun, cu tovarăşul Santiago Carrillo, secretar general al Partidului Comunist din Spania. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a salutat cu multă căldură pe tovarăşul Santiago Carrillo şi l-a rugat să transmită conducerii partidului, comuniştilor spanioli un cordial salut de prietenie şi solidaritate, iar Partidului Comunist din Spania, urarea de noi şi noi succese in activitatea desfăşurată, împreună cu celelalte forţe progresiste, democratice, patriotice, pentru adîncirea procesului de democratizare, pentru rezolvarea, in interesul poporului, a problemelor vieţii politico-economice,, pentru întărirea independenţei şi suveranităţii naţionale, pentru progres economic şi social. Mulţumind călduros, oaspetele a transmis tovarăşului Nicolae Ceauşescu un cordial salut de prietenie din, partea conducerii partidului, a comuniştilor spanioli, împreună cu întreaga recunoştinţă pentru sprijinul şi solidaritatea manifestate statornic de Partidul Comunist Român, de secretarul său general, faţă de lupta curajoasă, plină de consecvenţă, a Partidului Comunist din Spania pentru apărarea şi promovarea intereselor şi aspiraţiilor vitale ale oamenilor muncii, ale poporului spaniol, pentru dezvoltarea democratică independentă a ţării pe calea progresului, prosperităţii şi bunăstării. Exprimîndu-şi deosebita satisfacţie pentru reintîlnirea cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu, el a urat, în acelaşi timp, poporului prieten român să obţină in continuare noi şi mari victorii în vasta activitate de edificare a societăţii socialiste multilateral dezvoltate. în timpul întrevederii, s-a procedat la o informare reciprocă asupra activităţii şi preocupărilor actuale ale celor două partide şi a avut loc un schimb de vederi asupra unor probleme ale mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale, ale vieţii politice mondiale. Constatind cu deplină satisfacţie stadiul actual al relaţiilor de solidaritate frăţească statornicite între Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist din Spania, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşul Santiago Carrillo au manifestat hotărîrea de a milita pentru întărirea continuă a acestor raporturi în interesul consolidării prieteniei tradiţionale dintre cele două popoare, legate prin puternice afinităţi de origine şi limbă, prin idealul de dreptate socială şi naţională, spre binele extinderii colaborării multilaterale dintre cele două tari. De ambele părţi s-a apreciat că legalizarea Partidului Comunist din Spania — după ce timp de 38 de ani a fost nevoit să activeze în ilegalitate — reprezintă un eveniment important în viaţa pontică a Spaniei, deschizind noi perspective accelerării procesului de democratizare a ţării, realizării aspiraţiilor poporului spaniol, spre lichidarea totală a rămăşiţelor trecutului dictatorial, pentru progres economic şi social. In cursul convorbirilor s-a exprimat satisfacţia pentru cursul ascendent al relaţiilor, pe multiple planuri, dintre România şi Spania, subliniindu-se dorinţa ambelor partide de a acţiona pentru dezvoltarea raporturilor politice, a schimburilor comerciale, a cooperării economice, pentru amplificarea colaborării tehnico-ştiinţifice, pentru lărgirea legăturilor în domeniul culturii, artei şi învăţământului dintre România şi Spania, ceea ce corespunde intereselor celor două popoare prietene, cauzei păcii şi colaborării în Europa şi in lume. Cei doi conducători de partid au reafirmat importanţa luptei unite a maselor populare în marile transformări politice, economice şi sociale, care au avut loc şi continuă să aibă loc în lume şi au subliniat rolul deosebit care revine partidelor comuniste şi muncitoreşti, partidelor socialiste, social-democrate, tuturor forţelor progresiste, democratice, antiimperialiste, în asigurarea triumfului păcii, democraţiei şi progresului social. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşul Santiago Carrillo au reafirmat hotărirea Partidului Comunist Roman şi Partidului Comunist din Spania de a milita în continuare pentru întărirea colaborării, prieteniei şi solidarităţii dintre partidele comuniste şi muncitoreşti, pentru făurirea unei unităţi de tip nou a mişcării comuniste şi muncitoreşti. S-a evidenţiat că intrucit partidele comuniste şi muncitoreşti isi desfăşoară activitatea intr-o mare diversitate de situaţii şi împrejurări determinate de particularităţile istorice, economice, sociale şi nationale, diferite de la tară la tară, o condiţie fundamentală a succesului misiunii lor istorice este aplicarea creatoare a socialismului ştiinţific la realităţile concrete. Aceasta presupune respectarea riguroasă a dreptului fiecărui partid de a-şi stabili in mod autonom, de sine stătător, linia politică, strategia şi tactica revoluţionară, fără nici un amestec din afară, instaurarea şi dezvoltarea unor relaţii de prietenie şi solidaritate între partide bazate pe deplina egalitate in drepturi, pe stimă si respect reciproc. în acest cadru, s-a dat o apreciere pozitivă paşilor înregistraţi spre înţelegere, conlucrare şi elaborare de programe şi platforme de acţiune comună intre partidele comuniste, socialiste şi social-democrate, alte forţe progresiste din ţările vest-europene, ceea ce deschide perspective rodnice de creştere a influenţei acestora în rîndul oamenilor muncii, al maselor largi populare, de participare tot mai activă in viaţa politică naţională şi creează premisele unei dezvoltări noi, democratice, ale unei conlucrări tot mai fructuoase între popoare în lupta lor pentru pace, destindere şi înţelegere internaţională, în cursul schimbului de păreri privind situaţia din Europa s-a arătat că ambele partide acordă o deosebită importanţă lucrărilor pregătitoare ale reuniunii din toamnă de la Belgrad, menită să adopte măsuri concrete pentru impulsionarea traducerii în viaţă a prevederilor Actului final de la Helsinki, pentru accelerarea procesului de edificare a unui climat de încredere, colaborare si destindere pe continentul nostru si, îndeosebi, pentru trecerea la măsuri eficiente de dezarmare si dezangajare militară, fără de care nu pot fi concepute pacea si securitatea Europei Secretarii generali ai celor două partide au reafirmat necesitatea întreprinderii de paşi concreţi pe calea dezarmării şi, în primul rând, a dezarmării nucleare, pentru reducerea bugetelor şi efectivelor militare, pentru depăşirea divizării Europei în blocuri militare opuse ei, in general, pentru desfiinţarea tuturor blocurilor militare. Cei doi conducători de partid au exprimat si cu acest prilej solidaritatea cu lupta popoarelor de a fi stăpine de propriile destine şi bogăţiile lor naţionale, pentru eliberare şi independenţă naţională deplină, împotriva imperialismului, colonialismului şi neocolonialismului, a politicii de discriminare rasială şi apartheid, pentru, lichidarea subdezvoltării, pentru o nouă ordine economică internaţională. Convorbirile s-au desfăşurat într-o atmosferă caldă, de sinceră prietenie tovărăşească. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au reţinut pe tovarăşul Santiago Carrillo la dejun, desfăşurat intr-o ambianţă de cordialitate şi caldă prietenie, caracteristică legăturilor tradiţionale dintre cele două partide comuniste, dintre conducătorii Partidului Comunist Român și Partidului Comunist din Spania. „Sunt bucuros că toată viaţa mea a fost o luptă a condeiului pentru oameni şi pentru adevăr“ Timişoara, iulie 1977. Aici, în camera maestrului Franyó Zoltán, este o răcoare frumoasă şi brută, o răcoare în care începi să crezi că primeşti, din clipă în clipă, duhul cărţilor, bucuria şi înţelepciunea lor. Poetul ne lasă, însă, să-i răsfoim cărţile, sunt foarte multe cărţi aici, în încăperea poetului, şi trebuie să recunosc că de multă vreme nu am avut sentimentul că şi biblioteca poate constitui o formă de viaţă. începem, deci, din acest spaţiu tulburător al bibliotecii, derularea unor amintiri care pentru poetul Franyó Zoltán devin filele frumoase şi încă atît de modest autoamintite ale unei biografii a scrisului, pe care a dedicat-o consecvent şi curajos în primul rînd celor „umiliţi şi obidiţi“. — Maestre Franyó Zoltán, va trebui să începem, aşadar, cu întrebarea cu care bănuiesc că şi dumneavoastră aţi începe un interviu, acum în pragul celui de-al zecelea deceniu: ■ Cine este Franyó Zoltán? — Unul dintre cei mai mari poeţi ai României, Tudor Arghezi, scria undeva despre propria lui viaţă, cu modestie şi smerenie : „Mi-am muncit-o şi atît / Cit să-mi treacă de unit“. Să-mi îngădui, tinere tovarăşe, să iau acest ilustru , exemplu ca un posibil moto al interviului nostru. Eu m-am născut la 30 iulie 1387 în Marghita Banatului şi mă consider, te rog să consemnezi asta, cetăţean român al unui minunat oraş care se numeşte Timişoara. Am debutat în poezie în anul 1908, am continuat prin a fi luptător revoluţionar, m-am împărţit în timp, între a fi publicist, poet sau traducător. Experienţele mele de viaţă, aşa cum le pot recapitula astăzi îmi îngăduie să dau o singură definiţie conţinută în titlul volumului meu „Bătălia condeiului“, în care mi-am strins scrierile publicistice. Sau mai bine, haide să-l parafrazăm şi să spun că sînt bucuros că toată viaţa mea a fost o bătălie a condeiului, pentru oameni şi pentru adevăr. Atît, recunosc, nimic mai mult, dar, recunosc, nici nimic mai puţin ! — Aţi debutat, deci, ca poet, aţi fost un publicist activ, dar văd, aici, în rafturile bibliotecii, multe volume de traduceri pe care le semnează tot Franyó Zoltán. Există, deci, o ipostază aparte a traducătorului . Şi dacă da, ce loc ocupă ea in Interviu consemnat de ȘERBAN CIONOF (Continuare in pag. a ll-a) SÎMBĂTĂ ŞI DUMINICĂ SEARA CU TINERII DIN: • Bucureşti • Piteşti • Tirgovişte CEI MAI TINERI OSTAŞI AU DEPUS JURÂMÎNTUL MILITAR Intru slava neamului românesc şi a patriei tării La Mărăşeşti, în faţa mausoleului, adunaţi în formaţii aliniate impecabil, sute de tineri... Contingentul „Centenarului independenţei“! Veniţi din toate colţurile ţării, aceşti ostaşi au jurat, sîmbătă dimineaţă, să se pregătească temeinic pentru a fi gata oricînd să apere cuceririle revoluţionare ale poporului nostru, izbînzile socialiste ale ţării. Din sute de glasuri au izbucnit fierbinţi şi puternice cuvintele solemne ale legămintului onoarei ostăşeşti: „Jur credinţă nestrămutată poporului român şi patriei mele socialiste!". Au vuit cîmpurile Mărăşeştilor, altfel decit acum 60 de ani, cînd alţi ostaşi români, înaintaşii celor de azi, au dat glas hotăririi lor eroice, de apărători ai pămînturilor strămoşeşti: TEODOR POGOCEANU (Continuare in pag. a lil-a)