Scînteia Tineretului, aprilie 1978 (Anul 34, nr. 8976-9000)

1978-04-01 / nr. 8976

Oamenii muncii din industria exploatării şi prelucrării lemnului beneficiază de majorarea retribuţiei cu 4 luni mai devreme Cu începere de azi, o nouă categorie de oameni ai muncii beneficiază de majorarea retribuţiei tarifare nete. Sunt lucrătorii din industria exploatării şi prelucrării lemnului, circa 250 000 de oameni ai muncii, harnicii şi pricepuţii valorificatori ai aurului verde. Fie că este vorba de mecanizatorii, fasonatorii, muncitorii la fierăstraiele electrice, sortatorii-fasonatori, mecanicii, trolişti, care aduc lemnul din sectoarele de exploatare, sau de timplarii manuali industriali (specialităţile : îmbinare furnire estetice, presare şi încleiere, ajustori-montatori, sculptori în lemn, mecanici, finisori peliculă-lac, lăcuitori lemn etc), electricieni şi lăcătuşi mecanici întreţinere reparaţii universale, uscători-lemn, impregnatori la înnobilare plăci fibrolemnoase etc, toţi vor beneficia de majorarea retribuţiei cu un procent de 16,1 la sută, mai devreme cu patru luni. O atare măsură, reflectă încă o dată grija şi preocuparea consecventă a partidului şi statului nostru pentru cei ce muncesc, pentru făuritorii tuturor bunurilor materiale şi spirituale din ţara noastră. Totodată, aplicarea măsurilor de majorare a retribuţiei acestei categorii cu patru luni mai devreme, în cadrul acestei prime etape a fost posibilă datorită succeselor deosebite înregistrate in cadrul acestui sector de activitate, ca şi în celelalte ramuri ale economiei noastre. Ca urmare a dezvoltării şi modernizării industriei de exploatare şi prelucrare, crescînd procentul de valorificare superioară a masei lemnoase, a sporit şi productivitatea muncii, s-a asigurat o reducere substanţială a cheltuielilor materiale. In acelaşi timp, prin acţiunea de pregătire şi perfecţionare a cadrelor, prin amploarea activităţii de cercetare, prin întărirea disciplinei tehnologice, s-a înregistrat o sensibilă creştere a nivelului calitativ al muncii în fiecare sector de activitate al acestei industrii. Sunt cunoscute, de asemenea, preocupările oamenilor muncii şi specialiştilor din această ramură pentru a asigura mobilierul cel mai adecvat cu cerinţele noilor apartamente, cu volumul sporit de locuinţe în acest cincinal. Exprimîndu-şi bucuria şi satisfacţia, dragostea şi recunoştinţa faţă de partid, oamenii muncii, tinerii din industria exploatării şi prelucrării lemnului se angajează să răspundă prin fapte de muncă exemplare, printr-un efort constant, susţinut. IN PAGINA A V-A INSERAM OPINIILE UNOR MUNCITORI DIN ACEASTA RAMURA ECONOMICA ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST LUCRĂRILE CONFERINŢEI PE ŢARĂ A PREŞEDINŢILOR CONSILIILOR POPULARE Rodnice dezbateri, sarcini de maximă importanţă ce revin organizaţiilor de partid, organelor locale ale puterii şi administraţiei de stat din Programul adoptat de Congresul al XI-lea şi din hotârîrile Conferinţei Naţionale ale partidului, pentru progresul economic al ţârii, pentru prosperitatea tuturor localităţilor patriei . CUVINTAREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU Stimaţi tovarăşi, Conferinţa pe ţară a preşedinţilor consiliilor populare, care sunt in acelaşi timp şi prim-secretari sau secretari ai comitetelor de partid municipale, orăşeneşti şi comunale, reprezintă un eveniment de mare însemnătate în activitatea acestora şi, totodată, constituie o puternică manifestare politică a democratismului orânduirii noastre socialiste. Doresc să folosesc acest prilej pentru a adresa tuturor participanţilor la această importantă reuniune un călduros salut din partea Comitetului Central, a Consiliului de Stat şi a guvernului, precum şi a mea personal, împreună cu cele mai bune urări. (Aplauze puternice, prelungite). Lucrările conferinţei, la care participă cadrele de bază, conducătorii nemijlociţi ai organizaţiilor de partid şi ai organelor locale de stat, din municipii, oraşe şi comune, în care se realizează, de fapt, întreaga activitate de dezvoltare economico-socială, de ridicare a bunăstării materiale şi spirituale a întregului nostru popor — s-au desfăşurat într-un spirit de înaltă răspundere şi principialitate comunistă. Dezbaterile, la care au luat cuvîntul în plen 77 de tovarăşi, iar în secţiuni 335 tovarăşi, au prilejuit un larg schimb de experienţă, prezentîndu-se activitatea multilaterală desfăşurată de consiliile populare în vederea dezvoltării economico-sociale a tuturor localităţilor patriei noastre, a soluţionării multiplelor probleme ale activităţii din toate sectoarele. Doresc să menţionez cu multă satisfacţie că tovarăşii care au vorbit în cadrul conferinţei au prezentat succesele importante obţinute în activitatea organizaţiilor de partid şi a consiliilor populare, a oamenilor muncii, precum şi unele lipsuri, greutăţi, formulînd, totodată, diferite propuneri valoroase cu privire la îmbunătăţirea activităţii viitoare. Fără îndoială că organele centrale de partid şi de stat vor trebui să studieze temeinic toate aceste propuneri, criticile formulate şi să stabilească măsurile concrete în direcţia realizării în viaţă a tot ceea ce corespunde cerinţelor perfecţionării întregii noastre activităţi. (Aplauze puternice). Aş dori, de asemenea, să menţionez că dezbaterile au evidenţiat că dispunem, în oraşe şi comune, ca, de altfel, în toate sectoarele de activitate, de cadre minunate, cu o temeinică pregătire, care înfăptuiesc neabătut politica partidului nostru de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintate spre comunism. In mod deosebit trebuie să declar că mi-a făcut multă plăcere felul în care tovarăşii au expus aici problemele pe care le au, munca lor, într-un limbaj de înaltă ţinută politică şi literară, un model — aş putea spune — de felul în care trebuie să se desfăşoare o asemenea reuniune. (Aplauze puternice). Actuala reuniune are loc în anul cînd se împlinesc 10 ani de la reorganizarea teritorialadministrativă, care a avut o importanţă deosebită în dezvoltarea economico-socială a tuturor judeţelor şi localităţilor patriei noastre, în ridicarea gradului de civilizaţie generală. Privind retrospectiv, putem afirma, pe baza faptelor, a realităţilor, cu deplin temei, că măsurile adoptate acum 10 ani s-au dovedit pe deplin juste, că ele au descătuşat energiile uriaşe ale maselor largi populare din oraşele şi satele patriei noastre. După cum se ştie, în anii care au trecut au fost adoptate măsuri ferme privind amplasarea forţelor de producţie pe întreg teritoriul ţării, dezvoltarea tuturor judeţelor şi localităţilor patriei. Un rol important au, în această direcţie, hotărîrile Congresului al XI-lea, care a trasat ca unul din obiectivele principale dezvoltarea în ritm mai rapid a judeţelor rămase în urmă, astfel încît pînă în 1980 în fiecare judeţ să se realizeze o producţie industrială de cel puţin 10 miliarde lei. Această măsură revoluţionară, de importanţă deosebită, privind dezvoltarea accelerată a forţelor de producţie a determinat profunde schimbări sociale în viaţa judeţelor, oraşelor şi comunelor patriei, asigurînd, totodată, un progres mai puternic al învăţământului, ştiinţei, culturii, al activităţii politicoeducative, ridicarea pe o treaptă nouă a nivelului de viaţă material şi spiritual al întregului nostru popor. (Aplauze puternice, prelungite). Totodată, cea de-a doua conferinţă a preşedinţilor consiliilor populare a prilejuit trecerea în revistă a activităţii desfăşurate de la conferinţa precedentă şi de la Congresul consiliilor populare pînă în prezent. Se poate spune că bilanţul este pozitiv şi atestă cu puterea fap,telor activitatea multilaterală, cu bune rezultate, desfăşurată de consiliile populare în toate domeniile. După cum este cunoscut, planul de dezvoltare economico-socială pe primii 2 ani ai cincinalului 1976—1980 s-a realizat cu succes, obţinîndu-se peste prevederi o producţie industrială de 38 miliarde lei. Dezvoltarea producţiei industriale într-un ritm de 12,5 la sută anual, pe primii 2 ani, a creat posibilitatea adoptării unor noi măsuri în vederea suplimentării planului cincinal cu o producţie de 100—120 miliarde lei. În agricultură, în aceşti 2 ani am realizat o producţie medie anuală de 19 milioane tone cereale. S-au dezvoltat, de asemenea, învăţămîntul, ştiinţa, cultura — factori importanţi în întreaga dezvoltare a societăţii noastre socialiste. Merită subliniate şi în acest cadru măsurile adoptate de partid, de Conferinţa Naţională, cu privire la ridicarea nivelului de trai material al poporului şi, în primul rînd, de creştere a retribuţiei reale cu circa 32 la sută, faţă de 20 la sută cît era prevăzut iniţial. In acelaşi timp, au fost luate măsuri privind majorarea pensiilor, introducerea pensiilor pentru ţăranii din zonele necooperativizate, sporirea alocaţiilor pentru copii şi altele, care determină o creştere simţitoare a veniturilor tuturor oamenilor muncii de la oraşe şi sate. La aceasta trebuie adăugat ritmul .Intens de construcţii de locuinţe şi de alte aşezăminte social-culturale. După cum se ştie, pe baza măsurilor stabilite de partid şi de stat, urmează ca, pînă în 1980, să construim, în acest cincinal, un milion de apartamente, la care se mai adaugă circa 250 000 de locuinţe construite de cetăţeni, îndeosebi la sate. Volumul mare de investiţii industriale şi agricole, de construcţii de locuinţe şi alte aşezăminte sociale determină schimbarea radicală a înfăţişării oraşelor şi satelor patrieinoastre. Se poate spune că fiecare oraş, fiecare comună constituie tot atîtea vaste şantiere, care asigură dezvoltarea în ritm înalt a forţelor de producţie, ridicarea economico-socială impetuoasă a tuturor localităţilor patriei noastre, care devin cu fiecare an tot mai frumoase, asigurînd în acelaşi timp condiţii de muncă, de locuit şi de viaţă tot mai bună şi tot mai demne pentru toţi oamenii muncii, fără deosebire de naţionalitate. (Aplauze puternice, prelungite). Referindu-mă la ritmul de dezvoltare a patriei noastre, cred că am putea spune că am depăşit deja cu mult povestea cu Făt Frumos care, după cum ştiţi, creştea într-o lună cît alţi prunci într-un an. Noi creştem acum nu mai puţin de 10 zile cît creşteam în 1938 într-un an (Aplauze puternice, îndelungate). Toate aceste succese remarcabile pe care le realizăm demonstrează cu putere forţa clasei noastre muncitoare, a ţărănimii, a intelectualităţii, a tuturor categoriilor sociale, a tuturor oamenilor muncii, fără deosebire de naţionalitate, care, în strînsă unitate, sub conducerea partidului nostru comunist, înfăptuiesc neabătut Programul de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi de înaintare a României spre comunism. (Aplauze puternice, îndelungate. Se scandează: „Ceauşescu—P.C.R.“). Pentru toate aceste succese minunate, adresez, de la tribuna Conferinţei preşedinţilor consiliilor populare, cele mai calde felicitări tuturor oamenilor muncii şi urări de succese tot mai mari în activitatea lor de înflorire continuă a patriei, de ridicare a bunăstării şi fericirii întregului popor, de întărire a independenţei şi suveranităţii României socialiste. (Aplauze puternice, prelungite). La aceste măreţe realizări din toate domeniile, comitetele de partid şi consiliile populare municipale, orăşeneşti şi comunale, organizaţiile de bază ale partidului din unităţile economice şi sociale au un rol de însemnătate deosebită, asigurînd unirea eforturilor tuturor oamenilor muncii în înfăptuirea programului elaborat de Congresul al Xllea, de ridicare a ţării noastre pe noi culmi de progres şi civilizaţie. Iată de ce doresc ca, de la această înaltă tribună a conferinţei, să adresez tuturor organizaţiilor de partid şi consiliilor populare din toate localităţile ţării şi din toate unităţile economico-sociale, tuturor comuniştilor, cele mai calde felicitări şi cele mai bune urări de noi şi noi succese în activitatea lor viitoare închinată progresului şi prosperităţii patriei, bunăstării oamenilor muncii, cauzei socialismului şi comunismului. (Aplauze puternice, prelungite). Viaţa, realitatea, demonstrează cu putere — s-ar putea spune an de an, lună de lună şi zi de zi — justeţea politicii partidului nostru, a Programului elaborat de Congresul al XI-lea, bazat pe aplicarea creatoare la condiţiile concrete din ţara noastră a adevărurilor şi legităţilor generale, pe concepţia materialist-dialectică şi istorică, care asigură o perspectivă clară înaintării patriei noastre pe calea civilizaţiei noi, socialiste şi comuniste. (Aplauze puternice). Dragi tovarăşi, Avem tot dreptul să privim cu mîndrie la tot ceea ce realizăm prin munca entuziastă a minunatului nostru popor. Dar aceasta nu trebuie să ne ducă la automulţurnire. Nutrebuie să uităm nici uin moment că în ■ activitatea noastră, a organizaţiilor de partid şi a consiliilor populare continuă să se manifeste încă numeroase lipsuri. Se mai comit şi multe greşeli care fac ca rezultatele să nu fie întotdeauna pe măsura eforturilor ce se depun. In timpul conferinţei, mulţi tovarăşi au vorbit despre o serie de lipsuri ce s-au manifestat în activitatea de pînă acum. Aş dori să menţionez în mod deosebitfaptul că nu toate organizaţiile de partid, nu toate consiliile populare au pus în centrul activităţii lor înfăptuirea programelor de dezvoltare economică şi socială a localităţilor respective. Din păcate, în munca unor organizaţii de partid, a unor consilii populare, manifestările de formalism şi birocratism se mai fac simţite cu destulă putere. Nu aş putea spune că întrec manifestările de formalism şi birocratism care se manifestă la organele şi ministerele centrale, dar şi acolo, jos, sunt destul de puternice. (Vie animaţie în sală, aplauze). In fond, trebuie să spunem deschis că nu toate consiliile populare îşi îndeplinesc pe deplin rolul pe care-l au în conducerea întregii activităţi din unităţile teritorial-administrative în conformitate cu prevederile Constituţiei şi Legii consiliilor populare. Aceasta se datoreşte atît unor lipsuri în activitatea acestor organisme, cît mai cu seamă faptului că la multe ministere şi organisme centrale continuă să se manifeste o anumită neîncredere în forţa şi capacitatea consiliilor populare, puternice tendinţe de centralism excesiv, ceea ce împiedică consiliile populare să-şi poată îndeplini în cele mai bune condiţiuni sarcinile (Continuare în pag. a II-a) UN IMPERATIV AL ACESTOR ZILE HOTARITOARE PENTRU SOARTA VIITOARELOR RECOLTE, O ÎNDATORIRE DE PRIM ORDIN PENTRU FIECARE LOCUITOR AL SATELOR Cu toate forţele, folosind la maximum timpul de lucru şi utilajele, să asigurăm încheierea de urgenţă a însămînţărilor! • Pentru recuperarea restanţelor pretutindeni, acolo unde terenul este zvîntat, să se treacă neintîrziat la efectuarea semănatului • Calitatea însămînţărilor d in atenţia mecanizatorilor, a tuturor specialiştilor, datori să urmărească la faţa locului mersul lucrărilor • Respectarea întocmai a densităţii plantelor la hectar, a normelor agrotehnice - condiţie hotăritoare în obţinerea unor recolte bogate • Alături de cooperatori şi mecanizatori, masivă concentrare a tineretului de la sate la grăbirea ritmului de lucru pe ogoare, in grădinile de legume şi in livezi (Relatări din judeţele Vrancea şi Timiş, în pag. a 5-a) Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! ANUL XXXIV, SERIA II, Nr. 8 976 6 PAGINI 30 BANI SÂMBĂTĂ 1 APRILIE 1978 PRIMIRI LA TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU Congresmanul american Charles A. Vanik Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, vineri la amiază, pe congresmanul american Charles A. Vanik, membru al Camerei Reprezentanţilor a S.U.A. din partea statului Ohio, care face o vizită în ţara noastră. La primire a luat parte tovarăşul Ştefan Andrei, ministrul afacerilor externe. A participat ambasadorul S.U.A. la Bucureşti, Rudolph Aggrey. Oaspetele a adresat şefului statului român vii mulţumiri pentru primirea acordată, pentru posibilitatea oferită de a cunoaşte şi vizita România, de a vedea progresele obţinute de ţara noastră în toate domeniile vieţii economice şi sociale. In cadrul întrevederii s-a relevat cu satisfacţie faptul că relaţiile dintre România şi S.U.A. cunosc o evoluţie pozitivă, evidenţiindu-se, totodată, existenţa unor largi posibilităţi de extindere şi diversificare a schimburilor comerciale, a cooperării şi colaborării economice, tehnicoştiinţifice şi culturale românoamericane, necesitatea fructificării lor în folosul ambelor ţări şi popoare, al cauzei păcii şi înţelegerii internaţionale. Oaspetele a subliniat, în acest context, interesul cu care cercurile politice, economice şi opinia publică americană aşteaptă vizita în S.U.A. a preşedintelui Nicolae Ceauşescu şi a tovarăşei Elena Ceauşescu, subliniind că această vizită va contribui la dezvoltarea şi aprofundarea legăturilor de prietenie dintre cele două ţări şi popoare, la mai buna cunoaştere reciprocă. La rîndul său, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a subliniat importanţa pe care România o acordă relaţiilor sale cu S.U.A. şi a relevat, în acest cadru, că aşteaptă cu deosebit interes convorbirile pe care le va avea cu preşedintele Jimmy Carter, subliniind că noua sa vizită in Statele Unite va impulsiona raporturile de colaborare româno-americane, atît pe planul conlucrării bilaterale, cît şi în domeniul vieţii internaţionale, în folosul păcii şi progresului in lume. Au fost abordate, totodată, unele probleme ale actualităţii internaţionale, subliniindu-se necesitatea consolidării păcii şi colaborării în întreaga lume, reglementării pe cale politică a diferendelor dintre state si înlăturării focarelor de tensiune, instaurării unor relaţii noi, echitabile între state, în concordanţă cu aspiraţiile şi interesele fundamentale ale tuturor popoarelor, întrevederea s-a desfăşurat intr-o atmosferă cordială. Ambasadorul S.U.A. Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit in ziua de 31 martie a.c., pe Rudolph Aggrey, ambasadorul S.U.A. la Bucureşti, la cererea acestuia. Cu acest prilej a avut loc o convorbire care s-a desfăşurat intr-o atmosferă cordială.