Scînteia Tineretului, iulie 1978 (Anul 34, nr. 9053-9078)

1978-07-22 / nr. 9071

ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST APROVIZIONAREA TEHNICO-MATERIALĂ desfăşurată riguros, în strînsă concordanţă cu cerinţele producţiei „ESTE NECESAR SA SE IA MĂSURI MAI HOTĂRITE PENTRU BUNA APROVIZIONARE TEHNICO-MATERIALĂ A PRODUCŢIEI, ÎN ACEST SCOP SE IMPUNE REALIZAREA IN ÎNTREGIME A PRODUCŢIEI STABILITE, INCLUSIV DE PIESE ŞI SUBANSAMBLE. DE ASEMENEA, BUNA DESFĂŞURARE A APROVIZIONĂRII IMPUNE MĂSURI FERME PENTRU ÎMBUNĂTĂŢIREA COOPERĂRII ÎNTRE ÎNTREPRINDERI".­ ­ NICOLAE CEAUŞESCU Funcţionarea riguroasă a me­canismului aprovizionării teh­­nico-materiale constituie — în condiţiile dezvoltării planice, proporţionale a economiei noas­tre, cind practic fiecare între­prindere, secţie şi loc de muncă îşi desfăşoară activitatea pe baza unor planuri temeinic fun­damentate — unul din elemen­­n­tele esenţiale, hotărîtoare ale înfăptuirii exemplare a planu­lui, ale unei activităţi economi­­co-productive ritmice, eficiente. Aceasta întrucît pentru realiza­rea in condiţii ireproşabile a producţiei stabilite — cu res­pectarea tuturor parametrilor cantitativi, calitativi şi de timp — trebuie avute in vedere cu exactitate atît resursele mate­riale necesare, cit şi scopul, des­tinaţia fiecărui produs, terme­nul optim în care acesta ur­mează să ajungă la beneficiar. Corelarea tuturor acestor fac­tori, asigurarea unei ritmicităţi de ceasornic în buna desfăşu­rare a procesului de aprovizio­nare tehnico-materială nu ad­mite din partea nici unei între­prinderi nici cea mai mică a­­batere de la realizarea planului producţiei fizice în cantităţile prevăzute, de la nivelul calita­tiv cerut şi mai cu seamă de la termenele stabilite. Cu alte cu­vinte, orice nerealizări, cit de mici, ale producţiei, inclusiv a celei de piese şi subansamble determină serioase dereglări în desfăşurarea activităţii nu nu­mai a unei singure întreprin­deri, ci, mai cu seamă, în con­diţiile creşterii gradului de spe­cializare a întreprinderilor, ele pot produce efecte negative, în lanţ, asupra mult mai multora. Se înţelege deci că o bună a­­provizionare tehnico-materială necesită în primul rînd o înaltă răspundere din partea colecti­vului fiecărei întreprinderi care in calitate de producător de­­ bunuri materiale are atît dato­ria realizării ritmice în cantită­ţile şi la calitatea prevăzută a producţiei, cit şi a livrării ope­rative, conform prevederilor contractelor economice încheia­te, a întregii cantităţi de produ­se stabilite. Aceasta înseamnă în primul rînd o cit mai per­fectă organizare a producţiei şi a muncii la nivelul întreprin­derii dar şi al fiecărei secţii şi atelier şi loc de muncă, un grad înalt de utilizare a maşinilor şi utilajelor, astfel incit zi de zi sarcinile înscrise în graficul de producţie şi de livrări să se în­făptuiască întocmai, fără nici o excepţie. Pentru că trebuie bine înţeles, mai cu seamă acum în condiţiile trecerii la noul meca­nism economico-financiar, cînd un accent prioritar se pune pe realizarea producţiei fizice, nici o întreprindere nu poate fi con­siderată că şi-a îndeplinit inte­gral sarcinile decit dacă fiecare sortiment sau produs a fost re­alizat în cantităţile şi la terme­nele stabilite in plan şi în con­tractele economice. De la ase­menea exigenţe, de la asemenea imperative trebuie să pornească analiza temeinică, responsabilă a tuturor rămânerilor în urmă înregistrate la o serie de pro­duse şi materii prime în primul semestru al acestui an, şi mai cu seamă , aşa cum s-a sub­liniat la recenta Plenară a C.C. C. DUMITRU în cinstea marii noastre sărbători naţionale RAPORT DE ÎNTRECERE­ ­ în cinstea sărbătorii naţionale de la 23 August. COLECTI­VUL ÎNTREPRINDERII DE PRODUSE REFRACTARE DIN MUNICIPIUL ALBA IULIA a raportat îndeplinirea înainte de termen a sarcinilor de plan pe şapte luni la principalii indica­tori. Se apreciază că avansul de timp câştigat permite realizarea unei producţii industriale suplimentare, până la 31 iulie, în valoare de peste 13 milioane lei, concretizată în însemnate can­tităţi d® cărămizi refractare şi alte produse ce vor fi livrate în plus combinatelor siderurgice din ţară, în acelaşi timp sar­cinile de plan la producţia netă vor fi depăşite cu circa 10 la sută. • COLECTIVELE DE MUNCA ALE OŢELĂRIILOR CU CON­­VERTIZOARE DE LA COMBINATUL SIDERURGIC GALAŢI înscriu noi şi importante realizări în producţie. Astfel, numai în primele două decade ale lunii iulie, oţelarii gălăţeni au înre­gistrat suplimentar peste 1 200 tone oţel lingou în condiţiile reducerii constante a timpului de elaborare a fiecărei șarje. • Continuînd, si in acest an, seria succeselor obținute in În­trecerea socialistă pe 1977, pentru care a fost distins, recent­, cu „Ordinul Muncii clasa I“. COLECTIVUL ÎNTREPRINDERII DE ALUMINIU DIN SLATINA, ale cărei produse sunt binecu­noscute și apreciate atît în ţară, cit şi peste hotare, consem­nează, în bilanţul realizărilor dedicate apropiatei sărbători de la 23 August, însemnate sporuri de producţie. Astfel, de la începutul celui de-al treilea an al actualului cincinal, şi pină acum, muncitorii, inginerii şi tehnicienii acestei mari unităţi industriale au elaborat, peste prevederile de plan la zi, 900 tone de aluminiu primar şi aliaje, ceea ce reprezintă depăşirea de trei ori a angajamentului asumat la producţia fizică pe 1978. în aceeaşi perioadă, ei au înregistrat o producţie marfă supli­mentară evaluată la peste 32 milioane lei.­­ Utilizînd la parametrii superiori potenţialul tehnic de care dispun, OAMENII MUNCII HARGHITENI — români şi ma­ghiari — au realizat peste prevederile de plan la zi un volum de producţie industrială de 100 milioane lei. Importante succese au fost obţinute în domeniul asimilării si realizării prin efort propriu a unor piese de schimb si materiale solicitate pînă acum din import. Prin bogata activitate de creaţie tehnică des­făşurată de fiecare om al muncii in industria judetului Harghita au fost asimilate şi realizate, in acest an, un volum de ase­menea produse in valoare de peste 11 milioane lei. (Continuare în pag. a lll-a) întreprinderea de tractoare şi maşini agricole Craiova. O nouă hală va spori curind capacitatea de producţie a întreprinderii Foto : V. TANASOF Tinerii în forumul democraţiei muncitoreşti Participare directă, nemijlocită, la soluţionarea problemelor majore ale producţiei Autentice forumuri ale de­mocraţiei muncitoreşti, adu­nările generale ale oameni­lor muncii care se desfăşoară în această perioadă sub semnul analizei şi dezbate­rilor aprofundate a rezulta­telor economico-financiare dobindite in primul semestru al celui de-al treilea an al cincinalului, al stabilirii tu­turor măsurilor organizato­rice si tehnice necesare în­deplinirii exemplare a pla­nului pe 1978 si asigurării condiţiilor de realizare inte­grală a planului pe 1979. Ele vizează în acelaşi timp transpunerea în practică a sarcinilor de o deosebită în­semnătate subliniate de se­cretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în cuvîntarea rostită la re­centa plenară a C.C. al P.C.R. Pretutindeni, in fabrici şi uzine, pe şantiere, în in­stitute de cercetare şi ingi­nerie tehnologică, oamenii muncii, proprietari ai mijloa­celor de producţie şi produ­cători de bunuri materiale, tineri şi vîrstnici, participînd efectiv la actul de conduce­re, analizează în cadrul adu­nărilor generale — instituţii profund democratice ale so­cietăţii noastre, foruri supre­me ale autoconducerii mun­citoreşti — căile şi măsurile de asigurare a condiţiilor optime de îndeplinire a sar­cinilor de plan, de creştere a eficienţei întregii acti­vităţi economico-financiare, decizînd asupra tuturor pro­blemelor majore ale activi­tăţii economico-sociale. DAN VASILESCU (Continuare în pag. a lll-a) Proletari din toate țările, uniti-vă . De copii se îngrijeşte întreaga societate; părinţii, unii părinţi însă nu fac parte din societate? Iată o întrebare problemă al cărei răspuns se află în înseşi normele şi spiritul umanist al legislaţiei noastre. Dar se mai întîmplă abateri, se mai petrec erori, se mai încalcă uneori omenia, statutul de relaţii interumane. Su­punem de aceea spre dezbatere acest caz care s-ar putea numi — şi aşa îl şi numim de fapt — o insulă sub formă Un băiat de 16 ani a rămas fără domiciliu. Se caută pen­tru el un loc unde să mănânce, să primească îngrijire şi educa­ţie, să înveţe şi să doarmă. De aproape patru luni este găzduit la Centrul de triere al minori­lor, dar această instituţie, prin natura ei, nu-i poate oferi de­cât un adăpost temporar. Mai mult, staţionarea lui acolo nu se justifică prin aproape nimic. Unde să se ducă In­e Jitaru ? O întrebare căreia vom încerca să-i răspundem împreună, după ce veţi afla tot ce ştim şi noi în legătură cu această situaţie mai puţin obişnuită. ORFAN, CU PĂRINŢI IN VIAŢA în mod normal, locul unui a­­dolescent este în casa părin­tească, alături de mama şi ta­tăl lui. Părinţii lui Ilie Jitaru refuză insă să îşi mai găzduias­că feciorul. Din lipsă de spaţiu ? Nu, căci familia dispune nu de una, ci de două locuinţe. Prima — o proprietate situată în co­muna Văleni, judeţul Vaslui, o­­gospodărie înzestrată cu tot ce trebuie şi în care mama şi fiul au locuit pînă acum cinci ani. A doua — un apartament cu două camere atribuit tatălui in­tr-un bloc din str. Grădiştea nr. 12 din Capitală. Le lipsesc părinţilor resurse­le materiale necesare îngrijirii unui copil ? Nici această ipo­teză nu are justificare­­lăsînd la o parte faptul că ea nu poa­te constitui, în condiţiile noas­tre un motiv real!) pentru că so­ţii Jitaru realizează în medie un cîştig lunar de peste 5 000­ lei. Tatăl este zidar, şef de echipă la întreprinderea de construc­ţii Bucureşti, şantierul 2, iar mama lucrează­­la serele Olteni­ţa din Berceni-Sud. Să fie la mijloc alte explica­ţii ? De pildă neînţelegeri între soţi, imposibilitatea unuia sau a celuilalt de a-şi supraveghea şi educa fiul ? Climatul din casa familiei Jitaru este dintre cele mai normale, nu au loc nici un fel de manifestări care să contravină unei conduite co­recte. Pînă şi în ce priveşte im­posibilitatea îngrijirii şi edu­cării fiului există o înţelegere desăvârşită. Soţii Jitaru sunt ferm şi unanim de acord că nu îşi mai pot asuma răspunderea pentru creşterea lui Iliuţă. „NOI N-AM REUŞIT, POATE O FI MAI NOROCOS STATUL!“ De la 4 aprilie 1978, I.J. se află în cazare şi pensiune gra­tuită la Centrul de triere al minorilor. A fost prins ultima dată vagabondînd prin Bucu­reşti, incapabil să ofere o ex­plicaţie credibilă asupra situa­ţiei sale. în cele aproape pa­tru luni de cind durează sta­ţionarea sa în această institu­ţie, părinţii au fost de mai multe ori convocaţi în faţa Co­misiei de ocrotire a minorilor. Nu s-au prezentat niciodată. Amendat în repetate rînduri de către organele de miliţie pen­tru această incredibilă abatere de la îndatoririle părinteşti (ul­tima amendă în valoare de 1 000 (o mie) de lei, fiindu-i aplicată la începutul lunii mai !) tatăl refuză cu înverşunare să îşi readucă feciorul acasă. „Eu nu mai am ce îi face ! Să aibă sta­tul grijă de el, internaţi-l unde­va la reeducare şi gata !“. Cu Domniţa Jitaru am stat de vorbă, chiar acolo unde lu­crează. Şeful fermei, Gheor­­ghe Dragnea, este şi el la cu­rent cu necazul acesteia. „Are un băiat derbedeu şi hoţ, acum este arestat...“. Ce nu ştie este că, locuind în acelaşi oraş, la o distanţă de ci­te­va staţii de maşină, mama nu s-a dus, timp de aproape patru luni, să îşi vadă vreodată feciorul. Nu i-a SOFIA SCORŢARU-PAUN (Continuare în pag. a 11-a) ANUL XXXIV, SERIA II, Nr. 9 071 6 PAGINI 30 BANI SIMBÄTA 22 IULIE 1978 Ori de cîte ori se dezbat pro­blemele ample, complexe pe care le implică dialectica pro­cesului revoluţionar de făurire a societăţii socialiste multilate­ral dezvoltate şi a omului ei nou o problemă se impune cu acuitate­­ cea a relaţiei dintre vechi şi nou. Intr-adevăr, la sca­ra de norme şi valori a socia­lismului, fenomenul uman este re-gîndit şi re-creat pluridimen­sional, iar „forţa motrice" ca să spun aşa, a devenirii sale constă tocmai în înfruntarea creatoare dintre vechi şi nou. Socialismul, pentru prima dată în istorie, fău­­reşte premisele reale ale li­bertăţii omului, ale apropierii, sau, mai bine spus, ale re-apro­­pierii, re­luării în drepturi a esenţei sale umane (aşa cum o arătase încă Marx). Dar acest­a Festivalul naţional „Cîntarea României“ , O INIŢIATIVĂ CARE CON­SACRĂ EFORTURI ŞI TALENTE DEOSEBITE (însemnări pe marginea primei ediţii a Festivalu­lui spectacolelor de tea­tru pentru tineret) © TOŢI FIII PATRIEI, indi­ferent de naţionalitate, se bucură de aceleaşi drep­turi şi condiţii de afir­mare © Rubrica noastră DE LA OM LA OM de prof. univ. dr. Gh. Al. Cazan proces nu este nici spontan şi nici nu se rezolvă de la sine. Dimpotrivă ! E nevoie de multă pasiune, de multă căutare, e mult de lucrat în această no­bilă şi generoasă misiune de a apropia omul deplin real, de propria sa condiţie umană. Ce este vechi şi ce este nou, şi cum se formează omul in acest, proces revoluţionar ? Ia­tă o întrebare care suscită me­reu răspunsuri diverse şi pa­sionează, deopotrivă, reflexia ca şi acţiunea politică, socială, educativă. Vechi sînt în primul rînd acele tare, acele scăderi pe care omul şi le-a însuşit în­­tr-un îndelung exerciţiu al a­­supririi, oprimării, al libertăţi­lor ciuntite, sau iluzorii. Frica de a spune adevărul, innerţia, comoditatea în gîndire nu sînt „date biologice", fatalităţi ab­stracte, determinaţii imuabile ale condiţiei umane. Ele s-au format, s-au îndătinat într-o societate în care normele reale adevărate de relaţii între oameni au fost subminate, înlăturate, în locul lor insinuîndu-se abuziv norme false care au căpătat statut de existenţă prin înseşi interesele unei societăţi care năzuia să supună pe cei mulţi dorinţe­(Continuare în pag. a 11-a) ACOLO UNDE CONTINUĂ SECERIŞUL în cel mai scurt timp şi fără pierderi CHIUL SĂ AJUNGĂ ! HAMBARE! In judeţul Ilfov secerişul griu­lui a intrat în stadiul final. Uni­tăţile agricole din mai multe consilii intercooperatiste cum­ sunt cele din Izvoarele: ’ Ghiselet. Putineiu. Chimogi. Ghimpaţi. Vedea. Ulmeni, B­ud­eşti au în­cheiat această lucrare pe în­treaga suprafaţă prevăzută. A­­ceste zile sunt decisive pentru terminarea secerişului în toate unităţile agricole din judeţ. Dar, secerişul griului se consideră în­cheiat numai atunci când în­treaga producţie a fost pusă la adăpost. Comandamentul agri­col judeţean, a prevă­zut ca­rte lingă întrajutorarea între uni­tăţile agricole la seceriş, în ba­zele de recenţie munca să fie OVIDIU MARIAN (Continuare în pag. a lll-a) Foto : V. TANASOF ACOLO LINDE­S A ÎNCHEIAT RECOLTATUL Forţele concentrate pentru obţinerea de PRODUCţii MĂRI­LĂ CULTURĂ Ă DOUĂ (în pag. a 3-a) Foto : VASI­LE RANGA O lună rotundă, o lună plină, o lună cu miros dulce şi­­proaspăt de grîu. Nopţi albastre şi calme de vară, limpezi ca o aşezare de rouă în spirit, un filtru în fond, o sită imensă, de aur, prin care clipe şi gînduri se cern, pulberi albe, murale, ca de pe un zid chiar acum zugrăvit. Un ochean prin care şi apă şi munte se uită iar de pe cîm­­pii, se-aud spi­ce pocnind, ce­rul e undeva jos, tot mai jos, şi deasupra pămîntul, o că­rare de seceri şi coase prin la­nuri şi-un miros iarăşi de grîu, fir şî sunet răscopt. Miez de vară, aşadar, sau canonada sub lună a unei bătălii pe care din toamnă o hrănim şi pe care­ o numim o bătălie a piinii. Efor­turi desfăşurate la scara cîmpiei şi a spe­­­­ranţei într-un binemeritat şi amplu cules. Ceea ce, cu puterea celei mai categorice evidenţe, luăm act în aceste zile, sub forma concisă a unor tele­grame, cînd, unul cîte unul, judeţele transmit ves­tea încheierii cu succes a campaniei de recoltat. O organizare exemplară, o responsabilitate sporită au făcut din aceasta, cuvîntul de ordine al fie­cărei clipe. Cîmpia s-a mutat la o altă altitudine, simbolul pîinii guvernează gestul eroic şi firesc al miilor şi miilor de lucrători ai ogoarelor, printre care şi sudoarea braţelor şi frunţilor tinere a urnit şi-ncăl­zit roiuri de se­minţe pe şes, iar ziua intră adine în noapte, la lumina faru­rilor şi a lunii, ca nişte misteri­oase şi grele maşini, norii trag umbre pe mirişti, brazde curg negre pe cer şi se revarsă la orizont. Călătorind într-o astfel de noapte prin marginea dinspre podgorii a cîmpiei, am văzut cum coboa­ră, ca dintr-un tablou, rînd pe rînd, toţi protago­niştii ogoarelor, lăsînd pentru o clipă cadrul gol, perete cu nici o culoare, dar pe care a doua zi, din nou, avea să se atace in tonuri noi un nou peisaj. Iar pînă atunci, în spatele Iul - luna, o lună rotundă $i calmă, o lună plină, o lună cu miros dulce și proaspăt de grîu. Luna cu miros de grîu de A. I. Zăinescu Judeţele Tulcea şi Brăila au încheiat recoltatul griului Telegrame adresate C.C. al P.C.R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu Oamenii muncii din agricul­tura judeţului Tulcea au înche­iat la 21 iulie recoltatul păioa­­selor de pe întreaga suprafaţă, în telegrama adresată cu acest prilej C.C. al P.C.R., tovarăşu­lui NICOLAE CEAUŞESCU de Comitetul judeţean Tulcea al P.C.R. se arată : In aceste zile de vară, eforturile tuturor ce­lor ce muncesc pe ogoarele a­­cestui colţ de ţară sunt concen­trate la eliberarea terenurilor, executarea arăturilor de vară, însămînţarea culturilor succesi­ve, respectarea programului de udări şi a altor lucrări agrico­le de sezon, avînd dorinţa fier­binte de a întimpina ziua de 23 August cu succese tot mai în­semnate. Ne angajăm, stimate tovarăşe secretar general, că nu vom precupeţi nici un efort pentru a traduce în viaţă programul de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate pe pă­­mîntul scumpei noastre patrii — Republica Socialistă Româ­nia. ★ Oamenii muncii de pe ogoa­rele judeţului Brăila au termi­nat, vineri, recoltarea griului de pe întreaga suprafaţă cul­tivată de 72 700 ha.. In prezent, toate forţele şi mijloacele sunt mobilizate pen­tru încheierea cit mai grabni­că a însămînţării culturilor suc­cesive, continuarea în ritm sus­ţinut a eliberării terenului, în­deplinirea exemplară a progra­mului de irigare a culturilor, de recoltare şi valorificare su­perioară a legumelor şi fructe­lor. In telegrama adresată C.C. al P.C.R., tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU de Comitetul ju­deţean de partid se menţionea­ză : Vă asigurăm şi cu acest prilej că, sub conducerea orga­nelor şi organizaţiilor de partid, colectivele de muncă din unită­ţile agricole de stat şi coopera­tiste ale judeţului vor milita neabătut pentru înfăptuirea hotărîrilor Congresului al XI-lea şi ale Conferinţei Na­ţionale ale partidului, pentru ridicarea producţiei agricole la nivelul eforturilor făcute de statul nostru socialist şi al po­sibilităţilor de care dispunem, spre a situa judeţul Brăila pe un loc fruntaş în întrecerea pentru sporirea producţiei agri­cole vegetale şi animaliere din acest an.

Next