Scînteia Tineretului, iunie 1978 (Anul 34, nr. 9027-9052)
1978-06-01 / nr. 9027
Activitate susţinută pe ogoare la întreţinerea culturilor Unităţile agricole din judeţul Hunedoara au continuat şi in aceste zile nefavorabile lucrările în tâmp — întreţinerea culturilor. Pină acrim a fost incheiată prima praşislă mecanică la sfecla-dezahăr şi s-a efectuat in proporţie de 97 la sută prăşital mafinal. S-a terminat, de asemenea, prima praşilă mecanică la cartofi şi pe însemnate suprafeţe cultivate cu porumb. Mecanizatorii, cooperatorii şi ceilalţi lucrători din fermele zootehnice au recoltat, pină acum plantele de nutreţ de pe 2 300 ha cultivate şi au însilozat aproape 8 300 tone furaje. Programul de muncă zi-lumină, respectat de toţi locuitorii satelor ÎN PAG. A 5-A raidul nostru în unităţi agricole din judeţul Timiş Noua arhitectură a orașului Tg. Jiu Am înălţat cu ani in urmă o construcţie de monumentalitate istorică, măsură a timpului şi puterii noastre de atunci, la care ne raportam ca la o izbindă de referinţă, ori de cite ori invocam noul nostru destin de constructori : „Bicazul“ — piatră de început a uma lung şi tumultuos anotimp al edificărilor socialiste. Ca şi Hunedoara, ca şi Pumbeşti-Livezeni, marea hidrocentrală de pe Bistriţa a fost construită in cea mai mare parte de tineri care veneau pe şantier din toate părţile ţării, nu doar pentru a construi un baraj, o magistrală feroviară sau un combinat, ci pentru a „se construi“ pe ei înşişi in acelaşi timp, pentru a învăţa o meserie, pentru a se clădi şi maturiza ca bărbaţi chemaţi să dureze o ţară nouă, intr-o epocă nouă. Entuziasmul şi caldul patriotism, optimismul şi romantismul lor revoluţionar trebuiau să suplinească deseori lipsa de experienţă şi tradiţie, de utilaje şi instalaţii moderne, să recupereze intr-un timp cit mai scurt posibil marea restanţă in care se afla atunci economia noastră faţă de cerinţele şi nevoile ţării. Aproape 10 ani s-a lucrat la prima noastră hidrocentrală, la barajul de oţel şi beton care avea să lege Ceahlăul de Munţii Stinişoarei, despicaţi de unul pe care s-au născut şi curg străvechi legende ale Moldovei. Bistriţa devenea astfel prima grea încercare în domeniul construcţiilor hidroenergetice, primul examen trecut cu laude, prima universitate a muncii pe care o absolviseră mii de muncitori şi specialişti. Ei puteau, cu „diploma Bistriţei“ in inimă şi conştiinţă, să atace cu mai mare curaj şi cu destulă dezinvoltură lucrări mult mai grele şi mai complexe. A urmat „Argeşul“, de două ori mai mare dar care s-a executat in jumătate din timpul necesar Bicazului. Cei care îşi începuseră ucenicia pe Bistriţa erau aici instructori şi profesori pentru noi şi noi promoţii de tineri care răspundeau irezistibilei chemări ale şantierelor şi tentaţiei unei profesii a cărei nobleţe străluceşte de veacuri in albastrul Voroneţului, cu puterea cu care străluceşte in tot ce-am construit de trei decenii încoace. De la 170 000 ciţi avea ţara in deceniul cinci s-a ajuns la peste 300 000 de constructori în deceniul şase şi la aproape 800 000 in prezent. Fiecare al şaptelea cetăţean activ al ţării lucrează in construcţii. Ei se impuneau treptat ca un detaşament de frunte al clasei muncitoare, cu o structură profesională variată, completă. Puteau fi abordate acum fronturile de altă întindere, de fapt de întinderea ţării pentru că nu rămăsese nici un judeţ, nici o localitate in care să nu poposească un grup de constructori pentru a ridica o casă, mii de case, o uzină, un pod, o termocentrală, o şcoală, un drum, o hidrocentrală, un spital, un stadion, pentru că lor le revenea misiunea de a susţine şi materializa pe schele, un beton, oţel şi cărămidă, politica partidului de reînnoire şi dezvoltare a României. Şi nu oricum, ci intr-un ritm dintre cele mai înalte din lume. Dacă in primul cincinal 1951—1955 volumul investiţiilor era de 61,9 miliarde lei, în actualul cincinal a ajuns la circa 1 000 de miliarde. O creştere de peste 16 ori. Ce au lăsat in acest timp in urma lor constructorii ? Aproximativ un milion cinci sute de mii de locuinţe la oraşe şi peste două milioane la sate, care au făcut posibilă mutarea a două treimi din populaţia ţării in case noi. Au lăsat în urma lor mii de fabrici şi uzine şi alte edificii pentru eternitate de care are nevoie ţara. Tot ce e mai frumos in oraşele şi satele româneşti a fost durat de oamenii schelelor după proiectele şi sub conducerea celui mai desăvirşit arhitect, partidul. La Suceava, in Bucovina, aproape de mănăstirile care au făcut faima epocii Renaşterii pe pămintul României, nu departe de marile combinate şi întreprinderi industriale se află o casă de cultură nouă, care se întrece in perfecţiunea gindirii şi ROMULUS LAL (Continuare in pag. a V-a) ŢARA-de la un hotar la altul un şantier Pe schelele sale-UN POPOR DE CONSTRUCTORI 30 DE ANI DE INDUSTRIE SOCIALISTĂ, DE CREAŢIE REVOLUŢIONARĂ Foto : V. TANASOF Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXXIV, SERIA II, * Nr. 9 027 6 PAGINI 30 BANI JOI 1 IUNIE 1978 Strălucită ilustrare a ţelului suprem al politicii partidului şi statului nostru GRIJA PENTRU OM, PENTRU BUNĂSTAREA ŞI FERICIREA LUI Astăzi, se încheie, cu 3 luni mai devreme, prima etapă a amplei acţiuni de creştere în acest cincinal a retribuţiei oamenilor muncii, desfăşurată din iniţiativa secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Peste 7 milioane de oameni ai muncii beneficiază astfel de venituri suplimentare, care depăşesc, la nivelul anului 1978, 2 miliarde lei. Este o nouă mărturie a preocupării statornice a partidului pentru viaţa şi fericirea poporului, a consecvenţei cu care este jalonat, în mod ştiinţific, drumul României socialiste spre cele mai înalte culmi ale civilizaţiei şi progresului, o ilustrare a ritmului înalt în care se îndeplinesc prevederile Congresului al XI-lea şi ale Conferinţei Naţionale ale partidului. Se confirmă, in acelaşi timp,un adevăr de necontestat, că esenţa politicii partidului nostru o reprezintă grija pentru om, pentru calitatea vieţii lui. „Tot ceea ce înfăptuim în România — sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu — este destinat omului, satisfacerii în condiţii tot mai bune a necesităţilor sale, ridicării nivelului său de viaţă, material şi spiritual...“. Creşterea substanţială a retribuţiilor, a celorlalte sporuri, devansarea termenelor de aplicare a coeficienţilor stabiliţi pentru prima etapă exprimă vitalitatea şi dinamismul economiei noastre naţionale, capacitatea sa de a obţine ritmuri înalte în dezvoltarea şi modernizarea bazei tehnico-materiale, în realizarea venitului naţional, şi pe această bază, în creşterea nivelului de trai material şi spiritual al poporului. Iată cîteva dintre elementele care au asigurat devansarea termenelor de majorare a retribuţiei, alocarea unor sume tot mai mari pentru creşterea bunăstării poporului. Este vorba in primul rind de conceperea unor planuri realiste, de stabilirea unui raport logic între creşterea produsului social şi venitul naţional, de succesele realizate in toate domeniile vieţii economicor sociale. Primii doi ani ai cincinalului constituie un exemplu nu numai de realizare, dar şi de depăşire, la nivel calitativ superior, a obiectivelor pe care ni le-am propus. Chiar in condiţiile in care am avut de suferit de pe urma distrugătorului seism de la 4 martie, oamenii muncii, strins uniti in jurul partidului, fără deoosebire de naţionalitate, şi-au intensificat eforturile, şi-au sporit angajamentele, obţinind rezultate care au permis alocarea unor sume mai mari decit cele prevăzute în planul cincinal, pentru ridicarea nivelului de trai. Astfel, produsul social a crescut anual cu 10 la sută iar venitul naţional cu 10,3 la sută. Au avut loc importante mutaţii în volumul şi structura investiţiilor, în urbanizarea şi sistematizarea localităţilor. in sistemul repartiţiei şi mai cu seamă in conştiinţa oamenilor, în atitudinea lor faţă de muncă, de avuţia societăţii, elemente care evidenţiază superioritatea orînduirii noastre socialiste, in care omul este beneficiarul tuturor măsurilor întreprinse de partid şi de stat. Cîteva exemple sint, credem, elocvente. In 1980 retribuţia medie reală va creşte comparativ cu anul 1975 cu 32,3 la sută faţă de 18—22 la sută cit s-a prevăzut in planul cincinal şi de 18—20 la sută cit prevedeau Directivele Congresului al XI-lea al partidului. Aşadar, in 1980 retribuţia medie reală va fi de 2111 lei, cu peste 500 de lei mai mare decit in anul 1975. Faţă de anul 1975 retribuţia medie nominală netă va creşte în 1980 cu 40,3 la sută. Măsurile iniţiate de partid depăşesc cu mult creşterile prevăzute de Congresul al XI-lea şi de planul cincinal, iar aplicarea lor exprimă modul in care acţionează in societatea noastră socialistă legea retribuţiei după cantitatea şi calitatea muncii. Este demn de menţionat faptul că in stabilirea coeficienţilor de creştere a retribuţiei s-a ţinut seama de importanţa ramurii şi subramurii in ansamblul economiei. Ramurile de bază — minerit, construcţia de maşini, siderurgia — au beneficiat de indici superiori : unele ramuri şi subramuri au fost trecute iarfeţele superioare (fabricile de zahăr şi ulei la chimie, montatorii şi conducătorii de utilaje din şantierele de construcţii de la nivelul B la A al reţelei construcţiilor de maşini). Retribuţiile maiştrilor sunt, de regulă, cu circa 20 la sută mai mari decât retribuţia tarifară a muncitorilor din categoria maximă de încadrare. Retribuţia este astfel aşezată pe baze mai stimulatorii, programul de creştere mai rapidă a nivelului de trai este corelat cu programul de creştere suplimentară a producţiei şi constituie un tot unitar. Ca urmare a grijii partidului pentru bunăstarea poporului, veniturile reale ale ţărănimii pe o persoană activă cresc in 1980 faţă de 1975, în medie, cu circa 30 la sută, pensiile de asigurări sociale cu 23,2 la sută, alocaţiile de stat pentru copii, ajutoarele pentru mamele cu mai mulţi copii şi alte ajutoare sunt suplimentate anual cu 3 miliarde lei. Iată clar că tot ceea ce înfăptuim sub conducerea înţeleaptă, clarvăzătoare a partidului este destinat omului, fericirii lui, prosperităţii naţiunii noastre socialiste. O altă latură importantă care relevă grija partidului pentru om o constituie măsurile stabilite pentru instruirea şi dezvol(Continuare în pas., a ll-a) Astăzi, cu trei luni mai devreme decît se prevăzuse iniţial, se încheie prima etapă de majorare a retribuţiei tuturor categoriilor de oameni ai muncii din ţara noastră APROAPE ŞAPTE MILIOANE DE OAMENI AI MUNCII BENEFICIAZĂ DE RETRIBUŢIE MĂRITĂ ✓ * • O semnificativă dovadă a grijii pentru om, pentru bunăstarea lui : încheierea cu trei luni mai devreme a primei etape de majorare a retribuţiei. Cifrele, datele, graficele pe care le publicăm ilustrează legătura directă dintre această realitate şi înfăptuirea cu succes a obiectivelor economice stabilite pentru primii doi ani ai cincinalului. • Retribuţia reală medie creşte intr-o proporţie mult mai mare decit se prevede *1 Directivele Congresului al XI-lea al P.C.R. şi in planul cincinal. • O mai strinsă corelaţie intre calitatea, cantitatea şi importanţa socială a activităţii depuse. ÎN PAGINA A 2-A vie mmm pentru rezultatele DEOSEBIT DE RODNICE ALE ÎNALTEI SOLII A ROMÂNIEI SOCIALISTE PE RĂNITUL ASIEI, PUTERNICĂ REAFIRMARE A voinţei Întrecu noastre naţiuni de AIFĂPTUI IN MOD EXEMPLAR PROGRAMUL PARTIDULUI Telegrame, scrisori şi mesaje adresate tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, secretarul general al P.C.R., preşedintele Republicii Socialiste România Dorind tovarăşului Nicolae Ceauşescu un călduros „Bun sosit pe pămîntul patriei", după fructuoasa solie de prietenie, colaborare şi solidaritate, prilejuită de vizitele oficiale de prietenie întreprinse, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, într-o serie de ţări ale Asiei, organe şi organizaţii de partid, de masă şi obşteşti, instituţii centrale, colective de oameni ai muncii din întreaga ţară, îşi exprimă, în însufleţitoare mesaje, adeziunea deplină şi profunda satisfacţie faţă de rezultatele deosebit de rodnice obţinute, pentru reafirmarea cu strălucire a înaltului prestigiu pe care România l-a dobindit în conştiinţa şi în inimile popoarelor lumii. Mesajele dau expresie hotărîrii întregului nostru popor ca, strîns unit in jurul P.C.R., al secretarului său general, să înfăptuiască neabătut în viaţă politica internă şi externă a partidului şi statutel nostru. In pagina A 3-A Succese ale constructorilor de pe șantierele hidrocentralelor de la Bâbeni si Budeasa ! Constructorii si montării hidrocentralelor de la Băbeni si Budeasa consemnează noi si însemnate succese in muncă. Pe șantierul centraleide V. Băbeni, de pildă, prevăzută să fie conectată la sistemul energetic naţional cu întreaga sa putere pină la finele actualului semestru, au fost încheiate, cu 15 zile înainte de termen, montajul hidroagregatelor, precum şi cele 5 stavile ale barajului, urmind ca in prima jumătate a lunii viitoare să se efectueze probele de funcţionare cu apă. La rindul lor, muncitorii de pe şantierul hidrocentralei de la Budeasa, au terminat cu trei săptămini în avans faţă de grafice devierea riului Argeş, creindu-se, astfel, frontul de lucru necesar pentru racordul digului de pe malul sting al viitorului lac de acumulare. Astfel, acumularea apei va putea începe in cursul lunii iulie, ceea ce va permite punerea in funcţiune a obiectivului hidroenergetic amintit cu 30 zile mai devreme. (Agerpres) Foto : ORESTE PLECAN Dt I IUNIE Foto : GHEORGHE CUCU Candoarea pămîntului Poate că niciodată în istoria ei, omenirea nu s-a gîndit ca acum cu atîta grijă la soarta propriilor săi copii. Nimic de pe lume nu se cere ocrotit cu mai multă dragoste şi înţelepciune ca această zestre a renaşterii noastre. Cumpăna privirii caută în trecut, la rodul marilor sacrificii, caută în viitor, acolo unde se nasc ferestrele curate ale altor zodii — şi în centrul armonic al clipei de azi apare chipul copilului ca un răspuns şi un avertisment la graba noastră , uneori trădătoare. Paşii copilului, iată, au înconjurat planeta şi au înflorit-o pentru o perpetuă sărbătoare a candorii. Vocea copilului s-a înălţat la tribuna marilor întruniri ale omenirii, mai ales acolo unde se pronunţă şi se confruntă cuvintele de foc : pace — război. Dacă în rama luminoasă a fiecărei zile, a fiecărei clipe, am aşeza chipul copilului, dacă in ecrane am zugrăvi cit mai des zîmbetul lui, dacă în pasta magică a discului am încrustat şoapta copilului, ca pe sămînţa unui grai universal, o parte din migrena şi nevroza oamenilor s-ar topi şi am avea timp să fim mai fericiţi. Aşadar, luaţi cîteva silabe din nesfîrşitul alfabet al lumii — şi ele se vor îmbrăţişa rostind un nume de copil. Talpa lui măsoară obrazul şi toată bunătatea pămîntului. Ei, copiii, deţin toate definiţiile lumii, ei întreabă şi îşi răspund, ei hotărăsc în absenţa noastră gesturi carecumpănesc zborul planetei, ei copilăresc aerul şi lucrurile chemindu-le la o armonie şi o puritate reală, la o desprindere de prejudecăţi. Nimic nu răspunde mai direct şi mai viu la ritmurile şi misterele cosmice ca el, copilul. El este integrarea noastră în univers. Grăbiţi, aşa cum ne-o cere uneori viaţa, noi le-am dăruit o sărbătoare de numai o zi, dar ei şi le-au dăruit pe toate celelalte. Pentru ei pămîntul e o planetă a copilăriei, fără hotare rigid imaginate, pentru ei lumea are roţi de preumblat de la un gînd la altul, de la o fereastră la alta, fără zăgazuri. Visul lor e asemenea zborului păsărilor ocrotite de legile soarelui şi ale luminii. Poporul copiilor — iată o imagine tulburătoare şi fascinantă, care ne bucură sufletul doritor de mingiere ! Ne-am obişnuit să apropiem imaginea copilului de fragilitate şi descîntec. Nimic mai fals , el e puternic şi generos, el e calm şi înţelept, el e apt să îmbrăţişeze şi să ne ierte pentru greşelile noastre de oameni mari. Cuvîntul lui nu are etimologie, el e născut din rouă gingiei şi din plînsul buzelor, el e cuprindere a nenumitului, e un ordin şi o chemare spre legea florilor, adică spre frumuseţe şi împlinire curată. Pe un pămînt cu rădăcini de flori, cum e pămintul românesc, toţi copiii oamenilor de orice grai rostesc împreună cuvintele primordiale. Şi ele sună la fel, ca un adevăr al înţelegerii dintre oameni, ca un răspuns la nevoia noastră de înţelegere. Pe un asemenea pămînt, predestinat convieţuirii calme şi curate, copiii murmură numele luminii. GHEORGHE ISTRATE IN PAGINA A 4-A Un amplu grupaj demonstrînd condiţiile minunate createcopiilor patriei LUMINILE COPILĂRIEI