Scînteia Tineretului, iulie 1978 (Anul 34, nr. 9053-9078)
1978-07-22 / nr. 9071
ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST APROVIZIONAREA TEHNICO-MATERIALĂ desfăşurată riguros, în strînsă concordanţă cu cerinţele producţiei „ESTE NECESAR SA SE IA MĂSURI MAI HOTĂRITE PENTRU BUNA APROVIZIONARE TEHNICO-MATERIALĂ A PRODUCŢIEI, ÎN ACEST SCOP SE IMPUNE REALIZAREA IN ÎNTREGIME A PRODUCŢIEI STABILITE, INCLUSIV DE PIESE ŞI SUBANSAMBLE. DE ASEMENEA, BUNA DESFĂŞURARE A APROVIZIONĂRII IMPUNE MĂSURI FERME PENTRU ÎMBUNĂTĂŢIREA COOPERĂRII ÎNTRE ÎNTREPRINDERI". NICOLAE CEAUŞESCU Funcţionarea riguroasă a mecanismului aprovizionării tehnico-materiale constituie — în condiţiile dezvoltării planice, proporţionale a economiei noastre, cind practic fiecare întreprindere, secţie şi loc de muncă îşi desfăşoară activitatea pe baza unor planuri temeinic fundamentate — unul din elemenntele esenţiale, hotărîtoare ale înfăptuirii exemplare a planului, ale unei activităţi economico-productive ritmice, eficiente. Aceasta întrucît pentru realizarea in condiţii ireproşabile a producţiei stabilite — cu respectarea tuturor parametrilor cantitativi, calitativi şi de timp — trebuie avute in vedere cu exactitate atît resursele materiale necesare, cit şi scopul, destinaţia fiecărui produs, termenul optim în care acesta urmează să ajungă la beneficiar. Corelarea tuturor acestor factori, asigurarea unei ritmicităţi de ceasornic în buna desfăşurare a procesului de aprovizionare tehnico-materială nu admite din partea nici unei întreprinderi nici cea mai mică abatere de la realizarea planului producţiei fizice în cantităţile prevăzute, de la nivelul calitativ cerut şi mai cu seamă de la termenele stabilite. Cu alte cuvinte, orice nerealizări, cit de mici, ale producţiei, inclusiv a celei de piese şi subansamble determină serioase dereglări în desfăşurarea activităţii nu numai a unei singure întreprinderi, ci, mai cu seamă, în condiţiile creşterii gradului de specializare a întreprinderilor, ele pot produce efecte negative, în lanţ, asupra mult mai multora. Se înţelege deci că o bună aprovizionare tehnico-materială necesită în primul rînd o înaltă răspundere din partea colectivului fiecărei întreprinderi care in calitate de producător de bunuri materiale are atît datoria realizării ritmice în cantităţile şi la calitatea prevăzută a producţiei, cit şi a livrării operative, conform prevederilor contractelor economice încheiate, a întregii cantităţi de produse stabilite. Aceasta înseamnă în primul rînd o cit mai perfectă organizare a producţiei şi a muncii la nivelul întreprinderii dar şi al fiecărei secţii şi atelier şi loc de muncă, un grad înalt de utilizare a maşinilor şi utilajelor, astfel incit zi de zi sarcinile înscrise în graficul de producţie şi de livrări să se înfăptuiască întocmai, fără nici o excepţie. Pentru că trebuie bine înţeles, mai cu seamă acum în condiţiile trecerii la noul mecanism economico-financiar, cînd un accent prioritar se pune pe realizarea producţiei fizice, nici o întreprindere nu poate fi considerată că şi-a îndeplinit integral sarcinile decit dacă fiecare sortiment sau produs a fost realizat în cantităţile şi la termenele stabilite in plan şi în contractele economice. De la asemenea exigenţe, de la asemenea imperative trebuie să pornească analiza temeinică, responsabilă a tuturor rămânerilor în urmă înregistrate la o serie de produse şi materii prime în primul semestru al acestui an, şi mai cu seamă , aşa cum s-a subliniat la recenta Plenară a C.C. C. DUMITRU în cinstea marii noastre sărbători naţionale RAPORT DE ÎNTRECERE în cinstea sărbătorii naţionale de la 23 August. COLECTIVUL ÎNTREPRINDERII DE PRODUSE REFRACTARE DIN MUNICIPIUL ALBA IULIA a raportat îndeplinirea înainte de termen a sarcinilor de plan pe şapte luni la principalii indicatori. Se apreciază că avansul de timp câştigat permite realizarea unei producţii industriale suplimentare, până la 31 iulie, în valoare de peste 13 milioane lei, concretizată în însemnate cantităţi d® cărămizi refractare şi alte produse ce vor fi livrate în plus combinatelor siderurgice din ţară, în acelaşi timp sarcinile de plan la producţia netă vor fi depăşite cu circa 10 la sută. • COLECTIVELE DE MUNCA ALE OŢELĂRIILOR CU CONVERTIZOARE DE LA COMBINATUL SIDERURGIC GALAŢI înscriu noi şi importante realizări în producţie. Astfel, numai în primele două decade ale lunii iulie, oţelarii gălăţeni au înregistrat suplimentar peste 1 200 tone oţel lingou în condiţiile reducerii constante a timpului de elaborare a fiecărei șarje. • Continuînd, si in acest an, seria succeselor obținute in Întrecerea socialistă pe 1977, pentru care a fost distins, recent, cu „Ordinul Muncii clasa I“. COLECTIVUL ÎNTREPRINDERII DE ALUMINIU DIN SLATINA, ale cărei produse sunt binecunoscute și apreciate atît în ţară, cit şi peste hotare, consemnează, în bilanţul realizărilor dedicate apropiatei sărbători de la 23 August, însemnate sporuri de producţie. Astfel, de la începutul celui de-al treilea an al actualului cincinal, şi pină acum, muncitorii, inginerii şi tehnicienii acestei mari unităţi industriale au elaborat, peste prevederile de plan la zi, 900 tone de aluminiu primar şi aliaje, ceea ce reprezintă depăşirea de trei ori a angajamentului asumat la producţia fizică pe 1978. în aceeaşi perioadă, ei au înregistrat o producţie marfă suplimentară evaluată la peste 32 milioane lei. Utilizînd la parametrii superiori potenţialul tehnic de care dispun, OAMENII MUNCII HARGHITENI — români şi maghiari — au realizat peste prevederile de plan la zi un volum de producţie industrială de 100 milioane lei. Importante succese au fost obţinute în domeniul asimilării si realizării prin efort propriu a unor piese de schimb si materiale solicitate pînă acum din import. Prin bogata activitate de creaţie tehnică desfăşurată de fiecare om al muncii in industria judetului Harghita au fost asimilate şi realizate, in acest an, un volum de asemenea produse in valoare de peste 11 milioane lei. (Continuare în pag. a lll-a) întreprinderea de tractoare şi maşini agricole Craiova. O nouă hală va spori curind capacitatea de producţie a întreprinderii Foto : V. TANASOF Tinerii în forumul democraţiei muncitoreşti Participare directă, nemijlocită, la soluţionarea problemelor majore ale producţiei Autentice forumuri ale democraţiei muncitoreşti, adunările generale ale oamenilor muncii care se desfăşoară în această perioadă sub semnul analizei şi dezbaterilor aprofundate a rezultatelor economico-financiare dobindite in primul semestru al celui de-al treilea an al cincinalului, al stabilirii tuturor măsurilor organizatorice si tehnice necesare îndeplinirii exemplare a planului pe 1978 si asigurării condiţiilor de realizare integrală a planului pe 1979. Ele vizează în acelaşi timp transpunerea în practică a sarcinilor de o deosebită însemnătate subliniate de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în cuvîntarea rostită la recenta plenară a C.C. al P.C.R. Pretutindeni, in fabrici şi uzine, pe şantiere, în institute de cercetare şi inginerie tehnologică, oamenii muncii, proprietari ai mijloacelor de producţie şi producători de bunuri materiale, tineri şi vîrstnici, participînd efectiv la actul de conducere, analizează în cadrul adunărilor generale — instituţii profund democratice ale societăţii noastre, foruri supreme ale autoconducerii muncitoreşti — căile şi măsurile de asigurare a condiţiilor optime de îndeplinire a sarcinilor de plan, de creştere a eficienţei întregii activităţi economico-financiare, decizînd asupra tuturor problemelor majore ale activităţii economico-sociale. DAN VASILESCU (Continuare în pag. a lll-a) Proletari din toate țările, uniti-vă . De copii se îngrijeşte întreaga societate; părinţii, unii părinţi însă nu fac parte din societate? Iată o întrebare problemă al cărei răspuns se află în înseşi normele şi spiritul umanist al legislaţiei noastre. Dar se mai întîmplă abateri, se mai petrec erori, se mai încalcă uneori omenia, statutul de relaţii interumane. Supunem de aceea spre dezbatere acest caz care s-ar putea numi — şi aşa îl şi numim de fapt — o insulă sub formă Un băiat de 16 ani a rămas fără domiciliu. Se caută pentru el un loc unde să mănânce, să primească îngrijire şi educaţie, să înveţe şi să doarmă. De aproape patru luni este găzduit la Centrul de triere al minorilor, dar această instituţie, prin natura ei, nu-i poate oferi decât un adăpost temporar. Mai mult, staţionarea lui acolo nu se justifică prin aproape nimic. Unde să se ducă Ine Jitaru ? O întrebare căreia vom încerca să-i răspundem împreună, după ce veţi afla tot ce ştim şi noi în legătură cu această situaţie mai puţin obişnuită. ORFAN, CU PĂRINŢI IN VIAŢA în mod normal, locul unui adolescent este în casa părintească, alături de mama şi tatăl lui. Părinţii lui Ilie Jitaru refuză insă să îşi mai găzduiască feciorul. Din lipsă de spaţiu ? Nu, căci familia dispune nu de una, ci de două locuinţe. Prima — o proprietate situată în comuna Văleni, judeţul Vaslui, ogospodărie înzestrată cu tot ce trebuie şi în care mama şi fiul au locuit pînă acum cinci ani. A doua — un apartament cu două camere atribuit tatălui intr-un bloc din str. Grădiştea nr. 12 din Capitală. Le lipsesc părinţilor resursele materiale necesare îngrijirii unui copil ? Nici această ipoteză nu are justificarelăsînd la o parte faptul că ea nu poate constitui, în condiţiile noastre un motiv real!) pentru că soţii Jitaru realizează în medie un cîştig lunar de peste 5 000 lei. Tatăl este zidar, şef de echipă la întreprinderea de construcţii Bucureşti, şantierul 2, iar mama lucreazăla serele Olteniţa din Berceni-Sud. Să fie la mijloc alte explicaţii ? De pildă neînţelegeri între soţi, imposibilitatea unuia sau a celuilalt de a-şi supraveghea şi educa fiul ? Climatul din casa familiei Jitaru este dintre cele mai normale, nu au loc nici un fel de manifestări care să contravină unei conduite corecte. Pînă şi în ce priveşte imposibilitatea îngrijirii şi educării fiului există o înţelegere desăvârşită. Soţii Jitaru sunt ferm şi unanim de acord că nu îşi mai pot asuma răspunderea pentru creşterea lui Iliuţă. „NOI N-AM REUŞIT, POATE O FI MAI NOROCOS STATUL!“ De la 4 aprilie 1978, I.J. se află în cazare şi pensiune gratuită la Centrul de triere al minorilor. A fost prins ultima dată vagabondînd prin Bucureşti, incapabil să ofere o explicaţie credibilă asupra situaţiei sale. în cele aproape patru luni de cind durează staţionarea sa în această instituţie, părinţii au fost de mai multe ori convocaţi în faţa Comisiei de ocrotire a minorilor. Nu s-au prezentat niciodată. Amendat în repetate rînduri de către organele de miliţie pentru această incredibilă abatere de la îndatoririle părinteşti (ultima amendă în valoare de 1 000 (o mie) de lei, fiindu-i aplicată la începutul lunii mai !) tatăl refuză cu înverşunare să îşi readucă feciorul acasă. „Eu nu mai am ce îi face ! Să aibă statul grijă de el, internaţi-l undeva la reeducare şi gata !“. Cu Domniţa Jitaru am stat de vorbă, chiar acolo unde lucrează. Şeful fermei, Gheorghe Dragnea, este şi el la curent cu necazul acesteia. „Are un băiat derbedeu şi hoţ, acum este arestat...“. Ce nu ştie este că, locuind în acelaşi oraş, la o distanţă de citeva staţii de maşină, mama nu s-a dus, timp de aproape patru luni, să îşi vadă vreodată feciorul. Nu i-a SOFIA SCORŢARU-PAUN (Continuare în pag. a 11-a) ANUL XXXIV, SERIA II, Nr. 9 071 6 PAGINI 30 BANI SIMBÄTA 22 IULIE 1978 Ori de cîte ori se dezbat problemele ample, complexe pe care le implică dialectica procesului revoluţionar de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi a omului ei nou o problemă se impune cu acuitate cea a relaţiei dintre vechi şi nou. Intr-adevăr, la scara de norme şi valori a socialismului, fenomenul uman este re-gîndit şi re-creat pluridimensional, iar „forţa motrice" ca să spun aşa, a devenirii sale constă tocmai în înfruntarea creatoare dintre vechi şi nou. Socialismul, pentru prima dată în istorie, făureşte premisele reale ale libertăţii omului, ale apropierii, sau, mai bine spus, ale re-apropierii, reluării în drepturi a esenţei sale umane (aşa cum o arătase încă Marx). Dar acesta Festivalul naţional „Cîntarea României“ , O INIŢIATIVĂ CARE CONSACRĂ EFORTURI ŞI TALENTE DEOSEBITE (însemnări pe marginea primei ediţii a Festivalului spectacolelor de teatru pentru tineret) © TOŢI FIII PATRIEI, indiferent de naţionalitate, se bucură de aceleaşi drepturi şi condiţii de afirmare © Rubrica noastră DE LA OM LA OM de prof. univ. dr. Gh. Al. Cazan proces nu este nici spontan şi nici nu se rezolvă de la sine. Dimpotrivă ! E nevoie de multă pasiune, de multă căutare, e mult de lucrat în această nobilă şi generoasă misiune de a apropia omul deplin real, de propria sa condiţie umană. Ce este vechi şi ce este nou, şi cum se formează omul in acest, proces revoluţionar ? Iată o întrebare care suscită mereu răspunsuri diverse şi pasionează, deopotrivă, reflexia ca şi acţiunea politică, socială, educativă. Vechi sînt în primul rînd acele tare, acele scăderi pe care omul şi le-a însuşit într-un îndelung exerciţiu al asupririi, oprimării, al libertăţilor ciuntite, sau iluzorii. Frica de a spune adevărul, innerţia, comoditatea în gîndire nu sînt „date biologice", fatalităţi abstracte, determinaţii imuabile ale condiţiei umane. Ele s-au format, s-au îndătinat într-o societate în care normele reale adevărate de relaţii între oameni au fost subminate, înlăturate, în locul lor insinuîndu-se abuziv norme false care au căpătat statut de existenţă prin înseşi interesele unei societăţi care năzuia să supună pe cei mulţi dorinţe(Continuare în pag. a 11-a) ACOLO UNDE CONTINUĂ SECERIŞUL în cel mai scurt timp şi fără pierderi CHIUL SĂ AJUNGĂ ! HAMBARE! In judeţul Ilfov secerişul griului a intrat în stadiul final. Unităţile agricole din mai multe consilii intercooperatiste cum sunt cele din Izvoarele: ’ Ghiselet. Putineiu. Chimogi. Ghimpaţi. Vedea. Ulmeni, Budeşti au încheiat această lucrare pe întreaga suprafaţă prevăzută. Aceste zile sunt decisive pentru terminarea secerişului în toate unităţile agricole din judeţ. Dar, secerişul griului se consideră încheiat numai atunci când întreaga producţie a fost pusă la adăpost. Comandamentul agricol judeţean, a prevăzut carte lingă întrajutorarea între unităţile agricole la seceriş, în bazele de recenţie munca să fie OVIDIU MARIAN (Continuare în pag. a lll-a) Foto : V. TANASOF ACOLO LINDES A ÎNCHEIAT RECOLTATUL Forţele concentrate pentru obţinerea de PRODUCţii MĂRILĂ CULTURĂ Ă DOUĂ (în pag. a 3-a) Foto : VASILE RANGA O lună rotundă, o lună plină, o lună cu miros dulce şiproaspăt de grîu. Nopţi albastre şi calme de vară, limpezi ca o aşezare de rouă în spirit, un filtru în fond, o sită imensă, de aur, prin care clipe şi gînduri se cern, pulberi albe, murale, ca de pe un zid chiar acum zugrăvit. Un ochean prin care şi apă şi munte se uită iar de pe cîmpii, se-aud spice pocnind, cerul e undeva jos, tot mai jos, şi deasupra pămîntul, o cărare de seceri şi coase prin lanuri şi-un miros iarăşi de grîu, fir şî sunet răscopt. Miez de vară, aşadar, sau canonada sub lună a unei bătălii pe care din toamnă o hrănim şi pe care o numim o bătălie a piinii. Eforturi desfăşurate la scara cîmpiei şi a speranţei într-un binemeritat şi amplu cules. Ceea ce, cu puterea celei mai categorice evidenţe, luăm act în aceste zile, sub forma concisă a unor telegrame, cînd, unul cîte unul, judeţele transmit vestea încheierii cu succes a campaniei de recoltat. O organizare exemplară, o responsabilitate sporită au făcut din aceasta, cuvîntul de ordine al fiecărei clipe. Cîmpia s-a mutat la o altă altitudine, simbolul pîinii guvernează gestul eroic şi firesc al miilor şi miilor de lucrători ai ogoarelor, printre care şi sudoarea braţelor şi frunţilor tinere a urnit şi-ncălzit roiuri de seminţe pe şes, iar ziua intră adine în noapte, la lumina farurilor şi a lunii, ca nişte misterioase şi grele maşini, norii trag umbre pe mirişti, brazde curg negre pe cer şi se revarsă la orizont. Călătorind într-o astfel de noapte prin marginea dinspre podgorii a cîmpiei, am văzut cum coboară, ca dintr-un tablou, rînd pe rînd, toţi protagoniştii ogoarelor, lăsînd pentru o clipă cadrul gol, perete cu nici o culoare, dar pe care a doua zi, din nou, avea să se atace in tonuri noi un nou peisaj. Iar pînă atunci, în spatele Iul - luna, o lună rotundă $i calmă, o lună plină, o lună cu miros dulce și proaspăt de grîu. Luna cu miros de grîu de A. I. Zăinescu Judeţele Tulcea şi Brăila au încheiat recoltatul griului Telegrame adresate C.C. al P.C.R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu Oamenii muncii din agricultura judeţului Tulcea au încheiat la 21 iulie recoltatul păioaselor de pe întreaga suprafaţă, în telegrama adresată cu acest prilej C.C. al P.C.R., tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU de Comitetul judeţean Tulcea al P.C.R. se arată : In aceste zile de vară, eforturile tuturor celor ce muncesc pe ogoarele acestui colţ de ţară sunt concentrate la eliberarea terenurilor, executarea arăturilor de vară, însămînţarea culturilor succesive, respectarea programului de udări şi a altor lucrări agricole de sezon, avînd dorinţa fierbinte de a întimpina ziua de 23 August cu succese tot mai însemnate. Ne angajăm, stimate tovarăşe secretar general, că nu vom precupeţi nici un efort pentru a traduce în viaţă programul de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate pe pămîntul scumpei noastre patrii — Republica Socialistă România. ★ Oamenii muncii de pe ogoarele judeţului Brăila au terminat, vineri, recoltarea griului de pe întreaga suprafaţă cultivată de 72 700 ha.. In prezent, toate forţele şi mijloacele sunt mobilizate pentru încheierea cit mai grabnică a însămînţării culturilor succesive, continuarea în ritm susţinut a eliberării terenului, îndeplinirea exemplară a programului de irigare a culturilor, de recoltare şi valorificare superioară a legumelor şi fructelor. In telegrama adresată C.C. al P.C.R., tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU de Comitetul judeţean de partid se menţionează : Vă asigurăm şi cu acest prilej că, sub conducerea organelor şi organizaţiilor de partid, colectivele de muncă din unităţile agricole de stat şi cooperatiste ale judeţului vor milita neabătut pentru înfăptuirea hotărîrilor Congresului al XI-lea şi ale Conferinţei Naţionale ale partidului, pentru ridicarea producţiei agricole la nivelul eforturilor făcute de statul nostru socialist şi al posibilităţilor de care dispunem, spre a situa judeţul Brăila pe un loc fruntaş în întrecerea pentru sporirea producţiei agricole vegetale şi animaliere din acest an.