Scînteia Tineretului, martie 1978 (Anul 34, nr. 8949-8975)

1978-03-01 / nr. 8949

Realizările remarcabile obţi­nute de oamenii muncii in pri­mii doi ani ai cincinalului, spo­rirea producţiei şi productivită­ţii muncii, a venitului naţional, au condus, după cum este cu­noscut, la reeşalona­rea pe ra­muri şi activităţi a majorării retribuţiei prevăzute pentru pri­ma etapă. Hotărârea adoptată în decembrie trecut de Comitetul Politic Executiv al C.C. al P.C.R., din iniţiativa secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, se constituie ca o elocventă dovadă a grijii permanente şi consecvente a partidului şi statului nostru de ridicare a nivelului de trai ma­terial şi spiritual al celor ce muncesc. Pe baza reeşalonării graficului de majorare a retri­buţiei, — care face posibilă în­cheierea etapei I la 1 iunie 1978 şi nu la 1 septembrie cum se prevăzuse iniţial — personalul muncitor din ramurile respective va obţine în plus venituri ce se cifrează la peste 2 miliarde lei. Intre cei care beneficiază de majorarea în de­vans a retribu­ţiei, la care se adaugă, fireşte, sporurile de vechime şi alte spo­ruri prevăzute de lege, se nu­mără şi oamenii muncii din in­dustriile energiei electrice, ma­terialelor de construcţii, celu­lozei şi hirtiei şi poligrafiei. In­­cepînd de astăzi, 1 martie, peste 200 000 de oameni ai muncii din aceste ramuri economice vor primi retribuţii mărite cu o lună mai devreme — cei din indus­tria materialelor de construcţii , cu două luni — cei din indus­triile energiei electrice şi poli­grafiei şi cu patru luni — cei din ■ industria celulozei şi hirtiei. In medie, în cadrul primei etape de majorare a retribuţiei, 4pe sa. aplică dar la:-4,­­wwytie by­­ cele patru ramuri economice, oamenii muncii din industria energiei electrice vor avea o creştere a retribuţiei în procent de 16,5 la sută ; din industria materialelor de construcţii de 16,1 la sută ; din industria ce­lulozei şi hârtiei de 17,4 la sută ; din industria poligrafică de 16,5 la sută. Sunt creşteri substanţiale de care beneficiază harnicii e­­nergeticieni ai hidrocentralelor de la Porţile de Fier, Lotru, Ar­geş, Bicaz, Olt şi Bistriţa şi cei ai termocentralelor "Rovinari, Craiova, Brăila, Mintia, Deva, veritabile „inimi“ ale econo­miei noastre naţionale, care pulsează pe magistralele luminii, la nivelul anului 1978, peste 60 miliarde kWh, de aproape 30 de ori mai mult decit in anul 1950. Cote mult superioare celor cu­prinse iniţial în directivele Con­gresului al XI-lea al partidului sunt obţinute şi de cei care dau tot mai multe materiale de con­strucţii necesare realizării pro­gramului amplu de investiţii pe care ni l-am propus, de ridicare a noilor fabrici şi uzine, a celor peste 1 000 000 de apartamente prevăzute a se construi în acest cincinal, a construcţiilor agro­zootehnice necesare dezvoltării continue a agriculturii noastre socialiste, a obiectivelor social­­culturale şi sportive. Pe harta ţării au apărut astfel in ultimii ani, pe Ungă fabricile de ci­ment de la Medgidia şi Bicaz, altele noi la Bîrzeşti şi Hoghiz, noi întreprinderi de prefabricate la Călăraşi, Craiova, Bucureşti şi Oradea. De asemenea, în a­­proape toate judeţele au fost create porgoane de prefabricate, unde se execută panouri pentru blocurile de locuinţe. Tocmai ca o dovadă a preţuirii muncii oa­menilor care îşi desfăşoară ac­tivitatea în industria cimentului, de astăzi această ramură va trece de la reţeaua materialelor de construcţii la o reţea supe­rioară, corespunzătoare siderur­giei­­, iar maiştrii şi subingine­­rii din fabricile de ciment şi din întreprinderile de prefabricate primesc o clasă de retribuire în plus. Profunde prefaceri şi înnoiri au înregistrat în anii construc­ţiei socialiste şi industriile ce­lulozei şi hirtiei şi poligrafice. „Aurul verde“ al pădurilor noastre se prelucrează astăzi in combinate complexe cum sunt cele de la Suceava, Dej şi Dro­­beta-Turnu Severin. In acelaşi timp mesajul cuvintului tipărit pleacă spre cititori de sub ma­şini de imprimat de mare pro­ductivitate, în majoritatea jude­ţelor fiind construite noi tipo­grafii, dotate cu rotative şi uti­laje din cele mai moderne. Oamenii muncii din cele patru ramuri economice care benefi­ciază, incepînd de astăzi, de ma­jorarea retribuţiei — şi în rîn­­dul cărora tinerii formează un eşalon important — îşi îndreaptă acum gîndurile lor de recunoş­tinţă şi mulţumire către partid, către secretarul său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, fiind hotărîţi să-şi amplifice e­­forturile pentru înfăptuirea e­­xemplară a sarcinilor ce le revin. ÎNCEPÎND DE ASTĂZI, 1 MARTIE, NOI CATEGORII DE OAMENI AI MUNCII BENEFICIAZĂ DE MAJORAREA RETRIBUŢIILOR MUNCITORI CALIFICAŢI CREŞTEREA MEDIE A RETRIBUŢIEI TARIFARE IN PRIMA ETAPA DE LA 1 MARTIE 1978 INDUSTRIA ENERGIEI ELECTRICE INDUSTRIA MATERIALELOR DE CONSTRUCŢII INDUSTRIA CELULOZEI ȘI HIRTIEI INDUSTRIA POLIGRAFICA „Mai mult efort in gindire, mai putin metal in produse“ • Coordonate ale valorificării superioare a metalului • Pe traseul de la concepţie la asimilarea cu producţia de serie — însemne ale contribuţiei creatoare a tinerilor • Cum pot fi economisite de la un singur produs 150 kg metal pe bucată • Pasiunea recordurilor, indicator al stării de spirit al genera­ţiei tinere din întreprindere. Necesitatea firească de verifi­care, de autocontrol al efortului general s-a transformat aici, la întreprinderea de aparate care Buzău, într-o permanentă luptă pentru autodepăşire, în­­tr-un efort perpetuu de adjude­care a unor tehnologii şi pro­duse noi. De la joantele izo­late exportate în R.F.G. şi pînă la asimilarea inimilor cu vîrf din oţel aliat, colectivul a tra­versat un drum bogat — ceea ce nu înseamnă că şi lipsit de greutăţi — învăţînd, autoedu­­cindu-se, formîndu-şi cadre ti­nere, de nădejde. Prindeau con­tur ferm ambiţiile pe deplin justificate ale unui puternic detaşament muncitoresc anco­rat cu exemplară demnitate în cotidian. Iniţiativa „Anul mo­dernizării producţiei“ declanşa­tă anul trecut s-a soldat, pe lingă creşterea substanţială a producţiei şi a productivităţii muncii, în economisirea a peste 70 tone metal. Problema valo­rificării superioare a metalului şi creşterii coeficientului de utilizare au reprezentat pentru întregul colectiv obiective fun­damentale de acţiune.­­ Anul acesta, ne spunea to­varăşul Nicolae Caloian, secre­tarul comitetului de partid, în întreprinderea noastră iniţiativa declanşată cu cîtva timp în urmă se desfăşoară plenar nu­anţată fiind de alte imperative la zi ale economiei naţionale. Aş aminti deviza : „Mai mult efort în gindire, mai puţin me­tal în produse“ sau „Să valo­rificăm superior metalul“, ac­ţiuni a căror finalitate repre­zintă pentru noi toţi un cîştig incontestabil, împreună cu Mihai Colgiu, secretarul comitetului U.T.C., am încercat să realizăm o radio­grafie pe cit posibil fidelă a materializării eforturilor între­prinse pe linia modernizării producţiei. Constituiţi intr-un colectiv ad-hoc de „cercetări“ tinerii specialişti Constantin Vintilescu şi Victor Bălcescu, împreună cu proiectantele Ma­riana Niculescu şi Ligia Muşat au dat viaţă unor prototipuri care aveau să revoluţioneze producţia. Este vorba de ini­mile cu vîrf din oţel aliat, tra­tate termic şi de acele flexibi­le realizate prin deformare plastică, ambele necesare schimbătoarelor de cale. La sectorul prelucrări au venit în sprijinul lor, mobilizaţi de or­ganizaţia U.T.C., numeroşi tineri care nu au ezitat să lucreze după orele de program. Ni­­colae Capacea, Aurel Partal, Dumitru Văduva,­­ Gheorghe Chivu şi Ion Vrînceanu sunt nu­mai cîţiva utecişti de la pre­lucrări care au grăbit transmi­terea ştafetei celor din sectorul montaj. Aici, sub directa coor­donare a lăcătușului Nicolae Slabu, secretar adjunct al co­mitetului U.T.C., tinerii Ion Ti-DUMITRU ION DINCA (Continuare In pag. a ll-a) ...Am auzit c-o să mai ningă ! Foto : VASILE RANGA Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST „EXPRESII ALE RECUNOŞTINŢEI NOASTRE" Sub acest gefteric publicăm opinii ale unor tineri care, incepînd de azi, beneficiază de majorarea retribuţiei. ÎN PAG. A 2-A 6 FOLOSIND CU RAN­DAMENT SPORIT capacita­tea maşinilor din dotare şi aplicind o serie de iniţiative muncitoreşti menite să asi­gure îndeplinirea ritmică şi depăşirea planului produc­ţiei fizice, colectivul între­prinderii miniere Uricani, din bazinul Văii Jiului, a extras în fiecare zi lucrătoa­re din luna februarie, peste prevederi, în medie cite 150 tone de cărbune cocsificabil. Acţionind pentru creşterea randamentului activităţii pro­ductive intrabataje, la tundful lor, formaţiile de lucru de la Mina Paroşeni au extras in plus, in perioada 1—28 fe­bruarie, 956 tone cărbune. • MINERII DIN BAZI­NUL CARBONIFER AL BA­NATULUI au extras in pri­mele două luni ale anului, în medie pe zi, 50 tone de cărbune brut. în plus, faţă de prevederile de plan, spor ce are la bază folosirea mai eficientă a utilajelor tehno­logice din abataje şi a timpului de lucru. In vederea asigurării creş­­­terii în continuare a pro­ducţiei, în toate unităţile în­treprinderii miniere Anina s-au elaborat programe com­plexe de măsuri cu caracter economic şi organizatoric, menite să contribuie la ridi­carea gradului de mecaniza­re la lucrările, de înaintare, extracţie, transporturi şi preparaţii, extinderea aplică­rii unor noi procedee de mare randament, sporirea productivităţii muncii, redu­cerea cheltuielilor neproduc­tive şi a consumurilor spe­cifice pe fiecare tonă de cărbune. Direcţii prioritare stabilite la Consfătuirea cu lucrătorii din agricultură CALIFICAREA FORŢEI DE MUNCA cerinţă de bază a practicării unei agriculturi moderne, de mare randament Aducînd in discuţie citeva din problemele fcalificării forţei de muncă în agricultură, ne refeream in numărul ziarului nostru din 18 februarie a.c. la mecanizatori, una din cele trei meserii defi­citare deocamdată în satele judeţului Ilfov. Prezentăm­ azi conclu­ziile raidului-anchetă întreprins in acest judeţ, cu privire la o altă profesie de care depinde folosirea bazei tehnico-materiale a agriculturii, a pămîntului, în general. Ca profesie, motopompiştii au apărut mult mai tîrziu decit mecanizatorii. Intr-un anume fel, motopompiştii sînt tot me­canizatori, dar mecanizatori cu o specializare ceva mai restrin­­să. Lor le sînt asimilaţi uneori şi mînuitorii de aripi ale asper­soarelor. De aceea, cînd se dis­cută despre cei ce deservesc sis­temele de irigaţii, referirile se fac la un număr mult mai mare de oameni decit cei care tre­buie să aibă un certificat care să le ateste o asemenea mese­rie. Dar dacă mînuitorii de aripi ale aspersoarelor pot fi instruiţi intr-un timp foarte scurt, după ce se scot în cîmp aripile şi conductele prin care urmează să ajungă apa din hidrantul ca­nalelor de irigaţii la plante, motopompiştii trebuie pregătiţi din vreme, pentru ei fiind ne­cesară o adevărată şcolarizare in staţiunile pentru mecanizarea agriculturii sau în centre insti­tuite in acest scop. Cine sunt şi cum se asigură pregătirea lor in judeţul Ilfov? Pentru că, de exploatarea siste­melor de irigaţii răspund la ru- N. COŞOVEANU (Continuare in pag. a ll-a) ANUL XXXIV, SERIA II, Nr. 8949 4 PAGINI 30 BANI MIERCURI 1 MARTIE 1978 Fotografie­­ de O.­PLECAN TABLETA DE MĂRŢIŞOR Este, poate, cel mai fru­mos simbol care deschide poarta spre un nou ano­timp. Pe scala sentimente­lor, dacă ar exista o astfel de scală, gestul pe care atîţia îl fac astăzi s-ar afla, desigur, aşezat la locul cel mai de cinste. Nu por­niri goliardice, nu decla­maţii răsunătoare, ci cel mai gingaş dintre semnele pe care le poate făptui un om. Mărţişorul nu este un semn de exclamaţie ci vă­lul de mătase, diafan şi abia sesizabil pe care ni-l coborim de pe inimă. Dar cit de profundă este aceas­tă rostire a inimii. O rosti­re, pecete de lumină peste un anotimp care se anun­ţă. Un anotimp, timp al a­­nului însuşi în căuşul că­ruia adunăm laolaltă mu­gurii împlinirilor, visurilor care se întrupează, speran­ţele care devin certitudine. Un curcubeu al trăirilor noastre, al sentimentelor revelate acum, mai mult decit in oricare zi a anului — esenţă a gestului ridicat la rang de omagiu celor care ne sunt alături în munca noastră de fiecare zi, in viaţa noastră. O floa­re tăiată în lemn sau me­tal pentru colegele, priete­nele, soţiile noastre. Pen­tru fata care mînuieşte cu dezinvoltură manetele strungului, care înalţă co­loanele de beton ale viitoa­relor oraşe, care aşază sub brazdă sămînţa dătătoare de piine bogată. Pentru fata sub a cărei concen­trată privire se plămădesc formele viitoarelor maşini, ale cărei degete gingaşe declanşează la o simplă deplasare de buton ener­giile viitorului... Un rom înflorit la reve­rul celor ce se rinduiesc alături de noi cu demnita­tea şi siguranţa pe care o dau o viaţă frumoasă, o muncă frumoasă. O floare simbol dăruită, cu inima şi conştiinţa curată. Pentru noul anotimp, pentru anul mai bogat, pentru toate cele care ii dau bogăţie şi frumuseţe. PAVEL PERFIL Vitrina calităţii - oglinda muncii noastre La întreprinderea de stofe „Argeşeana“ din Piteşti ga­zeta „Vitrina calităţii“, ge­neralizată în toate secţiile, reprezintă o veritabilă carte de vizită a colectivelor de tineri, a muncii desfăşurate la cote de exigenţă maximă. In aceste adevărate „oglinzi“ ale muncii, ne spune secre­tara comitetului U.T.C. Cioclia Paraschiva, sunt pre­zentate lunar sau ori de câte ori se consideră necesar cele mai reuşite produse rea­lizate la parametri de cali­tate superioară de tinerii noştri. De asemenea, o serie de nereuşite expuse în prim plan fac obiectul unor ade­vărate „Procese ale calităţii“ la care sunt chemaţi toţi cei care fac rabat de la disci­plina de producţie, şi pentru care calitatea produselor nu reprezintă constanta preocu­părilor de fiecare zi. (I. P.) Un vis la puterea realului La Flăminzi, toate casele sint vopsite in albastru. In zilele de iarnă, cînd totul se încarcă in albul zăpezilor, casele acestei aşezări iţi dau senzaţia apro­pierii de cer. I-am întrebat pe cîţiva gospodari ai localităţii de ce-i este dragă sufletului lor a­­ceastă culoare. Cu simplitate ei mi-au răspuns că este culoarea care exprimă cel mai bine aspi­raţiile lor, ale moşilor şi stră­moşilor lor, de libertate, neatîr­­nare şi pace. Am mai aflat că oamenii din Flăminzii de azi sunt coboritori direcţi ai unor bucovineni aşezaţi cu multe­ se­cole înainte pe aceste meleaguri. Şi odată cu dorinţa lor de via­ţă mai bună ei au adus m­ inimi şi culorile Voroneţului. Aşa ar putea începe lecţia de istorie a localităţii Flăminzi. Este lecţia de istorie ale cărei pagini fier­binţi au fost scrise cu singele truditorilor ogoarelor in acel februarie de foc al anului 1907, îndrăzneala lor a fost crunt pe­depsită dar nu a rămas zadar­nică... Astăzi, la Flăminzi se scriu noi pagini de istorie. Sunt file din marea cronică a devenirii socialiste a uneia din aşezările intrate de mult in cartea de istorie a patriei. Din iniţiativa secretarului general al partidu­lui, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, Comitetul Politic Executiv al C.C. al P.C.R. a hotărit reali­zarea unor importante obiective de investiţii in localităţile in care răscoala de la 1907 a atins momente de maximă intensita­te, astfel incit aceste aşezări să devină in cel mai scurt timp centre urbane. Intre acestea se numără şi localitatea Flăminzi, pe raza căreia sint propuse a se realiza pină in 1980 obiective de investiţii in valoare totală de peste 245 milioane lei.. Acum se poate spune că foarte curind fiii, nepoţii şi strănepoţii răs­culaţilor vor fi locuitorii unei aşezări urbane cu caracter agro­industrial. Despre aceste obiec­tive industriale şi despre noile dotări edilitar gospodăreşti şi social-culturale am discutat, în faţa machetei oraşului Flăminzi de miine cu Eugenia Baraboi, primarul comunei. „Pot afirma că împlinim visul străbunilor noştri — ne-a spus tovarăşa Eugenia Baraboi — care şi-au ION D. CUCU (Continuare in pag. a lll-a) • FILM : „URGIA" • PLASTICĂ : Un tî­­năr pictor: GABRIEL CATRINESCU • SITUAŢII • CAZURI • ATITUDINI - MINCIUNA - BOLIDUL - O ZI PE LUNA ÎN RÍND CU LUMEA - RECORDURI (ÎN PAG. A 2-A) • Cetăţeneşti : ÎN­SOŢIND BRIGĂZILE DE ORDINE ŞI DIS­CIPLINĂ ALE TINERI­LOR DIN BRAŞOV (ÎN PAG. A 3-A)

Next