Scînteia Tineretului, iunie 1978 (Anul 34, nr. 9027-9052)

1978-06-01 / nr. 9027

Activitate susţinută pe ogoare la întreţinerea culturilor Unităţile agricole din jude­ţul Hunedoara au continuat şi in aceste zile nefavorabile lucrările în tâmp — întreţi­nerea culturilor. Pină acrim a fost incheiată prima praşis­lă mecanică la sfecla-de­­zahăr şi s-a efectuat in pro­porţie de 97­ la sută prăşital mafinal. S-a terminat, de asemenea, prima praşilă me­canică la cartofi şi pe în­semnate suprafeţe cultivate cu porumb. Mecanizatorii, cooperatorii şi ceilalţi lucrători din fer­mele zootehnice au recoltat, pină acum plantele de nutreţ de pe 2 300 ha cultivate şi au însilozat aproape 8 300 tone furaje. Programul de muncă zi-lumină, respectat de toţi locuitorii sate­lor ÎN PAG. A 5-A raidul nostru în unităţi agri­cole din judeţul Timiş Noua arhitectură a orașului Tg. Jiu Am înălţat cu ani in urmă o construcţie de monumentalitate istorică, măsură a timpului şi puterii noastre de atunci, la care ne raportam ca la o iz­­bindă de referinţă, ori de cite ori invocam noul nostru destin de constructori : „Bicazul“ — piatră de început a uma lung şi tumultuos anotimp al edifică­rilor socialiste. Ca şi Hunedoara, ca şi Pumbeşti-Livezeni, marea hidrocentrală de pe Bistriţa a fost construită in cea mai mare parte de tineri care veneau pe şantier din toate părţile ţării, nu doar pentru a construi un ba­raj, o magistrală feroviară sau un combinat, ci pentru a „se construi“ pe ei înşişi in acelaşi timp, pentru a învăţa o meserie, pentru a se clădi şi maturiza ca bărbaţi chemaţi să dureze o ţa­ră nouă, intr-o epocă nouă. En­tuziasmul şi caldul patriotism, optimismul şi romantismul lor revoluţionar trebuiau să supli­nească deseori lipsa de experien­ţă şi tradiţie, de utilaje şi in­stalaţii­ moderne, să recupereze intr-un timp cit mai scurt po­sibil marea restanţă in care se afla atunci economia noastră faţă de cerinţele şi nevoile ţării. Aproape 10 ani s-a lucrat la prima noastră hidrocentrală, la barajul de oţel şi beton care avea să lege Ceahlăul de Munţii Stinişoarei, despicaţi de unul pe care s-au născut şi curg stră­vechi legende ale Moldovei. Bis­triţa devenea astfel prima grea încercare în domeniul construc­ţiilor hidroenergetice, primul­ e­­xamen trecut cu laude, prima universitate a muncii pe care o absolviseră mii de muncitori şi specialişti. Ei puteau, cu „diplo­ma Bistriţei“ in inimă şi con­ştiinţă, să atace cu mai mare curaj şi cu destulă dezinvoltură lucrări mult mai grele şi mai complexe. A urmat „Argeşul“, de două ori mai mare dar care s-a executat in jumătate din timpul necesar Bicazului. Cei care îşi începuseră ucenicia pe Bistriţa erau aici instructori şi profesori pentru noi şi noi pro­moţii de tineri care răspundeau irezistibilei chemăr­i ale şantie­relor şi tentaţiei unei profesii a cărei nobleţe străluceşte de veacuri in albastrul Voroneţului, cu puterea cu care străluceşte in tot ce-am­ construit de trei decenii încoace. De la 170 000 ciţi avea ţara in deceniul cinci s-a ajuns la peste 300 000 de constructori în de­ceniul şase şi la aproape 800 000 in prezent. Fiecare al şaptelea cetăţean activ al ţării lucrează in construcţii. Ei se impuneau treptat ca un detaşament de frunte al clasei muncitoare, cu o structură profesională varia­tă, completă. Puteau fi abordate acum fronturile de altă întinde­re, de fapt de întinderea ţării pentru că nu rămăsese nici­ un judeţ, nici o localitate in care să nu poposească un grup d­e constructori pentru a ridica o casă, mii de case, o uzină, un pod, o termocentrală, o şcoală, un drum, o hidrocentrală, un spital, un stadion, pentru că lor le revenea misiunea de a susţi­ne şi materializa pe schele, un beton, oţel şi cărămidă, politica partidului de reînnoire şi dez­voltare a României. Şi nu ori­cum, ci intr-un ritm dintre cele mai înalte din lume. Dacă in primul cincinal 1951—1955 volu­mul investiţiilor era de 61,9 mi­liarde lei, în actualul cincinal a ajuns la circa 1 000 de miliarde. O creştere de peste 16 ori. Ce au lăsat in acest timp in urma lor constructorii ? Aproximativ un milion cinci sute de mii de locuinţe la oraşe şi peste două milioane la sate, care au făcut posibilă mutarea a două treimi din populaţia ţării in case noi. Au lăsat în urma lor mii de fa­brici şi uzine şi alte edificii pen­tru eternitate de care are ne­voie ţara. Tot ce e mai frumos in oraşele şi satele româneşti a fost durat de oamenii schele­lor după proiectele şi sub con­ducerea celui mai desăvirşit arhitect, partidul. La Suceava, in Bucovina, a­­proape de mănăstirile care au făcut faima epocii Renaşterii pe pămintul României, nu departe de marile combinate şi între­prinderi industriale se află o casă de cultură nouă, care se întrece in perfecţiunea gindirii şi ROMULUS LAL (Continuare in pag. a V-a) ŢARA-de la un hotar la altul un şantier Pe schelele sale-UN POPOR DE CONSTRUCTORI 30 DE ANI DE INDUSTRIE SOCIALISTĂ, DE CREAŢIE REVOLUŢIONARĂ Foto : V. TANASOF Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXXIV, SERIA II, * Nr. 9 027 6 PAGINI 30 BANI JOI 1 IUNIE 1978 Strălucită ilustrare a ţelului suprem al politicii partidului şi statului nostru GRIJA PENTRU OM, PENTRU BUNĂSTAREA ŞI FERICIREA LUI Astăzi, se încheie, cu 3 luni mai devreme, prima etapă a amplei acţiuni de creştere în acest cincinal a retribuţiei oa­menilor muncii, desfăşurată din iniţiativa secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Peste 7 milioane de oameni ai muncii beneficiază astfel de venituri suplimentare, care depăşesc, la nivelul anului 1978, 2 miliarde lei. Este o nouă mărturie a preocupării statorni­ce a partidului pentru viaţa şi fericirea poporului, a consecven­ţei cu care este jalonat, în mod ştiinţific, drumul României socialiste spre cele mai înalte culmi ale civilizaţiei şi pro­gresului, o ilustrare a ritmului înalt în­ care se îndeplinesc pre­vederile Congresului al XI-lea şi ale Conferinţei Naţionale ale partidului. Se confirmă, in ace­laşi timp,­­un­ adevăr de necon­testat, că esenţa politicii parti­dului nostru o reprezintă gri­ja pentru om, pentru calitatea vieţii lui. „Tot ceea ce înfăp­tuim în România — sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu — este destinat omului, satisfacerii în condiţii tot mai bune a ne­cesităţilor sale, ridicării nivelu­lui său de viaţă, material şi spi­ritual...“. Creşterea substanţială a retri­buţiilor, a celorlalte sporuri, de­vansarea termenelor de aplicare a coeficienţilor stabiliţi pentru prima etapă exprimă vitalitatea şi dinamismul economiei noastre naţionale, capacitatea sa de a obţine ritmuri înalte în dezvol­tarea şi modernizarea bazei teh­­nico-materiale, în realizarea ve­nitului naţional, şi pe această bază, în creşterea nivelului de trai material şi spiritual al po­porului. Iată cîteva dintre ele­mentele care au asigurat de­vansarea termenelor de majora­re a retribuţiei, alocarea unor sume tot mai mari pentru creş­terea bunăstării poporului. Este vorba in primul rind de con­ceperea unor planuri realiste, de stabilirea unui raport logic în­tre creşterea produsului­ social şi venitul naţional, de succesele realizate in toate domeniile vie­ţii economicor sociale. Primii doi ani ai cincinalului constituie un exemplu nu numai de realizare, dar şi de depăşire, la nivel cali­tativ superior, a obiectivelor pe care ni le-am propus. Chiar in condiţiile in care am avut de suferit de pe urma distrugătoru­lui seism de la 4 martie, oame­nii muncii, strins uniti in jurul partidului, fără deoosebire de naţionalitate, şi-au intensificat eforturile, şi-au sporit angaja­mentele, obţinind rezultate care au permis alocarea unor sume mai mari decit cele prevăzute în planul­ cincinal, pentru ridi­carea nivelului de trai. Astfel, produsul social a crescut anual cu 10 la sută iar venitul naţio­nal cu 10,3 la sută. Au avut loc importante mutaţii în volumul şi structura investiţiilor, în ur­banizarea şi sistematizarea lo­calităţilor. in sistemul reparti­ţiei şi mai cu seamă in conşti­inţa oamenilor, în atitudinea lor faţă de muncă, de avuţia socie­tăţii, elemente care evidenţiază superioritatea orînduirii noastre socialiste, in care omul este beneficiarul tuturor măsurilor întreprinse de partid şi de stat. Cîteva exemple sint, credem, elocvente. In 1980 retribuţia me­die reală va creşte comparativ cu anul 1975 cu 32,3 la sută faţă de­ 18—22 la sută cit s-a prevăzut in planul cincinal şi de 18—20 la sută cit pre­vedeau Directivele Congresului al XI-lea al partidului. Aşadar, in 1980 retribuţia medie reală va fi de 2111 lei, cu peste 500 de lei mai mare decit in anul 1975. Faţă de anul 1975 retribu­ţia medie nominală netă va creşte în 1980 cu 40,3 la sută. Măsurile iniţiate de partid de­păşesc cu mult creşterile prevă­zute de Congresul al XI-lea şi de planul cincinal, iar aplicarea lor exprimă modul in care ac­ţionează in societatea noastră socialistă legea retribuţiei după cantitatea şi calitatea muncii. Este demn de menţionat faptul că in stabilirea coeficienţilor de creştere a retribuţiei s-a ţinut seama de importanţa ramurii şi subramurii in ansamblul econo­miei. Ramurile de bază — mine­rit, construcţia de maşini, side­rurgia — au beneficiat de indici superiori : unele ramuri şi sub­­ramuri au fost trecute ia­rfeţele superioare (fabricile de zahăr şi ulei la chimie, montatorii şi conducătorii de utilaje din şan­tierele de construcţii de la nive­lul B la A al reţelei construcţi­ilor de maşini). Retribuţiile maiştrilor sunt, de regulă, cu circa 20 la sută mai mari decât retribuţia ta­rifară a muncitorilor din catego­ria maximă de încadrare. Retri­buţia este astfel aşezată pe baze mai stimulatorii, programul de creştere mai rapidă a nivelului de trai este corelat cu progra­mul de creştere suplimentară a producţiei şi constituie un tot unitar. Ca urmare a grijii parti­dului pentru bunăstarea po­porului, veniturile reale ale ţărănimii pe o persoană activă cresc in 1980 faţă de 1975, în medie, cu circa 30 la sută, pen­siile de asigurări sociale cu 23,2 la sută, alocaţiile de stat pentru copii, ajutoarele pentru mamele cu mai mulţi copii şi alte ajutoare sunt supli­mentate anual cu 3 miliarde lei. Iată clar că tot ceea ce înfăptuim sub conducerea înţeleaptă, clar­văzătoare a partidului este des­tinat omului, fericirii lui, pros­perităţii naţiunii noastre socia­liste. O altă latură importantă care relevă grija partidului pentru om o constituie măsurile stabili­te pentru instruirea şi dezvol­(Continuare în pas., a ll-a) Astăzi, cu trei luni mai devreme decît se prevăzuse iniţial, se încheie prima etapă de majorare a retribuţiei tuturor categoriilor de oameni ai muncii din ţara noastră APROAPE ŞAPTE MILIOANE DE OAMENI AI MUNCII BENEFICIAZĂ DE RETRIBUŢIE MĂRITĂ ✓ * • O semnificativă dovadă a grijii pentru om, pentru bunăstarea lui : încheierea cu trei luni mai devreme a primei etape de majorare a retribuţiei. Cifrele, datele, graficele pe care le publicăm ilustrează legătura directă dintre această realitate şi înfăptuirea cu succes a obiectivelor economice stabilite pentru primii doi ani ai cincinalului. • Retribuţia reală medie creşte intr-o proporţie mult mai mare decit se prevede *1 Directivele Congresului al XI-lea al P.C.R. şi in planul cincinal. • O mai strinsă corelaţie intre calitatea, cantitatea şi importanţa socială a activităţii depuse. ÎN PAGINA A 2-A vie mmm pentru rezultatele DEOSEBIT DE RODNICE ALE ÎNALTEI SOLII A ROMÂNIEI SOCIALISTE PE RĂNITUL ASIEI, PUTERNICĂ REAFIRMARE A voinţei Întrecu noastre naţiuni de AI­FĂPTUI IN MOD EXEMPLAR PROGRAMUL PARTIDULUI Telegrame, scrisori şi mesaje adresate tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, secretarul general al P.C.R., preşedintele Republicii Socialiste România Dorind tovarăşului Nicolae Ceauşescu un călduros „Bun sosit pe pămîntul patriei", după fructuoasa solie de prietenie, colaborare şi solidaritate, prilejuită de vizitele oficiale de prietenie întreprinse, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, într-o serie de ţări ale Asiei, organe şi organizaţii de partid, de masă şi obşteşti, instituţii centrale, colective de oameni ai muncii din întreaga ţară, îşi exprimă, în însufleţitoare mesaje, adeziunea deplină şi profunda satisfacţie faţă de rezultatele deosebit de rodnice obţinute, pentru reafirmarea cu strălucire a înaltului prestigiu pe care România l-a dobindit în con­ştiinţa şi în inimile popoarelor lumii. Mesajele dau expresie hotărîrii întregului nostru popor ca, strîns unit in jurul P.C.R., al secretarului său ge­neral, să înfăptuiască neabătut în viaţă politica internă şi externă a partidului şi statutel nostru. In pagina A 3-A Succese ale constructorilor de pe șantierele hidrocentralelor de la Bâbeni si Budeasa ! Constructorii si montării hidro­centralelor de la Băbeni si Bu­deasa consemnează noi si în­semnate succese in muncă. Pe șantierul centralei­­de V. Băbeni, de pildă, prevăzută să fie conectată la sistemul ener­getic naţional cu întreaga sa putere pină la finele actualului semestru, au fost încheiate, cu 15 zile înainte de termen, mon­tajul hidroagregatelor, precum şi cele 5 stavile ale barajului, urmind ca in prima jumătate a lunii viitoare să se efectueze probele de funcţionare cu apă. La rindul lor, muncitorii de pe şantierul hidrocentralei de la Budeasa, au terminat cu trei săptămini în avans faţă de gra­fice devierea riului Argeş, crein­­du-se, astfel, frontul de lucru necesar pentru racordul digu­lui de pe malul sting al viitoru­lui lac de acumulare. Astfel, a­­cumularea apei va putea începe in­ cursul lunii iulie, ceea ce va permite punerea in­ funcţiune a obiectivului hidroenergetic a­­mintit cu 30 zile mai devreme. (Agerpres) Foto : ORESTE PLECAN Dt I IUNIE Foto : GHEORGHE CUCU Candoarea pămîntului Poate că niciodată în is­toria ei, omenirea nu s-a gîndit ca acum cu atîta grijă la soarta propriilor săi copii. Nimic de pe lume nu se cere ocrotit cu mai multă dragoste şi înţelepciune ca această zestre a renaşterii noastre. Cumpăna privirii caută în trecut, la rodul ma­rilor sacrificii, caută în vii­tor, acolo unde se nasc fe­restrele curate ale altor zo­dii — şi în centrul armonic al clipei de azi apare chipul copilului ca un răspuns şi un avertisment la graba noastră , uneori trădătoare. Paşii copilului, iată, au în­conjurat planeta şi au în­­florit-o pentru o perpetuă sărbătoare a candorii. Vocea copilului s-a înălţat la tri­buna marilor întruniri ale omenirii, mai ales acolo unde se pronunţă şi se confruntă cuvintele de foc : pace — război. Dacă în rama lumi­noasă a fiecărei zile, a fie­cărei clipe, am aşeza chipul copilului, dacă in ecrane am zugrăvi cit mai des zîmbe­­tul lui, dacă în pasta magică a discului am încrustat şoap­ta copilului, ca pe sămînţa unui grai universal, o parte din migrena şi nevroza oa­menilor s-ar topi şi am avea timp să fim mai fericiţi. Aşadar, luaţi cîteva silabe din nesfîrşitul alfabet al lu­mii — şi ele se vor îmbrăţişa rostind un nume de copil. Talpa lui măsoară obrazul şi toată bunătatea pămîntului. Ei, copiii, deţin toate defi­niţiile lumii, ei întreabă şi îşi răspund, ei hotărăsc în ab­senţa noastră gesturi care­­cumpănesc zborul planetei, ei copilăresc aerul şi lucru­rile chemindu-le la o armo­nie şi o puritate reală, la o desprindere de prejudecăţi. Nimic nu răspunde mai di­rect şi mai viu la ritmurile şi misterele cosmice ca el, co­pilul. El este integrarea noas­tră în univers. Grăbiţi, aşa cum ne-o cere uneori viaţa, noi le-am dă­ruit o sărbătoare de numai o zi, dar ei şi le-au dăruit pe toate celelalte. Pentru ei pămîntul e o planetă a co­pilăriei, fără hotare rigid imaginate, pentru ei lumea are roţi de preumblat de la un gînd la altul, de la o fe­reastră la alta, fără zăga­zuri. Visul lor e asemenea zborului păsărilor ocrotite de legile soarelui şi ale lu­minii. Poporul copiilor — iată o imagine tulburătoare şi fas­cinantă, care ne bucură su­fletul doritor de mingi­ere ! Ne-am obişnuit să apro­piem imaginea copilului de fragilitate şi descîntec. Ni­mic mai fals , el e puternic şi generos, el e calm şi în­ţelept, el e apt să îmbrăţi­şeze şi să ne ierte pentru greşelile noastre de oameni mari. Cuvîntul lui nu are etimologie, el e născut din rouă gingiei şi din plînsul bu­zelor, el e cuprindere a ne­numitului, e un ordin şi o chemare spre legea florilor, adică spre frumuseţe şi îm­plinire curată. Pe un pămînt cu rădăcini de flori, cum e pămintul ro­mânesc, toţi copiii oamenilor de orice grai rostesc împre­ună cuvintele primordiale. Şi ele sună la fel, ca un ade­văr al înţelegerii dintre oa­meni, ca un răspuns la ne­voia noastră de înţelegere. Pe un asemenea pămînt, pre­destinat convieţuirii calme şi curate, copiii murmură nu­mele luminii. GHEORGHE ISTRATE IN PAGINA A 4-A Un amplu grupaj demonstrînd condiţiile minu­nate create­­copiilor patriei LUMINILE COPILĂRIEI

Next