Scînteia Tineretului, martie 1978 (Anul 34, nr. 8949-8975)
1978-03-01 / nr. 8949
Realizările remarcabile obţinute de oamenii muncii in primii doi ani ai cincinalului, sporirea producţiei şi productivităţii muncii, a venitului naţional, au condus, după cum este cunoscut, la reeşalonarea pe ramuri şi activităţi a majorării retribuţiei prevăzute pentru prima etapă. Hotărârea adoptată în decembrie trecut de Comitetul Politic Executiv al C.C. al P.C.R., din iniţiativa secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, se constituie ca o elocventă dovadă a grijii permanente şi consecvente a partidului şi statului nostru de ridicare a nivelului de trai material şi spiritual al celor ce muncesc. Pe baza reeşalonării graficului de majorare a retribuţiei, — care face posibilă încheierea etapei I la 1 iunie 1978 şi nu la 1 septembrie cum se prevăzuse iniţial — personalul muncitor din ramurile respective va obţine în plus venituri ce se cifrează la peste 2 miliarde lei. Intre cei care beneficiază de majorarea în devans a retribuţiei, la care se adaugă, fireşte, sporurile de vechime şi alte sporuri prevăzute de lege, se numără şi oamenii muncii din industriile energiei electrice, materialelor de construcţii, celulozei şi hirtiei şi poligrafiei. Incepînd de astăzi, 1 martie, peste 200 000 de oameni ai muncii din aceste ramuri economice vor primi retribuţii mărite cu o lună mai devreme — cei din industria materialelor de construcţii , cu două luni — cei din industriile energiei electrice şi poligrafiei şi cu patru luni — cei din ■ industria celulozei şi hirtiei. In medie, în cadrul primei etape de majorare a retribuţiei, 4pe sa. aplică dar la:-4,wwytie by cele patru ramuri economice, oamenii muncii din industria energiei electrice vor avea o creştere a retribuţiei în procent de 16,5 la sută ; din industria materialelor de construcţii de 16,1 la sută ; din industria celulozei şi hârtiei de 17,4 la sută ; din industria poligrafică de 16,5 la sută. Sunt creşteri substanţiale de care beneficiază harnicii energeticieni ai hidrocentralelor de la Porţile de Fier, Lotru, Argeş, Bicaz, Olt şi Bistriţa şi cei ai termocentralelor "Rovinari, Craiova, Brăila, Mintia, Deva, veritabile „inimi“ ale economiei noastre naţionale, care pulsează pe magistralele luminii, la nivelul anului 1978, peste 60 miliarde kWh, de aproape 30 de ori mai mult decit in anul 1950. Cote mult superioare celor cuprinse iniţial în directivele Congresului al XI-lea al partidului sunt obţinute şi de cei care dau tot mai multe materiale de construcţii necesare realizării programului amplu de investiţii pe care ni l-am propus, de ridicare a noilor fabrici şi uzine, a celor peste 1 000 000 de apartamente prevăzute a se construi în acest cincinal, a construcţiilor agrozootehnice necesare dezvoltării continue a agriculturii noastre socialiste, a obiectivelor socialculturale şi sportive. Pe harta ţării au apărut astfel in ultimii ani, pe Ungă fabricile de ciment de la Medgidia şi Bicaz, altele noi la Bîrzeşti şi Hoghiz, noi întreprinderi de prefabricate la Călăraşi, Craiova, Bucureşti şi Oradea. De asemenea, în aproape toate judeţele au fost create porgoane de prefabricate, unde se execută panouri pentru blocurile de locuinţe. Tocmai ca o dovadă a preţuirii muncii oamenilor care îşi desfăşoară activitatea în industria cimentului, de astăzi această ramură va trece de la reţeaua materialelor de construcţii la o reţea superioară, corespunzătoare siderurgiei, iar maiştrii şi subinginerii din fabricile de ciment şi din întreprinderile de prefabricate primesc o clasă de retribuire în plus. Profunde prefaceri şi înnoiri au înregistrat în anii construcţiei socialiste şi industriile celulozei şi hirtiei şi poligrafice. „Aurul verde“ al pădurilor noastre se prelucrează astăzi in combinate complexe cum sunt cele de la Suceava, Dej şi Drobeta-Turnu Severin. In acelaşi timp mesajul cuvintului tipărit pleacă spre cititori de sub maşini de imprimat de mare productivitate, în majoritatea judeţelor fiind construite noi tipografii, dotate cu rotative şi utilaje din cele mai moderne. Oamenii muncii din cele patru ramuri economice care beneficiază, incepînd de astăzi, de majorarea retribuţiei — şi în rîndul cărora tinerii formează un eşalon important — îşi îndreaptă acum gîndurile lor de recunoştinţă şi mulţumire către partid, către secretarul său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, fiind hotărîţi să-şi amplifice eforturile pentru înfăptuirea exemplară a sarcinilor ce le revin. ÎNCEPÎND DE ASTĂZI, 1 MARTIE, NOI CATEGORII DE OAMENI AI MUNCII BENEFICIAZĂ DE MAJORAREA RETRIBUŢIILOR MUNCITORI CALIFICAŢI CREŞTEREA MEDIE A RETRIBUŢIEI TARIFARE IN PRIMA ETAPA DE LA 1 MARTIE 1978 INDUSTRIA ENERGIEI ELECTRICE INDUSTRIA MATERIALELOR DE CONSTRUCŢII INDUSTRIA CELULOZEI ȘI HIRTIEI INDUSTRIA POLIGRAFICA „Mai mult efort in gindire, mai putin metal in produse“ • Coordonate ale valorificării superioare a metalului • Pe traseul de la concepţie la asimilarea cu producţia de serie — însemne ale contribuţiei creatoare a tinerilor • Cum pot fi economisite de la un singur produs 150 kg metal pe bucată • Pasiunea recordurilor, indicator al stării de spirit al generaţiei tinere din întreprindere. Necesitatea firească de verificare, de autocontrol al efortului general s-a transformat aici, la întreprinderea de aparate care Buzău, într-o permanentă luptă pentru autodepăşire, într-un efort perpetuu de adjudecare a unor tehnologii şi produse noi. De la joantele izolate exportate în R.F.G. şi pînă la asimilarea inimilor cu vîrf din oţel aliat, colectivul a traversat un drum bogat — ceea ce nu înseamnă că şi lipsit de greutăţi — învăţînd, autoeducindu-se, formîndu-şi cadre tinere, de nădejde. Prindeau contur ferm ambiţiile pe deplin justificate ale unui puternic detaşament muncitoresc ancorat cu exemplară demnitate în cotidian. Iniţiativa „Anul modernizării producţiei“ declanşată anul trecut s-a soldat, pe lingă creşterea substanţială a producţiei şi a productivităţii muncii, în economisirea a peste 70 tone metal. Problema valorificării superioare a metalului şi creşterii coeficientului de utilizare au reprezentat pentru întregul colectiv obiective fundamentale de acţiune. Anul acesta, ne spunea tovarăşul Nicolae Caloian, secretarul comitetului de partid, în întreprinderea noastră iniţiativa declanşată cu cîtva timp în urmă se desfăşoară plenar nuanţată fiind de alte imperative la zi ale economiei naţionale. Aş aminti deviza : „Mai mult efort în gindire, mai puţin metal în produse“ sau „Să valorificăm superior metalul“, acţiuni a căror finalitate reprezintă pentru noi toţi un cîştig incontestabil, împreună cu Mihai Colgiu, secretarul comitetului U.T.C., am încercat să realizăm o radiografie pe cit posibil fidelă a materializării eforturilor întreprinse pe linia modernizării producţiei. Constituiţi intr-un colectiv ad-hoc de „cercetări“ tinerii specialişti Constantin Vintilescu şi Victor Bălcescu, împreună cu proiectantele Mariana Niculescu şi Ligia Muşat au dat viaţă unor prototipuri care aveau să revoluţioneze producţia. Este vorba de inimile cu vîrf din oţel aliat, tratate termic şi de acele flexibile realizate prin deformare plastică, ambele necesare schimbătoarelor de cale. La sectorul prelucrări au venit în sprijinul lor, mobilizaţi de organizaţia U.T.C., numeroşi tineri care nu au ezitat să lucreze după orele de program. Nicolae Capacea, Aurel Partal, Dumitru Văduva, Gheorghe Chivu şi Ion Vrînceanu sunt numai cîţiva utecişti de la prelucrări care au grăbit transmiterea ştafetei celor din sectorul montaj. Aici, sub directa coordonare a lăcătușului Nicolae Slabu, secretar adjunct al comitetului U.T.C., tinerii Ion Ti-DUMITRU ION DINCA (Continuare In pag. a ll-a) ...Am auzit c-o să mai ningă ! Foto : VASILE RANGA Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST „EXPRESII ALE RECUNOŞTINŢEI NOASTRE" Sub acest gefteric publicăm opinii ale unor tineri care, incepînd de azi, beneficiază de majorarea retribuţiei. ÎN PAG. A 2-A 6 FOLOSIND CU RANDAMENT SPORIT capacitatea maşinilor din dotare şi aplicind o serie de iniţiative muncitoreşti menite să asigure îndeplinirea ritmică şi depăşirea planului producţiei fizice, colectivul întreprinderii miniere Uricani, din bazinul Văii Jiului, a extras în fiecare zi lucrătoare din luna februarie, peste prevederi, în medie cite 150 tone de cărbune cocsificabil. Acţionind pentru creşterea randamentului activităţii productive intrabataje, la tundful lor, formaţiile de lucru de la Mina Paroşeni au extras in plus, in perioada 1—28 februarie, 956 tone cărbune. • MINERII DIN BAZINUL CARBONIFER AL BANATULUI au extras in primele două luni ale anului, în medie pe zi, 50 tone de cărbune brut. în plus, faţă de prevederile de plan, spor ce are la bază folosirea mai eficientă a utilajelor tehnologice din abataje şi a timpului de lucru. In vederea asigurării creşterii în continuare a producţiei, în toate unităţile întreprinderii miniere Anina s-au elaborat programe complexe de măsuri cu caracter economic şi organizatoric, menite să contribuie la ridicarea gradului de mecanizare la lucrările, de înaintare, extracţie, transporturi şi preparaţii, extinderea aplicării unor noi procedee de mare randament, sporirea productivităţii muncii, reducerea cheltuielilor neproductive şi a consumurilor specifice pe fiecare tonă de cărbune. Direcţii prioritare stabilite la Consfătuirea cu lucrătorii din agricultură CALIFICAREA FORŢEI DE MUNCA cerinţă de bază a practicării unei agriculturi moderne, de mare randament Aducînd in discuţie citeva din problemele fcalificării forţei de muncă în agricultură, ne refeream in numărul ziarului nostru din 18 februarie a.c. la mecanizatori, una din cele trei meserii deficitare deocamdată în satele judeţului Ilfov. Prezentăm azi concluziile raidului-anchetă întreprins in acest judeţ, cu privire la o altă profesie de care depinde folosirea bazei tehnico-materiale a agriculturii, a pămîntului, în general. Ca profesie, motopompiştii au apărut mult mai tîrziu decit mecanizatorii. Intr-un anume fel, motopompiştii sînt tot mecanizatori, dar mecanizatori cu o specializare ceva mai restrinsă. Lor le sînt asimilaţi uneori şi mînuitorii de aripi ale aspersoarelor. De aceea, cînd se discută despre cei ce deservesc sistemele de irigaţii, referirile se fac la un număr mult mai mare de oameni decit cei care trebuie să aibă un certificat care să le ateste o asemenea meserie. Dar dacă mînuitorii de aripi ale aspersoarelor pot fi instruiţi intr-un timp foarte scurt, după ce se scot în cîmp aripile şi conductele prin care urmează să ajungă apa din hidrantul canalelor de irigaţii la plante, motopompiştii trebuie pregătiţi din vreme, pentru ei fiind necesară o adevărată şcolarizare in staţiunile pentru mecanizarea agriculturii sau în centre instituite in acest scop. Cine sunt şi cum se asigură pregătirea lor in judeţul Ilfov? Pentru că, de exploatarea sistemelor de irigaţii răspund la ru- N. COŞOVEANU (Continuare in pag. a ll-a) ANUL XXXIV, SERIA II, Nr. 8949 4 PAGINI 30 BANI MIERCURI 1 MARTIE 1978 Fotografie de O.PLECAN TABLETA DE MĂRŢIŞOR Este, poate, cel mai frumos simbol care deschide poarta spre un nou anotimp. Pe scala sentimentelor, dacă ar exista o astfel de scală, gestul pe care atîţia îl fac astăzi s-ar afla, desigur, aşezat la locul cel mai de cinste. Nu porniri goliardice, nu declamaţii răsunătoare, ci cel mai gingaş dintre semnele pe care le poate făptui un om. Mărţişorul nu este un semn de exclamaţie ci vălul de mătase, diafan şi abia sesizabil pe care ni-l coborim de pe inimă. Dar cit de profundă este această rostire a inimii. O rostire, pecete de lumină peste un anotimp care se anunţă. Un anotimp, timp al anului însuşi în căuşul căruia adunăm laolaltă mugurii împlinirilor, visurilor care se întrupează, speranţele care devin certitudine. Un curcubeu al trăirilor noastre, al sentimentelor revelate acum, mai mult decit in oricare zi a anului — esenţă a gestului ridicat la rang de omagiu celor care ne sunt alături în munca noastră de fiecare zi, in viaţa noastră. O floare tăiată în lemn sau metal pentru colegele, prietenele, soţiile noastre. Pentru fata care mînuieşte cu dezinvoltură manetele strungului, care înalţă coloanele de beton ale viitoarelor oraşe, care aşază sub brazdă sămînţa dătătoare de piine bogată. Pentru fata sub a cărei concentrată privire se plămădesc formele viitoarelor maşini, ale cărei degete gingaşe declanşează la o simplă deplasare de buton energiile viitorului... Un rom înflorit la reverul celor ce se rinduiesc alături de noi cu demnitatea şi siguranţa pe care o dau o viaţă frumoasă, o muncă frumoasă. O floare simbol dăruită, cu inima şi conştiinţa curată. Pentru noul anotimp, pentru anul mai bogat, pentru toate cele care ii dau bogăţie şi frumuseţe. PAVEL PERFIL Vitrina calităţii - oglinda muncii noastre La întreprinderea de stofe „Argeşeana“ din Piteşti gazeta „Vitrina calităţii“, generalizată în toate secţiile, reprezintă o veritabilă carte de vizită a colectivelor de tineri, a muncii desfăşurate la cote de exigenţă maximă. In aceste adevărate „oglinzi“ ale muncii, ne spune secretara comitetului U.T.C. Cioclia Paraschiva, sunt prezentate lunar sau ori de câte ori se consideră necesar cele mai reuşite produse realizate la parametri de calitate superioară de tinerii noştri. De asemenea, o serie de nereuşite expuse în prim plan fac obiectul unor adevărate „Procese ale calităţii“ la care sunt chemaţi toţi cei care fac rabat de la disciplina de producţie, şi pentru care calitatea produselor nu reprezintă constanta preocupărilor de fiecare zi. (I. P.) Un vis la puterea realului La Flăminzi, toate casele sint vopsite in albastru. In zilele de iarnă, cînd totul se încarcă in albul zăpezilor, casele acestei aşezări iţi dau senzaţia apropierii de cer. I-am întrebat pe cîţiva gospodari ai localităţii de ce-i este dragă sufletului lor această culoare. Cu simplitate ei mi-au răspuns că este culoarea care exprimă cel mai bine aspiraţiile lor, ale moşilor şi strămoşilor lor, de libertate, neatîrnare şi pace. Am mai aflat că oamenii din Flăminzii de azi sunt coboritori direcţi ai unor bucovineni aşezaţi cu multe secole înainte pe aceste meleaguri. Şi odată cu dorinţa lor de viaţă mai bună ei au adus m inimi şi culorile Voroneţului. Aşa ar putea începe lecţia de istorie a localităţii Flăminzi. Este lecţia de istorie ale cărei pagini fierbinţi au fost scrise cu singele truditorilor ogoarelor in acel februarie de foc al anului 1907, îndrăzneala lor a fost crunt pedepsită dar nu a rămas zadarnică... Astăzi, la Flăminzi se scriu noi pagini de istorie. Sunt file din marea cronică a devenirii socialiste a uneia din aşezările intrate de mult in cartea de istorie a patriei. Din iniţiativa secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, Comitetul Politic Executiv al C.C. al P.C.R. a hotărit realizarea unor importante obiective de investiţii in localităţile in care răscoala de la 1907 a atins momente de maximă intensitate, astfel incit aceste aşezări să devină in cel mai scurt timp centre urbane. Intre acestea se numără şi localitatea Flăminzi, pe raza căreia sint propuse a se realiza pină in 1980 obiective de investiţii in valoare totală de peste 245 milioane lei.. Acum se poate spune că foarte curind fiii, nepoţii şi strănepoţii răsculaţilor vor fi locuitorii unei aşezări urbane cu caracter agroindustrial. Despre aceste obiective industriale şi despre noile dotări edilitar gospodăreşti şi social-culturale am discutat, în faţa machetei oraşului Flăminzi de miine cu Eugenia Baraboi, primarul comunei. „Pot afirma că împlinim visul străbunilor noştri — ne-a spus tovarăşa Eugenia Baraboi — care şi-au ION D. CUCU (Continuare in pag. a lll-a) • FILM : „URGIA" • PLASTICĂ : Un tînăr pictor: GABRIEL CATRINESCU • SITUAŢII • CAZURI • ATITUDINI - MINCIUNA - BOLIDUL - O ZI PE LUNA ÎN RÍND CU LUMEA - RECORDURI (ÎN PAG. A 2-A) • Cetăţeneşti : ÎNSOŢIND BRIGĂZILE DE ORDINE ŞI DISCIPLINĂ ALE TINERILOR DIN BRAŞOV (ÎN PAG. A 3-A)