Scînteia Tineretului, august 1978 (Anul 34, nr. 9079-9104)
1978-08-01 / nr. 9079
ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST Prin Indice de scoatere se înţelege — se explică, pe înţelesul tuturor — capacitatea ca dintr-o anumită cantitate de materie primă să se realizeze o cantitate echivalentă de produse finite sau cit mai apropiată de cifra iniţială, supusă prelucrării. Mai concret — cu un exemplu din activitatea curentă a acestei întreprinderi — indicele de scoatere este redat prin cantitatea de sârmă laminată (a cărei calitate ireproşabilă nu se discută!) obţinută din, să zicem, o tonă de oţel supus laminării. Condiţia ideală ar fi ca dintr-o tonă de astfel de oţel să se scoată o tonă de produs finit , condiţia optimă : greutatea produsului finit trebuie să fie cit mai apropiată de tonă. Normele în vigoare prevăd în metalurgie un indice de scoatere de 85 la sută şi , după cum indica secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în cuvîntarea rostită în ziua de 5 iunie a.c. la Plenara C.C. al P.C.R. — acesta poate ajunge la peste 90 la sută. Firesc , condiţia optimă tinde tot mai mult către condiţia ideală — utilajele moderne, tehnologiile înaintata cu care este dotată industria noastră pledînd in favoarea acestui deziderat. Aşadar, locul de acţiune şi Intervenţie pentru un indice de scoatere cit mai iult se află de-a lungul acelui amplu flux tehnologic, in cadrul căruia oameni si maşini depun un stăruitor efort calitativ de autodepăşire, de continuă perfecţionare. Cu un cuvînt, acestui indice i se subordonează o bună parte din ceilalţi indicatori economici, lui ii revine o substanţială cotă din întregul proces de producţie. Astfel, pentru a înţelege mai exact cum se prezintă lucrurile la întreprinderea ,,Industria firmei“ din Cimpia Turzii, trebuie să procedăm la o scurtă retrospectivă, pe care ne-o înlesneşte tovarăşul inginer Sergiu Stoleru, şeful serviciului plan, care munceşte aici din anul naţionalizării. ..Mai înainte, când producţia nu cunoştea o mare diversificare, altfel se punea şi problema indicelui de scoatere. Pentru că — susţine dînsul — acest indicator cunoaşte şi reversul medaliei. Dacă, de pildă, dintr-o sîrmă cu un anumit diametru — 6 mm, să zicem — ai datoria să scoţi doar sîrmă de 5,5 mm, atunci lucrurile sunt simple, iar indicele de scoatere înalt poate fi amăgitor, mai puţin concludent. Dar dacă din aceeaşi sirmă de 6 mm prelucrezi profile de 5,5 — 5 — 4,5 — 4 mm si asa mai departe, atunci lucrurile se schimbă, atunci si indicele de scoatere este diferit — uneori chiar mai mic — in funcţie de dificultatea operaţiilor. Atunci, da — conchide inginerul Stolen! — atunci lupta pentru un indice de scoatere înalt este intr-adevăr o luptă, iar indicatorul respectiv devine cit se poate de concludent, de expresiv“. Am retinut, astfel, din opinia Interlocutorului nostru una din direcţiile importante ale preocupării acestui colectiv muncitoresc : diversificarea producţiei, mărirea gradului de valorificare a metalului, creşterea substanţială a produselor noi şi reproiectate — tot atâtea condiţii în cadrul cărora indicele de scoatere devine un indicator exigent, mobilizator. O acţiune cu valoare metodologică o constituie, în acest sens, antrenarea forţelor proprii, de gîndire şi finalizare, la promovarea noului, la înnoirea şi diversificarea producţiei. Această acţiune a condus la înfiinţarea unor noi secţii în care se realizează produse care pină acum se importau, iar astăzi se exportă, cum ar fi, de pildă, sirma pentru beton precomprimat. S-au diversificat sortimentele de sîrmă trefilată, s-au introdus în producţie electrozii de sudură şi fluxul pentru sudură. Totul s-a bazat pe cercetări efectuate in uzină, pe utilaje proiectate şi executate din tară. Aşa s-a ajuns ca dintr-o fabrică ce confecţiona cuie, sîrmă din otel moale si fier-beton să ia naştere o întreprindere uriaşă. ION ANDREITA (Continuare in pag. a II-a) ÎN INTÎMINAREA MARII NOASTRE SĂRBĂTORI Judeţul Dîmboviţa a depăşit planul pe şapte luni întreprinderea „Industria sirmei“, Cimpia Turzii DINTR-O TONĂ DE METAL, CÎT MAI MULTE PRODUSE FINITE ŞANTIERUL NAVAL CONSTANŢA. Deşi uriaşe, subansamblele trebuie sudate şi montate cu precizie, operaţie pe care o verifică Costea Tănase, Părcălăbescu Alexandru, Balaniuc Teofil, de la atelierul montaj blocuri, secţia navală Foto : OPLECAN Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ROD AL ANALIZEI EXIGENTE, RESPONSABILE. Adunarea generală a oamenilor muncii de la întreprinderea chimică ,,Prodcomplex“ Tg. Mureş a fost aşteptată cu un viu interes. Muncitorii, maiştrii, inginerii, alte categorii de Specialişti — români şi maghiari — fiind ferm hotârîţi să-şi aducă o contribuţie activă la analiza şi bunul mers al întregii activităţi economice a întreprinderii in care sunt deopotrivă producător şi proprietari. Consemnăm din darea de seamă prezentată de tovarăşul Mihai Gede, directorul întreprinderii, modul în care s-au îndeplinit sarcinile primului semestru şi angajamentele asumate în întrecerea socialistă : producţia globală a fost depăşită cu peste 23 milioane lei, producţia marfă cu 25 milioane lei, productivitatea muncii cu 4,4 la sută, producţia netă cu peste 14 milioane lei, beneficiul cu peste 6 milioane lei, sarcinile la export cu 17 la sută. Producţia fizică nominalizată pe principalele grupe de produse a fost realizată şi depăşită, livrîndu-se suplimentar 40 tone utilaj tehnologic pentru industria chimică, 100 tone vase şi rezervoare, 1 000 tone produse tehnice şi bunuri de consum din cauciuc, 400 tone produse din sticlă, articole din mase plastice în valoare de 7 milioane lei. ADUNAREA GENERALĂ A OAMENILOR MUNCII DE LA „PRODCOMPLEX" TG. MUREŞ Succesele despre care vorbim sunt urmarea firească a unui complex de măsuri şi acţiuni vizînd Utilizarea judicioasă a tuturor capacităţilor de producţie, a potenţialului uman, introducerea progresului tehnic. Dincolo însă de aceste rezultate frumoase, este meritul atit al dării de seamă, cit şi al vorbitorilor că au reuşit să situeze în centrul dezbaterii analiza activităţii prin prisma sarcinilor sporite ale semestrului doi şi ale anului viitor, ale căror condiţii de îndeplinire vor trebui asigurate încă de pe acum. In acest context, referindu-se la faptul că indicele de folosire a maşinilor-unelte şi utilajelor a ajuns la 89,7 la sută faţă de 86,6 la sută cit era prevăzut, muncitorul Mihai Pataki a tinut să precizeze . ..Progresul fată de anul trecut este evident, dar nu pe măsura posibilităţilor. Să dau două exemple : indicele de utilizare a maşinilor de găurit în coordonate este de numai 75 la sută, iar a strungurilor revolver de 60 la sută. Şi aceasta din lipsă de încărcare la capacitate“. „Sunt rezerve serioase, a căror valorificare se poate concretiza în zilele imediat următoare şi în cursul acestui trimestru în direcţia creşterii productivităţii muncii — a evidenţiat la rîndul său Francisc Cosma, de la secţia mase plastice. Restantele înregistrate la MIRCEA BORDA (Continuare in pag. a II-a) ANUL XXXIV, SERIA II, Nr. 9079 4 PAGINI 30 BANI MARȚI 1 AUGUST 1978 Telegramă adresată C.C. al P.C.R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu Intr-o telegramă adresată C.C. al P.C.R., tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, Comitetul judeţean Dîmboviţa al P.C.R. anunţă că oamenii muncii din economia acestui judeţ au realizat sarcinile de plan pe primele 7 luni ale anului cu 4 zile mai devreme, ceea ce a permis ca pină la finele acestei perioade să se obţină o producţie industrială suplimentară in valoare de peste 175 milioane lei. Ca urmare, judeţul Dîmboviţa a realizat şi livrat în plus economiei naţionale importante cantităţi de energie electrică, cărbune, laminate din oţel, oţel brut, gaz metan, alte produse ca plăci şi tuburi din azbociment, prefabricate din beton armat, aparataj electric de joasă tensiune, lacuri şi vopsele, ţesături din bumbac. Peste 80 la sută din sporul producţiei industriale s-a obţinut pe seama creşterii productivităţii muncii. Vă asigurăm, mult iubite şi stimate tovarăşe secretar general — se spune în Încheierea telegramei — că sub conducerea organizaţiei judeţene de partid toţi oamenii muncii din judeţul Dîmboviţa, urmînd exemplul dumneavoastră de totală dăruire revoluţionară şi patriotică, vor munci cu abnegaţie pentru a întîmpina cu noi succese marea sărbătoare de la 23 August, pentru îndeplinirea exemplară a obiectivelor stabilite de Congresul al XI-lea şi Conferinţa Naţională ale partidului, contribuind în acest fel la vasta operă de dezvoltare economico-socială a țării. SCRIITORUL-ARTIST AL ŢĂRII SALE, MILITANT AL POPORULUI SĂU A intrat in tradiţia vieţii spirituale ca tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al P.C.R., să poarte un dialog deschis cu noi, asupra problemelor şi destinelor culturii noastre contemporane. Astfel de discuţii generoase, rodnice, sunt de o importanţă vitală in orice domeniu al vieţii şi activităţii. Atenţia secretarului general al partidului s-a îndreptat statornic asupra împlinirii gindului luminos ca toţi creatorii să se afle în mijlocul oamenilor de cele mai diverse profesii, pentru a le cunoaşte mai îndeaproape izbînzile, necazurile, frămintările. Această preocupare, acest dialog fertil care îşi are sensul şi importanţa sa evidentă pentru noi toţi, ne vorbesc elocvent despre profundul, structuralul democratism al vieţii noastre sociale, politice şi culturale. Vor mai fi pe alte meridiane unii şi alţii care se vor întreba cu o abil mascată „naivitate“ ce rost au asemenea dialoguri în viaţa noastră culturală? Vor mai fi unii care vor afirma că scriitorul este un ins care are nevoie nu de dialog, ci de monolog. Din fericire, pentru a ajunge la monolog omul are nevoie de experienţa dialogului ; viaţa, înţelegerea ei nu se pot omeneşte desprinde decât sub forma dialogului. Monologul este, desigur, o formă de intimitate, de creaţie reală şi trebuie respectată, dar pentru ca omul de litere să fie mulţumit de monologul său şi să fie încredinţat sau plin de speranţe că monologul său va fi receptat şi preţuit de oameni, mai înainte el trebuie să dialogheze cu oamenii şi cu faptele lor. La întrebările epocii, la aspiraţiile, la necazurile şi bucuriile semenilor, scriitorul îşi dovedeşte puterea sa de receptivitate, sensibilitatea sa prin operă, prin echilibrul ei, prin adevărul şi prin dorinţa de adevăr, de muncă, de puritate pe care o seamănă sub brazdele acelor file care, înmănuncheate, iau chipul luminos al cărţii. Este cunoscut că o viaţă culturală adevărată nu se poate desfăşura decit în condiţiile unei democraţii autentice, ale libertăţii de gindire, de opţiune neîngrădită, in condiţiile asigurării unei baze materiale adecvate unei atit de generoase şi fertile munci. Din acest punct de vedere putem afirma cu deplină îndreptăţire că în România socialistă există din plin climatul social şi politic propice valorificării largi a tuturor capacităţilor creatoare. înflorirea culturii şi artei româneşti in ultimii ani se datoreşte tocmai acestui climat sănătos, grijii consecvente a partidului, a secretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pentru crearea tuturor condiţiilor menite să stimuleze talentele autentice. Viaţa noastră socială, politică şi culturală şi-a dovedit, în ultimii ani, mai mult ca oricind viabilitatea, justeţea, fermitatea. Trăim o epocă de mari prefaceri şi izbinzi creatoare, de aceea cu atit mai mult mi se pare plin de logică, de adîncă semnificaţie şi aleasă simţire Îndemnul secretarului general al partidului, adresat oamenilor de litere din ţara noastră, de a oglindi in creaţia lor, în mod obiectiv, faptul că succesele cu adevărat epocale din existenţa socialistă a poporului nostru au fost obţinute printr-un uriaş efort al clasei muncitoare, al întregului popor, in pofida greutăţilor, a lipsurilor ce s-au manifestat in diverse etape ale dezvoltării societăţii noastre pe drumul socialismului, că scriitorul român este dator să acorde o atenţie mult mai mare momentelor revoluţionare de seamă din istoria patriei, fără a se îngrădi cu nimic libertatea de alegere, de către fiecare scriitor, a temei preferate. Ideea necesităţii de a se pune pe primul plan nu problema cantităţii, ci a valorii ideologice şi artistice, problema unor opere create să dăinuie, oferă un spor de greutate şi de nobleţe acestui dialog menit să pună în adevărata lor valoare locul şi rolul scriitorului şi al operei sale in contextul atit de amplu al societăţii noastre. Scriitorul nu este şi nu trebuie să fie un vis al periferiei sociale, o ciudăţenie a lumii, ci un om adevărat, un modelator de conştiinţe. Iată, prin cea mai autorizată voce a naţiunii noastre socialiste, scriitorul român este chemat „să participe activ la dezbaterile ce se desfăşoară pe plan internaţional în jurul unor probleme fundamentale legate de fenomenele noi ce au loc in societate, de dezvoltarea culturii, a întregii cunoaşteri umane“. (Continuare in pat, a 11-a) Democraţia noastră, o ' democraţie a creaţiei Dumitru M. Ion Cartierul „Simeria“ din oraşul Sf. Gheorghe Foto: OPLECAN PREŞEDINTELE NICOLAE CEAUŞESCU a primit pe ambasadorul Republicii Filipine Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit luni, în staţiunea Neptun, pa Leticia Ramos Shahani, ambasadorul Republicii Filipine la Bucureşti, in legătură cu încheierea misiunii sale in tara noastră. Cu acest prilej, a avut loc o convorbire care s-a desfășurat intr-o atmosferă cordială. în această săptămînă decisivă pentru bătălia griului, în judeţele din nordul ţării Organizare exemplară pentru ca nimic din recolta acestui an să nu rămînă După ce in sudul ţării secerişul s-a Încheiat, iar în regiunile din zona a II-a se apropie de sfîrşit, centrul şi nordul Transilvaniei si al Moldovei intră in primul plan al activităţii de recoltat. In judeţul Sălaj care a avut în acest an condiţii climatice deosebit de grele, cu precipitaţii foarte abundente, recoltarea orzului şi griului a fost mult întîrziată. Totuşi, harnicii locuitori ai acestor meleaguri, români şi maghiari, urmărind permanent starea fiecărei parcele de pămint, folosind fiecare oră bună de lucru au reuşit pină acum să recolteze griul de pe 10 la sută din suprafaţa cultivată. Aflaţi recent în mai multe unităţi agricole din Sălaj am avut posibilitatea să constatăm acţiunile energice ale cooperatorilor de a stringe cit mai repede griul. Aici în această comună muncesc laolaltă de sute de ani români şi maghiari, îi vedem şi acum laolaltă angajaţi intr-un autentic efort pentru recuperarea decalajului impus de starea vremii, împărţiţi în 3 grupe, peste 30 de oameni din comună intraseră cu secerile pentru a stringe griul de pe parcelele unde combinele nu puteau înainta, sau acolo unde rămăse Vom încheia recoltatul în cel mult 5—6 zile ! Cooperatorii din Bocşa sunt printre primii din judeţ care au început secerişul griului. In 3 zile ei au reușit să strîngă recolta de pe 60 hectare din cele 320 ha cultivate îndeosebi pe terenuri in pantă, cu soluri grele. Ii urmărim pe Emil Bărnutiu, Ludovic Simion si Iulian Opris conducîndu-şi cu îndemânare combinele pe o pantă de 30—40 de grade. Pină la ora 10 deşi se lucra in condiţii grele, rotile se noticneau încă in pămintul moale, nu se înregistrase nici o defecţiune, dar atelierul mobil şi încă două tractoare se aflau în apropiere. ..Griul este copt — ne spune Nicolae Magrin, preşedintele unităţii — dar timpul nefavorabil nu ne-a permis să intrăm mai repede în lanuri. Nu mai puteam însă aştepta. De aceea am dispus Începerea recoltării, reuşind să stringem zilnic griul de pe 6—7 hectare“. ALEXANDRU STROE (Continuare In pag. a Ill-a) „Gloria“, minunata maşină a agriculturii noastre, işi arată din plin performanta . Foto : V. TANASOF am ESBSSD □□□□□ 0 Priorităţi, cerinţe de fond în Festivalul naţional „Cîntarea României“. La Universal-Club Bucureşti: UN LOC ŞI UN ROL CENTRAL ACTIVITĂŢII POLITICO-EDUCATIVE ? Cu ce rezultate aţi încheiat anul de învăţămînt 1977—1978 ? Care vă sunt proiectele pentru 15 septembrie ? COLABORAREA CU ÎNTREPRINDERILE SA CUPRINDĂ ŞI DOMENIUL MUNCII DE EDUCAŢIE . Sub semnul creşterii continue a nivelului de trai al poporului, astăzi se deschide A IX-A EDIŢIE A TÎRGULUI DE MOSTRE DE BUNURI DE CONSUM TREI ANI DE LA SEMNAREA ACTULUI FINAL DE LA HELSINKIEforturi pentru continuarea procesului securităţii şi cooperării în Europa sunt mai necesare ca oricine Se împlinesc astăzi trei ani de la momentul de înaltă semnificaţie al adoptării Actului final al Conferinţei pentru securitate şi cooperare in Europa, întruniţi in cadrul unei ceremonii solemne la Palatul Finlandia din Helsinki, şefii de stat sau de guverne ai celor 35 de state participante la conferinţă îşi puneau semnătura pe un document ce reprezenta rodul unor îndelungate eforturi comune. Trecuseră nouă ani de la apelul lansat din capitala României socialiste privind organizarea conferinţei, trei de la deschiderea lucrărilor acesteia şi aproape doi de la începerea elaborării Actului final şi satisfacţia produsă de această primă şi importantă materializare a voinţei de pace, securitate şi cooperare a popoarelor europene a fost generală şi îndreptăţită. Căci, prin normele democratice de procedură şi de lucru ce au guvernat-o (îndeosebi prin adoptarea principiului consensului, care a reprezentat o calitate nouă în istoria negocierilor internaţionale multilaterale) şi care au asigurat egalitatea deplină a statelor participante, definite ca entităţi independente şi suverane, prin situarea sa la afara alianţelor militare şi a spiritului de bloc, prin spiritul de înţelegere şi conlucrare şi voinţa participanţilor de a se ajunge, in pofida tuturor deosebirilor şi divergenţelor, la o îmbunătăţire a climatului politic pe continentul de pe care se declanşaseră cele două războaie mondiale şi care suferise cele mai grele pierderi de pe BAZIL ŞTEFAN (Continuare in pag. a IV-a)